Afişez elemetele după tag: imprumut

Astăzi, doi din trei fermieri sunt în imposibilitatea de a-şi continua ciclul agricol, având o problemă în zona de finanţare. Fiind aşa de mulţi, adică peste 60%, asta înseamnă că este o problemă sistemică, structurală, a întregii agriculturi din România. Cum rezolvăm această problemă? O putem rezolva în două planuri. Un plan la nivel de fermă, microeconomic, şi un plan la nivel de politică generală, macroeconomic.

La nivel de fermă, chiar dacă capacitatea de autofinanţare a acesteia este foarte redusă, trebuie să ne concentrăm pe următoarele subiecte. Modelul de afaceri, de business, bazat pe maxim profit, pe maximă producţie, aşa cum îl cunoaştem noi, nu mai poate fi urmat în viitor. Constrângerile prezente din piaţă obligă fermierii să meargă pe un nou model de business, bazat pe minimizarea riscurilor. Cu alte cuvinte, nu ne mai dorim să obţinem o producţie maximă, ci ne dorim să controlăm riscurile la nivel de fermă. Nu controlăm riscurile, ajungem într-o situaţie de insolvenţă şi faliment. Obligatoriu trebuie să avem o altă atitudine şi o altă perspectivă a modelului de business în fermă.

Așadar, la nivel de fermă ce putem face? În primul rând trebuie să ne diversificăm veniturile. Rămânem de bază, 85-90% să spunem, cu venituri aşa cum suntem obişnuiţi şi avem competenţă să le creăm, dar uşor-uşor trebuie să creăm şi alte feluri de venituri: din investiţii în energie, dintr-o mică procesare, dacă sunt cultură mare, să încep să am şi puţină zootehnie.

Doi: trebuie să avem obligatoriu un buget de venituri şi cheltuieli la nivel de fermă, pe care să-l executăm, iar acest buget trebuie să fie construit în aşa fel încât să minimizăm riscurile. Spre exemplu, am risc de volatilitate a preţului. Pentru asta pot să am contracte future pentru 50% din producţie, şi atunci, dacă preţul se duce în jos, eu cumva am minimizat riscul. În loc să am un risc pe cădere de preţ de 30%, îl voi avea de 9-10%. De asemenea, trebuie să ne digitalizăm. Digitalizarea ne ajută să măsurăm toate consumurile din fermă, să ştiu exact care este consumul de motorină, care este consumul de pesticide, îngrăşăminte şi aşa mai departe. Necunoscând şi nemăsurând consumurile, am costuri mai mari.

O altă direcţie este să ne optimizăm structura capitalului. În funcţie de mărimea fermei, nu putem avea orice structură a capitalului. De pildă, dacă am 1.000 de hectare, optim mi-ar ajunge 1,2 – 1,3 CP pe hectar. Dacă am doi cai-putere pe hectar, am o problemă de costuri. Deci, trebuie să avem grijă să ne optimizăm structura capitalului. Apoi, să cumpărăm capital fix. Exemplul a fost cu cal-putere, să cumpărăm acest cal-putere la un preţ pe care ni-l permitem. În piaţă astăzi un cal-putere variază de la 550 de euro până la peste 1.100 de euro. Trebuie ca din această paletă de preţuri pe calul-putere, în funcţie de mărimea fermei, de competenţe, de structura terenurilor, de numărul parcelelor, să-mi aleg un cost. Una este să am 800 de euro pe cal-putere cost şi alta este să am 1.100. Fermierul astăzi este cumva supracapitalizat, are capital fizic mai mult decât îi trebuie, şi cumva de brand. A plătit şi o taxă de brand. Această taxă de brand nu mai poate fi plătită în continuare.

De asemenea, fermierul trebuie să fie foarte atent la capitalul de lucru, acel cashflow. Trebuie să ne bugetăm cashflow-ul pentru situaţiile pesimiste. În agri, variaţia cifrelor, spre exemplu a cifrei de afaceri de la un an la altul în medie, are o amplitudine între 20% şi 40%. Eu trebuie să mă bugetez pentru situaţiile în care, dacă în anul următor cade producţia cu 40% sau preţurile şi trebuie să mă bugetez pentru acea situaţie, nu trebuie să mă bugetez pentru situaţii optime. Asta este la nivel de fermă, unde am aşa: diversificarea veniturilor, digitalizare pentru a măsura corect tot ce se întâmplă în fermă, o structură optimă a capitalului, să-mi iau atâţia cai-putere câţi îmi trebuie şi la un preţ pe care mi-l permit, şi nu mai mult, să controlez un cashflow şi să-l proiectez pentru situaţiile critice, în ideea că voi întâlni un an critic, şi nu în ultimul rând foarte important este să mă asigur. Acolo unde pot să fac asigurări, să mă asigur. Pentru că asigurările mă pun la adăpost de anumite riscuri. La prima vedere, asigurarea poate părea că are un cost mare, dar în realitate mă protejează să nu pierd 60-70% din cifra de afaceri.

La nivel macro de agricultură, naţional, trebuie să mă uit pe zona de politici agricole şi de reglementări. Partea de reglementări ar trebui să fie cât mai redusă, astfel încât fermierul să aibă timp pentru a-şi controla businessul, nu să se gândească dacă a încălcat vreo reglementare nou apărută şi pe care n-o ştie, pentru că fiecare reglementare îi aduce un cost. Şi, la nivel de Ministerul Agriculturii, trebuie să înţelegem lucrul acesta, că reglementările aduc costuri în fermă. Aduc şi venituri, dar şi costuri.

Legat de politicile agricole, zona de susţinere a veniturilor, vorbim de subvenţii, ar trebui plătite cât mai simplu, fără multe condiţionalităţi. Şi nivelul de susţinere, şi tipurile de susţineri trebuie cumva corelate cu realităţile din piaţă. Astăzi s-au rupt lanţurile de valoare la nivel global, s-au rupt centrele de putere, totul este foarte volatil, şocurile sunt foarte mari şi la nivel de politică naţională trebuie să ne protejăm fermierii, pentru că ne protejăm securitatea alimentară. Nu ne putem juca cu securitatea alimentară.

La ora actuală, agricultura este în roşu total la bănci. Băncile spun că-şi doresc să finanţeze agricultura, dar nu o finanţează. Şi, atunci, trebuie să avem o soluţie la această reticenţă din partea sistemului bancar.

Articol de: prof. dr. GAVRIL ȘTEFAN, Facultatea de Agricultură USV Iași

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - iulie 2026

Abonamente, AICI!

Cine achită „nota de plată” pentru cele peste 60 de miliarde de lei, valoarea garanțiilor acordate de Statul Român în acest program?

Programul IMM INVEST a debutat în anul 2020, după instalarea pandemiei de COVID 19, fiind o schemă de ajutor de stat prin care Statul Român, prin instituțiile abilitate, garantează 80-90% din valoarea finanțării. Astfel, întreprinderile mici și mijlocii puteau accesa credite de până la zece milioane de lei (maximum cinci milioane de lei sub formă de linie de credit), dobânda și comisioanele fiind subvenționate pe o perioadă de opt luni, ulterior costurile rămânând competitive, respectiv ROBOR la 3 luni + 2,5% pentru liniile de credit și ROBOR la 3 luni + 2% pentru creditele de investiții. Perioada de acordare a acestor finanțări a fost de 36 luni pentru liniile de credit și 72 luni pentru creditele de investiții.

Ca urmare a războiului din Ucraina, a fost lansat, în anul 2022, un nou program IMM INVEST, denumit IMM INVEST PLUS. Cu o valoare maximă a garanției Statului Român tot de zece milioane de lei, cu aceleași perioade de creditare, dar cu o valoare a creditelor de investiții de până la zece milioane de lei, cu perioada de grație de până la 18 luni și cu o perioadă de subvenționare a dobânzilor și comisioanelor de 12 luni, programul a atras multe companii care aveau nevoie de disponibilități imediate. O abordare prudențială din partea băncilor a fost aceea legată de acordarea liniilor de credit cu rambursare în ultimele 12 - 18 luni, înainte de scadența celor 36 de luni.

Toate au fost (sau au părut) bune și frumoase, aceste garanții reprezentând „gura de oxigen” necesară dezvoltării economiei în aceste perioade dificile. Dar ce e mult, e prea mult! Acum, când vin scadențele la credite, din ce în ce mai multe companii se confruntă cu dificultăți în a susține serviciul datoriei, în a-și achita ratele scadente, generând un impact direct și imediat asupra fluxului de numerar. Iar aceste credite nu pot fi reeșalonate sau restructurate. În plus, garanția acordată de fondurile de garantare a IMM-urilor, este, pentru bănci, o garanție lichidă, deci ușor de recuperat, cel puțin pentru moment.

Unde au fost problemele și ce au generat acestea? 

• În mod uzual, perioada de finanțare pentru capitalul de lucru (linia de credit) este de 12 luni, iar pentru creditele de investiții 84 - 120 luni, în funcție de tipul investiției. Așadar, din start, produsele de finanțare nu au fost adaptate regulilor cu privire la un bun management al riscului de creditare și al regulilor de prudențialitate. Spre exemplu, o investiție într-o fabrică, cu finanțare pe o perioadă de 72 luni, din care 12 sau 18 luni de grație, oricât ar fi de profitabilă, nu poate genera suficientă profitabilitate și lichiditate pentru a rambursa creditul în cele 54 - 60 luni rămase (pe lângă cheltuielile operaționale generate de activitate).

• Acordarea de linii de credit, atât prin Programul IMM INVEST, cât și prin IMM INVEST PLUS, a generat un grad mare de îndatorare pe termen scurt, dar și scadențe suprapuse pentru rambursarea acestor finanțări.

• Finanțările contractate de companii nu au fost, uneori, utilizate eficient sau pentru dezvoltarea afacerii. De asemenea, fie investițiile nu au avut efectul financiar estimat inițial din punct de vedere al profitabilității, fie creditele contractate nu au fost suficiente pentru realizarea lor, astfel încât o parte din capitalul de lucru a fost incorect utilizat. Unele investiții au rămas chiar nefinalizate, deci neproductive.

• Dacă la data acordării primelor credite IMM INVEST, în septembrie 2020, ROBOR la 3 luni avea valoarea de 2,1%, la finalul anului 2022 valoarea acestuia ajunsese la 7,57%, apoi la finalul anului 2023 a ajuns la valoarea de 6,22%, iar în finalul anului 2024 a înregistrat o valoare de 5,92%. Aceste creșteri foarte mari ale valorii ROBOR au generat cheltuieli financiare suplimentare care nu au fost luate în vedere la contractarea creditelor.

În plus, în ultimii ani, au crescut semnificativ și alte cheltuieli operaționale (salarii, utilități, chirii, asigurări etc), ceea ce a „îngustat” și mai mult marjele de profit ale companiilor. Majorarea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, începând cu 1 ianuarie 2023 și apoi la 10%, din 1 ianuarie 2025, a generat alte ieșiri de lichiditate imediată, parte din capitalul de lucru fiind utilizat pentru plata dividendelor.

De asemenea, trebuie contabilizate și cauzele externe, precum întârzierea încasării creanțelor, atât din partea companiilor private, cât și, în special, din partea statului care înregistrează datorii din ce în ce mai mari și mai vechi, inclusiv din PNRR. Iar 2025 nu se anunță a fi un an favorabil, mai ales din perspectivă fiscală și a cheltuielilor statului.

Acest „carusel” al ieșirilor de lichidități (rate, dobânzi, dividende), coroborat cu creanțele neîncasate la termen și cu diminuarea semnificativă a marjelor de profit, generează, la nivelul companiilor, crize din ce în ce mai mari de lichiditate.

Soluția este luarea de măsuri urgente de restructurare sau redresare, fie extrajudiciare (amiabile), fie în proceduri judiciare (acordul de restructurare, concordatul preventiv, reorganizare), specialiștii în restructurare având capacitatea de a identifica soluțiile adaptate fiecărei situații sau probleme.

Articol de: GIANINA LAZANU, FAIR REVIVE

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 26 septembrie 2024, s-au încheiat discuțiile pe marginea propunerii de modificare a OUG 4/2024 (suspendarea ratelor fermierilor), respectiv OUG 7/2024 (schema de ajutor de stat „Creditul Fermierului”).

La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) s-au întâlnit organizațiile profesionale ale fermierilor, producătorilor, distribuitorilor de inputuri, reprezentanți ai băncilor și instituțiilor financiare nebancare, pentru a discuta măsurile de sprijin și soluțiile propuse pentru modificarea celor două ordonanțe de urgență, respectiv OUG nr. 4/2024 și OUG nr. 7/2024, precum și identificarea unor mecanisme financiare și operaționale de susținere a activităților agricole în anul agricol 2023-2024.

MADR a transmis punctele agreate de către părți:

1. Se suspendă de drept la cerere, rambursarea datoriilor curente și restante, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, care fac obiectul contractelor de credit, respectiv leasing, încheiate cu creditorii instituții de credit sau cu instituții financiare nebancare, utilizate pentru culturile agricole vegetale, cu scadența în anul 2024, pentru o perioadă de timp până la data de 1 august 2025, pentru debitorii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

              a) solicitarea de suspendare înaintată către creditori este însoțită de copia procesului verbal/proceselor verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi agricole, încheiat/încheiate pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 și primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 - septembrie 2024, într-un procent de afectare a culturilor de 50% grad de calamitate reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate;

             b) dobânda la credite percepută de creditor de la debitor este mai mare de 2,5% + ROBOR la 3 luni pentru creditele în lei și 2% + EURIBOR la 3 luni pentru creditele în valută, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

2. Pe întregul lanț valoric, fermieri – distribuitori – producători/furnizori, în cazul în care debitorii își achită, până la data de 31.12.2024, obligațiile de plată aferente contractelor aflate în derulare, nu se vor percepe dobânzi, penalități, majorări de întârziere sau alte costuri similare și se vor menține toate discount-urile și beneficiile stabilite în contractele de vânzare - cumpărare sau de furnizare de resurse materiale agricole destinate producției agricole vegetale pentru anul 2024.

3. În cazul beneficiarilor care prezintă procese-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole pentru anul 2024 stabilite de comisiile de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole, din care rezultă că este afectată într-un procent de afectare a culturilor 50% grad de calamitate reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate, se poate acorda ajutorul de stat sub formă de grant și dacă aceștia înregistrează credite restante încadrate în categoriile D și E în baza de date a Centralei Riscului de Credit.

4. Bugetul schemei de ajutor de stat este de maximum 1.861,5 milioane lei. Ajutorul de stat sub formă de grant se finanțează în limita sumelor disponibile în soldul contului de disponibil simbol 50.89 - Disponibil din „Fondul pentru creditare şi garantare a creditelor”, iar după epuizarea acestora, în limita prevederilor bugetare anuale aprobate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare”, titlul VII „Alte transferuri” cod 55.

5. Fermierii pot utiliza creditul în limita garanției de 100% pentru partea de garantare pentru care vor accesa un credit cu dobândă de 1.95% + ROBOR sau poate fi utilizat în sistem dual, atât pentru ROBOR, cât și pentru garantare în cuantumul sumei de 280.000 euro.

6. Măsura suspendării executărilor silite se va aplica pe întreg lanțul valoric, fermieri – distribuitori – producători/furnizori, la cerere, prin raportare la prețul de achiziție, pe baza proceselor verbale emise de autoritățile competente privind constatarea și evaluarea pagubelor la culturi agricole vegetale și a avizelor de expediție sau a altor asemenea documente certificând cantitățile livrate.

7. Pe întregul lanț valoric, fermieri – distribuitori – producători/furnizori, în cazul în care debitorii își achită, până la data de 31.12.2024, obligațiile de plată aferente contractelor aflate în derulare, nu se vor percepe dobânzi, penalități, majorări de întârziere sau alte costuri similare și se vor menține toate discount-urile și beneficiile stabilite în contractele de vânzare - cumpărare sau de furnizare de resurse materiale agricole destinate producției agricole vegetale pentru anul 2024.

8. Credit - împrumut unic, denumit şi facilitate non-revolving, acordat de banca finanţatoare sub forma unui credit pentru finanțarea capitalui de lucru, respectiv pentru plata datoriilor restante către furnizori/distribuitori de inputuri; în cazul beneficiarilor care prezintă procese-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole pentru anul 2024 stabilite de comisiile de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole, din care rezultă că este afectată minim 50% din suprafața cultivată, creditul poate fi utilizat și pentru rambursarea ratelor aferente altor credite/linii de credit/finanțări tip leasing financiar sau operațional contractate de către beneficiarii prevăzuti la lit.a), numai dacă destinația acestor finanțări este în strânsă legătură cu  activitatea desfășurată de beneficiar în sectorul producţiei agricole. În noţiunea de credit nu se includ plafoanele de facilități (plafon de scrisori de garanţie bancară, plafon multiprodus, alte tipuri de plafoane).

În concluzie, s-a renunțat la criteriul privind gradul de calamitate pe fermă, rămânând doar media de minimum 50% a gradului de calamitate pe toate procesele verbale.

„În speranța că plafonul de 280.000 euro pe cadrul Ucraina se va dubla, toți fermierii care dețin procese verbale de calamitate de minimum 50% afectare, media din procesele verbale, vor putea apela la suspendarea plăților către creditori și furnizorii de inputuri, apoi vor putea să acceseze Creditul fermierului cu garanție de stat 100% și dobânda 1,95% + ROBOR, pentru achitarea creditelor și distribuitorilor de inputuri”, precizează Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR), completând că și cei care înregistrează întârzieri la plata creditelor și sunt raportați în CRC până la categoria E, inclusiv, vor beneficia de această prevedere.

CITEȘTE ȘI: 

„Ne vedem joi”. Ordonanța suspendării datoriilor, încă o rundă de negocieri

Fermierii mici și mijlocii, loviți mai puternic de suspendarea datoriilor și executărilor

Asociația Input Agro solicită sprijinirea întregului lanț fermier-distribuitor-producător

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marți, 20 septembrie, Guvernul României, mediul de afaceri și băncile au semnat convenţiile de garantare pentru noul program guvernamental IMM Invest Plus, în anul 2022, cu cele șase componente: IMM Invest România, Agro IMM Invest, IMM Prod, Garant Construct, Innovation şi Rural Invest.

Suma alocată de Executivul de la București prin acest program este de patru miliarde euro. Obiectivul noului program IMM Invest Plus 2022 este depășirea dificultăților economice create de invazia Rusiei asupra Ucrainei.

Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Sorin Moise a fost prezent la ceremonia de semnare. „Scopul este unul singur, susținerea producției românești și a locurilor de muncă. Oferim antreprenorilor sprijin sub forma garanțiilor de stat pentru împrumuturi sau sub forma granturilor, în scopul susținerii și continuării activității. Astfel de programe au capacitatea de a asigura continuitate și dinamică economiei României”, precizează Sorin Moise.

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, alături de Fondul Român de Contragarantare şi de Fondul de Garantare a Creditului Rural sunt cele trei insituții care au fost mandatate de către Ministerul Finanţelor pentru a implementa schema de ajutor de stat IMM Invest Plus.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Începând de miercuri – 16 martie 2022, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii schemelor de plăți directe (schema de plată unică pe suprafaţă - SAPS, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu) şi pentru beneficiarii măsurilor de mediu şi climă (Măsura 10 – agromediu și climă, Măsura 11 – agricultură ecologică, Măsura 13 plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale).

Adeverințele sunt eliberate în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții bancare și nebancare și fondurile de garantare în domeniul agricol. Aceste convenții se adresează fermierilor care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și non-bancare care au încheiat convenții cu APIA. Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea unică de plată pentru anul 2022 solicitând sprijin pentru schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și/sau pentru măsurile de mediu şi climă – M10, M11, M13. De asemenea, prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru schemele de plată care fac obiectul convenției, că s-a efectuat controlul administrativ sau controlul preliminar, sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația IPA online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii beneficiarului referitor la eligibilitatea schemelor de plată care fac obiectul convenției și că beneficiarul, la data emiterii Adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru aceste scheme de plată, îndeplinind condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate, conform adeverinței eliberate de APIA.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

APIA reamintește fermierilor că, potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiarbancare/nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ceea ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM sunt postate pe site-ul instituției, la adresa: https://apia.org.ro/, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

„Am venit în întâmpinarea nevoii de capital pe care o au fermierii români. În strânsă colaborare cu asociațiile mediului de afaceri și cu reprezentanții mediului bancar sprijinim fermierii să acceseze soluții de creditare în condiții avantajoase pentru derularea în bune condiții a activităților curente, până la încasarea subvențiilor cuvenite. Ne dorim o agricultură competitivă și performantă care nu se poate realiza fără capitalizarea fermierilor, fără acces la instrumente de finanțare dedicate dezvoltării, retehnologizării și modernizării fermelor”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html