Afişez elemetele după tag: inflatie

La începutul unui nou an agricol, Agricover a invitat presa la un dialog deschis și informal despre agricultură. Presiunea în ferme rămâne ridicată, iar finanțarea continuă să fie o problemă. Astfel, au fost trecute în revistă ultimele tendințe din piață și ce arată cifrele după prima jumătate a anului 2026. Liviu Dobre - CEO Agricover Holding și Stelian Vezentan - director financiar, au prezentat rezultatele financiare ale grupului pentru primele șase lui ale anului și au răspuns întrebărilor jurnaliștilor.

Din perspectiva producției, agricultura autohtonă se găsește într-o situație mai bună, dar în continuare este expusă presiunilor generate de costurile ridicate, inflație și accesul la finanțare. Pentru a doua jumătate a anului și sezonul agricol 2026 - 2027, evoluția costurilor cu energia, îngrășămintele și motorina va rămâne un factor important. „Pe măsură ce efectul inputurilor achiziționate anterior la prețuri mai reduse se diminuează, fermierii pot deveni mai expuși la noile niveluri de cost. În acest context, Agricover continuă să urmărească o creștere disciplinată, susținută de accesul fermierilor la finanțare și inputuri agricole și de gestionarea prudentă a riscului”, subliniază Liviu Dobre, CEO Agricover Holding.

Referitor la Grupul Agricover, acesta încheie S1 2026 cu un profit net în creștere cu 30% și un portofoliu de finanțare mai mare cu 16,8%.

Principalii indicatori de performanță

• Valoarea brută a creditelor și avansurilor acordate: 4,49 miliarde lei, +16,8% față de 30 iunie 2025

• Cotă de piață în finanțarea agriculturii: 8,7% la 30 iunie 2026, față de 7,8% la 30 iunie 2025

• Venituri Agribusiness: 872,6 milioane lei, +2,9% față de S1 2025

• Profit net consolidat: 81,2 milioane lei, +30% față de S1 2025

• Fermieri deserviți la nivel de Grup: 11.189, +9,4% față de perioada de 12 luni încheiată la 30 iunie 2025

Grupul Agricover a încheiat primul semestru din 2026 cu o evoluție pozitivă a principalilor indicatori de business și cu o îmbunătățire semnificativă a profitabilității. Segmentul Agrifinance a avansat într-un ritm superior pieței, susținut de extinderea bazei de clienți, iar Agribusiness și-a îmbunătățit considerabil marjele printr-un mix de produse mai favorabil, controlul riguros al costurilor și gestionarea eficientă a riscului de credit.

Profitul operațional al Grupului a ajuns la 100,1 milioane lei în primul semestru din 2026, în creștere cu 36% față de aceeași perioadă a anului trecut. Profitul net consolidat s-a situat la 81,2 milioane lei, cu 30% peste nivelul raportat în S1 2025. Evoluția a fost susținută atât de extinderea activității de finanțare, cât și de îmbunătățirea profitabilității operaționale în segmentul Agribusiness.

Perspective mai bune de producție, presiuni persistente asupra costurilor

Primul semestru din 2026 a adus o evoluție mixtă pentru agricultura românească, susține Liviu Dobre. A fost printre puținele sectoare care au evitat scăderea, deși economia României a înregistrat o contracție de 1,2% în primul trimestru al anului.

Perspectivele pentru recoltele din România au rămas relativ favorabile comparativ cu alte piețe europene. Randamentele estimate pentru grâu, orz și rapiță se situează peste mediile pe termen lung, în timp ce porumbul și floarea-soarelui rămân mai expuse temperaturilor ridicate, dar cu randamente prognozate peste nivelurile din 2025.

În același timp, fermierii au continuat să opereze într-un mediu economic dificil. „Inflația anuală din România a ajuns la 9,2% în iunie 2026, față de 5,8% în iunie 2025 și de 2,9% la nivelul Uniunii Europene. Evoluțiile de pe piețele internaționale de energie au amplificat presiunea asupra costurilor. La finalul lunii iunie, prețul petrolului era cu aproximativ 36% peste nivelul din decembrie 2025, iar indicele global al prețurilor îngrășămintelor se situa cu 18% peste finalul anului trecut, după ce în aprilie înregistrase un vârf de peste 57%”, arată Liviu Dobre.

Impactul asupra fermierilor a fost parțial atenuat în prima jumătate a anului de faptul că o parte importantă din îngrășămintele utilizate fusese achiziționată înainte de majorarea prețurilor. În paralel, creșterea cu aproximativ 10% a prețului grâului în Uniunea Europeană de la începutul conflictului a contribuit la compensarea unei părți din costurile suplimentare.

Însă, o mare provocare rămâne accesul la lichiditate. Piața finanțării agricole din România a crescut cu 4,5% în termeni nominali, în timp ce instituțiile financiare nebancare au continuat să avanseze mai rapid decât băncile, care au menținut o abordare prudentă față de sector.

„Primul semestru din 2026 confirmă că agricultura românească rămâne un sector rezilient, iar fermierii continuă să lucreze într-un mediu cu presiuni semnificative asupra costurilor și lichidității. Perspectivele de producție sunt mai bune decât în anii anteriori, însă inflația, costurile ridicate ale energiei și îngrășămintelor și accesul mai dificil la finanțare continuă să influențeze deciziile din ferme. În acest context, rezultatele Agricover reflectă atât nevoia reală de finanțare și soluții integrate din piață, cât și disciplina cu care ne-am gestionat creșterea, costurile și riscul. Vom continua să ne concentrăm pe susținerea fermierilor și pe dezvoltarea unui model de business sustenabil, capabil să performeze pe termen lung într-un sector care rămâne esențial pentru economia României”, a punctat Liviu Dobre, CEO Agricover Holding

Agrifinance: creștere peste ritmul pieței

Valoarea brută a creditelor și avansurilor acordate clienților Agrifinance a ajuns la 4,49 miliarde lei, în creștere cu 16,8% față de 30 iunie 2025, de trei ori mai mult față de avansul de 4,5% al pieței finanțării agricole. Cota de piață a Agricover în finanțarea agriculturii a crescut la 8,7%, de la 7,8% cu un an înainte.

Creșterea portofoliului a fost susținută în principal de extinderea bazei de clienți. „Numărul clienților Agrifinance a crescut la 5.376, de la 4.849, în timp ce expunerea medie per client a avansat cu 5,3%. Venitul net din dobânzi a crescut cu 8,5%, la 133,3 milioane lei, iar profitul înainte de impozitare a ajuns la 64,5 milioane lei, în creștere cu 4,9%. Rata creditelor neperformante a crescut la 4,22%, de la 3,21%, dar se situează sub nivelul de 6,1% înregistrat la 31 martie 2026 pentru creditele și avansurile acordate IMM-urilor pe piața locală. Gradul de acoperire cu garanții a crescut la 58%, de la 55% cu un an înainte”, a precizat Stelian Vezentan, director financiar Agricover Holding.

Agribusiness: îmbunătățire semnificativă a profitabilității

Segmentul Agribusiness a înregistrat venituri de 872,6 milioane lei, în creștere cu 2,9% față de aceeași perioadă din 2025. Profitul operațional a ajuns la 41,0 milioane lei, față de 17,1 milioane lei în S1 2025, iar marja operațională a crescut la 4,7%, de la 2,0%.

Evoluția a reflectat un mix mai bun de produse, un control riguros al costurilor și o gestionare eficientă a riscului de credit. Produsele de nutriție a culturilor au înregistrat o creștere de 12,1% a veniturilor, susținută inclusiv de o creștere cu 3,7% a volumelor vândute. Profitul brut al segmentului a crescut la 59,3 milioane lei, față de 31,5 milioane lei, iar marja brută s-a îmbunătățit de la 3,7% la 6,8%.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 18 iulie 2024, Executivul de la București a aprobat o Hotărâre privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

MADR informează că sumele solicitate în cuantum de 578.000.000 lei credite bugetare vor fi utilizate pentru asigurarea integrală a resurselor necesare pentru plata unor cheltuieli importante aferente programelor și măsurilor de sprijin destinate producătorilor agricoli afectați de inflație, de războiul din Ucraina și de condițiile pedoclimatice dificile din acest an. Pentru asigurarea acestor disponibilități financiare, prin actul normativ se suplimentează și creditele de angajament aferente în cuantum de 278.000.000 lei.

Astfel, sumele suplimentate au următoarele destinații:

• 100.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru obiectivele de investiții cuprinse în programul de investiții al Agenției Naţionale de Îmbunătățiri Funciare în cadrul Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România. Acestea sunt necesare pentru respectarea graficelor de execuție conform contractelor cu lucrări în derulare, respectiv achiziția de echipamente și utilaje tehnologice pentru punerea în funcțiune sau reabilitarea stațiilor de pompare ce asigura livrarea apei către beneficiarii de terenuri agricole; realizarea de lucrări de impermeabilizare a canalelor de irigații și derularea Contractelor de proiectare, respectiv predarea documentațiilor aflate în diferite stadii de elaborare a acestora: studii de teren, Expertize tehnice, Documentații pentru Obținere avize acorduri, autorizații sau documentații de avizare a lucrărilor de intervenții, ce urmează a fi predate conform termenelor prevăzute în graficele aferente contractelor în derulare;

• 300.000.000 lei credite bugetare pentru susținerea activităților de investiții în sectorul creșterii suinelor și în sectorul avicol, reglementate de Legea 227/2018 și Legea 195/2018;

• 60.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru subvenționarea accizei pentru motorina utilizată în agricultură aferente activităților trimestrului 2;

• 45.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru plata ajutorului de stat la producția de usturoi, acordat în baza prevederilor Legii nr. 206/ 2024 pentru aprobarea OG nr. 13/2024;

• 33.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru încheierea de angajamente legale de către APIA în vederea actualizării ortofotoplanurilor pe o suprafață totală de cel puțin 48.425 kmp în anul 2024 și pentru servicii de dezvoltare ale sistemului informatic al APIA, pentru a nu periclita activitățile specifice pe fluxurile de dezvoltare și a pregăti realizarea plăților către fermieri, precum și etapele specifice de calcul pentru plățile în avans și nu în ultimul rând pregătirea plăților finale.

• 40.000.000 lei credite de angajament și credite bugetare pentru cheltuieli curente necesare desfășurării activității la nivel central și instituții subordonate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fructele proaspete, legumele şi conservele de legume, precum şi citricele sunt mărfurile alimentare care au cunoscut majorările cele mai semnificative în ianuarie 2018, faţă de ultima lună a anului trecut, în timp ce, per total mărfuri alimentare, preţurile au crescut cu 0,64%, în aceeași perioadă, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform statisticii, cea mai mare creștere a fost înregistrată la fructele proaspete. Concret, acestea s-au scumpit în prima lună a acestui an cu 3,10%, în comparaţie cu luna decembrie 2017. Situația este similară și în cazul legumelor şi conservelor din legume, majorarea fiind de 2,58%, respectiv al citricelor şi al altor fructe meridionale. Totodată, preţul la fasolea boabe a crescut și el cu 1,58%, iar la cartofi, cu 1,32%.

Pe de altă parte, cele mai mari scăderi de preţuri au fost consemnate la ouă (-1,98%), zahăr (-0,52%) şi bere (-0,07%).

Rata anuală a inflaţiei a urcat, în ianuarie 2018, la 4,3%, de la 3,3% în decembrie 2017, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,79%, se mai anunță în comunicatul INS. Rata anuală a inflaţiei înregistrată la finalul lui 2017 este pusă pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 4,07% şi a celor nealimentare cu 4,11%, au mai adăugat analiștii INS.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Asta, în timp ce prognoza anterioară indica o inflaţie de 3,2% în 2018.

Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,1%.

Conform BNR, accelerarea ratei anuale a inflaţiei în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale coşului de consum exogene sferei de acţiune a politicii monetare.

Epuizarea acestui puseu inflaţionist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul ţintei începând cu ultimul trimestru din 2018.