infrastructura - REVISTA FERMIERULUI

Joi, 1 aprilie 2021, reprezentanții Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) s-au întâlnit, la sediul Prefecturii județului Constanța, cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Din nou, fermierii dobrogeni i-au prezentat oficialului guvernamental situația critică cu care se confruntă agricultorii afectați de secetă, precizând încă o dată importanța alocării de fonduri pentru acordarea despăgubirilor. Ministrul a promis că se vor găsi resursele necesare cu ocazia rectificărilor viitoare.

„Au fost dezbătute subiecte de interes pentru fermierii dobrogeni nemulțumiți față de neincluderea în bugetul anului 2021 a sumelor promise pentru despăgubirea culturilor de primăvară afectate de seceta din anul 2020 și față de alocările privind reabilitarea sistemului de irigații. Dialogul a fost unul constructiv, bazat pe propuneri și proiecte concrete, primind confirmarea că s-a înțeles într-un final că zona Dobrogea a fost și este cea mai calamitată la nivelul României, este zona care se confruntă cu un grad mare de ariditate, cu un risc extrem de ridicat de deșertificare și tocmai de aceea are nevoie de o strategie de dezvoltare durabilă cu soluții specifice și cu alocări financiare consistente pentru amenajarea stațiilor de pompare și a canalelor de irigații”, a povestit Theodor Ichim, președintele APAD.

Ministrul Agriculturii a spus că va extinde zona de viabilitate astfel încât organizațiile de utilizatori de apă din Dobrogea să poată fi eligibili în cadrul sesiunilor de proiecte cu finanțare europeană, dar și a alocării de fonduri pentru reabilitarea sistemului de irigații prin intermediul Planului Național de Reziliență și Relansare. Astfel, urmează ca APAD să devină membru în cadrul Consiliului de Filială al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare Constanța, dar și al Comisiei de Management care contribuie la elaborarea ghidurilor de finanțare, în vederea îmbunătățirii procedurii de evaluare, cât și a introducerii de criterii de eligibilitate echitabile, care să permită utilizatorilor de apă din Constanța să acceseze fonduri europene, ținându-se cont de gradul de ariditate al zonelor de proveniență a proiectelor ce se vor depune pe noua perioadă de programare 2021-2027.

Au fost propuse măsuri de modificare a Legii 138/2004 privind îmbunătățirile funciare, în sensul declarării sistemelor de irigații de utilitate publică și de interes național, concomitent cu debirocratizarea și simplificarea procedurilor pentru obținerea autorizațiilor de construire, urmând ca aceste subiecte să fie dezbătute atât la nivel de CSAT, cât și în Camera Deputaților, unde există deja o inițiativă legislativă în dezbatere.

APAD a solicitat ministrului reglementarea condițiilor asigurărilor din domeniul agriculturii, primind confirmarea reprezentanților MADR de a intermedia și de a realiza întâlniri periodice cu reprezentanții asigurătorilor și ai Autorității de Supraveghere Financiară, în scopul susținerii proiectelor propuse și a identificării celor mai bune soluții de reglementare.

„APAD continuă să monitorizeze implementarea promisiunilor, a măsurilor și proiectelor la nivelul Dobrogei, susținând soluții concrete, aplicate specificului zonei noastre, fiind conștienți că doar irigațiile în Dobrogea, alături de măsurile complementare de combatere a eroziunii solului (împăduriri și perdele forestiere), vor asigura premisele unei agriculturi durabile în Dobrogea”, a punctat Theodor Ichim.

Fermierii constănțeni au fost cei mai afectați de seceta pedologică de anul trecut, iar expunerea lor la acest risc climatic crește în fiecare an, susține ministrul Adrian Oros. „Dacă în 2020 s-au găsit fonduri din bugetul național pentru a sprijini, parțial, fermierii afectați, suntem conștienți că o astfel de abordare nu poate fi sustenabilă și trebuie să fim proactivi în ceea ce privește combaterea secetei. Din păcate, niciun guvern din ultimii 30 de ani nu a avut o astfel de abordare, ba chiar, prin pasivitate, a încurajat degradarea sistemului național de irigații, inclusiv în județul Constanța. Fermierii constănțeni au subliniat necesitatea refacerii urgente a sistemului de irigații și au venit cu foarte multe propuneri atât pentru a facilita această reconstrucție a sistemului principal, cât și în ceea ce privește viitoarea utilizare efectivă. Toate sugestiile vor fi atent analizate, iar cele viabile vor fi implementate”, a transmis oficialul MADR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

După ce la finalul săptămânii trecute, vineri – 19 februarie 2021, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a înaintat premierului României câteva soluții prin care fermierii să fie despăgubiți pentru pagubele înregistrate anul trecut din cauza secetei pedologice (https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/4867-solutii-pentru-despagubirea-fermierilor-afectati-de-seceta-in-2020.html), luni – 22 februarie a transmis o scrisoare deschisă președinților Comisiior de Agricultură din Parlamentul României, în care se prezintă situația fermierilor români afectați de efectele pe care seceta pedologică extremă din anul 2020 le-a avut asupra culturilor de primăvară, solicitând amendarea Legii bugetului de stat pe anul 2021 prin includerea la plată a sumei reprezentând despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură prin intermediul creditelor bugetare.

„În cadrul întâlnirii pe care am avut-o în data de 26 ianuarie 2021 la sediul MADR cu domnul ministru Adrian Oros, am primit asigurări că sumele necesare efectuării plăților reprezentând despăgubiri pentru culturile de primăvară au fost cuprinse în propunerea de buget transmisă către Guvern și Ministerul Finanțelor Publice pentru a fi incluse și aprobate odată cu adoptarea Bugetului de Stat pentru anul 2021. Ne adresăm dumneavoastră (n.r. George Scarlat - președinte Comisia de Agricultură din Camera Deputaților și Adrian Chesnoiu - președinte Comisia de Agricultura din Senatul României) și colegilor dvs. membri ai celor două Comisii pentru Agricultură, pentru ca împreună să susțineți și promovați alocarea și plata acestor despăgubiri în regim de urgență. Fermierii, indiferent de dimensiunea exploatației au fost afectați de efectele secetei pedologice extreme și în lipsa unui produs de asigurare, nu au capacitatea financiară de a relua ciclul de producție. După cum știți, asiguratorii NU asigură seceta decât excepțional și nu pentru toate culturile și nici pentru toată suprafața agricolă cultivată. Deci, lipsa asigurărilor nu este imputabilă fermierilor, așa cum adesea se vehiculează în spațiul public. Fermierii sunt primii interesați să irige, iar lipsa infrastructurii primare de irigații nu este responsabilitatea lor, deși producătorii agricoli se implică alături de autorități în reabilitatea celor existente, contrar impedimentelor de ordin procedural. Acum trebuie să luăm măsuri urgente pentru a limita riscul de a nu se cultiva terenul sau de a se folosi tehnologie agricolă minimală, ceea ce va avea efect direct asupra producțiilor, ofertei pe piață și veniturilor obținute începând cu anul 2021. Gradul de expunere la insolvență în cazul exploatațiilor agricole care au fost afectate de secetă în anul 2020 este extrem de ridicat, majoritatea agricultorilor nefiind capitalizați ; aceștia achiziționează inputurile cu plata la recoltă sau se autofinanțează prin încheierea unor contracte tip futures pentru 30-35% din media de producție estimată și pentru care azi sunt obligați la plata unor penalități, generând astfel un efect de domino asupra comercianților de inputuri, traderilor de cereale, respectiv consumatorului, care va suporta majorarea de preț”, se specifică în scrisoarea transmisă de Alianța pentru Agricultură și Cooperare către Comisiile de Agricultură din Camera Deputaților și Senatul Românei. 
Din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise către ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111 rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similară anului 2019, pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică, arată reprezentanții Alianței.
Comparativ cu alte sectoare care au avut activitatea afectată de COVID-19 și au beneficiat de amânarea ratelor bancare, producția vegetală nu a avut de suferit ca urmare a acestei pandemii în mod direct, ci mai degrabă indirect, ceea ce a făcut fermierii neeligibili pentru măsura specifică de amânare a ratelor. Astfel, astăzi există numeroase exploatații agricole care, deși sunt considerate viabile, nu mai sunt finanțabile și nu pot solicita împrumuturi pentru capital de lucru cu scopul de a reînființa culturile de primăvară, pentru anul agricol 2021-2022. 
„Solicitarea noastră are și o latură socială, justificată de faptul că, în timp ce alte sectoare au disponibilizat angajați, contribuabilii având coduri CAEN diviziunea 01- Agricultură - nu au renunțat la angajați. 4,5% dintre salariații din România sunt angrenați în sectorul agricol, iar 40% dintre aceștia sunt afectați indirect de seceta pedologică severă și vor avea de suferit anul acesta datorită problemelor financiare ale angajatorilor-fermieri care au avut culturile de primăvară calamitate”, punctează Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Soluția propusă de Alianță este plata din credite bugetare.

Completarea proiectului Legii bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2021 astfel încât să fie cuprinse, așa cum au fost promise fermierilor, în mod public și pe toate canalele media, sumele necesare pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă  din 2020, precum și sumele rămase restante pentru despăgubirile aferente culturilor de toamnă. „În acest sens, propunerea este ca: Anexa 2 - SINTEZA cheltuielilor pe surse de finanțare, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole, alineate după caz, pe anii 2019-2024, să se modifice astfel: MADR, Cap 8301, gr. 59 – Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură: 2020 – credite bugetare de 930.000 mii lei, 2021 – credite bugetare 1.093.000 mii lei. Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că despăgubirile pot să ajungă în conturile fermierilor până la sfârșitul lunii martie”, se arată în finalul scrisorii deschise a Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Marți – 16 februarie 2021, Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) a transmis parlamentarilor constănțeni o scrisoare deschisă prin care solicită susținerea introducerii în bugetul statului pe anul 2021 a sumelor necesare acordării despăgubirilor promise încă de anul trecut pentru culturile de primăvară calamitate de secetă. Însă nemulțumirile fermierilor dobrogeni sunt multe și nu se întrevede o rezolvare, având în vedere că până acum s-au ales doar cu promisiuni din partea guvernanților. Agricultorii se plâng de lipsa de susținere a guvernului și cer din nou programe, proiecte și fonduri pentru dezvoltarea unui sistem de irigații viabil.

Reprezentanții APAD anunță că joi, 18 februarie 2021, vor protesta în fața sediului Prefecturii Constanța. Reamintim că, pe 26 august 2020, aceiași fermieri au protestat cu tractoarele pe drumurile din județul Constanța, iar atunci, Ministerul Agriculturii, prin fostul secretar de stat George Scarlat – prezent în mijlocul agricultorilor nemulțumiți, le-a promis că vor fi ajutați să treacă de greutățile anului 2020. Se pare că ajutorul nu s-a mai concretizat și nici nu se arată vreo rezolvare a problemelor într-un orizont apropiat, iar acum agricultorii speră în sprijinul aleșilor județului din Parlamentul României.

Tot anul trecut, spre final de octombrie, fermierii din județul Constanța și-au strigat disperarea la premierul țării de atunci, Ludovic Orban, solicitându-i măsuri urgente prin care să fie sprijiniți și salvați de la faliment. S-au ales, de asemenea, cu promisiuni. (https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/comunicate/item/4720-fermierii-dobrogeni-isi-striga-disperarea-de-data-aceasta-la-premierul-tarii.html)

Apel disperat al producătorilor față de politica incorectă și promisiunile neîndeplinite ale partidelor prezente în Parlamentul României

Mai jos, scrisoarea deschisă trimisă de producătorii agricoli parlamentarilor constănțeni:

Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) este continuatoarea mișcării civice inițiate în anul 2020 prin Grupul de Inițiativă al Producătorilor Agricoli Dobrogeni, asociație care se luptă pentru drepturile agricultorilor dobrogeni și care a dobândit personalitate juridică.

Am luat atitudine publică, odată cu seceta cruntă manifestată în Dobrogea și solicitarea stării de calamitate, am continuat cu inițiative legislative și propuneri pentru sprijinirea fermierilor afectați de secetă, pentru îmbunătățirea legislației, inclusiv a ghidurilor de finanțare în domeniul irigațiilor, asigurărilor, îmbunătățirilor funciare, am organizat dezbateri și conferințe.

Ne cerem drepturile, vrem să aducem apă în Dobrogea și dorim să fim protejați pentru că aici muncim, aici locuim, aici am investit și am creat locuri de muncă.

Această scrisoare publică adresată dumneavoastră reprezintă un apel disperat față de politica incorectă și promisiunile neîndeplinite, nu doar ale Ministrului Agriculturii, ci ale tuturor partidelor prezente azi, în Parlamentul României, față de producătorii agricoli dobrogeni afectați de seceta cumplită din anul 2020.

În timpul campaniei electorale ați susținut că vă pasă și doriți să sprijiniți agricultura dobrogeană. Acum e momentul să dovediți! Cu regret observăm totuși că niciunul dintre domniile voastre nu face parte din Comisia de Agricultură din Camera Deputaților.

Pe întreg parcursul anului 2020, ministrul Agriculturii a susținut în mod repetat că vor fi alocate sume pentru acordarea despăgubirilor la culturile de primăvară, pregătind chiar acte normative în acest sens și susținând că plățile se vor face odată cu începutul anului 2021. Declarațiile publice din întreaga mass-media ne sunt mărturie.

Minciuna și ipocrizia merg mai departe. Nu doar că acest demers nu a fost finalizat, dar acum, cu ocazia punerii în dezbatere publică a Legii Bugetului de Stat pentru acest an, observăm că în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu se regăsesc sumele pentru despăgubirea culturilor din primăvara anului 2020 calamitate de secetă.

Fară a fi ironici, dar ținând cont de faptul că despăgubirile acordate pentru culturile din toamna anului 2019 au fost acordate târziu, în toamna anului 2020, în preajma celor două seturi de alegeri, pe fondul protestelor fermierilor din luna august 2020 și al declarațiilor din campania electorală, nu vrem să credem că domniile voastre doar speculează situația dificilă cu care se confruntă producătorii agricoli dobrogeni calamitați.

Nu putem accepta ca sprijinul să vină doar în preajma campaniilor electorale și, din acest motiv, vă solicităm public să ne reprezentați interesele în Parlamentul României și SĂ SUSȚINEȚI INTRODUCEREA UNUI AMENDAMENT CARE SĂ PREVADĂ SUMELE NECESARE DESPĂGUBIRILOR MULT PROMISE ȘI AȘTEPTATE DE FERMIERI.

Reiterăm pe această cale atât dezamăgirea noastră, cât și stupefacția față de neînțelegerea situațiilor dramatice cu care se confruntă producătorii afectați de secetă, dar mai ales față de lipsa de reacție a autorităților.

Deși județul Constanța a fost cel mai afectat, peste 85% din suprafața agricolă, fiind calamitată în proporție de 85% până la 100%, reprezentând peste o treime din suprafața calamitată la nivel național, despăgubirile pentru culturile de toamnă au fost acordate cu întârziere și în etape, județul nu a fost declarat calamitat, initiațiva privind suspendarea ratelor nu a fost adoptată, iar despăgubirile mult promise pentru culturile de primavară vedem că nu sunt prinse în bugetul anului 2021.

În lipsa implicării dumneavoastră și a susținerii pe care o puteți acorda modificării bugetului, situația producătorilor agricoli se va înrăutăți generând astfel probleme economice și sociale în lanț și pe verticală, afectând furnizorii de materii prime, furnizorii de echipamente și utilaje agricole, industria alimentară, sectorul financiar bancar, apar deja probleme sociale (șomaj, restructurări de personal), existând riscul ca foarte mulți fermieri să nu dispună de resursele financiare necesare continuării activităților și asigurării însămânțării culturilor de primavară. Există deja fermieri care se confruntă cu perspectiva falimentului și restructurării finanțărilor, ceea ce înseamnă inclusiv cedarea, executarea sau vânzarea terenurilor agricole, a utilajelor și bunurilor, inclusiv a celor personale, ipotecate. În concluzie, există deja premisele unui adevărat DEZASTRU.

Ne dorim să fim un partener de dialog corect, dar vom apela la toate mijloacele legale pentru a ne susține drepturile și vom continua acțiunile, inclusiv de pichetare a instituțiilor din domeniu.

În speranța că solicitarea noastră de a ne strânge în jurul unui proiect comun ce vizează un domeniu vital al economiei și cu o contribuție semnificativă în PIB, vă mulțumim anticipat și așteptăm onorarea promisiunilor.

ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR AGRICOLI DIN DOBROGEA: Theodor Ichim, Răzvan Filipescu, Mircea Chipăilă, Jean Marc Lacrouts, Cornel Zamfir, Mihăiță Ciobanu, Daniel Gheordunescu și mulți alții…

Publicat în Știri

„Pe noi ne interesează în primul rând apa pentru irigaţii, pentru agricultură, dar s-ar putea, dacă regimul pluviometric în această zonă a Mării Negre să fie cel din ultimii ani şi seceta aceasta endemică să se instaleze, să avem la un moment dat, şi trebuie să luăm în calcul ca orice stat responsabil, probleme cu apa menajeră sau cu apa potabilă.” – Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). 

Urmăriți un scurt interviu cu ministrul Agriculturii, despre programul de gestionare a apei, irigații, banii disponibili, realizat pentru emisiunea România Agricolă (difuzată în fiecare sâmbătă și duminică de la ora 18:00, la AGRO TV, emisiune realizată de Revista Fermierului), aici: https://www.youtube.com/watch?v=uCwt72Kdgks&feature=youtu.be

Publicat în Video

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că 30 de proiecte ale Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) au fost selectate pentru finanțare, urmând să primească fonduri nerambursabile de aproape 30 de milioane de euro. „Un nou raport pentru selecția restului de proiecte se află în fază procedurală avansată”, precizează AFIR.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat Raportul de selecție intermediar etapa lunară 1, sesiunea 01/2020 pentru submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” componenta infrastructură de irigații din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Valoarea fondurilor alocate proiectelor selectate pentru finanțare în această etapă se ridică la 30 de milioane de euro.

În perioada aferentă acestei etape lunare, 1 – 30 iulie 2020,  au fost depuse on-line 95 de proiecte de investiții în infrastructura secundară de irigații, cu punctajul mai mare sau egal decât pragul de calitate lunar stabilit la 70 de puncte.

Până în prezent, de la lansarea PNDR 2020, pentru modernizarea și adaptarea infrastructurii de irigații au fost depuse 632 de cereri de finanțare conforme, prin care s-au solicitat peste 624 de milioane de euro. În urma evaluării și selecției cererilor de finanțare depuse la AFIR, au fost încheiate 462 de contracte în valoare de 398,6 milioane de euro, iar AFIR a plătit deja beneficiarilor proiectelor de reabilitare a sistemului de irigații peste 222 de milioane de euro.

Fondurile europene acordate prin sM 4.3 – Irigații sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de un milion de euro. Prin proiect, beneficiarul poate realiza cheltuieli eligibile și poate achiziționa echipamente de irigat (în limita a maximum 30% din valoarea eligibilă a proiectului, din care s-a scăzut valoarea aferentă respectivelor echipamente de irigat).

Cheltuielile eligibile pentru sprijinul PNDR sunt modernizarea infrastructurii secundare de irigații, a clădirilor aferente stațiilor de pompare de punere sub presiune și/sau racordarea la utilități, sisteme de contorizare a apei, inclusiv construcția sau modernizarea bazinelor de colectare și stocare a apei de irigat.

Reamintim că, beneficiarii eligibili pentru finanțarea acordată prin sM 4.3 - Irigații sunt OUAI sau Federațiile Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (FOUAI), acestea fiind constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole, conform legislaţiei în vigoare. OUAI/ FOUAI au putut depune cereri de finanțare numai în măsura în care erau deținători de infrastructură secundară de irigații preluată prin protocol sau proces-verbal de predare-primire ori alte documente (acest tip de infrastructură este definită conform Legii nr. 138/ 2004 a îmbunătățirilor funciare, cu modificările și completările ulterioare).

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) finanțează 322 de proiecte dedicate înființării, modernizării și extinderii diferitelor tipuri de instituții de învățământ din spațiul rural, prin submăsura 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Dintre acestea, 259 de proiecte au ca scop înființarea și modernizarea grădinițelor din mediul rural, însă doar a celor din afara incintei școlilor de la sate. Valoarea publică contractată a acestora este de 93 de milioane de euro. Au fost deja finalizate 26 de proiecte, cu o valoare publică de 7,5 milioane de euro. În zona ITI Delta Dunării sunt în curs de implementare șase proiecte, cu o valoare publică de 1,6 milioane euro.
Pentru înființarea și modernizarea creșelor, precum și a infrastructurii de tip after-school (numai a celor din afara incintei școlilor din mediul rural), AFIR a încheiat contracte de finanțare pentru 41 de proiecte, cu o valoare publică de 15,5 milioane de euro. Trei dintre acestea, contabilizând 1,3 milioane de euro, sunt deja finalizate. În zona ITI Delta Dunării sunt în curs de implementare două proiecte, pentru care beneficiarii au solicitat fonduri europene nerambursabile de 639.000 de euro.
Pentru extinderea și modernizarea instituțiilor de învățământ secundar superior (filiera tehnologică cu profil resurse naturale şi protecţia mediului şi a şcolilor profesionale în domeniul agricol), AFIR a contractat fonduri europene nerambursabile în valoare de 9,9 milioane euro pentru 22 de proiecte. Două dintre acestea, în valoare de 978.000 de euro, sunt deja finalizate. În zona ITI Delta Dunării este în curs de implementare un proiect, în valoare de 495.000 de euro. „Deși acest tip de investiții este încadrat ca infrastructură de bază la scară mică, impactul pe care îl au asupra comunității este unul semnificativ. Din punctul de vedere al rezultatului pe termen lung al finanțărilor oferite prin PNDR 2020, implementarea acestor tipuri de proiecte face parte din acțiunile de promovare a activităților socio-culturale, crescând în același timp prestigiului localităților din zonele rurale”, arată reprezentanții agenției.

Spre exemplu, comuna Pianu, județul Alba, a obținut o finanțare de 200.821 euro pentru modernizarea grădiniței. Proiectul accesat de primărie urmărește asigurarea unor spații adecvate pentru un număr de 45 de copii, cu toate fluxurile și anexele aferente, inclusiv dotarea interiorului și exteriorului clădirii care face obiectul investiției.

Un alt exemplu este Primăria comunei Bezdea, din județul Dâmbovița, în 2016, la sfârșitul lunii mai, a depus la AFIR o cerere de finanțare pentru proiectul „Modernizare grădiniță în comuna Bezdead, județul Dâmbovița”, prin PNDR 2020, în cadrul submăsurii 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”, proiectul prevăzând investiții în infrastructură educațională și socială. Valoarea totală a proiectului este de 89.000,9 euro, iar valoarea totală eligibilă a proiectului, finanțată integral prin PNDR 2020, este de 75.000 euro. În aprilie 2017 s-a semnat contractul de finanțare, proiectul fiind în prezent finalizat.
Implementarea a însemnat demararea lucrărilor de reparații generale și de renovare a grădiniței din comuna Bezdead. Au fost realizate modernizări interioare și exterioare asupra imobilului cu o suprafață utilă de 197,24 mp.
La interior s-au refăcut finisajele și s-a achiziționat mobilier nou. „De la mese și scaune noi, până la achiziția de resurse educaționale (jocuri) și echipamente electronice (TV, calculatoare, imprimante) și la refacerea birourilor și a spațiilor de depozitare, nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării”, transmite AFIR.
În curtea grădiniței s-a creat un spațiu de joacă pentru copii, compus din două leagăne, trei balansoare și o groapă de nisip. S-au montat, de asemenea, bănci, coșuri de gunoi și stâlpi de iluminat.

Foto: AFIR

Publicat în Satul românesc

ŞTEFAN GHEORGHIŢĂ, FERMIER, ADMINISTRATOR TRIAGROEXIM – JUD. BRĂILA:

În data de 16 martie 2020, ulterior în data de 23 martie şi apoi în 27 martie, Administrația Națională de Meteorologie a transmis comunicate însoţite şi de o hartă detaliată, în care arăta: ,,La data de 27 martie, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, prezintă valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în Dobrogea, pe suprafețe agricole extinse din Moldova și Muntenia, local în sud, est, izolat centrul și nord-vestul Transilvanei, sudul Olteniei și nordul Banatului”.

După aprecierea mea simplă, verificabilă, de altfel, am identificat judeţele din harta ANM afectate de secetă pedologică puternică şi extremă și am adunat suprafețele agricole de la statistică şi a rezultat că suprafeţele totale (includ şi ogoarele, plantaţiile pomicole și viticole) afectate de secetă se ridică la circa 4,5-4,7 milioane de hectare şi noi încă dezbatem dacă este sau nu este secetă?

Acum vreo două săptămâni şi eu am început să constat pe teren că la cultura de grâu a trecut faza de suferinţă datorată lipsei de apă și am ajuns la faza în care această cultură se usucă, iar astăzi procentul de ofilire ireversibilă a depăşit 30%.

Am început să semnalez şi eu şi soţia, acest lucru colegilor, care în prima fază au privit cu scepticism informaţia şi situaţia au pus-o pe seama gerului, pe seama diferenţelor de temperatură, până gluma s-a îngroşat şi acum din păcate toţi au depuse adrese la Primării prin care solicită comisii de constatare a calamităţilor, lucru pe care l-am făcut şi eu de altfel, deoarece grâul şi celelalte culturi de toamnă se usucă văzând cu ochii, indiferent de genetică sau tehnologie.

Demersuri am făcut peste tot, dar la început lumea doar că nu ne spunea, ,,doar voi aveţi secetă”, în condiţiile în care lângă noi apăreau alţi fermieri care spuneau ca totul este impecabil şi doar pe la ultimul rând ale interviurilor pe care le dădeau, rând pe care nu îl mai citeşte aproape nimeni, aminteau de secetă. În multe din cazurile unde situaţiile erau așa-zis bune, erau la fermieri care anul trecut au irigat sau au avut parte de ploi locale mai importante, iar în acest caz rezerva de apă din sol este un pic mai ridicată, dar în perioada următoare dacă nu va ploua vor fi în aceeaşi situaţie. Mă întreb când se prezintă situaţia la televizor sau în presă de ce nu se analizează şi aceste aspecte ? De ce nu se prezintă problema în adevăratul context, astfel încât alţi fermieri dar şi autorităţi care semnalează lucruri reale şi grave să nu fie „uşuiţi” deoarece li se ,„năzare” seceta?

Aceeaşi neîncredere am întâmpinat-o şi pe la unele „uşi mai răsărite”, ale autorităţilor sau organizaţiilor profesionale de unde am aşteptat sprijin, dar aşteptările au fost înşelate de ultimele luări de pozitie publice, unde subiectele au fost altele, gen „soia și derivatele ei” sau „nivelul plafonului achiziţiilor prin licitaţiile SEAP”? Eu nu spun că subiectele nu sunt de interes, dar acum în acest moment, noi despre asta vorbim? O putem realiza mâine sau astăzi ? Dar cu urgenţele care au apărut şi sunt specifice agriculturii cum facem?

Dar la un moment ne-am întrebat, oare eram noi primii care semnalam aceste lucruri? Astfel am încercat să văd care era situaţia şi am constatat că primele semnale erau trase încă de la începutul acestui an, din ianuarie.

Stau şi mă întreb, de ce oare nu continuăm (în cadrul organizaţiilor profesionale) luările de poziție pe care, de exemplu, le-a avut fostul lider LAPAR, Gheorghe Albu, care din ianuarie menționa:Producția agricolă din acest an va fi cu cel puțin 30% mai mică decât ne așteptam. Semnalul de alarmă este tras de fermieri, în condițiile în care anomaliile meteorologice din ultimele luni au afectat culturile de orz, grâu, rapiță și floarea-soarelui. În 40 de ani de experiență nu am mai întâlnit o asemenea vreme iarna, cu plus 10 grade Celsius ziua și minus 4 grade noaptea”, declara la RFI, fermierul Gheorghe Albu, atunci președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România. El atrăgea atenția că, în lipsa precipitațiilor, culturile vor fi serios afectate. „Dacă sistemul de irigații ar fi fost dezvoltat la nivel național, altfel ar fi stat lucrurile”, afirma reprezentantul fermierilor pe 28 ianuarie 2020. Deci, dacă este un „fost preşedinte” înseamnă că nu mai ştie ce vorbeşte, sau i-a dispărut toată experienţa de până atunci? Oare mereu vom fi condamnaţi să vină noi presedinţi, cu noi programe şi din nou să căutăm „apa caldă” pe care nu o mai găsim de 30 de ani (mențiune importantă, nu îl cunosc personal pe Gheorghe Albu).

Până şi ministrul actual al agriculturii recunoştea în ianuarie 2020 că este secetă puternică „Seceta care se înregistrează în România este o problemă gravă pentru agricultură, afirmă ministrul de resort, Adrian Oros. Aflat astăzi la Sibiu, el a declarat că, în acest an, se va încerca mărirea suprafeţelor irigate şi chiar experimentarea folosirii staţiilor antigrindină” (RADOR 30.01.2020). De atunci ne-a inundat ploaia şi chiar nu a văzut-o nimeni, fiindcă măsuri eu personal nu am văzut, afară de vechile metehne pompieristice prin care mereu am mai făcut ceva cu irigaţiile, dar nu le mai terminăm niciodată?

Aşa cum spunea domnul Costică Măcelaru, fermier din Brăila, într-o intervenţie în presă: „De agricultură se mai ocupă careva? Știți că se usucă grâul din cauza secetei și a gerului? Oare ASAS ce face, de ce nu vine cu soluții? Ministerul Agriculturii ce face? Toată lumea nu vede decât coronavirus, dar ce mâncăm la anul?”, întreabă Costică Măcelaru, fermier din județul Brăila (Revista Fermierului www.revistafermierului.ro, 22.03.2020).

De ceva timp am început împreună cu colegii din Asociația Producătorilor Agricoli (APA) Brăila demersurile pe lângă autorităţi, alte organizaţii, partide politice, oricine am crezut că ne poate ajuta, din dorinţa de a atrage atenţia că seceta aduce în discuţie o problemă foarte grea pentru noi fermierii şi care blochează orice altă iniţiativă de ajutor viitoare - lipsa cadrului legislativ pentru constituirea comisiilor locale care să constate calamităţile în agricultură.

Unii fruntaşi ai administratiilor locale ne-au contrazis invocand existenţa Ordinului 459/2019 privitor la aprobarea „Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră, din 07.03.2019”, dar care se referă doar la seceta hidrologică și care este definită ,,seceta hidrologică - este un fenomen complex, generat de instalarea unui regim puternic deficitar la nivelul apelor de suprafață, apelor subterane, un volum insuficient în lacurile de acumulare, care determină imposibilitatea asigurării debitelor de apă pentru toți utilizatorii autorizați”, deci nu are legătură cu seceta din agricultură, ci se referă la aprovizionarea populaţiei sau a altor consumatori cu apă.

Fără aceste comisii locale nimeni nu va putea demonstra starea de forţă majoră nici în contractele „futures pentru produse agricole, nici în raport cu ANAF care s-ar putea să nu recunoască dreptul de rambursare al TVA pentru culturile calamitate, nici la APIA, care s-ar putea să nu recunoască înverzirea în cazul calamitării la mazăre, nici în cazul AFIR dacă nu vom avea bani să derulăm contractele cu fonduri europene.

Propuneri APA Brăila

APA Brăila a înaintat deja către autorităţile locale şi către LAPAR un material mai amplu cu unele din propunerile de rezolvare a situaţiei pentru reglementarea comisiilor locale, doar să ne asculte şi să ne ajute cineva şi, cine ştie, poate vom şi reuşi ceva, dacă nu, ca de obicei, doar Dumnezeu să ne ajute.

Încercăm să gândim şi alte propuneri de care fermierii au nevoie să ştie că există şi că la un necaz le pot accesa sau îi vor apăra, cum ar fi:

  • Linii de credit de urgenţă garantate de stat pentru cei care înregistrează calamităţi naturale (asta dacă vom reuşii reglementarea comisiilor care să constate acest lucru);
  • Dobândă subvenţionată pentru liniile de credit de urgenţă;
  • Modificarea și adaptarea prevederilor legale privind invocarea evenimentelor de forţă majoră la contractele din agricultură, deoarece nimeni nu poate convoca o comisie ca în 3-5 zile să constate calamitaţile în agricultură şi să obţină apoi şi certificatul de la Camera de Comert;
  • Introducerea unui contract cadru de arendă, cu o durată minimă de 5 ani şi condiţii clare de derulare, inclusiv gestionarea calamităţilor agricole.

Dar când se va întampla acest lucru, adică calamitatea (ceea ce nu doresc nici celor care ar trebui sa facă ceva pentru a schimba acest lucru), să ne aducem aminte ce înseamnă să vorbeşti şi să nu gândeşti (popular se spune altfel).

Mai jos mi-am permis un mic colaj cu declarații ale unor persoane care au semnalat seceta, unele încă din luna ianuarie anul curent, şi îmi cer scuze pentru alţi mulţi fermieri care au semnalat şi ei acest lucru dar nu i-am menţionat.

Prin urmare, nu sunt singurul nebun care vede seceta!!!

 Pentru agricultură, temperaturile mai ridicate de ceva vreme pot determina uşoare revigorări în ceea ce priveşte pornirea mult mai devreme în vegetaţie a culturilor însămânţate în toamnă sau înmugurirea la speciile cele mai timpurii, cais, piersic, care în general sunt sensibile la ferestrele calde din anotimpul de iarnă. La acest moment, vorbim pentru cele două decade de o cantitate medie de numai 2,8 l/mp, faţă de o normă climatologică de 33,6 l/mp. La un interval mare de ani, iată că vorbim de încă un record. Vom vedea cum vor evolua lucrurile. (…) Vom vedea cât de mult va ploua. Fenomenul de secetă e prezent pentru că şi toamna a fost foarte secetoasă. - Elena Mateescu, director executiv al ANM (Fantik.ro – 29.01.2020)

Raportările Direcţiei Agricole Buzău indică, pentru luna ianuarie 2020, o cantitate de apă în sol de 7,8 litri/mp, adică de zece ori mai mică decât necesarul estimat de agricultori. Lipsa precipitaţiilor şi diferenţa mare dintre temperaturile diurne şi cele nocturne a dus la îngălbenirea grâului, în timp ce cultura de rapiţă este compromisă pe hectare întregi.” (Bursa – 24.01.2020)

„Culturi de toamnă, precum grâul și rapița, sunt afectate de seceta prelungită. Cantitatea redusă de precipitații va reduce producțiile din 2020, așa cum s-a întâmplat și anul trecut. Fermierii se feresc, deocamdată, să avanseze cifre exacte, dar recunosc că există posibilitatea ca pierderile să se ridice la 25-30%, în absența precipitațiilor. Și culturile de primăvară, cum este cea de cartof, ar putea fi afectate, deoarece lipsa ploilor și a ninsorilor duce la secarea bazinelor subterane de apă din sol.” (Reporter Global 30.01.2020)

Din punct de vedere al caracteristicilor agrometeorologice, conținutul de umiditate de la nivelul solului între 0 și 100 de centimetri va prezenta cele mai scăzute valori și sunt în continuă scădere. În privința culturilor de toamnă, acestea prezintă, de asemenea, cele mai scăzute valori, iar seceta pedologică ajunge la valori extreme și rezervele de apă din sol vor ajunge la o limită foarte scăzută. Ce instrumente are Comisia Europeană la îndemână pentru a veni  în sprijinul fermierilor care sunt afectați de seceta pedologică și cum ar putea să-și salveze fermierii culturile de toamnă?” - Daniel Buda, europarlamentar (interpelare Parlamentul European – 21.02.2020)

Din păcate, anul agricol nu a început prea bine, din cauza secetei care îşi face tot mai acut simţită prezenţa. Culturile de grâu înfiinţate în toamnă au început să sufere din cauza lipsei de apă din sol. Seceta provoacă deja probleme, iar pentru a o contracara este nevoie de irigaţii. Fermierii încă nu au început să irige, dar vor începe în curând. Pregătirile pentru irigaţii sunt în plină desfăşurare”, - Traian Cişmaş, directorul Direcţiei Agricole Brăila (Obiectiv Vocea Brailei – 27.03.2020)

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Opinii
Marți, 17 Martie 2020 16:31

COVID-19 amână PNDR 2020

În contextul instituirii stării de urgență pe teritoriul României în urma evoluției situației epidemiologice determinată de răspândirea COVID-19, Ministerul Agriculturii (MADR), prin Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM-PNDR), a decis amânarea lansării sesiunilor de depunere proiecte pentru următoarele Măsuri/Submăsuri:

  • Măsura 2 - „Servicii de consiliere privind măsuri zoosanitare de prevenire și combatere a Pestei Porcine Africane (PPA), măsurile minime de biosecuritate și normele sanitare veterinare în creșterea suinelor.”
  • Submăsura 4.2 - „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”, componenta unități de sacrificare de mică capacitate.”
  • Submăsura 4.3 - „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, componenta infrastructura de irigații.”
  • Submăsura 1 - „Sprijin pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, ale evenimentelor adverse și ale evenimentelor catastrofale.”
  • Submăsura 5.2 - „Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale”
  • Submăsura 6.1 - „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”
  • Submăsura 9.1a - „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”
  • Submăsura 17. 1 - „Prime pentru asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor”
Publicat în Știri
Joi, 27 Februarie 2020 14:51

Infrastructura... succesului

Nu suntem pregătiți pentru succes. Nu avem viziune și determinare pentru realizări importante. Ne lipsește antrenamentul „înflăcărării” și, pur și simplu, nu știm ce gust are victoria.

Să presupunem (sau să visăm) că – peste noapte – am avea toate orașele mari legate între ele cu autostrăzi și că aceste autostrăzi ar lega România de vecini.

Am putea valorifica – de mâine – această infrastructură?

În ce s-ar „vărsa” aceste autostrăzi? Cu câteva excepții (Sibiu, Pitești, Cluj, Brașov), orașele noastre ar fi lovite de noile drumuri cam cum erau lovite pe vremuri bovinele înainte de tăiere, în moalele capului.

Orașele noastre, pur și simplu, nu au cum să absoarbă traficul generat/susținut de autostrăzi. Centurile ocolitoare, să ne înțelegem, sunt necesare și astăzi, chiar și în absența drumurilor de mare viteză. Nu le avem. Să spunem că ele ar fi pe hârtie. În planuri. Cum arată acele planuri? Care sunt zonele gândite pentru parcuri logistice, pentru dezvoltare industrială, care sunt mijloacele de transport persoane gândite (măcar imaginate) pentru a le deservi?

Care este strategia unui oraș ca Iașiul, de pildă? Nu am auzit niciodată, niciun politician sau înalt funcționar public să ne spună care ar putea fi rolul orașului în economia mare. Facem o „placă turnantă” care să faciliteze schimburile economice cu țările baltice, Polonia, Ucraina? Găsim rute către porturile din sud (anticipând că și Galațiul, pe lângă Constanța, ar putea avea unul)? Prutul navigabil? (Canal du Midi, antropic, de dimensiuni mult mai mici, cu zeci de ecluze, face bani și din „transport marfă”, dar și din turism). Se poate dezvolta mai bine Iașiul universitar? Da, spune bunul simț. De acord. Numai că simpla afirmație nu este suficientă.

Nu are rost să continuăm cu ceea ce NU este pus în planuri. Important în acest moment este să ne schimbăm modul de gândire și să-i obligăm pe politicieni să adopte acest nou mod de gândire. Este foarte greu pentru că, vreme de decenii, ne-a lipsit o infrastructură mai importantă decât cea rutieră (nu că ar fi dăunat să existe și ea): educația! Faptul că guvernanții noștri fac pași mici, ezitanți, în a aduce țara pe drumul cel bun, de aici vine. Ei seamănă cu niște găinușe pitice care încearcă să parcurgă aceleași distanțe cu struțul.

Ce e de schimbat la modul românesc de acțiune? Exact acești pași mărunți. Politica pașilor mărunți. Chiar dacă i-am face pe toți în direcția bună (ceea ce nu e cazul) și în cadența potrivită (așijderea), tot nu i-am putea ajunge pe ceilalți (statele dezvoltate) din urmă, nici dacă ar sta pe loc. Dar nu stau...

Este imperios necesar să încurajăm „creierele”, să facem lucruri importante, „wow” – dacă vreți, salturi care să ne asigure că măcar ajungem să alergăm în aceeași cursă, în același timp și pe același stadion cu concurenții din prima ligă. Este greu de crezut că vom putea face acest lucru dacă ne-am propune să construim noi, astăzi, avioane performante sau sateliți. Dar am putea investi în cele mai performante incineratoare cu plasmă pentru problema deșeurilor. Aceste instalații au nevoie de gunoiul care sufocă România ( avem materie primă!) pe care-l transformă în energie și în materiale care, după caz, pot fi folosite în construcții sau în agricultură (avem profit!). Există realizări notabile în România cu aceste instalații. Este doar un exemplu în care „vedem” cum „nu vedem” ceea ce poate aduce inovația, racordarea la ceea ce este tehnologie de vârf. Știință. Și unde ne uităm? La școala românească care pregătește tinerii pentru meserii care nu vor mai exista mâine?! La televizor, unde spațiul de emisie este ocupat doar de comèdie, amantlâc, politichie... toate, ieftine, purulente și pestilențiale?

Noi degustăm, aici, un „pahar cu visuri”, e drept. Dar ce ne împiedică să vedem via, oenoturismul, oenofarmacia sau oenocosmeticele ca o importantă resursă pentru țară? Pentru români? Legile nu ne ajută, știm. Ne plângem. Câteodată, mai și schimbăm ceva. Dar aceste schimbări sunt nesemnificative pentru că nu avem o țintă, un ideal. Adică, am putea să „scoatem” din cele de mai sus 5 miliarde de euro anual? O întrebare care poate părea deplasată, atât timp cât volumul tranzacțiilor actuale nu ajunge nici măcar la 1 (unu) miliard, nu?!

Păi, în primul rând ar trebui să plătim oameni care să măsoare științific  potențialul economic al „sectorului”, care este limita maximă a pieței interne, cât s-ar putea exporta. Care sunt pașii de urmat. Care sunt implicațiile sociale. Care sunt nevoile legislative, de infrastructură, educaționale, de comunicare ș.a.m.d.

Măcar am avea un răspuns valid. Obiectiv. Poate răspunsul ar fi dezamăgitor. Sau ținta ar trebui repoziționată. Dar am ști ce avem de făcut. Dacă și cât trebuie să investim în amonte și aval, pe verticală, în stânga și în dreapta, pe orizontală, în acest domeniu. În acest context am putea crea politici pe termen lung, strategii. Am putea avea relevat tabloul pieței mondiale. Putem valorifica ceva din turbulențele climatice, politice, ale unor concurenți importanți din lumea asta (v. Australia, California sau Africa de Sud)? Da, ba.

Își dorește turistul universal să-și petreacă timpul într-o țară sigură, curată (!), frumoasă, echilibrată în relief, cu SPA-uri primitoare, cu vinuri și mâncare bune? Da sau ba. Și dacă avem multe „da”-uri obținute, cum spuneam, în baza cercetării (și nu extrase din „eu cred că”...), am ști ce avem de făcut. Concluzia? Să obligăm politicienii să ne deschidă acest drum. Dacă nu plecăm pe el, cum să avem vreo șansă să ajungem la capătul lui?

Și știți ceva? Plecând, chiar dacă nu vom reuși să îl străbatem noi în totalitate, lăsând copiilor noștri misiunea continuării drumeției, tot vom avea șansa să vedem că al nostru „pahar cu visuri” se transformă, miraculos, în „cupa succesului”.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Editorial

Publicitate

2021 GRO 300x250px

TPV RF 300x250 2

Virtual AGRO 2021 300x250px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista