Noua Politică Agricolă Comună pare că dă bătăi de cap producătorilor agricoli români, așa cum se întâmplă, în fapt, de fiecare dată când Europa vine cu noi reguli și măsuri. Ideile din Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027, spun fermierii, sunt bune, dar nu sunt aplicabile azi pentru ce avem noi în economie şi în agricultura românească.

Se vede că niciodată România nu e pregătită pentru noile politici europene, cu toate că înainte ca legislația să intre în vigoare este prezentată, dezbătută, este făcută cunoscută celor cărora li se adresează. Și totuși, românii sunt nepregătiți, de fiecare dată. Undeva este o ruptură, un scurtcircuit.

Să fie comunicarea autorităților cu producătorii deficitară? Posibil, dacă ne uităm la „Caravana Cunoașterii”, cu care ministrul Petre Daea se plimbă prin toată țara ca să explice PNS-ul și care pare a fi doar un exercițiu de imagine pentru cel care are în mâini frâiele Ministerului Agriculturii, având în vedere că participanții pleacă de la aceste întâlniri la fel de nelămuriți cum au venit. Pe de altă parte, e treaba unui ministru să le descâlcească producătorilor regulamentele europene, ministerele având destui specialiști care, tehnic, știu mai bine cu ce și cum se mănâncă lucrurile astea?

Există dialog între autorități și organizațiile profesionale. Adevărat. Dar dialogul chiar e real ori tot un exercițiu de imagine? Să ne reamintim negocierile pentru PNS, fermierii cunoșteau o variantă trimisă la Bruxelles, iar când Planul a fost aprobat, au văzut o cu totul altă variantă. Și nu e un exemplu unic.

Organizațiile profesionale transmit mai departe membrilor informații, informări, le arată și le explică ce se discută și ce se negociază la București și la Bruxelles. Aici intervine cea mai mare problemă a agriculturii românești. Avem multe asociații, federații, ligi de producători agricoli, cooperative și prea puțini membri în aceste organizații. Presupun că majoritatea celor care se ocupă cu agricultura nu face parte din vreo asociere, din păcate. Și, tot din păcate, majoritatea nu citește, nu ascultă radio și nu se uită la tv. Nu poți să spui că nu ești pregătit când ai avut la dispoziție o mulțime de surse de informare. Cred că toată mass-media, presa agricolă în special, a transmis informații despre ce se întâmplă la Bruxelles, despre noile măsuri ale PAC, le-a explicat împreună cu specialiștii și fermierii. Însă fractura există și nu facem nimic pentru a o corecta. De ce? Pentru că, la români, „merge și așa”.  

A început campania de primăvară și s-ar putea „să nu mai meargă și așa”. Mă refer la eco-schema „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”, care, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, prevede niște subvenții pentru fermieri. Însă ei, fermierii, spun că sunt nepregătiți pentru măsurile din această eco-schemă. Trebuie să cultive pe o pondere minimă din totalul terenului arabil declarat culturi leguminoase bogate în proteină vegetală, fixatoare de azot, care se pot recolta, precum: soia, mazăre de consum/furajeră, măzăriche, sparcetă, trifoi, facelia, fasole, fasoliță, ghizdei, năut, lupin, linte, bob, lucernă, arahide, amestecuri de leguminoase și graminee perene. Ponderea minimă este de 10% în anul 2023 și de 5% începând cu 2024.

Am vorbit cu agricultori care au înfiinţat în toamnă 95% din culturi, au pus grâul, orzul, rapiţa şi au cam terminat 95% din suprafeţe, unii dintre ei. Acum, în primăvară, de unde să mai scoată 10% pentru leguminoase?

O altă problemă e sămânța. Există pe piață atâta sămânță de leguminoase? Să zicem că este sămânță, că este teren suficient, ce face fermierul cu recolta? Unde o vinde? Că la noi nu e desfacere pentru astfel de culturi.

Soluțiile. Nu prea sunt. Mi-au zis unii fermieri că probabil vor renunța la acea subvenție și vor continua anul acesta cu structura pe care și-au stabilit-o la începutul anului agricol 2022-2023. Alții așteaptă derogări. Și uite cum, din derogare în derogare, „merge și așa”, nepregătiți.

Câți vor rezista, oare? Deja, lupta pentru supravieţuire a fermierilor români este destul de dificilă. Seceta, prețurile tot mai mari la input-uri și tot mai mici la producția agricolă, „tranzitul” cerealelor din Ucraina pun sub semnul întrebării afacerile agricole. Vor urma câțiva ani în care fermierii nu-şi vor pune problema de profit, ci mai degrabă de a trece anul şi a o lua de la capăt.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Piața cerealelor (grâu, orz, porumb, rapiță și floarea-soarelui) la data de 8 februarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Grâul românesc a scăzut în privința cotațiilor de vânzare, atât pentru recolta veche, cât și pentru recolta nouă. „Grâul din recolta veche își pierde din intensitate în ceea ce privește nivelul de preț, nu din cauza lipsei de interes în achiziție, ci din cauza contextului generat de mișcările Rusiei. Taxa de export este, de departe, elementul central al contextului de piață actual”, precizează analistul Cezar Gheorghe.

Cotațiile pentru recolta veche sunt în jur de 222-224 euro/tonă, în paritatea de livrare CPT Constanța, pentru calitate 77 MH (masă hectolitrică) și baza 12% proteină. În țară, coborârea prețului a generat neliniște, susține consultantul Casei de Trading a Fermierilor. „Foarte mulți fermieri cu stocuri de grâu între 100 și 500 de tone încearcă valorificarea la nivelurile anterioare către cumpărători. Discutăm aici despre piața intermediară, compusă din jucători cu arie de desfășurare județeană. Vânzătorii mizează în continuare pe 1.000 lei/tonă, în timp ce cumpărătorii oferă 950 lei/tonă. Tranzacțiile sunt însă pur speculative din punctul de vedere al cumpărătorilor zonali, miza lor fiind generarea unui nou vârf de creștere în viitorul apropiat”, arată Cezar Gheorghe.

Pentru recolta nouă, prețurile, la nivel de Port Constanța, revin în jurul valorilor de 187 euro/tonă, minus 4-7 euro/tonă (900-910 lei/tonă) pentru calitatea grâu furaj. Acest preț, menționează analistul, este determinat de câțiva factori, cum ar fi: gravitația cotației MATIF septembrie 2021 în jurul valorii de 197-199 euro/tonă; incertitudinea în ceea ce privește vremea în perioada următoare (ne referim la zona Mării Negre, Europa și America de Nord), din punct de vedere al gerurilor, al potențialului de winter kill, al nivelului de precipitații în perioada imediat următoare și al prognozelor de producție; întărirea dolarului american la un nivel de 1,196 în raport cu moneda euro (dolarul american este moneda în care se desfășoară tranzacțiile la nivel mondial); incertitudinea legată de modul în care grâul rusesc va fi taxat în recolta nouă.

Pe piața internă, se constată o efervescență a procesatorilor, care contractează cantități de grâu din noua recoltă, securizând astfel primele luni de după recoltare. Prețurile oferite de ei sunt competitive în raport cu Portul Constanța. „Recomandăm vânzarea de grâu din recolta nouă la niveluri de 1-2 tone la hectar, astfel încât bugetele fermelor să fie asigurate și prin venituri certe în viitorul apropiat. Nu trebuie să devenim exagerat de optimiști în ceea ce privește vânzări de nivel 4-5 tone la hectar. Recolta este încă departe și riscurile sunt prezente. O nivelare a vânzărilor pe etape este un factor de reducere a riscului și, în același timp, un semn de maturitate în conducerea afacerilor agricole.”

ORZ

Cotațiile orzului din recolta veche au ajuns la nivelul de 210 euro/tonă CPT Constanța. „Exportul este interesat de orz. Piața internă se manifestă, dar sporadic, plătind niveluri un pic mai ridicate față de export. Recolta nouă de orz, în schimb, va fi dinamică. România a câștigat deja licitații în destinația Iordania, ceea ce face ca interesul pentru orzul românesc să fie evident. Singura problemă rămâne diferența de preț cu care s-au câștigat licitațiile, ea ridicându-se la un nivel de peste 22 USD/tonă, ceea ce va face ca originarea exportatorului care a câștigat cu un preț mai mic să fie mai dificilă. Experiența ne arată însă că, din potențialul de producție de 300.000 hectare de orz furajer, există spațiu suficient de originare. Totul depinde de momentele alese”, susține Cezar Gheorghe, recomandând vânzarea a maximum 2 tone la hectar din recolta viitoare.

PORUMB

Cotațiile porumbului românesc din recolta veche rămân stabile, în jur de 212-213 euro/tonă în CPT Constanța. În țară, cotațiile diferă de la zonă la zonă. De pildă, în centrul țării, pentru porumb cu umiditate de 15-16%, oferta de cumpărare existentă indică 830-835 lei/tonă (echivalent 170 euro/tonă) pentru cantități între 200 și 1.000 tone. În zona Moldovei, pentru porumb condiționat, se oferă și 970 lei/tonă (199 euro/tonă), la loturi de peste 3.000 de tone.

În cazul porumbului din recolta nouă, după un început în forță, cotațiile portului Constanța au scăzut în intensitate cu circa 3-4 euro/tonă din cauză că vecinii noștri din Ucraina au început și ei vânzările și, astfel, oferta a devenit mult mai diversificată ca origine. „În orice caz, nivelul de 166-167 euro/tonă, CPT Constanța nu este un nivel de neglijat, în perspectiva pozitivă a unei recolte bune. Însă, un fenomen interesant se întâmplă pe burse, și anume, reducerea diferenței dintre grâu și porumb. Cu alte cuvinte, grâul scade și porumbul crește. Apropierea lor va duce la anumite schimbări și logica momentului ar fi o corecție pozitivă a grâului, căci cererea pentru porumb există la nivel internațional”, spune analistul.

RAPIȚĂ

Indicațiile Euronext urmează prețul energiei. „Barilul de petrol în cotație Brent a atins nivelul de 59,5 USD, lucru observabil și la stațiile de alimentare cu combustibil din țară, precum și la distribuitorii de motorină din agribusiness. 403,5 euro/tonă este un punct în care se vede potențialul de revenire al transporturilor de după pandemie. Cotațiile MATIF august 2021, înregistrează un minus de 4 euro/tonă în echivalent FOB Constanța, procesatorii din România indicând același nivel la fabricile din teritoriu. La acest trend contribuie în bună măsură și Canada, care a epuizat toate stocurile de Canola (rapița = Canadian Low Acid), cu 6 luni înainte de recoltare. Cumpărătorii chinezi sunt și aici în prim-planul achizițiilor. Cotațiile Canola au depășit istoricul ultimilor 13 ani, situându-se la un nivel de 700 CAD/tonă (dolari canadieni), dar, în mare măsură, la acest rezultat a contribuit și suprafața plantată, cea mai mică din ultimii cinci ani”, explică Cezar Gheorghe, care adaugă că vânzările în România sunt pe trend, se contractează, vestul țării indicând un nivel de MATIF august 2021, minus 13 euro în paritatea FOR (Free on Rail), adică încărcat în vagoane. Cu toate acestea, specialistul nu recomandă vânzarea a mai mult de o tonă la hectar, din două motive: riscul de vreme și potențial viitor de preț.

FLOAREA-SOARELUI

Prețul pentru recolta veche este de 665 USD/tonă livrat la procesatorii interni, iar în paritatea FOB Constanța, indicațiile sunt de 690 USD/tonă. „În Ucraina, semnalăm o cerere absolut hilară pentru marfa în paritatea FOB la nivelul de 765 USD/tonă”, spune Cezar Gheorghe.

Recolta nouă face un pas în spate, pe fondul întăririi dolarului american și a scăderii prețului uleiului de palmier, după ce indicațiile locale arătau un nivel de 455 USD/tonă CPT procesatori. Acum, indicația CPT procesatori s-a schimbat la nivelul de 450 USD/tonă, în timp ce portul Constanța indică în paritatea CPT 458 USD/tonă. „Doi exportatori au rămas peste aceste niveluri și plătesc un preț mai ridicat FCA ferme în sudul României, dar, cu siguranță, aceștia au un contract de acoperit încheiat la preț mai mare. Notăm, de asemenea, o tranzacție de circa 15.000 de tone încheiată la un preț de 483,5 USD/tonă CPT Constanța, care a fost oferită procesatorilor bulgari, însă aceștia, pentru moment, nu doresc marfa la acest nivel de preț. De asemenea, floarea-soarelui origine Serbia este oferită la nivelul de 480 USD/tonă CIF Russe, însă nici aceasta nu a avut succes în tranzacționare. În schimb, procesatorii din Bulgaria arată un interes deosebit pentru recolta românească din sudul țării. Indicațiile de 456-458 USD/tonă FCA ferme sunt un factor decizional în tranzacționare, cantități importante fiind deja semnate”, precizează analistul.

Semințele de floarea-soarelui cu un conținut ridicat de acid oleic (high oleic), sunt în continuare penalizate de interesul scăzut în Europa, generat de restrângerea activității HoReCa, astfel că bonusul oferit nu depășește la modul general 20 USD/tonă. „Un singur exportator plătește 30 USD/tonă pentru a-și asigura nivelul de marfă pentru export, însă acesta este un caz singular, care are încheiat un contract multi-anual cu un mare producător de chips-uri la nivel mondial, cu un bonus în jurul valorii de 65 USD/tonă.”

În prezent, se preconizează că vor fi însămânțate circa 1.200.000 hectare. „Dacă aceste cifre se realizează, vom avea un potențial de recoltă, în condiții normale, care va depăși 3.336.000 tone, cu un randament de 2,78 tone la hectar. Această producție va asigura necesarul intern și va suplini cererea de export. Prețul de 450-455 USD/tonă este un nivel ofertant. Transformat în lei, înseamnă 1.850 lei/tonă, iar un randament la hectar de circa 3-3,2 tone la hectar indică un venit de aproape 6.000 lei/ha (474 USD/ha). Dacă facem o comparație cu porumbul neirigat, unde randamentul mediu este de 6-7 tone/ha, la un preț de 164 euro/tonă CPT Constanța, atingem circa 5.200 lei la hectar ca venituri. Totuși, să nu uităm că vecinii noștri din bazinul Mării Negre, Ucraina (în mod special) și Rusia nu au apetit de vânzare a materiei prime brute, ci adaugă valoare extrăgând uleiul brut și șroturi. Aceste două produse iau calea exportului. Astfel, din potențialul ucrainean și rusesc de circa 27.000.000 tone, calea exportului o iau doar produsele finite, procesate intern, care creează locuri de muncă în industria de procesare, în industriile conexe și în infrastructura logistică. România, în schimb, exportă materia primă brută către destinații ca Franța, Spania, Olanda, Bulgaria, Turcia și alții, fără a-i aduce valoarea adăugată”, concluzionează Cezar Gheorghe, care recomandă fermierilor, dacă vând, să vândă maximum 1-1,5 tone la hectar, să urmărească piața, iar după însămânțare și estimare recoltă, pot continua cu vânzarea.

Pentru raportul complet privind piața cerealelor, din data de 8 februarie 2021, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-8-februarie-2021/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Piața pentru grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță, la data de 2 decembrie 2020, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Prețurile se mențin la aceleași niveluri pentru piața de export ca și pentru cea internă. Obligațiile de plată, scadențele și necesitățile din fermă încep să se coaguleze, făcând loc vânzărilor. „Loturi de 1.000-5.000 tone au fost tranzacționate zilele trecute, cu o pondere mai mare înspre piața de export. Piața internă își echilibrează ofertele în vederea lunii decembrie, o lună de cerere mai mare decât ultimele două luni, în principal pe fondul sărbătorilor de iarnă”, spune Cezar Gheorghe.

În ceea ce privește recolta 2021, lucrurile încep să capete contur. Recolta nouă, cu livrare iulie 2021, este deja monetizată la un nivel de Euronext mai mic cu 20-17 euro/tonă. „În cifre exacte, discutăm despre 172-175 euro/tonă CPT Constanța, care se traduce în moneda națională printr-un nivel de 840-855 lei/tonă. Avem deja exemple de contractare la aceste niveluri, cu volume de 3.000-5.000 de tone pe contract, însă cu foarte mare prudență, lucru pe care-l recomand în mod special: maximum o tonă la hectar în acest moment”, adaugă analistul.

Bursele grâului fluctuează la nivelul de rezistență 210 euro/tonă.

PORUMB

În România, umiditatea dă bătăi de cap în continuare fermierilor din nord-vestul și din nord-estul tării. 20-22% este nivelul umidității în lan, ceea ce distorsionează imaginea vânzării. „Dacă reperul portului Constanța rămâne la nivel de 930 lei/tonă, zonele despre care discutăm originează la nivel de 740 lei/tonă FCA – 780 lei/tonă DAP baze/silozuri în vestul țării și 700 lei/tonă FCA în zona de nord a Moldovei, cu umiditate 20%”, precizează Cezar Gheorghe, consultantul completând că, în piața internă, lucrurile evoluează cu greu. „Lipsa mărfurilor și prețul lor fac ca ritmul aprovizionării să fie unul foarte lent. Clienții mari din industria zootehnică refuză ofertele din licitațiile organizate de ei din cauza prețurilor. Însă viitorul nu va aduce nimic mai bun. Tendința prețului nu este una descrescătoare, ci, din contră, cu cât mai mult se va scurge timpul, marfa va deveni mai scumpă din cauza costurilor de depozitare și finanțare a stocurilor. Fermierii din sudul României au setat așteptarea la nivel de 900 lei/tonă FCA.”

La nivel regional, Ucraina, rezervorul principal de porumb, reduce încă o dată nivelul cu circa trei milioane de tone, conform ministerului de resort, de la 33 milioane la 30 de milioane, însă toată piața lucrează cu cfire de 29-30 de milioane de ceva vreme, iar prețurile în echivalent CPT porturi ucrainene au scăzut cu 100-150 UAH/tonă (hryvna ucraineană), adică 3-4,5 euro/tonă.

La nivel mondial, deși apetitul de cumpărare există la aceleași cote, cumpărătorii sunt deja într-o așteptare, pe fondul prețurilor foarte mari din Ucraina și Brazilia. Se așteaptă informații privind ritmul de recoltare al Statelor Unite ale Americii, unde prețul este mult mai apetisant față de originile enumerate mai sus.

Cotațiile pentru porumb cu livrare septembrie 2021 în porturile ucrainene indică un nivel de 155-160 euro/tonă, însă, întreabă analistul, cine are curaj să își asume, după acest an secetos?!

După ploile apărute în Brazilia, cotațiile porumbului în CBOT se relaxează pe un trend corectiv descrescător.

FLOAREA-SOARELUI

Lichiditatea foarte mică, presiunea Turciei pe achiziții și un dolar american slăbit fac ca nivelul de originare plătit în CPT Constanța să ajungă la 605-610 USD/tonă. Convertit în lei, avem un echivalent de 2.500 lei/tonă. „Cei care au stocuri vor exploata un potențial la care nu s-au gândit nicio clipă”, crede Cezar Gheorghe.

RAPIȚĂ

Cotațiile Euronext pentru august 2021 calibrează deja așteptări. Procesatorii mari sunt atenți și oferă un nivel de preț pentru marfa premium mult mai scăzut față de anii precedenți: în jur de minus 8 euro/tonă pentru august 2021. „Un calcul simplu ne relevă un preț CPT procesator sau Port Constanța de 383 euro/tonă, respectiv 1.870 lei/tonă. Încă o dată, îndemn la ponderație și o vânzare în aceste zile de maximum 500-700 kg/ha”, spune Cezar Gheorghe, consultant senior și analist pentru Casa de Trading a Fermierilor.

Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor, din data de 2 decembrie 2020, privind piața cerealelor, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-2-decembrie-2020/