Prezent fiind miercuri, 20 septembrie 2017, la conferința anuală a Wildlife Estates Label (WE) și întrebat de jurnaliști cum comentează cu privire la nemulțumirile unor producători agricoli (printre care și la cea a lui Nicolae Sitaru din luna martie a acestui an) potrivit cărora Pachetul 7 din sprijinul pentru agromediu și climă ar fi o măsură, cităm: „tembelă”, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a replicat că, uneori, sunt și condiții care vin în contradicție cu interesul legitim al fermierului.

În opinia vicepreședintelui LAPAR, Nicolae Sitaru, exprimată la finele lunii martie, a.c., o regulă pe care LAPAR ar fi vrut-o s-o discute cu echipa lui Petre Daea încă de la începutul mandatului său este și cea catalogată drept „idioată”, și anume subvenția pentru gâsca cu gât roșu. Măsura, spunea pe atunci Sitaru, creează numai pagube producătorilor și beneficii hoților.

Pe atunci, existau discuții aprinse vizavi de grupul tehnic de lucru constituit la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin care România se alătura demersului de simplificare și modernizare a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru a defini prioritățile de viitor după 2020.

„Reglementarea prevede că cel puțin cinci la sută din suprafața cultivată cu porumb să-l lași în picioare pe câmp. N-am văzut până acum, de când umblu pe câmp, vreun stol de gâște aterizat pe un lan de porumb în picioare. (...) Vorbim de ea de niște ani de zile. Continuă să fie o măsură tembelă. Cocenii aceia rămân în picioare, fără porumb, că sunt culeși de te miri cine; «binevoitori». Cine încasează bani pe măsură, ia destul de mulți încât să lase porumb pe tarla. Stai și păzești și noaptea porumbul acela? Apoi, rămâne porumbul în picioare pe tarla și iarna adună toată zăpada. Când se desprimăvărează, abia atunci poți umbla și toca cocenii. Uneori, este prea târziu. Se intră târziu în primăvară cu terenul nelucrat”, mărturisea Nicolae Sitaru pentru Revista Fermierului în urmă cu câteva luni.

Cum evenimentul care s-a vrut un „un forum pentru proprietarii de terenuri, managerii de terenuri, ONG-uri, precum și autoritățile naționale și regionale, pentru a-și împărtăși experiențele legate de conservarea naturii și gestionarea terenurilor” reprezenta un moment oportun pentru jurnaliștii prezenți să-l întrebe pe ministrul de resort cum vede el subiectul biodiversității în contextul demersului de simplificare și modernizare a PAC, acesta a răspuns sec: „Biodiversitatea înseamnă să păstrăm și una, și cealaltă, și dorința, și acuzele fermierilor. (...) Sunt contradicții și sunt întrebări mai tot timpul și e bine să fie, iată, și diversitatea în opinie. Dacă fermierul nu are o opreliște anume, vizavi de condițiile pe care le punem pentru păstrarea diversității... da. Sunt condiții care, uneori, vin în contradicție cu interesul legitim pe care îl are fermierul. Tocmai de aceea, noi suntem obligați să găsim instrumentele necesare pentru păstrarea României între interesul fermierului, pur și simplu, și biodiversitatea luată ca element existențial într-un areal pe care fermierul îl patronează cu interes și cu dorință de câștig”.

Șeful MADR consideră totodată că, prin dorința de a conserva ceea ce România deține, este indicat ca specialiștii din sector să identifice soluții practice și pentru orizontul 2020, în viziunea noii Politici Agricole Comună (PAC). Mai exact, să existe posibilitatea de a fi păstrate „prin efort” subvențiile specifice, în așa fel încât echilibrul biodiversității să se păstreze.

Cum exemplele plastice nu lipsesc din bagajul comunicațional al lui Daea, și de această dată, în contextul nevoilor fermierilor care, uneori, nu coincid cu cerințele de agromediu, ministrul de resort a vorbit de urs și de capra neagră ca embleme notorii ale țării, unele care însă „înțeapă” interesul producătorilor agricoli de face business. Astfel, pentru a menține echilibrată situația, oficialul guvernamental spune că este necesară o susținere financiară acordată ca despăgubiri.

„Am o imagine aici: - în stânga ursul și în dreapta (...) capra neagră, mai bine, mai valoros, mai impresionant – o laudă a țării, un peisaj mirific, o zonă de respect față de natură a omului. Însă, uneori, ea «înțeapă» interesul existențial al fermierilor. Când mulți producători agricoli vin la Ministerul Agriculturii și îmi spun că au pierdut suprafețe întregi din cauza faptul că mistreții le-au golit terenul de sămânță, iar când cultura «a legat», animalele i-au lăsat fără știuleți, călcând în picioare suprafețe imense, răspunsurile, uneori, nu vin, pentru că este greu să cântărești un răspuns direct când dorești să-ți păstrezi biodiversitatea însă, în același timp, să nu afectezi și interesul cetățeanului”, a mărturisit Petre Daea. „De aceea, tocmai pentru a le împlini bine și a le echilibra cum se cuvine, trebuie să le susținem prin sume pe care trebuie să le dăm celor care sunt afectați. Din acest punct de vedere avem multe de făcut. Altminteri, omul nu se lasă învins nici de mistreț, nici de urs și caută soluții ca să supraviețuiască și, atunci, lucrurile se cântăresc în altă balanță (...) și vor putea avea influențe pe care nu le dorim”.

Tot plastică a fost și descrierea analizei instituționale cu privire la biodiversitate. Același Petre Daea a recunoscut că „îi patinează mintea” atunci când încearcă să facă o legătură între înțelegerea acestui concept și legătura sa cu fenomenele naturale extreme.

„România este în același timp și Elveția, Belgia, Franța, Italia, Spania, Austria la un loc. Spun acest lucru tocmai că vorbim despre biodiversitate și ne creează, pe de-o parte, imaginea, pur și simplu, dar ne incită la analiza profundă a acestei teme extrem de importante ale zilei de azi”, a explicat ministrul preferat al șefului PSD, Liviu Dragnea. „Mergând de la Ministerul Agriculturii până la această locație (n.r. - Hotel Intercontinental), pe jos, mă gândeam dacă pot, în mintea mea, astăzi, să despic firul acestui concept, gândindu-mă dacă pot să văd o similitudine, o asemănare sau nu, între fenomenele naturale extreme și înțelegerea conceptului de biodiversitate. E greu de făcut; patinează mintea. Atunci, în locul acesta de dezbatere trebuie să fim de acord că biodiversitatea nu este numai un concept, ci este o realitate. Dacă este o realitate, evident că începe în analiza instituțională și nu numai, cum această realitate o putem păstra, ce putem face din punct de vedere al politicilor în domeniu, până unde ne ducem cu acestea în așa fel încât această biodiversitate să se păstreze, să aibă conturul realității și, mai ales, permanența pentru viitor. Spuneam că România este, deopotrivă, Austria, Spania, Italia și alte țări la un loc pentru că se bucură din punct de vedere natural de o diversitate care merită, pe de-o parte, să fie văzută, pe de altă parte înțeleasă, nu în ultimul rând conservată și predată generațiilor viitoare în așa fel încât ereditatea ei să rămână”.

Un nou ghid al bunelor practici în sectorul agricol. Baciu, LAPAR

Prezent și el la eveniment, șeful LAPAR, Laurențiu Baciu, a vorbit și el de importanța biodiversității, în contextul respectării dreptului fermierilor de a presta activități agricole aducătoare de profit. În acest sens, el a confirmat că în zilele următoare va fi dat publicității noul ghid al bunelor practici în sectorul agricol.

„Cei mai interesați de sănătatea pământului sunt tocmai cei care îl exploatează. În sensul acesta, și cu aportul Ministerului Agriculturii, în zilele următoare va ieși un nou ghid al bunelor practici în sectorul agricol, practici care să dea posibilitatea atât fermierilor să-și desfășoare activitatea într-un mod rațional, normal, cât și să reglementeze respectarea normelor pentru păstrarea biodiversității”, a anunțat fermierul băcăuan. „În ghidul care s-a elaborat, se acordă o atenție deosebită în ceea ce înseamnă aplicarea îngrășămintelor chimice, perioada în care se administrează, dozele de erbicide care se administrează pentru a nu crea probleme. Și la nivel european, mondial, în ultima vreme au fost preocupări de a găsi soluții în ceea ce înseamnă pesticidele, de a fi un grad mai scăzut de toxicitate și acolo unde sunt folosite rațional, nu e nicio problemă cum, de altfel, știm prea bine că majoritatea pesticidelor care circulă acum, în producție, au un grad foarte mare de autodistrugere”.

El s-a plâns pe de altă parte că, de multe ori, fermierii sunt puși într-o „lumină proastă”, „nereală”, de persoane cu interese proprii, obscure, pe zona de fond cinegetic sau forestier care folosesc pe fond de perdea de fum biodiversitatea.

Și totuși, acest concept devine „crucial” pentru fermieri în orizontul 2020

Nu în ultimul rând, secretarul general al ELO, Thierry de l'Escaille (organizație care o are membră și pe LAPAR), a menționt că rolul producătorilor agricoli din blocul comunitar este și acela de a gestiona eficient biodiversitatea, ca urmare a prezenței tot mai mari a acestui concept în ceea ce înseamnă viitorul PAC.

„Cred că biodiversitatea devine crucială pentru fermieri. Este rolul producătorilor agricoli și al proprietarilor de teren să gestioneze biodiversitatea. Ei trebuie s-o dovedească – este o discuție despre viitorul înverzirii – în condițiile în care acest element își face loc din ce în ce mai mult în Politica Agricolă Comună (PAC). Primul pas a fost întreprins acum trei ani de zile, iar biodiversitatea va avea un rol din ce în ce mai important în perioada următoare, astfel încât plățile directe să fie în favoarea fermierilor”, a menționat oficialul ELO.

Fermierii care depun cererea unică de plată trebuie să aibă în vedere și secțiunea privind măsurile compensatorii de care pot beneficia prin intermediul APIA. Un sprijin important pentru producătorii agricoli rămâne măsura de agromediu și climă prin care aceștia pot încasa bani europeni dacă respectă anumite condiții de mediu și fac angajamente pentru acestea pe o durată de cinci ani.

Plăţile compensatorii se acordă în cadrul PNDR 2020 în urma încheierii unor angajamente voluntare anuale/multianuale, utilizatorilor de terenuri agricole situate în zonele definite ca eligibile pentru pachetele de agromediu și climă, agricultură ecologică și în zonele cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, stabilite în PNDR la nivel de UAT LAU2 (comune, oraşe sau municipii) şi vizează compensarea incusiv a costurilor suplimentare şi pierderilor de venituri rezultate în urma aplicării unor măsuri de management extensive pe terenurile agricole, orientate spre atingerea unor obiective de mediu (conservarea biodiversităţii, protecţia apelor şi a solului).

Eticheta Wildlife Estates Label a fost dezvoltată ca un mijloc de a recunoaște administrarea exemplară a proprietarilor de terenuri și a administratorilor de teritorii din Europa și de a-i face mai vizibili societății ca păzitori puternici ai naturii. Această inițiativă se bazează pe o abordare voluntară pentru a evidenția rolul-cheie al managerilor de teren în protejarea biodiversității.

Astăzi, rețeaua Wildlife Estates cuprinde peste 270 de proprietăți, cu aproape 1,5 milioane de hectare care au primit eticheta, iar proiectul este în continuă creștere.

Eticheta WE acreditează proprietarii de pământ ca un front-runner pentru cele mai bune practici de gestionare, conservare și respectarea celor două Directive privind Păsările și Habitatele. Oferă o rețea de comunicare pentru a dezvolta și implementa în continuare tehnici de management noi și inovatoare prin împărtășirea ideilor, strategiilor de gestionare și oferă informații relevante despre evenimentele viitoare și despre schimbările eco-politice la nivelul UE.

În urma mesajului clar transmis de Liviu Dragnea în campania electorală, odată cu lansarea programului pentru Agricultură – „Sprijinirea fermierilor români”, dar în special după câștigul răsunător al alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016, mai mult ca sigur PSD-iștii vor dori să dețină șefia unuia dintre cele mai disputate ministere – cel al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, neexcluzând aici și doleanțele ALDE.

În ultima vreme s-au tot vehiculat nume care s-ar putea alinia la start pentru a deveni ministru al Agriculturii. Daniel Botănoiu ar fi unul dintre cei care s-ar putea întoarce la MADR, fie în calitate de secretar de stat, poziție pe care a mai ocupat-o până de curând (mai exact până la publicarea deciziei în Monitorul Oficial, informație pe care a aflat-o de la o jurnalistă Agerpres), fie ca ministru de resort.

Chiar dacă și el este unul dintre artizanii programului PSD pentru Agricultură – „Sprijinirea fermierilor români”, alături de alți specialiști de partid, iar oameni din zona asociațiilor de fermieri spun că ar fi cel mai potrivit și pregătit pentru acest mandat, voci din afara structurilor afirmă că Botănoiu nu ar fi tocmai în grațiile liderilor „roșii” din Kiseleff, drept pentru care ar fi făcut un pas înapoi.

Nu cu mult timp în urmă, Adrian Rădulescu, fostul consilier prezidențial al lui Traian Băsescu și ex-președinte LAPAR, dar și unul dintre membrii marcanți ai începuturilor PMP afirma despre Botănoiu că ar fi „jucat la două capete”, ba recunoscând afilierea politică, ba dimpotrivă, motiv pentru care ar fi și căzut în disgrațiile șefiei PSD.

„(...) De la PSD va fi mai delicat, pentru că Botănoiu nu mai este în grații din multe puncte de vedere. Probabil că va apărea vreun parlamentar care vine din domeniul agricol și care își dorește această chestiune. Domnul Botănoiu a căzut pentru că atunci când joci la două capete, așa se întâmplă. A încercat să facă un joc din ăsta, sunt cu PSD-ul, nu sunt cu PSD-ul, sunt apolitic, sunt cutare ș.a.m.d”, a mai punctat fostul vicepreședinte PMP.

Un alt nume vehiculat pentru șefia MADR este cel al lui Paul Stănescu (aflat în pole position la start, conform informațiilor primite pe surse de cei de la http://sursesiresurse.weebly.com), președintele PSD Olt și candidat pentru primul loc pe lista de la Senat. Și el a ținut în ultima vreme prima pagină a ziarelor, scandalul fiind generat de afirmațiile sale legate de ce se poate întâmpla dacă președintele României, Klaus Werner Iohannis refuză nominalizarea lui Liviu Dragnea, președinte PSD, pe funcţia de premier.

„Mergem până la capăt. Dumneavoastră înţelegeţi ce vreţi. Mergem până la capăt pentru că preşedintele României trebuie să respecte Constituţia şi legile ţării. Preşedintele României nu face criterii el, ca persoană. România nu e moşia cuiva ca să facă criterii după cum ar vrea dumnealui să arate primul ministru”, afirma Stănescu.

Nu în ultimul rând, Doina Silistru, senatoarea vasluiană care devenea președinta Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală din Senatul României în martie 2016, ar fi cea de-a treia posibilă nominalizare. Ea deține o vastă experiență în domeniu, fiind doctor inginer în agronomie și cercetător științific.

La începutul anului aceasta declara că speră ca din postura șef al Comisiei de Agricultură din Senat să ajute cât mai mult agricultura, domeniu care nu a fost întotdeauna în prim-planul celor aflați la guvernare.

„Pot face față cerințelor unei astfel de funcții, mai ales că am îndeplinit postul de secretar al acestei comisii mai mult timp și sunt familiarizată cu toată problematica”, afirma Doina Silistru.

Ca secretari de stat, voci din culisele negocierilor vorbesc despre Cătălin Roșculete și despre Adi Florinel Barbu. Primul a mai deținut această funcție în 2009. El are experiență în sector fiind atât unul dintre vechii directori ai Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Caracal, dar a și ocupat funcții de conducere în APIA. Și numele lui a fost legat de un scandal cu terenurile stațiunii, date în folosință unor persoane fizice vizate de autoritățile statului.

Adi Florinel Barbu din Slatina, ultimul pe listă pentru un loc de secretar de stat MADR, era numit de Daniel Constantin, ministrul Agriculturii de dinaintea lui Achim Irimescu, pe postul de director ANIF. Potrivit presei, numele său ar fi legat de cel al lu Darius Vâlcov, acesta din urmă promovându-l inițial pe Adi Barbu în importanta funcție de director al sistemului de gospodărire al apelor Olt.

Nici Daniel Constantin (ministru al Agriculturii) și George Turtoi (secretar de stat) nu sunt nume demne de dat la o parte pentru conducerea MADR, numai că, primul, conform celor mai noi informații provenite pe surse, și-ar dori un alt portofoliu.

Calculele politice urmează să arate cine va gestiona bugete importante generate de bani europeni, atât pe zona de plăți directe, dar și pe investiții.

Iată pentru ce se dă lupta

Valoarea plafonului financiar alocat de Uniunea Europeană, pe care APIA l-a derulat în perioada de programare 2007-2014, a fost de 11,82 miliarde euro, fiind compus din 7,8 miliarde euro destinați schemelor de plăți directe, măsurilor de piață şi intervenție finanțate din FEGA și 3,02 miliarde euro destinați implementării măsurilor delegate din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, finanțați din FEADR. În perioada 2007-2013, raportat la alocarea financiară aferentă fiecărui an, APIA a înregistrat o rată a absorbției fondurilor europene de 98%.

Din totalul fondurilor destinate agriculturii pentru România, în perioada 2007-2014, APIA a asigurat absorbția fondurilor europene pentru agricultură, contribuind astfel la încurajarea transferului de cunoștințe şi a inovării, creșterea competitivității, promovarea organizării lanțului alimentar şi a gestionării produselor, refacerea, protecţia şi consolidarea ecosistemelor, încurajarea utilizării eficiente a resurselor şi tranziția către o economie cu consum redus de carbon, dar şi la promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei şi a dezvoltării economice în zonele rurale.

În perioada 2015-2020, România beneficiază de alocări financiare de peste 20 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, fapt ce impune luarea tuturor măsurilor necesare pentru a derula fondurile destinate finanțării Politicii Agricole Comune şi pentru a asigura o capacitate ridicată de absorbție a acestor fonduri.

Astfel, bugetul încredințat APIA pentru gestionare, în cadrul noii Politici Agricole Comune, a crescut substanțial: aproximativ 14,25 miliarde euro, din care circa 11,35 miliarde euro revin României pentru acordarea plăților directe şi a măsurilor de piaţă, restul fiind alocați prin delegare de la bugetul FEADR pentru gestionarea măsurilor care vizează mediul, agricultura ecologică, zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, dar și pentru asigurarea bunăstării animalelor.

Procentual, APIA gestionează în noua perioadă de programare circa 70% din valoarea totală a fondurilor alocate României pentru sectorul agricol.

Reforma Politicii Agricole Comune reprezintă o schimbare fundamentală a acestei politici faţă de perioada 2007-2014, cu noi reglementări de care fermierii trebuie să ţină cont în activitatea lor viitoare.

Noua Politică Agricolă Comună intrată în vigoare începând cu anul 2015 a presupus aplicarea unor scheme și măsuri noi, mult mai complexe.

Fostul consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu și ex-președinte LAPAR, dar și unul dintre membrii marcanți ai începuturilor PMP, Adrian Rădulescu, declara la începutul campaniei electorale că nu și-a dorit altceva de la tehnocrați decât „să țină țara pe o linie”, că nu și-a pus nici măcar un pic speranța că vor face ceva, precum și că este curios ce va face noul Guvern începând din luna ianuarie 2016.

Adrian Radulescu, reales la finele lunii octombrie a.c. în fruntea Asociației Fermierilor din România, din cadrul Federației Naționale „Pro Agro”, recunoștea că imediat după investire a venit în fața viitorului fost premier tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, cu rugămintea de a pune pe picioare proiectul camerelor agricole, dar a fost refuzat categoric de către acesta.

De asemenea, Rădulescu acuza încă de la începutul lunii noiembrie 2016 (a II-a zi de IndAgra) atât PSD-ul, dar și PNL-ul că nu și-au asumat în mod clar un premier din sânul partidelor și au lăsat greul pe umerii prim-ministrului tehnocrat.

Fost membru de partid (PD, dar și PMP), el recunoaște că majoritatea celor care aderă la doctrina politică, oricare ar fi ea, o fac pentru satisfacerea propriilor interesele personale.

„Primul meu lucru când a venit Dacian Cioloș a fost să mă duc la el și să discut subiectul camerelor agricole. Și l-am întrebat, dar să-mi spună sincer: «Facem camerele agricole sau nu?», iar răspunsul a fost «Nu!». Am plecat. (...) Nu trebuia să mai argumenteze. (...) Premierul – și nu-l condamn – clasa politică a încercat să arunce în spatele lui, după 9-10 luni de guvernare, în funcție de cum mergea, toată mizeria politică din 26 de ani. Și acum, dacă ne uităm, și acum vedem că Dacian Cioloș este de vină cu nu avem salarii nu știu de care (n.r. - salariul minim pe economie majorat) etc. Or, chestiunile astea sunt politice. De ce niciunul dintre partidele politice n-a vrut să-și angajeze răspunderea și să-și numească premier? Pentru că n-au vrut!

(...) Tehnocrații – «tâmpiți», «proști», «fără experiență», «care au venit să ne vândă țara», «vin de la Bruxelles» – nu le iau apărarea, într-adevăr nici nu mi-am pus măcar un pic speranța că vor face ceva, mi-am dorit de la ei să țină țara pe o linie (...) și sunt curios ce vor face din ianuarie politicienii”, a declarat Adrian Rădulescu în cadrul unei mese rotunde organizate de unii lideri ai organizațiilor agricole cu presa de specialitate. „M-am dus în politică cu dorința și cu credința ca putem face și altfel de partid. Nu se schimbă nimic. Nici în partide, nici noi, nici vechi. Pentru că toată lumea vine într-un partid pentru interesele lui personale și ale familiei lui”.

„Lasă pentru cine vor să facă ăștia partidul; îl putem confisca noi!”

Vorbind strict de sectorul agricol, Rădulescu a mărturisit că la momentul înființării PMP, el a încercat să racoleze fermieri pentru a „confisca partidul”, însă nu a găsit oameni dispuși să riște și i-a creionat pe producătorii agricoli ca fiind duplicitari atunci când vine vorba de o adeziune politică.

„După părerea mea, fermierii au avut o șansă și au ratat-o. Se spune că dacă nu te sui în tren când trebuie, nu se știe dacă mai trece altul. În momentul în care s-a înființat PMP, vă da cuvântul meu de onoare că nu găseam nicăieri să punem un președinte, un secretar, cu ce să începem. Luni întregi în care m-am rugat de colegii mei (n.r. - fermieri) și i-am chemat la ședință. Le-am spus: «Bă băieți, avem o șansă. Lasă pentru cine vor să facă ăștia partidul; îl putem confisca noi! Dacă voi veniți în fiecare județ, puneți-vă președinte. Eu vă ajut și îl punem peste tot, numai noi. Puneți-vă președinte, puneți-vă secretar și pe urmă îi atragem». Nu i-am găsit! Și n-o să-i găsim.

La agricultori, niciodată n-o să-i mai putem aduce singuri într-un partid. Le este o teamă viscerală vizavi de ceea ce înseamnă puterile statului. În momentul când ai fost la PNL sau la PSD și ai trecut la PMP, automat a doua zi vine la tine Fiscul, vine Mediul etc.; oamenii stau liniștiți. Agricultorii sunt duplicitari. Ca să rezolve problema îi dă și unuia, fără să știe celălalt, dar îi promite și aceluia după. Și discuția este cam așa: «Băi, cu cine votezi?»; «Cu ai noștri!». Și când s-au terminat alegerile se laudă: «Ai văzut că au ieșit ai noștri?»”, a continuat fostul politician, implicat și el în ultimii ani într-un scandal major privind achiziția de teren la Nana de către fostul președinte Băsescu.

În ceea ce privește previziunile privind viitorul Executiv, din partea PNL l-ar fi văzut ministru al Agriculturii pe Gheorghe Ștefan, iar în ceea ce privește soluțiile PSD, Rădulescu s-a ferit și a precizat că mult vehiculatul nume al fostului secretar de stat MADR, Daniel Botănoiu, nu este o soluție agreată de liderii PSD.

El spune despre Botănoiu că ar fi „jucat la două capete”, ba recunoscând afilierea politică, ba dimpotrivă, motiv pentru care ar fi și căzut în disgrațiile șefiei PSD.

„Dacă va fi PNL, ar putea fi ministrul Agriculturii un «fost» care se luptă și dă cel mai tare din coate pe acolo – Gheorghe Ștefan, șeful Comisiei de Agricultură de la PNL. Iar de la PSD va fi mai delicat, pentru că Botănoiu nu mai este în grații din multe puncte de vedere. Probabil că va apărea vreun parlamentar care vine din domeniul agricol și care își dorește această chestiune. Domnul Botănoiu a căzut pentru că atunci când joci la două capete, așa se întâmplă. A încercat să facă un joc din ăsta, sunt cu PSD-ul, nu sunt cu PSD-ul, sunt apolitic, sunt cutare ș.a.m.d”, a mai punctat fostul vicepreședinte PMP.

La mijlocul anului trecut, la Târgoviște, Adrian Rădulescu declara că regretă implicarea sa în achiziționarea terenului de la Nana de către familia fostului președinte, precizând că nu ar fi făcut-o dacă ar fi știut că va ieși un asemenea scandal.

„Apare și în declarația mea (n.r. - la Parchet), din proprie inițiativă, neîntrebat de procurori, am spus: «dacă știam că va ieși un asemenea scandal în care familia prezidențială va avea de suferit ca imagine, n-aș fi făcut asta niciodată. Și acum regret că am făcut-o pentru că dintr-un lucru bun a ieșit un lucru care... mă rog, n-are nicio legătură», afirma Rădulescu la Târgoviște, la o conferință de presă a organizației județene a PMP Dâmbovița.

Potrivit raportului Corpului de control al prim-ministrului (n.r. - Victor Ponta) publicat la 8 martie 2014, atribuțiile legale în legătură cu soluționarea cererilor privind reconstituirea dreptului de proprietate de către Comisia locală de fond funciar Nana în perioada 1997-2005 au fost exercitate defectuos, iar reconstituirea dreptului de proprietate s-a realizat pe alte terenuri decât vechile amplasamente ale foștilor proprietari, fără obținerea consimțământului persoanelor îndreptățite, cu încălcarea prevederilor legale.

Conform celor mai noi date BEC (n.r. - ora 15:19, 12 decembrie 2016) cu privire la voturile exprimate la alegerile parlamentare de duminică, 11 decembrie 2016, la nivel național, ca număr de voturi valabil exprimate la Camera Deputaților, PSD a obținut 3.055.046, PNL - 1.345.605, USR - 601.907, UDMR - 433.631, ALDE – 379.063, respectiv PMP - 357.000. Ceilalți competitori electorali s-au situat sub pragul de 5%.

Ca număr de voturi valabil exprimate obținute la Senat, PSD are 3.070.045, PNL - 1.371.251, USR - 605.825, UDMR - 438.027, ALDE - 405.772, iar PMP - 377.197. Ceilalți competitori electorali s-au situat sub pragul de 5%.