Afişez elemetele după tag: interventii

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat pe 16 octombrie Campania de plăți în avans aferentă anului de cerere 2026. Încă din primele ore ale dimineții, sistemul de plăți a înregistrat un record ca număr de beneficiari autorizați în tranșa de deschidere. Potrivit legislației europene în vigoare, statele membre pot acorda plăți în avans în procent de 75% din cuantumul intervențiilor finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și 85% din cuantumul intervențiilor finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), APIA a transferat în conturile a 103.755 de fermieri suma de 124.109.845,27 euro.

Bilanțul primei tranșe (situația operativă la ora 08:00):

• Număr total de beneficiari transferați: 103.755 de fermieri;

• Valoare totală transferată: 124.109.845,27 euro, defalcată astfel: 108.222.953,91 euro - Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); 15.886.891,36 euro - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Cuantumurile stabilite pentru anul de cerere 2026

„Avem un start record la plățile în avans din acest an. Până la ora 8:00 dimineața, peste 103.000 de fermieri aveau deja virate subvențiile, cu o valoare cumulată de peste 124 de milioane de euro. Asistăm la cel mai puternic debut de campanie din ultimii ani – vorbim de o sumă transferată de peste patru ori mai mare decât în prima zi a anului trecut și de cel mai mare număr de fermieri din ultimii ani sprijiniți încă din primele ore. Vreau să le mulțumesc în mod special colegilor de la APIA, care au lucrat continuu încă de la ora 02:00 dimineața pentru ca fluxurile financiare să plece fără blocaje către beneficiari. Agricultura nu așteaptă: campania de toamnă este în toi, se încheie recoltatul și se seamănă culturile viitoare, iar fermierii au nevoie de bani direct în conturi. Păstrăm acest ritm susținut zi de zi, astfel încât fiecare euro cuvenit producătorilor noștri să ajungă rapid acolo unde aduce valoare adăugată”, a declarat Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.

Pentru Campania 2026, plățile se fac în lei, astfel: pentru intervențiile finanțate din FEGA cursul de schimb valutar este de 5,2788 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2026; iar pentru intervențiile finanțate din FEADR cursul de schimb valutar este de 5,0968 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2025.

Campania de plată în avans se desfășoară în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie, iar după data de 1 decembrie 2026, APIA va face plățile corespunzătoare diferenței până la cuantumul integral aprobat pentru fiecare intervenție în parte.

De asemenea, APIA precizează că plățile în avans pentru intervențiile de dezvoltare rurală finanțate din FEADR și din BN1 (cofinanțare bugetul național), respectiv DR-03 (Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon), DR-09 (Zone afectate de constrângeri naturale - ZM), DR-10 (Zone afectate de constrângeri naturale semnificative - SEMN) și DR-11 (Zone afectate de constrângeri naturale specifice - SPEC) din Planul Strategic PAC 2023-2027 sunt autorizate la plată de către APIA, iar virarea efectivă a fondurilor în conturile beneficiarilor este realizată de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), conform atribuțiilor de plată delegate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare pentru investițiile în sectorul vitivinicol, până la 30 noiembrie 2026, inclusiv.

Este vorba de două intervenții majore din cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027, respectiv: IS-V-02 – „Investiții în active corporale și necorporale” și IS-V-07 – „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin”. Noul termen limită pentru transmiterea proiectelor prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) este 30 noiembrie 2026.

Decizia a fost luată ca răspuns direct la solicitările organizațiilor de producători din domeniul vitivinicol, cu scopul de a oferi solicitanților timpul optim necesar elaborării documentațiilor tehnice și accesării complete a fondurilor europene nerambursabile dedicate modernizării și sustenabilității sectorului.

Până în prezent, prin sistemul electronic al APIA au fost înregistrate 21 de cereri de finanțare, însumând o valoare cumulată de 5.935.436,80 euro, repartizate astfel:

• Intervenția IS-V-02 („Investiții în active corporale și necorporale”): 18 cereri depuse, în valoare totală de 5.699.920,52 euro; Grad de acoperire: 40,65% din pragul maxim de 150% al plafonului alocat; Alocare financiară disponibilă: 9.348.921,00 euro.

• Intervenția IS-V-07 („Investiții menite să sporească durabilitatea producției de vin”): 3 cereri depuse, în valoare totală de 235.516,28 euro; Grad de acoperire: 9,26% din pragul maxim de 150% al plafonului alocat; Alocare financiară disponibilă: 1.695.498,00 euro.

Sesiunea de depunere se poate închide înainte de termenul de 30 noiembrie 2026 în situația în care valoarea totală a proiectelor depuse atinge pragul de 150% din plafonul financiar stabilit.

„Am decis prelungirea acestei sesiuni pentru că ne dorim ca niciun producător care intenționează să investească în tehnologii moderne, eficiență energetică și practici sustenabile să nu fie dezavantajat de constrângerile de timp pentru pregătirea documentației necesare accesării finanțării. Totodată, obiectivul nostru este absorbția integrală a fondurilor europene nerambursabile disponibile și valorificarea fiecărei oportunități de finanțare pentru modernizarea și creșterea competitivității sectorului vitivinicol”, a declarat Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), împreună cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), pregătește cadrul necesar pentru demararea plății avansului aferent subvențiilor destinate fermierilor. Se dorește ca plata avansului să înceapă la data de 16 octombrie 2026.

În acest sens, proiectul de ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost publicat în transparență decizională pe site-ul MADR.

Proiectul de ordin stabilește cuantumurile pe baza cărora se va calcula avansul pentru următoarele intervenții:

• PD-01: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) - 101,03 euro/ha;

• PD-02: Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS) - 55,69 euro/ha;

• PD-03: Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri - 55,36 euro/ha;

• PD-04: Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil - 56,28 euro/ha;

• PD-05: Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale) - 100 euro/ha;

• PD-06: Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști - 100 euro/ha.

Pentru PD-01, PD-02 și PD-03, cuantumurile au fost calculate în funcție de fondurile disponibile și de suprafețele solicitate la plată în anul 2026. Proiectul prevede și redistribuirea fondurilor rămase disponibile la PD-05 pentru asigurarea cuantumurilor propuse pentru ecoschemele PD-04 și PD-06.

În sectorul zootehnic, avansul va fi calculat pe baza următoarelor cuantumuri propuse pentru sprijinul cuplat pentru venit:

• PD-21: Vaci de lapte - 347,81 euro/cap;

• PD-22: Carne de vită - 244,71 euro/cap;

• PD-23: - Bivolițe de lapte: 170,79 euro/cap;

• PD-24: Ovine/caprine - 12,66 euro/cap.

Valorile prezentate reprezintă baza de calcul a avansului. Suma acordată în această etapă va fi de până la 75% din cuantumul aferent fiecărei intervenții.

„Pentru fermieri, contează să știe când primesc sprijinul și pe ce sume se pot baza. Pregătim începerea plății avansului în data de 16 octombrie, astfel încât acești bani să ajungă la timp pentru lucrările de toamnă și pentru cheltuielile din ferme, avansul de până la 75% permițându-le fermierilor să acopere o parte importantă din aceste costuri. Am publicat ordinul în transparență și am avut o ședință cu conducerea centrală a APIA și cu centrele județene pentru a evalua stadiul controalelor. Informațiile furnizate arată că, în majoritatea județelor, controlul pe teren s-a încheiat, iar la nivel național au fost verificate peste 96% din parcelele selectate. Totodată, am cerut ca și cele câteva centre județene care întâmpină încă probleme să fie sprijinite pentru a finaliza la timp verificările”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Din 17 august până pe 19 octombrie 2026, inclusiv, este deschisă sesiunea de depunere a cererilor de finanțare pentru investiții în sectorul vitivinicol din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, anunță Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Pentru sesiunea din 2026 sunt disponibile 9.348.921 euro pentru intervenția IS-V-02 „Investiții în active corporale și necorporale”, precum și 1.695.498 euro pentru intervenția IS-V-07 „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin”.

Alocarea financiară totală aferentă celor două intervenții este de 11.044.419 euro. Din această sumă, 30% este destinată proiectelor de achiziții complexe, iar 70% proiectelor de achiziții simple, procente aplicabile fiecărei intervenții sectoriale.

Accesarea intervenției IS-V-02 contribuie la îmbunătăţirea performanţei întreprinderilor vitivinicole și a adaptării lor la exigențele pieței, precum și sporirea competitivității lor pe termen lung în ceea ce privește producerea și comercializarea produselor vitivinicole, inclusiv economiile de energie, eficiența energetică globală și procesele sustenabile.

Accesarea intervenției IS-V-07 conduce în principal la sporirea durabilității producției de vin în principal prin îmbunătățirea utilizării și a gospodăririi apei, conversia la producția ecologică, introducerea unor tehnici de producție integrată, achiziționarea de echipamente pentru metode de producție de precizie sau digitalizată, contribuția la conservarea solului și creșterea capacității de captare a carbonului în sol etc.

Pentru sesiunea din anul 2026, cererile de finanțare, însoțite de documentele justificative, se depun în format electronic, prin sistemul informatic al APIA, conform Ghidului de utilizare a sistemului informatic privind măsurile de investiții IS-V-02 și IS-V-07 – Modul Portal Investiții, disponibil pe site-ul APIA.

Finanțarea cererilor aprobate se va realiza în limita plafonului disponibil corespunzător anului financiar vizat, în ordinea înregistrării la APIA.

Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare din cadrul investiției IS-V-02 și investiției IS-V-07 se închide în cazul în care valoarea cererilor de finanțare atinge pragul de 150% din limitele bugetare stabilite, urmând a se trece la etapa de evaluare.

Ghidurile informative aferente intervențiilor IS-V-02 și IS-V-07 sunt publicate pe site-ul instituției.

Pașii de urmat pentru logarea în Geoportalul viticol

Link-ul de acces al Geoportalului viticol este: https://portalinvestitii.apia.org.ro/. Pentru a accesa link-ul și a se loga în aplicație, fermierii trebuie să solicite crearea unui cont de acces.

Fermierii care nu au cont aprobat pentru accesarea Geoportalului viticol, pot solicita aprobarea de conturi accesând link-ul: http://inregistrare.apia.org.ro/viniviticol/add-form și respectând procedura disponibilă în ghidul de creare conturi, ghid accesibil pe link-ul https://apia.org.ro/directia-masuri-de-piata/ps-pac-2023-2027-isv-02-isv-07-investitii-vitivinicole/sesiune-depunere-2026/.  

Ulterior completării și transmiterii cererilor de finanțare în Geoportal, solicitantul va depune un exemplar al cererii de finanțare însoțit de documente justificative pe suport de hârtie la sediul Centrelor Județene APIA, respectiv al APIA Municipiul Bucureşti, pe raza căruia este implementat programul, conform ghidului informativ.

În vederea asigurării suportului tehnic pentru fermieri, APIA va asigura organizarea bisăptămânală în zilele de marți și joi în intervalul 11.00 – 13.00 a unor sesiuni webmeeting prin intermediul platformei Zoom. Link-ul destinat fermierilor în vederea participării la webmeetingurile suport este: Topic - Suport_Investitii_ISV_02_ISV_07_Sesiune_2026; Join Zoom Meeting  https://us06web.zoom.us/j/86195982611?pwd=ipQT4cCW8Zb9PjBZABhfKLqQCmZAiH.1  

Meeting ID: 861 9598 2611

Passcode: 383808

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români a transmis, pe 10 - 11 iunie 2026, scrisori oficiale către ambasadorul și reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Iulia Matei, și către miniștrii cu atribuții în gestionarea fondurilor europene, cu privire la viitoarea arhitectură a Politicii Agricole Comune post-2027. Demersul vine în contextul în care Consiliul UE și Președinția cipriotă negociază în prezent cadrul de reglementare al Planului de parteneriat național și regional (PPNR), cu termen pentru adoptarea unei Abordări Generale Parțiale.

Propunerea curentă a Comisiei Europene implică reducerea alocării pentru România de la aproximativ 21,6 miliarde euro la 16,57 miliarde euro pentru perioada 2028 - 2034. Aceeași alocare mai mică ar trebui să acopere, simultan, plățile directe, măsurile de mediu, tranziția verde, investițiile în procesare și intervențiile sectoriale. Clubul Fermierilor Români consideră că menținerea bugetului PAC la cel puțin nivelul actualei perioade de programare este o condiție esențială pentru atingerea obiectivelor europene în domeniul agriculturii.

Propunerile Clubului Fermierilor Români

În urma consultării membrilor și a lecțiilor acumulate din implementarea PAC 2023 - 2027, Clubul transmite opt propuneri concrete:

1. Respingerea unei abordări parțiale a definiției fermierului activ, în absența unui cadru normativ coerent pentru viitoarele PPNR-uri;

2. Menținerea bugetului PAC la un nivel cel puțin echivalent cu cel al actualei perioade de programare;

3. Păstrarea plății suplimentare de 50 euro/ha pentru tinerii fermieri, care reprezintă un instrument cu impact direct și măsurabil la nivel de exploatație, pe care propunerea Comisiei îl elimină;

4. Menținerea Pilonului II (Dezvoltare Rurală) ca o componentă distinctă a PAC, esențial pentru investițiile în irigații, infrastructură rurală și modernizarea fermelor;

5. Menținerea caracterului voluntar al plafonării plăților directe la 100.000 euro și al degresivității pentru sumele care depășesc 20.000 euro/an;

6. Păstrarea posibilității de utilizare a rezervei de criză și pentru fenomene meteorologice extreme, nu exclusiv pentru perturbări de piață;

7. Evitarea introducerii cofinanțării naționale obligatorii de minimum 30%, care ar accentua disparitățile de competitivitate între statele membre;

8. Susținerea propunerii Letoniei de reducere a pragului de suspendare a CBAM pentru fertilizanți de la 50% la 20% față de media ultimilor zece ani.

„Cerem un singur lucru esențial: coerență. Nu poți defini fermierul activ fără să știi cum arată cadrul complet al PPNR, nu poți tăia Pilonul II și pretinde că susții tranziția verde, și nu poți reduce bugetul cu 23% cerând în același timp mai multă performanță. Acestea sunt propunerile noastre”, precizează Dan Hurduc, președintele Clubului Fermierilor Români, adăugând că asociația pe care o conduce își reafirmă disponibilitatea de a contribui la dialogul instituțional și rămâne deschisă participării la întâlniri de lucru cu factorii de decizie europeni și naționali, în vederea fundamentării unor soluții sustenabile pentru agricultura românească.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Campania 2026 le dă bătăi de cap fermierilor. Aplicația GeoFoto APIA, în loc să fie așa cum zice Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – „Mai simplu, mai rapid, direct din teren!”, pentru fermieri înseamnă birocrație în plus și haos.

Potrivit APIA, aplicația mobilă GeoFoto APIA permite realizarea de fotografii geoetichetate chiar la parcelele fermierilor, cu coordonate exacte de dată, oră și poziție, care pot fi transmise rapid către Agenție, direct din câmp, de pe telefon. Așa se laudă APIA, care susține că aplicația GeoFoto ajută fermierii și inspectorii să verifice cererile de plată direct din teren, fiind concepută special pentru a evita deplasările inutile și pentru a dovedi conformitatea culturilor sau a lucrărilor, precum și parcelele lăsate pârloagă.

În realitate, după cum susțin chiar fermierii, aplicația mobilă GeoFoto APIA este nefuncțională și total inutilă.

„Campania APIA din acest an arată încă o dată cât de departe suntem de o administrație agricolă eficientă, modernă, digitalizată. Noua aplicație GeoFoto APIA, prin care fermierii sunt obligați să fotografieze fiecare parcelă neproductivă, adaugă birocrație în loc să o reducă. Și mai grav este că, dacă inteligența artificială a APIA ar funcționa corect, această aplicație nici nu ar fi necesară. Dar, pentru că AI‑ul a fost „antrenat” cu bună știință, probabil și din comoditate, cu date greșite și incomplete, controlul prin imagini satelitare este astăzi defectuos. În loc să trimită agenții în teren atunci când sistemul nu poate valida corect, APIA a decis că noi, fermierii, trebuie să devenim agenți de control și să facem poze la fiecare bucată de teren cu o aplicație instabilă, greoaie și lipsită de sens. Eu am ajuns să fotografiez zeci de parcele fără rost, doar pentru că ceea ce trebuia să fie digitalizat, și debirocratizat, nu funcționează. Agricultura are nevoie de digitalizare reală, nu de proceduri care consumă timp și energie fără valoare în teren”, ne-a spus Alin Luculeasa, care face agricultură de mic alături de familie. Fiind pasionat de tot ce e nou, a digitalizat fermele familiei, dar a sprijinit și alte ferme pentru a porni pe această cale a viitorului. Prin urmare, nu se poate spune că tânărul fermier din județul Vaslui nu se pricepe pe partea de digitalizare, din contră.

De altfel, semnale ca cel dat de Alin Luculeasa vin din toată țara, mediul online fiind plin de experiențele nefaste ale fermierilor cu aplicația mobilă GeoFoto APIA.

Foto: Alin Luculeasa

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Având în vedere apariția la nivel național a unor incendii de vegetație uscată, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) atrage atenția fermierilor cu privire la interzicerea arderii miriştilor şi a vegetaţiei pajiştilor permanente.

Toți beneficiarii de sprijin financiar din partea APIA, acordat sub formă de plăți directe și a unor intervenții pentru dezvoltare rurală, au obligaţia respectării standardului GAEC 3 – Interdicția de a incendia miriștile, cu excepția cazurilor justificate din motive fitosanitare, precum și a standardului GAEC 10 – Interdicţia de a incendia vegetaţia pajiştilor permanente, ca parte a normelor de condiţionalitate ce trebuie respectate de către fermieri.

Totodată, fermierii care primesc sprijin prin intervențiile din Planul Național Strategic PS 2023-2027 trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă și pe tot parcursul anului de cerere.

„Prin respectarea celor două norme de condiționalitate, respectiv GAEC 3 și GAEC 10, fermierii contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură și menţinerea nivelului de materie organică din sol, prin interdicția arderii miriştilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile precum și a vegetației pajiștilor permanente”, precizează APIA.

Standardul GAEC 3 trebuie respectat de către toți fermierii care au la dispoziție terenuri arabile. Fermierii care utilizează terenuri arabile nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiţă etc).

Standardul GAEC 10 se aplică pe toate pajiștile permanente de pe teritoriul național. Vegetația pajiștilor permanente include vegetația uscată existentă pe pășuni și fânețe, miriștea și resturile vegetale rămase în urma pășunatului sau după recoltarea fânului, precum și vegetația invazivă sau vegetația dăunătoare covorului ierbos pe pajiștile permanente.

Obiectivul principal al standardelor GAEC 3 și GAEC 10 îl reprezintă menținerea nivelului de materie organică din sol.

Pentru a întări măsurile de verificare a respectării standardelor GAEC 3 și GAEC 10 de către fermieri, APIA a încheiat cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) un Protocol de colaborare privind acţiunile de monitorizare a modului de respectare de către fermieri a normelor privind condiționalitatea referitoare la interdicția de a arde miriștile, vegetația uscată, resturile vegetale existente pe terenurile arabile, a vegetației pajiștilor permanente precum și interdicția arderii miriștilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile și a vegetației pajiștilor permanente situate în siturile Natura 2000, în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control.

Conform protocolului de colaborare, APIA împreună cu GNM şi IGSU elaborează materiale informative (afișe, pliante, postere, comunicate de presă etc.) cu privire la interdicția arderii miriștilor și vegetației uscate pe terenurile arabile și de pe pajiștile permanente, și le transmit către structurile județene din subordine, în vederea diseminării către populație, în cadrul campaniilor de informare publică.

În cazul în care se constată că o anumită parcelă din cadrul exploataţiei a fost arsă, iar arderea se datorează unor cauze necunoscute, pentru a nu fi sancționati, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la Centrul judeţean/local al APIA la care au depus cererea, copia Procesului verbal de intervenție întocmit de către Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau copia după sesizarea (plângerea) depusă la secția de Poliție pe raza căreia s-a produs arderea, iar după finalizarea cercetărilor trebuie să prezinte și copia documentului de soluționare a sesizării făcute. Neprezentarea acestor documente determină aplicarea de penalități ca urmare a nerespectării standardelor GAEC 3 și GAEC 10. Documentele trebuie să fie întocmite înaintea efectuării controlului şi să fie valabile la data efectuării controlului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în primele două zile de la demararea autorizării la plată a intervențiilor PD-02, PD-03 și PD-28, aferente Campaniei 2025, a fost autorizată suma totală de 126.903.573,46 lei.

Cuantumurile unitare ale plăților directe pentru cele trei intervenții sunt stabilite prin Ordinul MADR nr. 42/17.02.2026 pentru aprobarea cuantumului unitar al plăților directe aferente cererilor de plată depuse în anul 2025, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă prin intervențiile din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128/2026.

• Intervenția/pachetul PD-02 Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilităţii (CRISS) este în valoare de 53,5212 euro ha/cap animal/UVM, după caz.

• Intervenția/pachetul PD-03 Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri (CIS-YF) este de 46,6676 euro ha/cap animal/UVM, după caz.

• Intervenția/pachetul PD-28 Menținerea de zone neproductive și/sau înființarea de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile este în cuantum de 32,9366 euro ha/cap animal/UVM, după caz.

Reamintim că, pentru Campania 2025, plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 5,0806 lei/euro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în consultare publică proiectul de ordin pentru aprobarea cuantumului unitar al plăților directe aferente cererilor de plată depuse în anul 2025, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin intervențiile din cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027.

Potrivit MADR, proiectul de ordin stabilește cuantumurile unitare finale pentru plățile directe, precum și realocările financiare necesare, în vederea utilizării eficiente a fondurilor europene alocate României pentru Campania 2025.

Cuantumurile unitare stabilite prin proiectul de ordin pentru Campania 2025 sunt:

Eco-scheme
• PD-28 – Menținerea de zone neproductive și/sau elemente de peisaj: 32,93 euro/ha.

Plăți directe decuplate
• PD-02 – Sprijin redistributiv complementar pentru venit (CRISS): 53,52 euro/ha;
• PD-03 – Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri: 46,67 euro/ha.

Pentru intervențiile PD-02 și PD-03, cuantumurile stabilite prin proiectul de ordin sunt mai mari decât cele acordate la plata în avans, urmând ca diferențele să fie achitate fermierilor eligibili prin plata unui supliment, după intrarea în vigoare a ordinului:
– PD-02: +6,65 euro/ha față de avans;
– PD-03: +3,46 euro/ha față de avans.

După stabilirea suprafețelor/capetelor/UVM-urilor eligibile aferente tuturor intervențiilor de plăți directe, eventualele alocări financiare disponibile vor fi realocate către intervenția PD-28, în vederea majorării cuantumului unitar pentru campania 2025, cu respectarea prevederilor europene aplicabile.

Proiectul de act normativ poate fi consultat accesând link-ul: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/proiect-de-ordin-pentru-aprobarea-cuantumului-unitar-al-platilor-directe-aferente-cererilor-de-plata-depuse-in-anul-2025-finantate-din-fega-prin-interventiile-din-cadrul-ps-pac-2023-2027.html.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 16 - 30 octombrie 2025, în cadrul Campaniei de plăți în avans aferentă anului de cerere 2025, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată 499.157 fermieri, cu suma totală de 303.314.692,16 euro (1.541.013.403,28 lei). Campania de plăți în avans se derulează între 16 octombrie și 30 noiembrie 2025.

Până vineri, 31 octombrie 2025, APIA a făcut plăți în valoare totală de 170.921.994,26 euro (868.386.284 lei), pentru 465.518 beneficiari.

Reamintim că, potrivit legislației europene în vigoare, statele membre pot acorda plăți în avans în procent de 70% din cuantumul intervențiilor finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Plățile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 5,0806 lei/euro, iar plățile pentru măsurile finanțate din FEADR se realizează la cursul de 4,9743 lei/euro.

APIA a demarat Campania de plăți în avans aferentă anului de cerere 2025 pe 16 octombrie. Campania de plăți în avans se derulează până la 30 noiembrie 2025, urmând ca, începând cu data de 2 decembrie 2025, să fie demarată autorizarea plăților finale, reprezentând diferența dintre cuantumul total calculat și sumele acordate în avans.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!