Având în vedere apariția la nivel național a unor incendii de vegetație uscată, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) atrage atenția fermierilor cu privire la interzicerea arderii miriştilor şi a vegetaţiei pajiştilor permanente.

Toți beneficiarii de sprijin financiar din partea APIA, acordat sub formă de plăți directe și a unor intervenții pentru dezvoltare rurală, au obligaţia respectării standardului GAEC 3 – Interdicția de a incendia miriștile, cu excepția cazurilor justificate din motive fitosanitare, precum și a standardului GAEC 10 – Interdicţia de a incendia vegetaţia pajiştilor permanente, ca parte a normelor de condiţionalitate ce trebuie respectate de către fermieri.

Totodată, fermierii care primesc sprijin prin intervențiile din Planul Național Strategic PS 2023-2027 trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă și pe tot parcursul anului de cerere.

„Prin respectarea celor două norme de condiționalitate, respectiv GAEC 3 și GAEC 10, fermierii contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură și menţinerea nivelului de materie organică din sol, prin interdicția arderii miriştilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile precum și a vegetației pajiștilor permanente”, precizează APIA.

Standardul GAEC 3 trebuie respectat de către toți fermierii care au la dispoziție terenuri arabile. Fermierii care utilizează terenuri arabile nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiţă etc).

Standardul GAEC 10 se aplică pe toate pajiștile permanente de pe teritoriul național. Vegetația pajiștilor permanente include vegetația uscată existentă pe pășuni și fânețe, miriștea și resturile vegetale rămase în urma pășunatului sau după recoltarea fânului, precum și vegetația invazivă sau vegetația dăunătoare covorului ierbos pe pajiștile permanente.

Obiectivul principal al standardelor GAEC 3 și GAEC 10 îl reprezintă menținerea nivelului de materie organică din sol.

Pentru a întări măsurile de verificare a respectării standardelor GAEC 3 și GAEC 10 de către fermieri, APIA a încheiat cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) un Protocol de colaborare privind acţiunile de monitorizare a modului de respectare de către fermieri a normelor privind condiționalitatea referitoare la interdicția de a arde miriștile, vegetația uscată, resturile vegetale existente pe terenurile arabile, a vegetației pajiștilor permanente precum și interdicția arderii miriștilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile și a vegetației pajiștilor permanente situate în siturile Natura 2000, în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control.

Conform protocolului de colaborare, APIA împreună cu GNM şi IGSU elaborează materiale informative (afișe, pliante, postere, comunicate de presă etc.) cu privire la interdicția arderii miriștilor și vegetației uscate pe terenurile arabile și de pe pajiștile permanente, și le transmit către structurile județene din subordine, în vederea diseminării către populație, în cadrul campaniilor de informare publică.

În cazul în care se constată că o anumită parcelă din cadrul exploataţiei a fost arsă, iar arderea se datorează unor cauze necunoscute, pentru a nu fi sancționati, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la Centrul judeţean/local al APIA la care au depus cererea, copia Procesului verbal de intervenție întocmit de către Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau copia după sesizarea (plângerea) depusă la secția de Poliție pe raza căreia s-a produs arderea, iar după finalizarea cercetărilor trebuie să prezinte și copia documentului de soluționare a sesizării făcute. Neprezentarea acestor documente determină aplicarea de penalități ca urmare a nerespectării standardelor GAEC 3 și GAEC 10. Documentele trebuie să fie întocmite înaintea efectuării controlului şi să fie valabile la data efectuării controlului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în primele două zile de la demararea autorizării la plată a intervențiilor PD-02, PD-03 și PD-28, aferente Campaniei 2025, a fost autorizată suma totală de 126.903.573,46 lei.

Cuantumurile unitare ale plăților directe pentru cele trei intervenții sunt stabilite prin Ordinul MADR nr. 42/17.02.2026 pentru aprobarea cuantumului unitar al plăților directe aferente cererilor de plată depuse în anul 2025, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă prin intervențiile din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128/2026.

• Intervenția/pachetul PD-02 Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilităţii (CRISS) este în valoare de 53,5212 euro ha/cap animal/UVM, după caz.

• Intervenția/pachetul PD-03 Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri (CIS-YF) este de 46,6676 euro ha/cap animal/UVM, după caz.

• Intervenția/pachetul PD-28 Menținerea de zone neproductive și/sau înființarea de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile este în cuantum de 32,9366 euro ha/cap animal/UVM, după caz.

Reamintim că, pentru Campania 2025, plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 5,0806 lei/euro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în consultare publică proiectul de ordin pentru aprobarea cuantumului unitar al plăților directe aferente cererilor de plată depuse în anul 2025, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin intervențiile din cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027.

Potrivit MADR, proiectul de ordin stabilește cuantumurile unitare finale pentru plățile directe, precum și realocările financiare necesare, în vederea utilizării eficiente a fondurilor europene alocate României pentru Campania 2025.

Cuantumurile unitare stabilite prin proiectul de ordin pentru Campania 2025 sunt:

Eco-scheme
• PD-28 – Menținerea de zone neproductive și/sau elemente de peisaj: 32,93 euro/ha.

Plăți directe decuplate
• PD-02 – Sprijin redistributiv complementar pentru venit (CRISS): 53,52 euro/ha;
• PD-03 – Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri: 46,67 euro/ha.

Pentru intervențiile PD-02 și PD-03, cuantumurile stabilite prin proiectul de ordin sunt mai mari decât cele acordate la plata în avans, urmând ca diferențele să fie achitate fermierilor eligibili prin plata unui supliment, după intrarea în vigoare a ordinului:
– PD-02: +6,65 euro/ha față de avans;
– PD-03: +3,46 euro/ha față de avans.

După stabilirea suprafețelor/capetelor/UVM-urilor eligibile aferente tuturor intervențiilor de plăți directe, eventualele alocări financiare disponibile vor fi realocate către intervenția PD-28, în vederea majorării cuantumului unitar pentru campania 2025, cu respectarea prevederilor europene aplicabile.

Proiectul de act normativ poate fi consultat accesând link-ul: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/proiect-de-ordin-pentru-aprobarea-cuantumului-unitar-al-platilor-directe-aferente-cererilor-de-plata-depuse-in-anul-2025-finantate-din-fega-prin-interventiile-din-cadrul-ps-pac-2023-2027.html.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 16 - 30 octombrie 2025, în cadrul Campaniei de plăți în avans aferentă anului de cerere 2025, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată 499.157 fermieri, cu suma totală de 303.314.692,16 euro (1.541.013.403,28 lei). Campania de plăți în avans se derulează între 16 octombrie și 30 noiembrie 2025.

Până vineri, 31 octombrie 2025, APIA a făcut plăți în valoare totală de 170.921.994,26 euro (868.386.284 lei), pentru 465.518 beneficiari.

Reamintim că, potrivit legislației europene în vigoare, statele membre pot acorda plăți în avans în procent de 70% din cuantumul intervențiilor finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Plățile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 5,0806 lei/euro, iar plățile pentru măsurile finanțate din FEADR se realizează la cursul de 4,9743 lei/euro.

APIA a demarat Campania de plăți în avans aferentă anului de cerere 2025 pe 16 octombrie. Campania de plăți în avans se derulează până la 30 noiembrie 2025, urmând ca, începând cu data de 2 decembrie 2025, să fie demarată autorizarea plăților finale, reprezentând diferența dintre cuantumul total calculat și sumele acordate în avans.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Portal unic al fermierilor solicitanți ai sprijinului în agricultură”, cod SMIS 339546, un demers strategic de digitalizare destinat simplificării accesului fermierilor la serviciile publice gestionate de agenție.

Proiectul este finanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027 (PoCIDIF), Prioritatea 2 – Digitalizarea administrației publice centrale și a mediului de afaceri, și are o valoare totală eligibilă, inclusiv TVA, de 93.583.730 lei. Din această sumă, 70.140.349,62 lei reprezintă finanțare nerambursabilă FEDR, iar 23.443.380,38 lei provin din bugetul național.

Implementat pe o perioadă de trei ani, proiectul vizează transformarea digitală a principalelor servicii publice oferite de APIA, precum: administrarea și plata schemelor de sprijin pentru fermieri; emiterea licențelor de export-import pentru produse agricole; gestionarea și plata rentei viagere.

„Transformarea digitală a serviciilor APIA presupune nu doar modernizarea interacțiunii cu beneficiarii, ci și creșterea capacității instituționale de a răspunde nevoilor acestora. Portalul unic va fi interoperabil cu alte sisteme informatice publice și va permite accesul facil, rapid și sigur la informațiile și serviciile necesare, chiar și pentru utilizatorii cu competențe digitale reduse. Totodată, proiectul include componente de formare profesională pentru personalul APIA, pentru a asigura operabilitatea optimă a noului sistem”, a declarat Gabriela Nicoleta Andrei, director general APIA.

Noua platformă va permite o relaționare simplificată între instituție și beneficiari, reducând semnificativ birocrația și timpul necesar pentru depunerea cererilor sau obținerea de documente relevante.

„Digitalizarea administrației agricole este o prioritate în mandatul meu, iar acest proiect este un exemplu concret al direcției în care ne îndreptăm: servicii publice moderne, orientate către cetățean. Prin acest portal, fermierii vor avea acces simplificat la toate schemele de sprijin, fără drumuri inutile, fără birocrație. Este un pas important pentru a construi o administrație eficientă, transparentă și prietenoasă cu mediul rural”, a punctat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță lansarea în mediul online a platformei naționale AKIS (Sistemul de Inovare și Cunoaștere în Agricultură), „un instrument digital care oferă un cadru colaborativ pentru generarea, transferul şi aplicarea cunoștințelor și inovațiilor”.

AKIS reunește persoane, instituții, companii şi organizații din mediul agricol şi rural, în scopul facilitării integrării actorilor relevanți, interacțiunii dintre știință și practică, asigurând astfel fluxul informațional și accelerând implementarea ideilor noi de către fermieri şi întreaga comunitate rurală.

„Participarea activă în cadrul AKIS este crucială pentru consolidarea legăturilor dintre cercetare, educație și practică în sectorul agricol în vederea creșterii competențelor fermierilor și ale altor antreprenori din comunitatea rurală, precum și pentru construirea unui spațiu rural inovator și prosper”, transmite MADR.

Toți cei interesați din agricultură, producție, cercetare sunt invitati să se alăture acestei inițiative la următorul link: https://roakis.eu/ro/.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În cadrul Campaniei 2025, termenul de depunere a Cererilor de plată la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a fost prelungit până la data de 13 iunie 2025, inclusiv.

Printr-un Ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Cererile de plată și modificările la cerere se depun la APIA în perioada 3 martie - 13 iunie 2025. Astfel, data limită de depunere este 13 iunie 2025, inclusiv. Potrivit MADR, prelungirea termenului vine în sprijinul fermierilor care din motive neimputabile lor nu pot depune Cererile de plată pentru anul 2025 în termenul stabilit inițial.

Modificările aduse prin Ordinul MADR nr. 179/21.05.2025:

• S-a stabilit eligibilitatea terenurilor scoase din circuitul agricol și acordarea posibilității fermierilor de a solicita plată pentru suprafețele utilizate în scop agricol și care sunt la dispoziția lor pe perioada întregului an calendaristic;

• Pentru schema PD-26 sprijin cuplat pentru porumb a fost reglementată eligibilitatea privind asigurarea încărcăturii de cel puțin 3 UVM/ha cultură, la momentul depunerii cererii de plată sau la data modificării acesteia;

• A fost corelată Anexa nr. 10 – „Lista activităților non-agricole” cu prevederile Ordinului INS nr. 377/2024 privind actualizarea CAEN;

• Pentru eco-schema PD-27 „Creşterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin păşunat extensiv pe pajişti în condiţii optime de sustenabilitate”, în notele de subsol ale Anexei 19 s-au adus noi clarificări privind modalitatea de completare a Caietului de pășunat;

• Perioada de reținere a animalelor în exploatație se modifică astfel: pentru specia bovine (sprijinul cuplat pentru venit): 14 iunie – 13 octombrie 2025; iar pentru speciile ovine și caprine (sprijinul cuplat pentru venit și ajutorul național tranzitoriu): 14 iunie – 21 septembrie 2025.

„Fermierii sunt așteptați la Centrele județene și locale APIA unde vor beneficia de tot sprijinul funcționarilor Agenției în accesarea cu succes a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic, precum și a schemelor de sprijin compensatoriu de mediu și climă. Pentru a nu aglomera activitatea APIA este necesar să se respecte graficul programărilor anunțate”, transmite MADR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Condiționalitatea socială reprezintă mecanismul de condiționare a plăților directe din Pilonul I şi a plăților compensatorii de mediu şi climă şi bunăstarea animalelor din Pilonul II al PAC de respectarea anumitor cerințe specifice legislației muncii, sănătății și securității în muncă. Potrivit Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), acest mecanism este utilizat pentru a asigura că fondurile europene sunt alocate unor beneficiari care respectă inclusiv condițiile de încadrare în muncă și de sănătate și securitate în muncă.

Condiționalitatea socială garantează că beneficiarii intervențiilor sub formă de plăți directe și al unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, prevăzute în Planul Strategic PAC 2023-2027 respectă normele legale privind relațiile de muncă și de sănătate și securitate a muncii. „Condiționalitatea socială în cadrul PAC joacă un rol esențial în promovarea unei agriculturi mai echitabile și mai sustenabile. Aceasta asigură că fondurile europene pentru agricultură sunt utilizate într-un mod care respectă standardele sociale și protejează drepturile lucrătorilor. Prin acest mecanism, UE urmărește să sprijine nu doar dezvoltarea agricolă, ci și bunăstarea celor implicați în acest sector”, precizează APIA.

Mecanismul condiționalității sociale se aplică, începând cu anul 2025, beneficiarilor intervențiilor sub formă de plăți directe și intervențiilor pentru dezvoltare rurală care vizează mediul şi clima, precum şi bunăstarea animalelor, în conformitate cu Planul Strategic 2023-2027 al României și cu prevederile legislației naționale, respectiv:

Plăţile directe decuplate:

• sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) - PD-01;

• sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS) - PD-02;

• sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri (CIS-YF) - PD-03;

• schemele pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor (eco-schemele) - PD-04, PD-05, PD-06, PD-07, PD-08; PD-27 și PD-28.

Plățile directe cuplate:

• sprijin cuplat pentru venit în sectorul vegetal - PD-09, PD-10, PD-11, PD-12, PD-13, PD-14, PD-15, PD-16, PD-17, PD-18, PD-19, PD-20 și PD-26;

• sprijin cuplat pentru venit în zootehnie - PD-21, PD-22, PD-23, PD-24, PD-25.

Plățile aferente sprijinului compensatoriu de mediu și climă:

• intervenția DR-01 - Agro-mediu și climă pe pajiști permanente din PS 2023-2027;

• intervenția DR-02 - Agro-mediu și climă pe terenuri arabile din PS 2023-2027;

• intervenția DR-03 - Agro-mediu și climă - Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon din PS 2023-2027;

• intervenția DR-04 - Agricultură ecologică – conversie din PS 2023-2027;

• intervenția DR-05 - Agricultură ecologică – menținerea certificării din PS 2023-2027;

• intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor din PS 2023-2027;

• intervenția DR-07 - Silvo-mediu și climă din PS 2023-2027;

• intervenția DR-08 - Împăduriri - întreținerea și îngrijirea suprafețelor împădurite din PS 2023-2027;

• intervenția DR-09 - Zone afectate de constrângeri naturale - Zona Montană din PS 2023-2027;

• intervenţia DR-10 - Zone afectate de constrângeri naturale semnificative din PS 2023-2027;

• intervenția DR-11 - Zone afectate de constrângeri naturale specifice din PS 2023-2027.

Cerințe privind condiționalitatea socială aplicabile începând cu anul de cerere 2025

Normele privind condiţionalitatea socială prevăzute la art. 14 din Regulamentul (UE) 2021/2.115 vizează următoarele domenii:

• Domeniul „Încadrare în muncă”, legislația națională aplicabilă fiind Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• Domeniul „Sănătate și securitate”, legislația națională aplicabilă fiind Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă; precum și Hotărârea Guvernului nr. 1146/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru utilizarea echipamentelor de muncă de către lucrători la locul de muncă.

Intră sub incidența condiționalității sociale doar neconformitățile pentru care Inspecția Muncii aplică sancțiuni contravenționale care reprezintă decizii executorii (necontestate sau în urma unor hotărâri definitive ale instanțelor de respingere a plângerilor contravenționale/contestațiilor formulate împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, încheiate/pronunțate pentru nerespectarea obligațiilor din domeniul relațiilor de muncă şi securitate şi sănătate în muncă).

APIA utilizează informațiile puse la dispoziție de Inspecția Muncii pentru a determina și aplica reduceri sau excluderi ale plăților relevante, care să fie eficiente, disuasive și proporționale, conform prevederilor art. 89 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

Pentru calcularea efectivă, proporțională și cu efect de descurajare a reducerilor sau a excluderilor de la întregul cuantum al plăților, se ține seama de gravitatea, amploarea, persistența sau caracterul repetitiv și de caracterul deliberat al neconformității constatate:

• Amploarea (extinderea) unei neconformități este determinată examinând, în special, dacă aceasta are un impact de anvergură;

• Gravitatea unui caz de neconformitate depinde în special de importanţa consecinţelor acesteia, ţinând seama de obiectivele cerinţei sau ale standardului în cauză;

• Persistenţa unui caz de neconformitate depinde în special de durata pe parcursul căreia se manifestă efectele neconformităţii, precum şi de posibilitatea de a pune capăt efectelor acesteia prin mijloace rezonabile;

• Repetarea neconformităţii presupune nerespectarea aceleiaşi norme (neconformitate) constatată de mai multe ori în cursul unei perioade de trei ani calendaristici consecutivi. Repetările ulterioare ale aceleiași/acelorași neconformități, fără un motiv justificat din partea beneficiarului, sunt considerate cazuri de neconformitate deliberată (intenție).

„Pentru aprofundarea aspectelor legate de obligațiile beneficiarilor în calitate de angajatori, inclusiv a celor care se circumscriu condiţionalității sociale este necesară analizarea cu atenţie a legislaţiei în domeniul relațiilor de muncă și al sănătății și securității în muncă. Informații suplimentare privind obligațiile legale ale angajatorilor şi altor beneficiari de lucrări pot fi consultate accesând site-urile oficiale ale autorităților responsabile, respectiv Ministerul Muncii și Inspecția Muncii. Totodată, pentru eventuale neclarități, beneficiarii se pot adresa centrului local/judeţean la care aceştia au depus cererea de plată, precum şi specialiştilor de la inspectoratele teritoriale de muncă”, transmite APIA.

CITEȘTE ȘI: Ce trebuie să facă fermierii după încheierea Campaniei 2025 de depunere a cererilor de plată

Ce înseamnă Aplicația Geospațială AGI Online

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pentru Campania 2024 este alocat aproximativ un miliard de euro, iar Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) face toate eforturile pentru a demara plata avansurilor începând cu 16 octombrie, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În cadrul Campaniei 2024 se vor acorda avansuri în cuantum de 70% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru plățile directe și de 85% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în cazul sprijinului acordat în cadrul intervențiilor de dezvoltare rurală și intervențiilor de mediu și climă, ca urmare a derogării Comisiei Europene.

„Am solicitat Comisiei Europene și am primit acordul pentru ca și în această toamnă fermierii români să beneficieze de o valoare a avansului crescută. Am avut în vedere să venim în sprijinul fermierilor, pentru a-i ajuta să depășească mai ușor problemele de lichidități cu care confruntă. Începând cu luna iulie, am solicitat cu fiecare ocazie Comisiei Europene creșterea valorii avansurilor pentru fermierii din țara noastră pentru a le oferi sprijinul necesar în pregătirea noului an agricol”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Până la 31 iulie 2024, inclusiv, apicultorii pot depune la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) cererile de plată şi documentele doveditoare pentru intervenţiile aferente sectorului apicol 2024 din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat.

Valoarea sprijinului alocat pentru anul 2024 este de 12.163.260 euro, din care 50% contribuția Uniunii Europene și 50% contribuția României, de la bugetul de stat. Pentru plăţile anului 2024 cursul de schimb este stabilit la valoarea de 4,9756 lei.

APIA va face plata sprijinului financiar după controlul administrativ al tuturor cererilor de plată, controlul la fața locului, centralizarea sumelor eligibile în vederea încadrării în cuantumul unitar planificat și plafonul alocat pentru fiecare intervenţie accesată conform PS PAC 2023-2027 și stabilirea sumei eligibile la plată a fiecărei cereri de plată.

Cheltuielile aferente intervenţiilor apicole se realizează de către solicitanţi în perioada 1 ianuarie – 31 iulie, inclusiv, a anului de cerere.

Solicitanţii trebuie să depună o singură cerere de plată la Centrele APIA, direct sau prin intermediul persoanei împuternicite notarial/reprezentantul legal, însoţită de documentele justificative. Formularele cererilor de plată pot fi printate accesând următorul link: https://apia.org.ro/directia-masuri-de-piata/apicultura/anul-2024/. Totodată, APIA pune la dispoziţia beneficiarilor formularistica şi documentaţia necesare implementării intervenţiilor aferente sectorului apicol.

Solicitanții care au făcut achiziții de produse/servicii înainte de publicarea în M.O.F 538 din 10.06.2024 a O.M.A.D.R. nr.228/2024, trebuie să respecte condițiile de eligibilitate prevăzute în Ghidul solicitantului „Sprijin financiar pentru intervențiile aferente sectorului apicol din cadrul planului strategic PAC 2023-2027” ISA-PS 2023, ediția I, care poate fi consultat accesând următorul link: https://apia.org.ro/directia-masuri-de-piata/apicultura/anul-2023/.

Important, se păstrează și se arhivează toate documentele care au legătură cu intervențiile aferente sectorului apicol 2023-2027 pe o perioadă de cel puțin cinci ani de la întocmirea acestora.

Intervențiile în sectorul apicol pentru care se pot depune cereri de plată în anul 2024

A. Intervenții apicole pentru formele asociative

1. Intervenţia IS-A-02 „Promovare, comunicare şi marketing, inclusiv acţiuni de monitorizare a pieţei şi activităţi care vizează în special sensibilizarea consumatorilor în privinţa calităţii produselor apicole”, din care: Intervenția IS A-02-01 „Promovarea apiculturii și a produselor apicole”.

2. Intervenţia IS-A-03 „Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni”, compusă din:

 - Intervenția IS A-03-01 „Achiziţia de către formele asociative de echipament pentru procesarea cerii în vederea obținerii fagurilor artificiali”;

 - Intervenția IS A-03-02 „Achiziţia de către formele asociative apicole de echipament pentru ambalarea mierii”.

B. Intervenții apicole pentru apicultori

1. Intervenția IS-A-04 „Combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei, din care achiziţie de produse medicinale veterinare”, din care: Intervenţia IS-A 04-01 „Achiziţionarea de produse medicinale veterinare pentru tratarea varoozei și nosemozei”.

2. Intervenția IS-A-05 „Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni, inclusiv pentru raţionalizarea transhumanţei”, compusă din:

 - Intervenția IS A-05-01 „Achiziţionarea de cutii noi în vederea înlocuirii cutiilor uzate în urma deplasării în pastoral”;

 - Intervenția IS A-05-02 „Achiziţionarea de accesorii apicole”;

 - Intervenția IS A-05-03 „Achiziţionarea de unelte apicole și echipamente de protecţie”;

 - Intervenția IS A-05-04 „Achiziționarea de vehicule tractabile, respectiv remorci apicole, precum și echipamente de încărcare-descărcare a stupilor în pastoral”.

3. Intervenţia IS-A-06 „Investiții în active corporale și necorporale, precum și alte acțiuni, inclusiv pentru repopularea stupilor din Uniune, inclusiv ameliorarea

albinelor”, compusă din:

 - Intervenția IS A-06-01 „Achiziţionarea mătci și/sau familii de albine”;

 - Intervenția IS A-06-02 „achiziționarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare”.

4. Intervenţia IS-A-07 „Acţiuni de sprijinire a laboratoarelor de analiză a produselor apicole, a pierderilor de albine sau a scăderii productivităţii, precum şi a substanţelor cu potenţial toxic pentru albine”, din care: Intervenţia IS A-07-01 „Decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri care să ateste calitatea mierii”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!