Asigurarea accesului la alimente nutritive și de înaltă calitate începe cu mult înainte de recoltare. Începe în câmp, acolo unde fermierii se confruntă cu o presiune tot mai mare, din cauza variabilității climatice, a atacurilor de dăunători și a bolilor culturilor, factori care pot compromite atât producția, cât și calitatea acesteia.

În România, seceta prelungită și temperaturile extreme din timpul verii au accelerat răspândirea virusurilor plantelor, reprezentând o provocare tot mai mare pentru producția horticolă. Printre cele mai semnificative amenințări se numără afidele, insecte mici, dar extrem de distructive, care acționează ca vectori în transmiterea virusurilor. În culturi precum castraveții și cartofii, virusuri precum virusul mozaicului castravetelui, virusul Y sau virusul răsucirii frunzelor se pot răspândi rapid, adesea pornind de la doar câteva plante infectate. Odată instalate, infecțiile se pot extinde rapid în interiorul culturilor și către solele învecinate, afectând direct atât productivitatea, cât și calitatea nutrițională a recoltelor. Prin urmare, intervenția timpurie și eficientă este esențială pentru fermieri.

Gestionarea populațiilor de afide nu ține doar de prevenirea pagubelor directe provocate de hrănire, ci, mai ales, de limitarea răspândirii virusurilor care compromit sănătatea culturilor. În acest context, soluțiile pentru protecția plantelor joacă un rol-cheie în sprijinirea fermierilor pentru menținerea atât a randamentului, cât și a calității alimentelor.

O astfel de soluție este insecticidul Closer™, parte a portofoliului companiei internaționale de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, conceput special pentru culturile horticole cultivate în sere și solarii. Eficiența sa este susținută de molecula Isoclast™ sau sulfoxaflor, care oferă un mod de acțiune unic împotriva dăunătorilor.

Sulfoxaflor se remarcă drept o inovație importantă în managementul dăunătorilor, în special în contextul dezvoltării rezistenței, fiind foarte eficient chiar și în situațiile în care alte soluții și-au pierdut eficacitatea de-a lungul timpului. Mai mult decât controlul imediat, sulfoxaflor susține strategii de gestionare a rezistenței pe termen lung. Atunci când este integrat în programe de protecție a culturilor bine planificate, acesta îi ajută pe fermieri nu doar să controleze infestările curente, ci și să prevină apariția unora viitoare, contribuind la o producție stabilă și durabilă. Compatibilitatea sa cu strategiile de rotație și de combinare îi consolidează rolul de instrument de încredere în agricultura modernă.

Din punct de vedere practic, insecticidul Closer™ oferă un control rapid și eficient al afidelor, acționând în decurs de 2–3 zile de la aplicare. Proprietățile sale sistemice și translaminare asigură o acoperire completă, inclusiv sub frunze și în interiorul maselor dense de vegetație. În același timp, degradarea sa rapidă în sol susține sustenabilitatea mediului, aliniindu-se nevoii tot mai mari de practici agricole responsabile. Pentru fermierii români, aceste caracteristici se traduc în culturi mai sănătoase, producții îmbunătățite și, în cele din urmă, produse de calitate superioară ajunse pe mesele consumatorilor.

„Am o fermă de legume, dar și plantații de pomi fructiferi și livezi. Deși nu cunoșteam acest produs înainte, după ce am utilizat insecticidul Closer™ la ardei, tomate, castraveți, legume rădăcinoase, fasole verde, pomi fructiferi și pepeni verzi, am observat rezultate impresionante în producție. De exemplu, în solar aveam probleme cu musculița albă și afidele, iar după aplicarea Closer™ am scăpat de ele foarte ușor și rapid. Din acel moment, acest produs a devenit unul de bază în portofoliul fermei mele”, a arătat fermierul Doru Enciu din satul Ciupercenii Vechi, Calafat - județul Dolj.

Autor: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Probabil, nu există printre cititorii noștri cineva care să nu-l cunoască pe Dimitrie Muscă. Unii îi aprobă modul de lucru, poate chiar îl copiază, alții îl contestă, dar nu poți spune că nu știi cu ce se ocupă, poate doar cu ceea ce vă vom spune în continuare. Pentru că nu vom vorbi despre cultura mare și nici despre zootehnie, ci despre... legumicultură.

L-am vizitat pe Dimitrie Muscă la sfârșitul lunii ianuarie și pentru că era frig ne-a invitat în seră, unde cultivă părădăici, cum li se spune roșiilor în zona Banatului și a Crișanei. Afară erau cam două grade, deși soarele strălucea de ceva vreme pe cer, în seră însă am fost nevoiți să ne dăm gecile jos pentru că termometrul arăta aproape 20 de grade. Folosește apă termală, ca și la încălzirea halelor sale. „După masă se face și mai mult, ajunge și la 30 de grade, pentru că avem marele avantaj că încălzim sera cu apă caldă, apă termală și ne asigură această temperatură fără probleme. Când este minus 15 grade afară, aici ajungem la 10-11 grade”, ne explică Dimitrie Muscă atmosfera primitoare pe care am găsit-o în seră. 

Serele, dispuse pe două hectare, sunt vechi, „sunt aproape deodată cu mine”, glumește gazda noastră, din 1970, și astfel sunt limitate ca înălțime și iluminare. „Ar fi frumos să ies și mai devreme, în aprilie deja ieșim cu roșii pe piață de aici, dar ca să ies mai devreme este foarte greu. Pentru că în decembrie, în ianuarie, când e ziua cea mai mică, procesul de fotosinteză este deosebit de lent, sau inexistent, iar fotosinteza nu se face fără lumină. Și atunci am ales cea mai bună perioadă, cea mai bună soluție. Acum plantăm, iar în 20 aprilie, aproximativ, ieșim cu roșiile pe piață. Sigur că sunt soluții până la urmă cu lumină, dar la serele astea și cu înălțimea asta, nu pot să le duc mai mult de opt etaje, maxim cât pot să urc. Serele noi acum se fac cu 20-30 de etaje (rânduri de inflorescențe). Și sunt făcute de 5-7 metri înălțime, 8 metri. Chiar mai mult. Nu pot. Sunt vechi. Dar le exploatăm în conjunctura în care este. Este rentabil pentru noi. Este rentabil pentru oameni, pentru populația din Arad, Oradea și Timișoara, dar mai ales Timișoara. Vin la magazinele noastre, sunt căutate produsele și este o treabă deosebit de bună și de utilă”, spune Dimitrie Muscă despre modul cum este limitat de lipsa unei instalații de iluminare artificială și de dimensiunea serei, dar și despre faptul că această limitare nu-i afectează rentabilitatea (vom reveni mai jos asupra acestui aspect).

Gunoiul de grajd, o identitate a producției

Plantele erau deja măricele pentru luna ianuarie. După cum ne-a spus domnul Muscă erau plantate de circa o săptămână, fiind el însuși mulțumit de cum arătau. Iar argumentul principal al succesului este, în opinia sa, fertilizarea cu gunoi de grajd: „Avem o densitate de 32.000 de plante pe hectar. Astea sunt plantate de circa o săptămână. Arată bine, sunt sănătoase, sunt curate, iar ce este specific pentru mine, pentru că avem atâta zootehnie, aici bag peste 100 de tone de gunoi de grajd. Luând în considerare cantitatea de elemente nutritive pe fiecare tonă, adică 5-6 kg de substanță activă pe tonă (se referă probabil doar la azot, n.r.) și având în vedere că și facem peste 100 de tone pe hectar, ajungem că se consumă tot aportul de la gunoi de grajd într-un ciclu. Și, bineînțeles că venim cu al doilea ciclu, care va fi cu castraveți.” 

Și tot utilizării gunoiului de grajd îi atribuie și succesul comercial: „Noi ne-am făcut un nume și un renume prin ceea ce facem, datorită faptului că, în primul rând, folosim îngrășăminte organice. Are gust, are savoare, are miros, are tot ce vreți. Uitați-vă aici cât este de sus solul față de aleea din mijloc pe care circulăm. Datorită unui singur element. Am băgat în fiecare an această cantitate de gunoi de grajd, și ia uitați cât s-a ridicat pământul.” 

Deși nu respinge în totalitate ideea de a investi într-o seră modernă, „anul ăsta am făcut alte două investiții, aproape de două milioane de euro, chiar dacă a fost an greu, în spații de depozitare. Am ajuns la limită încât pot să am vreo 70.000 de tone de depozitare și mai mult chiar. Și atunci am închis și capitolul acela, zootehniile în principiu sunt bine puse la punct, pe ferma de porci și pe complexul de porci nu mai pot să îmi permit să fac investiții pentru că mi-e frică, în orice moment poate să apară o pestă porcină africană. Nu este exclus să fac și sere moderne, avem teren aici, putem face”, consideră totuși că producția obținută pe sol, cu gunoi de grajd, este superioară celei obținute în sistem hidroponic. „Aceste fructe care se obțin aici din pământ, cu gunoi de grajd, cu tot ce trebuiește, cu polenizare cu insecte, cu bondari, îmi dă o producție care este incomparabil mai căutată, mai gustoasă, mai pofticioasă, mai... tot ce vreți. Acea seră de 20-30 de etaje, de 8 metri, acelea se fac și se cresc pe țesuturi hidroponice, da? Și toate substanțele chimice vin pe calculator. Aici este pământ și este gunoi de grajd în care le creștem. Deci este cu totul și cu totul deosebit. Lumea știe, lumea înțelege, la cultura aceasta de roșii, dacă eu, față de roșiile din Turcia, le vindeam cu 15 lei și alea din Turcia erau cu 3-5 lei, eu îmi vindeam toată marfa, merg oamenii dintr-un capăt a orașului, în alt capăt să cumpere roșii de Curtici, pentru că și-au dat seama, pentru că au simțit, pentru că văd și tehnologia pe care o facem. Și repet că este în pământ și nu în substraturi hidroponice.” 

Nu putem să-l contrazicem pe domnul Muscă în ceea ce privește percepția consumatorilor atunci când se vorbește de o producție de genul celei pe care o practică versus celei în sistem hidroponic, controlat. Foarte mulți dintre noi avem senzația că sunt mai bune roșiile de pe la noi în comparație cu cele importate. Dar ar trebui să facem totuși și o analiză rece față de acest subiect atât de controversat. 

Dacă parcurgem, fie și cu ochiul unui necunoscător, literatura de specialitate aflăm că gustul roșiilor nu este dat de suprafața în care crește planta, ci de conținutul de zaharuri, de raportul acestora cu acizii, de conținutul de compuși volatili aromatici, de ritmul de creștere și, foarte important, de gradul de maturare la recoltare. 

O plantă crescută în sistem hidroponic poate fi de calitate sau nu, poate avea un gust bun sau nu. Totul depinde de modul în care este calculată soluția nutritivă și de formula aleasă, care poate favoriza o anumită caracteristică în detrimentul alteia. Nu le poți avea pe toate. Ori vrei ca fructul să fie mare, să aibă un randament bun și uniform, dar cu riscul ca acestea să aibă un conținut mai scăzut de zahăr și implicit o aromă mai diluată, ori alegi aroma dar riști să pierzi la aspect și randament. De cealaltă parte, atunci când folosim gunoi de grajd, avem o eliberare mai graduală a azotului, ceea ce, în anumite condiții, reduce tendința de creștere excesiv vegetativă și poate permite o acumulare mai bună de zaharuri. 

Un alt aspect care contează foarte mult în chestiunea gustului este momentul recoltării. Una este să duci fructele la câțiva zeci de kilometri de locul de producție și alta la câteva mii. Iată de ce importurile venite de la distanțe mari, care sunt recoltate înainte de maturitate pentru a rezista transportului, nu mai pot acumula necesarul de zaharuri asociat unui gust intens. Pe când în ferma de la Curtici roșiile se coc acolo, în seră, nu pe drum. 

În cele din urmă, dar poate cel mai important aspect, trebuie spus că, mai mult decât orice formă de producție, important este soiul. Dimitrie Muscă ne-a spus că folosește un soi olandez care este rezistent la nematozi, dar probabil că este unul care are și un potențial de gust superior: „Avem o cultură de roșii dintr-un soi olandez, dar soiul olandez reprezintă acea mică părticică, acea sămânță care este insignifiantă față de cât se face planta când ajunge până aici, am ales acest soi pentru că are o rezistență bună la nematozi. Sunt niște paraziți minusculi din pământ care fac niște gâlme la rădăcina plantei și o distrug”. 

Tutavir ar putea relansa cultura de tomate în România

De altfel, ideea de a alege un astfel de soi vine și din preocuparea sa pentru problema combaterii bolilor și dăunătorilor pe care o consideră de mare actualitate pentru agricultura românească. „Avem de lucru cu Tuta absoluta. Îmi spunea cineva, «dom'le, în sudul țării foarte greu se mai cultivă, după ce erau roșii la fiecare curte, la fiecare casă un solar și așa mai departe, au renunțat la cultură, la roșii din cauza Tuta Absoluta.” Crede că Tutavir-ul ar rezolva această problemă: „Anul trecut s-a dus din Elveția o substanță, Tutavir. Nu este toxică, este ecologică. Se dă pe plantă și omoară larvele. Este un mare câștig. Tutavir-ul este o substanță care ar putea să relanseze cultura de tomate în România. Eu am făcut foarte multe experiențe, inclusiv cu un insecticid care este tot așa ecologic. Se cheamă NeemPro și care în a doua zi, a treia zi, poți să folosești leguma fără probleme. Cum este K-Obiol-ul pentru cereale”.

Substanțele invocate de Dimitrie Muscă fac parte dintr-o categorie tot mai prezentă în horticultura modernă: produse cu impact redus asupra mediului și cu timp de pauză scurt.

Tutavir este un insecticid biologic bazat pe un virus specific care acționează asupra larvelor de Tuta absoluta. După ce consumă frunza tratată, larva este infectată și moare în câteva zile, după care se lichefiază și eliberează milioane de particule virale noi, care pot infecta alte larve din cultură, creând un efect de domino. Fiind un produs biologic, nu lasă reziduuri și este compatibil cu prezența polenizatorilor.

NeemPro, obținut din extract de Neem (Azadirachta indica), acționează diferit: inhibă hrănirea insectelor și le perturbă dezvoltarea. Este utilizat împotriva unui spectru larg de dăunători și este apreciat pentru profilul său redus de toxicitate, dacă este aplicat corect.

În cazul produselor pentru depozitare, precum K-Obiol, vorbim deja despre un insecticid de sinteză, utilizat pentru protecția cerealelor și a spațiilor de depozitare, dar cu reglementări clare privind aplicarea și timpul de pauză.

Integrarea, cheia succesului

Faptul că reușește să facă față pe piață unei concurențe atât de competitive și, în opinia multora, oarecum neloiale a importurilor, este în primul rând modelul economic pe care l-a îmbrățișat încă de la început, integrarea.

Modelul de la Curtici nu a pornit de la legume. A pornit de la reorganizarea unei structuri agricole complexe, care a păstrat, după 1990, atât componenta vegetală, cât și pe cea zootehnică. Ulterior, a apărut procesarea, iar mai târziu rețeaua proprie de magazine. Legumicultura a fost adăugată acestui sistem, nu ca activitate izolată, ci ca piesă într-un ansamblu. Dimitrie Muscă ne spune cu sinceritate că serele și solariile au fost introduse pentru a nu cumpăra din exterior ceea ce putea produce intern. „La complexele de porci dăm mâncare 365 de zile la oameni. La ceilalți, când începem campania, când ieșim în câmp. Și atunci am făcut și acel solar să fac legume pentru oameni, pentru cantine, ca să nu cumpăr mâncare, să nu cumpăr, dacă producem carnea și laptele, să nu cumpăr legumele și cartofii din altă parte”, spune el, iar logica este ca legumele să completeze lanțul alimentar al fermei. În momentul în care există și spații comerciale proprii, producția de roșii nu mai depinde exclusiv de piața angro sau de contractele cu retailul mare. 

Reluăm o afirmație a domnului Muscă, citată mai sus, conform căreia oamenii „merg dintr-un capăt al orașului în alt capăt să cumpere roșii de Curtici”, chiar și atunci când prețul față de import este considerabil mai mare, pentru că vrem să evidențiem complexitatea acestui fenomen. Oamenii vin pentru că au fost obișnuiți cu calitatea tuturor produselor pe care le găsesc acolo. Sunt niște cumpărători avizați și fidelizați, care știu cum sunt realizate acele roșii și care apreciază produsele organice. Ei știu că acestea provin pe acest lanț scurt și controlat, că fructul este proaspăt și bine copt în seră, nu pe vreun vapor sau în vreun TIR. 

În ceea ce privește rentabilitatea, ea este dată tot de integrare. El spune: „Este rentabil pentru noi”, și are dreptate, pentru că pentru un alt fermier cu sere de două hectare s-ar putea să nu fie rentabil. Gunoiul de grajd ar trebui să-l cumpere, încălzirea ar putea fi mult mai costisitoare, iar fără rețea proprie, ar fi vulnerabil la variații de preț, la presiunea retailerilor sau la supraproducția sezonieră. În cazul lui Muscă, toate aceste riscuri sunt atenuate. 

Când îl asculți pe Dimitrie Muscă cum vorbește despre sol și gust ai putea crede că este un „legumicultor romantic”,  dar el este mai degrabă un pragmatic, este în esență un integrator. Gunoiul de grajd îi oferă fertilitate și poveste comercială, iar integrarea îi oferă stabilitate, piață și control. El controlează o nișă regională prin distribuție directă. Serele sunt vechi, tehnologia nu este ultimul răcnet, dar modelul economic este coerent. El însuși recunoaște că există soluții tehnologice pentru a produce mai mult și mai devreme, inclusiv iluminare artificială. Dar costul investiției este ridicat, iar serele vechi au limitări structurale. În schimb, ceea ce este deja optimizat este lanțul economic. 

Concluzia noastră ca observatori externi este că într-o agricultură românească adesea fragmentată, modelul de la Curtici funcționează pentru că rămâne coerent în interiorul propriilor limite tehnologice. Nu este un model high-tech de tip olandez și nici nu încearcă să fie. Este, mai degrabă, o valorificare sistematică a unor resurse existente – infrastructură veche, resursă geotermală regională, zootehnie proprie și o rețea de magazine – puse să lucreze împreună. Din această combinație rezultă nu doar roșia timpurie, ci stabilitatea unei afaceri care se prezintă astăzi, înainte de toate, ca integrată. Acesta este, de fapt, adevăratul secret al părădăicilor de la Curtici.

Articol de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU

În ședința de Guvern din 19 martie 2026 a fost aprobată o hotărâre pentru completarea HG nr. 1174/2014, reglementare prin care se asigură continuitatea schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) precizează că prin actul normativ aprobat sunt asigurate resursele financiare necesare pentru susținerea lucrărilor mecanizate în sectoarele vegetal, zootehnic și de îmbunătățiri funciare, adaptând totodată nivelul subvenției la legislația fiscală actuală.

Astfel, se alocă suma de 620.000.000 lei din bugetul MADR pentru anul 2026. Aceste fonduri sunt destinate plăților pentru ajutorul de stat aferent perioadei iulie 2025 – decembrie 2025.

Pentru anul 2026, diferența de acciză care se va returna fermierilor sub formă de rambursare este de 2,697 lei/litru.

Rata accizei reduse a fost stabilită la 106,72 lei/1.000 litri. Această valoare reprezintă conversia în lei a ratei minime de impozitare de 21 euro/1.000 litri (calculată la cursul de schimb de 5,0821 lei pentru 1 euro, stabilit la 1 octombrie 2025).

Subvenția se acordă ca diferență între nivelul accizei standard, prevăzut de Codul Fiscal (2.804,29 lei/1.000 litri), și rata accizei reduse stabilită pentru sectorul agricol.

Plățile vor fi procesate prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în limita bugetului aprobat.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” îi solicită ministrului Agriculturii majorarea cu 1 euro/mp a sprijinului acordat cultivatorilor de legume în spații protejate. Astfel, valoarea totală a sprijinului pentru anul 2026 să ajungă la 2,5 euro/mp. De asemenea, Uniunea dorește o întâlnire de urgență la MADR, pentru a-și prezenta și argumenta solicitările.

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” arată problemele și situațiile care generează nevoia de majorare a subvenției pentru producătorii de legume în spații protejate:

1. Creșterea prețului la energia electrică cu minimum de 70% începând cu luna iunie 2025;

2. Creșterea cu procente cu prinse între 70% și 300% a impozitelor pe terenurile agricole, clădiri, case, mașini și utilaje agricole de la 1 ianuarie 2026 .

3. Creșterea prețului la inputuri, cu procente cuprinse între 20% și 35% față de aceeași perioadă a anului trecut;

4. Eliminarea facilităților fiscale pentru angajatorii care activează în domeniul agricol;

5. Lipsa acută a forței de muncă și creșterea onorariului zilnic oferit zilierilor, de la 100 - 120 lei/zi în 2024 la 170 - 250 lei/zi în 2025/2026;

6. Preconizata eliminare a facilităților fiscale pentru cooperativele agricole;

7. Creșterea prețului la combustibilul solid, cu procente cuprinse între 25% și 45% față de anul 2025;

8. Introducerea din acest an a taxei pe carbon pentru îngrășămintele chimice folosite în procesul de nutriție a plantelor, situație care va genera costuri suplimentare pentru fermieri, de 200 - 500 euro/tonă, adică minimum 30% față de anul 2025;

9. Creșterea prețurilor cu minimum 20% la RCA pentru mașini și utilaje pe anul 2026;

10. Plata obligatorie de minimum 2.600 lei/an, începând cu luna octombrie 2025, pentru contribuția la Sistemul de Asigurări de Sănătate;

11. Impactul acordului UE - Mercosur.

12. Noua Politică Agricolă Comună 2028 - 2032 etc.

„Toate acestea și multe altele vor genera costuri de producție și cheltuieli suplimentare față de anul 2025, cu procente minime cuprinse între 35% - 45% și maxime de 60% - 70%. Pentru a evita abandonarea fermelor legumicole, falimentarea acestora, exodul tinerilor și a locuitorilor din spațiul rural românesc la muncă în străinătate, precum și pentru a dezvolta și consolida poziția fermelor de familie, a gospodăriilor țărănești, a fermelor medii și de mici dimensiuni, cât și pentru repopularea satelor românești, avem nevoie ca ministrul Agriculturii să ne susțină solicitările în cadrul MADR, în fața președintelui României, premierului țării și a celor două Comisii de Agricultură din Senat și Camera Deputaților”, transmite Uniunea „Salvăm Țăranul Român”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) lansează sesiunea de depunere on-line a proiectelor pentru intervenția DR-16 Investiții în sectorul legume și/sau cartofi, finanțată din Planul Strategic PAC 2023 – 2027 (PS 2027).

Astfel, sesiunea de depunere a cererilor de finanțare se desfășoară în perioada 19 ianuarie – 20 martie 2026. Alocarea financiară stabilită pentru această sesiune este de 151.383.529 euro, împărțită astfel: 70.383.529 euro pentru sectorul legume (ferme individuale), 51.000.000 euro pentru sectorul cultura cartofului și 30.000.000 euro pentru sectorul forme asociative – sector legume.

Valoarea sprijinului public este de maximum 3 milioane de euro/proiect pentru formele asociative din sectorul legume, respectiv, 2.000.000 euro/proiect, cu excepția acelor proiecte care propun simpla achiziție de utilaje și echipamente agricole a căror valoare este de maximum 300.000 euro/proiect, pentru alte culturi decât cea a cartofului, respectiv de maximum 700.000 euro/proiect în cazul utilajelor agricole achiziționate de către formele asociative, indiferent de cultură. Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de maximum 65%, raportat la costurile eligibile ale proiectului.

Fermierii și formele asociative pot obține finanțare nerambursabilă prin DR-16 pentru o serie de investiții eligibile, dintre care amintim: înființarea și dezvoltarea exploatațiilor de legume și cartofi, precum și investiții în spații protejate și dotarea tehnică a fermelor cu utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă) specifice legumiculturii și cartofilor, dar și a unităților de procesare la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente – doar ca o componentă secundară a proiectului.

Totodată, sunt eligibile costurile ce vizează înființarea și dezvoltarea unităților de condiționare sau de depozitare, achiziția de echipamente și sisteme de avertizare timpurie asupra fenomenelor meteorologice nefavorabile, precum și alte echipamente de diminuare a efectelor acestor fenomene, înființarea şi modernizarea echipamentelor pentru irigații în fermă, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă – doar ca o componentă secundară a proiectului. Toate tipurile de cheltuieli eligibile prin intervenția DR-16 sunt detaliate în Ghidul solicitantului.

Pragul de calitate lunar pentru prima etapă de depunere a sesiunii (19 ianuarie – 18 februarie 2026) este de 68 de puncte pentru ferme individuale și forme asociative, iar pentru componenta „cartof” pragul este 50 de puncte. Ulterior, pragul de calitate lunar scade până la pragul minim de 40 de puncte aferent ultimei etape lunare (19 februarie – 20 martie 2026) pentru ferme individuale și forme asociative și până la 30 de puncte pentru componenta „cartof”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță finalizarea procesului financiar aferent anului 2025 pentru programul destinat cultivatorilor de legume în spații protejate, cu o alocare totală de 271,2 milioane de lei, cea mai mare din ultimii ani pentru acest sector.

Banii au fost virați în conturile direcțiilor agricole județene, urmând ca acestea să facă plățile către legumicultori până la data de 30 noiembrie 2025.

Anul acesta, în total, 16.638 de fermieri beneficiază de sprijinul acordat în cadrul programului care vizează susținerea culturilor de legume cultivate în sere, solarii și alte structuri protejate.

Evoluția sprijinului și a suprafețelor cultivate în ultimii ani:

• 2022: 15.290 beneficiari - 68,2 milioane lei - 1.529 ha;

• 2023 – ciclul I (HG 846): 19.076 beneficiari - 94,4 milioane lei - 1.907,6 ha;

• 2023 – ciclul II (HG 1324): 17.319 beneficiari - 86,1 milioane lei - 1.731,9 ha;

• 2025 (HG 325/2025): 16.638 beneficiari - 271,2 milioane lei - 3.617 ha.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pentru legumicultori, combaterea dăunătorilor rămâne una dintre cele mai mari provocări, mai ales în perioada de vară, când afidele, tripsul, musculița albă sau omizile pot compromite rapid culturile. În căutarea unor soluții eficiente, dar totodată sigure pentru plante și mediu, fermierii au acum la dispoziție un aliat de încredere: Spruzit^®, un insecticid biologic cu spectru larg de combatere a dăunătorilor din culturile horticole, produs de compania germană Neudorff GmbH și distribuit în România de Holland Farming Agro.

Spruzit^® combină puterea piretrinelor naturale, extrase din flori de crizantemă, cu ulei de rapiță oferind un efect rapid și sigur împotriva dăunatorilor. Astfel, piretrinele acționează direct asupra sistemului nervos al insectelor, producând efectul de șoc, iar uleiul de rapiță are efect fizic, acoperind corpul dăunătorilor și blocându-le respirația. În plus, conținutul de ulei ajută la reducerea virușilor transmisibili de dăunători. Această combinație îl face eficient, sigur și compatibil cu agricultura ecologică, ideal pentru protecția plantelor.

Totodată, Spruzit^® este un partener valoros în gestionarea rezistenței dăunătorilor integrându-se perfect în programele de combatere integrată (IPM). Acționează prin contact, fără să intre în țesutul plantei, și se degradează rapid, astfel, nu lasă reziduuri în fructe și poate fi folosit în perioadele de recoltare.

Spruzit^® este omologat în România conform Certificat nr. 657PC/2020 și este aprobat pentru utilizare în agricultura ecologică.

Recomandări de aplicare în legumicultură

Momentul și doza de utilizare a lui Spruzit^® depind de dăunătorii vizați și de înălțimea culturii sau cât de dezvoltat este aparatul foliar al plantei tratate. În general, sunt necesare două aplicări pentru majoritatea culturilor, iar pentru unele până la patru aplicări.

Spruzit^® se aplică prin pulverizare fină, folosind un volum mare de apă, astfel încât soluția să acopere uniform întreaga plantă, inclusiv partea inferioară a frunzelor. Pentru eficiență maximă, tratamentele se realizează dimineața devreme sau seara, la temperaturi sub 25°C, evitând lumina directă a soarelui.

• Controlează eficient mai mulți dăunători cu un singur tratament;

• Nu lasă reziduuri – perfect pentru legume care merg direct către piață sau supermarket;

• Partener valoros pentru gestionarea rezistenței în cadrul programului de combatere integrată (IPM);

• Timp de pauză foarte scurt;

• Permite introducerea rapidă și sigură a insectelor utile după aplicare;

• Poate fi folosit și în fermele ecologice.

Experiența unui fermier care folosește Spruzit^®

„Folosesc Spruzit^® de două sezoane pe cultura de tomate și ardei, pe care le valorific direct în supermarket. Ceea ce mă bucură cel mai mult este că produsul nu lasă reziduuri în fructe și are un timp de pauză foarte scurt. Pot recolta rapid după tratamente, fără griji legate de analizele de reziduuri. Clienții mei știu că legumele sunt sănătoase și sigure pentru consum. Pentru mine, Spruzit^® a devenit un partener de încredere în fermă”, arată Filigeanu Bombonel, legumicultor din județul Olt.

Spruzit^®, partenerul natural al legumicultorilor: siguranță, eficiență și protecție pentru cultură, fermier și consumator

Lansat în România în 2024 de Andermatt Biocontrol Romania, Spruzit^® aduce know-how și performanță dovedită pentru fermierii din peste 20 de țări. Echipa Holland Farming l-a testat în condițiile locale, integrându-l eficient în programe de combatere integrată sau ecologică și oferind fermierilor sprijin practic pentru recolte sănătoase și protejate.
Spruzit^® combină tehnologia germană de vârf cu expertiza echipei Holland Farming, care oferă fermierilor consiliere personalizată și suport tehnic pentru utilizarea optimă a soluțiilor de biocontrol în protecția culturilor.

Pentru mai multe detalii despre produs contactați specialiștii de la Holland Farming Agro.

Vă recomandăm să citiți întotdeauna eticheta înaintea utilizarii produselor de protecția plantelor.

Articol de: Elena-Raluca Lupașcu, inginer horticol

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru intervenția DR-16 Investiții în sectorul legume și/sau cartofi. Ghidul și anexele aferente acestei linii de finanțare din cadrul Planului Strategic 2023 – 2027 (PS 2027) sunt disponibile pe pagina oficială de internet a AFIR.

Sesiunea de primire a solicitărilor de finanțare disponibile prin intervenția DR-16 se va lansa în cursul semestrului II al anului 2025, estimativ la sfârșitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie.

Valoarea sprijinului acordat în cadrul acestei noi linii de finanțare este de până la 2.000.000 euro pe proiect.

Finanțarea se limitează la maximum 300.000 euro pe proiect pentru achiziția de utilaje și echipamente agricole pentru alte culturi decât cea a cartofului.

De asemenea, pentru achiziția utilajelor pentru cartofi, fermele individuale pot beneficia de până la 700.000 de euro pe proiect.

Formele asociative beneficiază de 700.000 euro pe proiect pentru simpla achiziție a utilajelor agricole, indiferent de tipul de cultură.

Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de maximum 65%, raportat la costurile eligibile ale proiectului.

„Fondurile acordate prin intervenția DR-16 pot fi solicitate de fermieri și de formele asociative ale acestora: cooperativele agricole și societățile cooperative care deservesc interesele membrilor fermieri. De asemenea, printre beneficiarii eligibili pentru intervenția DR-16 sunt și grupurile și organizațiile de producători recunoscute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Toți acești beneficiari vor putea depune cererile de finanțare în cadrul sesiunii de primire a cererilor de finanțare pe care estimăm că MADR o va deschide în perioada septembrie - octombrie anul curent”, a precizat Adrian Chesnoiu, director general AFIR.

Fermierii și formele asociative pot obține finanțare nerambursabilă prin DR-16 pentru o serie de investiții eligibile precum: înființarea și dezvoltarea exploatațiilor de legume și cartofi, precum și investiții în spații protejate și dotarea tehnică a fermelor cu utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice (specializate pentru activitatea agricolă) specifice legumiculturii și cartofilor, dar și a unităților de procesare la nivelul fermei, inclusiv dotările aferente – doar ca o componentă secundară a proiectului.

Totodată, sunt eligibile costurile ce vizează înființarea și dezvoltarea unităților de condiționare sau de depozitare, achiziția de echipamente și sisteme de avertizare timpurie asupra fenomenelor meteorologice nefavorabile, precum și alte echipamente de diminuare a efectelor acestor fenomene, înființarea şi modernizarea echipamentelor pentru irigații în fermă, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă – doar ca o componentă secundară a proiectului.

În același timp, solicitanții pot include în proiect și achiziționarea de sisteme de supraveghere, monitorizare și control a culturilor, a spațiilor şi a fluxurilor tehnologice din exploatație, sisteme de iluminat perimetral şi al zonelor unde se desfășoară procesele tehnologice ale exploatației, stație meteo, cabină de pază.

Toate tipurile de cheltuieli eligibile în cadrul intervenției DR-16 sunt detaliate în Ghidul solicitantului. Acesta și anexele aferente intervenției DR-16 sunt disponibile aici: Detalii și Anexe DR 16 - Portalul AFIR - informații PS 2027 și depunere proiecte Online.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri – 18 iunie 2025, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început transferul sumelor aferente Sprijinului Cuplat pentru Campania 2024. Peste 43.500 de fermieri beneficiază de plăți în valoare totală de peste 60 de milioane de euro, fonduri provenite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

Sumele virate acoperă atât intervenții de bază, cât și forme de sprijin cuplat pentru culturile speciale (soia, lucernă, leguminoase, orez, sămânță de cartof, sfeclă de zahăr, legume, fructe) și sectorul zootehnic (vaci de lapte, carne vită, ovine, caprine, bivolițe de lapte și viermi de mătase). „Înțelegem pe deplin importanța acestor fonduri pentru menținerea activităților din agricultură și pentru susținerea sectoarelor sensibile, precum zootehnia și culturile speciale. Fermierii vor regăsi banii în conturi începând de mâine și în zilele următoare”, a declarat Nicoleta Gabriela Andrei, director general APIA.

Printre cele mai mari alocări se numără:

• Soia – peste 14 milioane euro;

• Lucernă – peste 12 milioane euro;

• Sfeclă de zahăr – peste 12 milioane euro;

• Legume cultivate în câmp, sere și solarii – aproximativ 6,4 milioane euro;

• Fructe (prune, mere, cireșe etc.) – peste 2,5 milioane euro.

Plățile se realizează în lei, la cursul de schimb stabilit de Comisia Europeană: 4,9753 lei/euro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Parlamentarul Claudiu Năsui s-a apucat să numere unitățile de cercetare finanțate de la bugetul statului, întrebându-se ce tot cercetează de 35 de ani și care-i rezultatul. Iar dacă vrem să aducem bani la buget, putem tăia de la cercetare, desființând-o.

Se poate dezvolta o țară fără cercetare? Fără știință, populația unei țări poate fi manipulată ușor. Scopul cercetării este dobândirea de noi cunoștințe științifice sau tehnologice, conform DEX. În economia statelor dezvoltate, civilizate, educate, puternice din toate punctele de vedere, cercetarea este indispensabilă. Însă nu același lucru putem spune despre adunătura din Casa Poporului, putând să ne lipsim de mulți de pe acolo. Pentru economii la buget, de aici trebuia să se apuce de numărat politicianul.

În Parlamentul României sunt peste 400 de aleși ai poporului, fiecare având secretar, șofer, consilieri, sedii, venituri în afara salariilor, tot de la stat (subvenții, bani de diurnă, bani de cazare, bani de îmbrăcăminte etc). Întreb și eu, ce fac toți acești oameni plătiți din bani publici? Desigur, în afară de show, pe care tot noi îl plătim.

Dacă-mi amintesc bine, partidul domnului Năsui, USR, de aproape zece ani de când este prezent în Parlament a fost mereu o piedică pentru agricultură. PNRR este un exemplu care-mi vine-n cap acum. Dar au mai fost și alte proiecte bune pentru sectorul agroalimentar care n-au trecut din cauza USR, partid care azi vrea să reducă risipa prin închiderea cercetării.

Să vedem ce zice Claudiu Năsui: „113 de institute de cercetare, 12 centre de cercetare, 48 de stațiuni de cercetare, o editură, o revistă și chiar și o unitate militară. Toate astea finanțate din banii dumneavoastră. În total 178 de agenții din cercetarea de stat (...) Nu a fost ușor să fac lista. Imaginați-vă că fiecare linie are întregi organigrame. Structuri de conducere, secretare, șoferi, sedii, etc. Toți sunt ordonatori oficiali de credite ai statului român. Toate încep mici și ajung să tot crească. Dacă treceți prin listă veți observa că multe institute se intercalează ca domeniu de activitate. Asta se întâmplă pentru că de fapt scopul lor nu este de fapt cercetarea, ci salarizarea și oferirea de posturi de conducere care vin cu un set mare de privilegii și beneficii. Cele mai mari salarii din statul român sunt în aceste institute. Cel puțin din cele pe care le-am descoperit eu. Salarii mai mari decât cel al președintelui SUA. Într-un caz am descoperit și un salariu mai mare decât toate salariile miniștrilor din guvern la un loc (...)”.

Să mă refer un pic la cercetarea agricolă românească. Încă e subfinanțată de stat. Un cercetător, într-o stațiune de pildă, face cercetare, dă cu mopul, e și șofer, e și secretar. Și toate astea, pe mult mai puțini bani decât primește un parlamentar doar ca să ridice mâna. Chiar nu vă e rușine, domnule Năsui? Probabil că nu.

În agricultură, institutele și stațiunile de cercetare (sunt toate în numărătoarea „Năsui”) se autofinanțează și reprezintă un sprijin real pentru fermieri. Toate, absolut toate unitățile de cercetare din sectorul agroalimentar, prin tot soiul de proiecte, atrag bani europeni, din care trăiesc. Am zis trăiesc, nu huzuresc precum cei din Casa Poporului.

Cercetarea duce lipsă de cercetători. Păi, dacă erau așa salarii mari, mai lipsea forța de muncă?

De ce e nevoie de stațiuni de cercetare în mai multe zone din țară? Pentru că, de pildă, se cercetează un hibrid pe pământul din zona respectivă, în condițiile pedoclimatice ale regiunii respective. La fel la fructe, legume, animale.

Poate că există pile și relații și în cercetare, dar nu omori un sector pentru câțiva neaveniți. În spiritul ăsta ar cam trebui închise toate instituțiile statului, inclusiv Parlamentul din care face parte și Claudiu Năsui, chiar dacă în acele structuri sunt și oameni care-și fac treaba.

Dragi politicieni, chiar nu aveți nimic de zis referitor la Parlamentul României și la instituțiile publice în care, pe românește, se freacă menta? Domnule Năsui, vedeți că e posibil să umflați buzunarul statului dacă vă băgați colții în cele de mai sus, nu doar să numărați, așa, de ochii lumii.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

CITEȘTE ȘI: SCDP Băneasa, din cenușăreasă, astăzi un model

Cercetarea care hrănește România

Unde este zootehnia românească?