legumicultura - REVISTA FERMIERULUI

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că, în ședința guvernului de joi - 15 aprilie 2021, a fost aprobată o Hotărâre care modifică și completează HG 108/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi” precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia.

Valoarea ajutorului de minimis în lei care se acordă cultivatorilor de usturoi în anul 2021, este de 3.000 euro/ha, la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană, la data de 30 septembrie 2020, respectiv 4,8725 lei pentru un euro.

Plafonul maxim al subvenției este de  15.000.000 lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 3.078.000 euro, care se asigură din bugetul MADR pe anul 2021.

Perioada în care se va realiza valorificarea producției este 15 iunie - 22 noiembrie 2021, iar documentele justificative trebuie depuse până la 29 noiembrie 2021.

Pentru a fi considerați eligibili, producătorii agricoli trebuie să dețină o suprafață cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp și să obțină o producție de minimum 3 kg usturoi/10 mp.

Foto: MADR (www.madr.ro)

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

În urma adresei Alianței pentru Agricultură și Cooperare în care se solicită Ministerului Agriculturii redistribuirea banilor reprezentând sprijinul cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2020, Uniunea „Salvăm Țăranul Român” anunță ample acțiuni de protest dacă vor fi diminuate sumele destinate cultivatorilor de legume în spații protejate.

„Alianța Latifundiarilor și Moșierilor Sec. XXI din România este nemulțumită de valoarea SCV și cere diminuarea sumei totale alocate acestui sprijin pentru legumele cultivate în spații protejate și realocarea acestor sume către culturile proteice cultivate de acești moșieri. Dorim să le reamintim faptul că SCV pentru legumele cultivate în spații protejate a pierdut peste 6.500.000 de euro anual în detrimentul altor activități agricole. Bugetul total alocat și negociat de România pentru Sprijinul Cuplat Vegetal - legume în spații protejate - a fost de aproximativ 13.500.000 de euro, iar în anul 2018 au fost tăiate fonduri de aproape zece milioane de euro. Uniunea Salvăm Țăranul Român protestează și contestă adresa și cerința acestei mari alianțe a Boierilor Sec. XXI, iar dacă Ministerul Agriculturii va diminua suma totală alocată pentru legumele cultivate în spații protejate pentru anul de cerere 2020, ne vedem nevoiți să organizăm acțiuni de protest în stradă. De asemenea, suntem mâhniți de faptul că tot de la legumicultură, activitatea cea mai grea și costisitoare din agricultura României, colegii noștri din sectorul vegetal vor să ia din bani și să ne lase și mai săraci decît suntem. Că, deh, boierul tot boier, iar plebea trebuie să trăiască în sărăcie și să stea cu capul plecat și mâna întinsă la moșierul și ciocoiul timpurilor actuale”, transmite Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis o adresă către Ministerul Agriculturii referitoare la proiectul de hotărâre care aprobă plafoanele financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2020, fermierii fiind nemulțumiți de modul în care s-a decis împărțirea banilor. https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4940-sprijinul-cuplat-in-sectorul-vegetal-risca-sa-devina-un-mar-al-discordiei-intre-fermieri.html

Publicat în Știri
Vineri, 09 Aprilie 2021 10:31

Agricultura, o moștenire de curaj

Flaviana Tatu a vrut să facă stomatologie, dar munca înaintașilor trebuie dusă mai departe, mai ales dacă aceasta s-a dovedit spornică. A lăsat cabinetul și a preluat o parte din afacerea familiei, aproape 500 de hectare. „Domeniile Lungu” este o afacere pe care nu o poți ignora, mai ales dacă faci parte din sufletul ei.

„Agricultura este loterie. Un an ai, un an abia te strângi, dar pe ansamblu e bine.”

0V5A7594

Ploaia, care a cam lipsit în anul agricol trecut, ne-a împins dialogul la adăpost, într-o stație de condiționat semințe. Stația este relativ nouă, cei aproximativ șapte ani de când a fost implementată investiția nu sunt mulți, la acest nivel de tehnologie. Gazda noastră ne-a explicat că au instalații foarte bune și funcționale și de treizeci de ani. Zice că instalația e folosită doar pentru porumb, pe care îl preia, îl selectează, îl trece prin centre gravitaționale și, în funcție de calibrul dorit, îl aleg, îl separă, îl pun în saci, totul în conformitate cu solicitările clientului, deținătorul de drept al hibrizilor de porumb. E mulțumită de investiție. „A meritat. În ziua de azi, după cum bine știți, nimeni nu mai poate pune, cel puțin la porumb, sămânță care nu este certificată. Și atunci toată sămânța vine printr-un astfel de traseu. Totul e automatizat, inclusiv partea de tratament sămânță, totul e la butoane.”

„În fiecare an reinvestim tot ce se poate, cumpărăm nou, schimbăm.”

Stația depășește capacitatea fermei lor pentru că nu au doar loturi semincere, ne explică Flaviana Tatu: „Parțial producem și noi în câmp un număr limitat de hectare, în funcție de instalațiile de irigat pe care le avem pe câmp, deoarece în ziua de azi loturile semincere nu se mai pot produce dacă nu ai sisteme de irigații. Noi avem irigate, în prezent, 280 de hectare, din 490, toată intrând la loturi semincere, rămânând suprafața cealaltă pentru cultură convențională. În 2019 am fost axați pe porumb, la lot semincer, în 2020 am făcut și floarea-soarelui cam jumătate-jumătate, ca suprafață”. Zice că la cultura convențională au aproape tot, adică orz, grâu, soia, floarea-soarelui, porumb.

Nu au scăpat de calamitate: „Mai ales la soia, calamitate sută la sută anul ăsta. Dar n-avem încotro, trebuie să le acceptăm. La grâu a fost mulțumitor pentru o iarnă fără pic de zăpadă, am scos în jur de 3300 kg la hectar. E ok pentru anul care a fost, în general scoatem în jur la 5000 kg la hectar”.

Am îndrăznit să spun că presupun că ar trebui să fie mulțumită dacă și-a scos investiția, știind că aplică tehnologii costisitoare, chiar ea îmi confirmase asta: „Da, absolut. Tot ce avem în curte e nou: utilaje, agregate. Nici nu se mai poate altfel. Totul este foarte bine gândit și analizat din timp, toate lucrările le facem în perioada oportună, totul, ca lucrurile să iasă așa cum e bine sau cât mai bine posibil”, dar m-a contrazis: „Am scos un pic mai mult decât cheltuiala, dar asta și pentru că investițiile sunt pe măsură, în fiecare an reinvestim tot ce se poate, cumpărăm nou, schimbăm”.

Se mândrește că, pe lângă o echipă tânără și pricepută, dispune de tehnologii de ultim moment, performante și eficiente, pe care aceștia să poată lucra. „Absolut totul este computerizat, de la tractoare până la acest sistem pe care-l vedeți în fața dvs., totul e computerizat. Dacă nu știi puțină engleză, pentru că meniurile sunt în engleză, dacă nu ai puține cunoștințe legate de tehnică, nu ai făcut nimic în ziua de azi.”

„Ori nu sunt bine dirijați banii, ori nu prezintă un real interes zona agricolă, n-aș putea să spun, dar, într-adevăr, față de celelalte state membre ale Uniunii Europene suntem deficitari.”

0V5A7578

E multă birocrație, dar te adaptezi

O mare parte din utilajele cu care se mândrește le-a obținut cu fonduri europene. A realizat două proiecte prin GAL, pe PNDR-ul 2007-2013, unul în valoare de 400 de mii de euro, iar cel de-al doilea, de 200 de mii de euro, cu care a achiziționat utilaje, tractoare, agregate și alte lucruri necesare în fermă.

Am fost surprins să aflu că nu i s-a părut dificil procesul de aplicare: „Dificil nu a fost absolut deloc, am și colaborat cu o firmă de consultanță care ne-a ajutat pe tot parcursul, perioada de monitorizare este într-adevăr undeva la 5 ani, dar nu e niciun fel de problemă, atât timp cât tu-ți faci treaba, pentru care ai și luat toate beneficiile și toate utilajele, noi nu am avut probleme și nu avem nici în continuare, încă sunt în perioada de monitorizare la unul din proiecte, nu e niciun fel de problemă. Bine, e de durată, trebuie să-ți asiguri și partea ta, cofinanțarea, trebuie să o ai și trebuie să-ți asiguri și tot cadrul legal că poți și dispui de anumite lucruri până ce cei de la fonduri europene îți vor înapoia banii și chiar și perioada de monitorizare nu e o problemă, atât timp cât tu-ți faci treaba și lucrurile merg exact cum te-ai și angajat să le faci, nu e un dezavantaj. Din contra, e un avantaj”. Insist legat de birocrație, iar acum recunoaște că din acest punct de vedere e dificil: „Vreau să zic că am semnat cred că vreo șase bibliorafturi doar la un singur proiect, foaie de foaie. Norocul meu a fost că nu le-am făcut singură, ci printr-o firmă de consultanță. E adevărat, birocrația e foarte stufoasă și e mult de muncă, dar nu ai ce să faci, te adaptezi pentru că n-ai încotro”.

În momentul în care am adus aminte de situația fermierului român pus în balanță cu alții de prin Europa în ceea ce privește subvenția la hectar, care e mereu în defavoarea primului, asta în condițiile în care declarativ Uniunea Europeană dorește ca toți agricultorii să fie egali, a reacționat oarecum pesimist. „Nu cred că vom fi egali niciodată, din punctul ăsta de vedere, cred că nici statul, la noi, nu dă o foarte mare importanță zonei ăsteia agricole. Ori nu sunt bine dirijați banii, ori nu prezintă un real interes zona agricolă, n-aș putea să spun, dar într-adevăr, față de celelalte state membre ale Uniunii Europene, suntem deficitari.”

0V5A7582

Agricultura, mai tare decât stomatologia

Prima alegere de carieră a fost stomatologia, o meserie pe care spune că a iubit-o, că a practicat-o cu pasiune, dar apar alte argumente care te determină să decizi altfel. Poate sentimentul responsabilității a fost mai mare, știind că are de dus mai departe o moștenire creată cu mult efort și care a oferit satisfacție întregii familii. „Așa că m-am înscris la Facultatea de Agronomie și o perioadă, în paralel cu studiile, am și lucrat, iar apoi încă o perioadă am lucrat și în stomatologie, și în agricultură, până când mi-am dat seama că nu poți să faci două lucruri bine odată, așa că am renunțat la stomatologie și în prezent sunt doar inginer agronom. Și între timp au mai venit și copiii.”

Tatăl ei, Vasile Lungu, își va fi pus speranța, de la bun început, că fetele lui vor merge pe drumul lui. „Tata, probabil că în sinea lui, spera să aleg domeniul agricol, nici eu și nici sora mea într-o primă instanță nu am ales, de altfel sora mea e notar și eu am ieșit medic stomatolog, după care cred că la mine conștientizarea a venit odată cu primul meu copil, ca să fiu sinceră, mi-am dat seama cât de greu e în domeniul medical, student fiind sau proaspăt absolvent, să intri în meserie. În domeniul stomatologic e foarte greu să-ți creezi o clientelă. În primul rând lumea se uită la tine și dacă nu ai puțin păr alb și câteva riduri, se pare că ești lipsit de experiență și că nu știi să faci nimic. Acum 9 ani mi-am deschis un cabinet stomatologic care nu a funcționat, dar și fiindcă în jurul meu mai aveam încă 6 pe o rază de 100 de metri, însă mă bucur, pentru că nimic nu e rău într-adevăr și totul e spre creșterea noastră, așa că m-a direcționat pe latura cealaltă, pe cealaltă variantă posibilă.”

Așa că se poate spune că toată lumea e fericită, și tatăl, și tânăra agronom. „Îmi place libertatea pe care ți-o dă această meserie. Ca stomatolog, stai închis într-un cabinet, de dimineața până seara, pe un scaun sau eventual în picioare, și nu-i o muncă tocmai grațioasă... dar libertatea pe care ți-o oferă meseria de inginer agronom e alta, stai în natură, lucrezi cu oameni bine școliți în domeniu și beneficiezi efectiv de libertatea asta. Deci nu vă pot spune ce satisfacție poți să ai când știi că ai plantat un bob și vezi etapele creșterii unei plante, rezultatul pe care l-ai obținut, și tot procesul ăsta e plin de încântare. E ca la nașterea unui copil.” Nu ascunde că și aspectul financiar a contat în balanță: „Nu pot să neg că și partea financiară este una benefică, asta e afacerea noastră și de aici ne susținem, și trebuie să recunosc că în perioada asta de criză cred că e o meserie foarte bine aleasă, pentru că întotdeauna domeniul producător și procesator de alimente va fi unul care va rezista”.

Acum, nu ne închipuim că a crescut într-un clopot de sticlă și nu a știut cu ce se ocupă tatăl ei, și s-a întâlnit cu agricultura după ce a terminat stomatologia. Mai ales că Vasile Lungu, pe lângă faptul că este foarte priceput, este și un foarte bun pedagog, dispus tot timpul să ofere din cunoștințele lui. Cu alte cuvinte „nu a picat din lună”, cum se zice. „Cu agricultura am avut contact aproape dintotdeauna, tatăl meu fiind inginer agronom, așa am crescut practic. Știam ce înseamnă câmpul, de la 11 ani tatăl meu mă ducea pe câmp, îmi arăta tot ce înseamnă etapă tehnologică și lucrările care se fac în câmp, îmi arăta exact cum se face spicuitul sau, mă rog, noi îi spuneam castrat la vremea respectivă, și aveam un rând și spicuiam cot la cot cu zilierii și mâncam pâine cu salam și muștar pe câmp, deci eram familiarizată.”

Amintirea momentelor petrecute în copilărie muncind „cot la cot” cu ceilalți o binedispune, nu mergea doar să se uite. Acest fapt îl consideră benefic. „Și eu voi face la fel cu copiii mei, e un mare beneficiu pentru că efectiv am învățat să fim mai chibzuiți, să știm ce înseamnă munca și să ne drămuim. Am fost de mică învățată să muncesc și ăsta e un lucru absolut minunat. E un lucru care rar se vede la generațiile de azi.”

I se pare că tinerii ar trebui să plece în viață cu câteva elemente pe care le consideră esențiale pentru a te putea angaja undeva. „În zilele noastre cred că, nu numai pentru un tânăr fermier, dacă nu ai permis de conducere, nu ai cunoștințe în limba engleză și ceva cunoștințe de tehnologie actuală, nu poți să te angajezi nicăieri. Repet, nu cred că e vorba numai de tineri fermieri, dar în special ei, pentru că în cele mai multe cazuri colaborăm cu firme străine și atunci colaborarea e prin e-mailuri, în engleză sau altă limbă de circulație internațională și nu există altă variantă. Plus tehnologia de pe utilajele din ziua de azi, la care nu ai accesibilitate dacă nu te descurci puțin.”

Privind-o cât entuziasm are, m-am întrebat și am întrebat-o dacă îți trebuie mai degrabă curaj sau mai multă nebunie. Ea crede că un pic din amândouă. „Pentru că ești la mâna Domnului, oricum, și mie-mi spunea tata că agricultura este loterie. Și așa este. Un an ai, un an abia te strângi, dar pe ansamblu e bine.” Eu cred că un pic de curaj e mai necesar. Și cred că asta a moștenit, cu prisosință, Flaviana de la tatăl ei.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - martie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” a transmis Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale câteva solicitări și propuneri cu privire la proiectele de hotărâre puse în dezbatere publică referitoare la programul de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021, precum și la schema de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi în acest an.

„Am solicitat introducerea în programul de ajutor de minimis pentru cultivatorii de legume în spații protejate și următoarele legume sau o parte dintre acestea, respectiv fasole urcătoare, conopidă, gulii, legume verdețuri. Totodată, la specia ardei s-a omis gogoșarul, pe care am vrea să-l introducem la subvenție în detrimentul verzei roșii, având în vedere că această legumă este deficitară și se regăsește și la SCV (Sprijinul Cuplat în Sectorul Vegetal, n.r.). De asemenea, solicităm ca fermierul să aibă posibilitatea de a merge pe o combinație de minimum două legume incluse în program pe suprafața de 0,1 ha. De exemplu, 0,03 ha cu ardei lung plus 0,07 ha cu tomate; sau orice altă combinație. Cerem acest lucru deoarece proiectul de act normativ a fost pus în dezbatere publică destul de tâirziu, iar fermierii și-au făcut deja planurile de cultură sau chiar au plantat”, precizează Ion Păunel, președinte al Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt, organizație membră a Uniunii „Salvăm Țăranul Român”. 

Legumicultorii mai susțin că perioada de recoltare a speciilor de legume incluse în program nu este conformă cu realizarea acelor producții într-un termen atât de scurt, iar cantitățile cerute spre a fi comercializate se pot realiza pe tot ciclul de vegetație. „Nu trebuie confundată perioda de început de recoltare cu producția totală obținută spre a fi valorificată. Am solicitat să se păstreze aceleași termene de valorificare ca la SCV”, arată Ion Păunel.

O altă solicitare a cultivatorilor de legume este suplimentarea bugetului total alocat cu cel puțin 15.000.000 de euro, deci un buget total de 46.000.000 euro. „Trebuie să se specifice în actele normative că bugetul total va fi împărțit la toți beneficiarii eligibili, pe același principiu ca la SCV”, a adăugat Ion Păunel.

Legumicultorii speră ca MADR să țină cont de solicitările lor, în condițiile în care cererea de legume proaspete în piață pe tot parcursul anului este tot mai mare.  

Despre proiectul de hotărâre pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/horticultura/item/4909-legumele-care-intra-la-subventie-ardei-castraveti-tomate-varza-vinete-cultivate-in-sere-si-solarii.html

Despre proiectul de hotărâre pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi”, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4893-usturoiul-o-subventie-de-maximum-3-000-euro-ha-in-2021.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html  

Publicat în Horticultura

Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică pe pagina sa de internet, joi - 25 martie 2021, proiectul de hotărâre pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021.

Schema de ajutor de minimis se aplică pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate: ardei gras și/sau ardei lung; castraveți; tomate; varză albă și/sau roșie; vinete.

Valoarea maximă a sprijinului financiar de ajutor de minimis/cultură/1.000 mp/beneficiar este de 2.000 de euro și se acordă în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei, stabilit de către Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă, în anul 2021.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis prevăzute de prezenta hotărâre sunt în sumă de maximum 30.785.000 de euro, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 150.000.000 de lei, şi se asigură din bugetul repartizat MADR pe anul 2021.

Producțiile minime pentru care se acordă ajutorul de minimis

În sere:

  • 2.900 kg/1000 mp pentru ardei gras și/sau lung;

  • 5.000 kg/1000 mp pentru castraveți;

  • 8.500 kg/1000 mp pentru tomate;

  • 4.600 kg/1000 mp pentru varză albă și/sau roșie.

  • 3.000 kg/1000 mp pentru vinete.

În solarii:

  • 1.600 kg/1000 mp pentru ardei gras și/sau lung;

  • 3.000 kg/1000 mp pentru castraveți;

  • 3.200 kg/1000 mp pentru tomate;

  • 2.200 kg /1000 mp pentru varza albă și/sau roșie;

  • 2.000 kg/1000 mp pentru vinete.

Criterii de eligibilitate

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru producția de legume în spații protejate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

  • Să fie înregistrați în registrul unic de identificare (RUI) și să dețină cod unic de înregistrare atribuit de către APIA;

  • Să depună cerere de înscriere în program;

  • Să utilizeze o suprafață cumulată de minimum 1.000 mp, cultivată exclusiv cu una dintre culturile care beneficiază de subvenție;

  • Să obțină producțiile minime corespunzătoare culturii înființate;

  • Să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu legume în spaţiile protejate, în anul 2021;

  • Să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, completat începând cu data înfiinţării culturii și avizat de oficiul fitosanitar județean;

  • Să facă dovada valorificarii producţiei minime realizate, prin documente justificative în funcție de forma de organizare.

Dovada valorificării producției de legume obținute în spații protejate o constituie bonul fiscal/factura/fila din carnetul de comercializare. Sprijinul financiar se acordă numai pentru o singură cultură în anul de cerere și numai pentru o suprafață de 1.000 mp.

Potenţialii beneficiari înregistrați în Registrul electronic de gestionare a cererilor de ajutor de minimis, au obligaţia să depună la centrele județene/locale APIA și respectiv al municipiului București unde au depus cererea de înscriere, documentele justificative, precum și copia Registrului de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor, completat la zi şi avizat de oficiul fitosanitar judeţean, după cum urmează:

  • Până la 15 iunie 2021, inclusiv, pentru culturile de castraveți și tomate;

  • Până la 1 iulie 2021, inclusiv, pentru culturile de ardei, varză și vinete.

Dacă suma totală depăşeşte suma maximă prevăzută pentru acest sprijin al statului, APIA central reduce proporțional valoarea ajutorului de minimis, pentru toți beneficiarii.

Documente necesare

Solicitanții ajutorului de minimis pentru legume în spații protejate completează și depun cererea de înscriere în program, însoţită de următoarele documente:

  • Copie a B.I./C.I. solicitant sau al/a reprezentantului legal dacă cererea este depusă prin reprezentant legal/împuternicit;

  • Copie a atestatului de producător valabil până la 31 decembrie 2021;

  • Împuternicire/procură notarială și o copie a B.I./C.I a unui reprezentant, după caz;

  • Copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului/Registrul naţional al asociaţiilor şi fundaţiilor sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea;

  • Dovadă cont activ bancă/trezorerie;

  • Adeverinţa în original, din Registrul agricol conform înscrisurilor aferente anului 2021, care atestă suprafaţa de teren cu spații protejate utilizată de solicitant în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosinţă asupra terenului în cauză.

Cererea de înscriere în program și documentele menționate mai sus se depun până la data de 17 mai 2021 inclusiv, putând fi transmise la centrele locale/județene APIA și respectiv al municipiului București şi prin mijloace electronice și/sau poștă/curierat. Documentele transmise prin mijloace electronice trebuie să fie semnate și datate, iar copiile trebuie să fie certificate ,,conform cu originalul” de către solicitant.

În situaţia în care soliciantul utilizează suprafeţe de teren cu culturi de legume în spații protejate situate în judeţe/UAT diferite, acesta va formula și depune o singură cerere de înscriere în program, la centrele județene/locale APIA, respectiv al municipiului București unde a depus cererea unică de plată pentru anul 2021 sau unde are domiciliul/sediul social sau suprafața cultivată cea mai mare.

Responsabilii desemnați cu primirea cererilor din cadrul centrelor județene/locale APIA respectiv al municipiului București, înainte de înregistrarea cererii în registrul electronic de gestionare a cererilor, verifică existența tuturor documentelor obligatorii, efectuează corespondența datelor din cerere cu datele din documente și întocmește un proces-verbal de control vizual.

După verificare, responsabilii desemnați din cadrul centrului județean/local APIA, respectiv al municipiului București înregistrează cererea în Registrul electronic de gestionare a cererilor de ajutor de minimis.

APIA întocmește și transmite la Direcţia generală buget-finanţe şi fonduri europene din cadrul MADR, până la data de 15 iulie 2021, situația centralizatoare a sumelor aprobate de către centrele județene reprezentând ajutor de minimis.

Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării proiectului de act normativ, la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Proiectul de hotărâre pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/4531_4c14bbe6aee110a36cd769fbf8c63cfe.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura

Marți, 16 martie 2021, Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică pe pagina sa de internet un proiect de hotărâre de guvern privind modificarea și completarea HG nr. 108/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi”, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de verificare şi control al acesteia. Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării, la adresa de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Potrivit proiectului de act normativ supus dezbaterii publice, în anul 2021, valoarea ajutorului de minimis care se acordă cultivatorilor de usturoi este de maximum 14.617,5 lei/ha, care reprezintă contravaloarea în lei a maximum 3.000 euro/ha, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020, fără a depăşi valoarea maximă de 20.000 euro/trei exerciţii financiare/beneficiar.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis pentru anul 2021 sunt în sumă de maximum 3.078.000 euro, echivalent lei - 15.000.000, şi se asigură din bugetul pe anul 2021 repartizat MADR. „Suma alocată în acest an este cu aproximativ 1.600.000 de euro mai mare a față de anul 2020”, susține Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt.

În situaţia în care, după centralizarea tuturor situaţiilor privind sumele necesare reprezentând ajutor de minimis, se constată depăşirea sumei maxime prevăzută pentru această subvenție, valoarea ajutorului de minimis care se acordă per beneficiar se reduce proporţional în vederea încadrării în bugetul alocat Ministerului Agriculturii pe anul în curs.

În anul de cerere 2021, valorificarea producţiei de usturoi se face în perioada 1 iulie - 22 noiembrie, iar documentele justificative care să ateste valorificarea producţiei se depun la direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, până la data de 29 noiembrie.

Pentru proiectul de act normativ privind ajutorul de minimis pentru cultivatorii de usturoi, supus dezbaterii publice, accesați link-ul: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Sistemul de servicii digitale de la Deutz-Fahr, Connected Farming Systems, include funcțiile SDF Guidance, SDF Fleet Management, SDF Data Management și alte servicii care funcționează în sinergie cu monitorul iMonitor și exploatează conexiunile Isobus și TIM, pentru a optimiza performanța echipamentelor tractorului. Deutz-Fahr a confirmat aderarea sa la platforma deschisă Agrirouter, informează specialiștii de la NHR Agropartners, companie care reprezintă marca Deutz-Fahr în România.

Cu noul sistem de servicii digitale Connected Farming Systems, Deutz-Fahr facilitează conceptul de Agriculture 4.0 pentru fermieri, oferind o gamă largă de servicii și componente digitale interconectate și permițând clienților să aibă control deplin asupra datelor lor. Oferta cuprinde trei secțiuni: exploatarea tractorului sau combinei, comunicarea de la și la echipament, precum și colectarea, gestionarea și evaluarea datelor care pot fi gestionate direct de la utilaje, prin intermediul software-ului dedicat pentru PC sau a aplicației MyDeutz-Fahr. Fermierii pot decide cu privire la gradul de digitalizare a funcționării lor utilizând diferite module. „Exploatarea tractoarelor și a combinelor devine mai simplă, iar munca devine mai ușoară, mai rapidă și mai eficientă pentru fermieri”, precizează Florin Neacșu, director general adjunct NHR Agropartners.

SDF Fleet Management, pentru controlul flotei de utilaje

Conducerea unei afaceri necesită adesea acțiuni complexe. Prin urmare, Deutz-Fahr dorește să ajute fermierii să își optimizeze operațiunile și să sporească eficiența. Soluțiile de conectivitate de la Deutz-Fahr îi mențin pe fermieri informați și întotdeauna în centrul acțiunii. „Conexiunea digitală între diferite terminale permite creșteri semnificative ale productivității. Conectarea utilajelor și a oricăror alte surse externe la o platformă digitală simplifică procesele de lucru, permițând gestionarea convenabilă a datelor relevante. SDF Connected Farming Systems oferă două module pentru aceasta, care pot fi instalate pentru a se potrivi cerințelor fermierului: Modulul Telematic de Bază (BTM), care permite conexiunea  Bluetooth la smartphone-ul fermierului și Modulul Telematic de Comunicare (CTM), cu o cartelă e-SIM integrată pentru a avea conexiune instantanee și continuă la internet”, explică Florin Neacșu.

Conectivitatea permite monitorizarea datelor de telemetrie și transferul altor informații importante, de exemplu, date privind activitatea de la iMonitorul utilajului pe telefonul și PC-ul fermierilor.

Pentru a satisface diferite nevoi ale clientilor, Deutz-Fahr propune două tipuri de servicii:

  • SDF Fleet Management Lite - prima soluție mobilă: SDF Fleet Management Lite oferă un nivel de accesare pentru transmiterea datelor utilajului către un dispozitiv mobil în cel mai simplu mod posibil. BTM (Modulul Telematic de Bază) transmite datele de telemetrie către un anume smartphone prin Bluetooth. Informațiile precum consumul de combustibil, utilizarea și productivitatea pot fi vizualizate comod printr-o aplicație instalată pe telefonul mobil.

  • SDF Fleet Management - monitorizare avansată a flotei online: SDF Fleet Management oferă toate datele importante ale utilajului dumneavoastră în orice moment. Vizualizarea hărții arată poziția și starea fiecărui utilaj sau a unei flote întregi în timp real. Istoricul locaţiei oferă informaţii utile. Fermierii pot, de asemenea, să vizualizeze toate datele privind performanța utilajelor lor, inclusiv consumul de combustibil, orele de funcționare, utilizarea motorului sau mesajele de avertizare. Acest lucru permite utilizarea maximă și economisirea optimă a combustibilului, ducând la reducerea costurilor de întreținere pentru fermieri. La cerere, așa-numitele garduri virtuale pot fi configurate astfel încât dacă un utilaj părăsește zona definită utilizatorul să primească un mesaj de avertizare. Aceasta se bazează pe localizarea prin GPS a utilajului.

SDF Data Management, o gestionare mai ușoară a datelor și cu o singură soluție

SDF Connected Farming Systems oferă soluții personalizate de gestionare a datelor pentru fermieri. „Lucrul cu formatele standard de fișiere este important. Un mare avantaj pentru fermieri îl reprezintă schimbul de date de la utilaj pe smartphone sau PC. Spre exemplu, se pot transfera date de referință, sarcini de lucru, hărți cu aplicații, linii de urmărire și limitele câmpurilor. Această operațiune se face semnificativ mai ușor și cu o singură soluție. SDF Connected Farming Systems funcționează cu formate de fișiere deschise și standardizate, ISO-XML, compatibilitate cu alți producători de utilaje agricole. Acest lucru asigură transferuri între diferite surse de date (utilaj, echipamente, stație meteorologică, senzor de câmp) și aplicații de birou. SDF Data Management este proiectat și certificat de Agrirouter”, arată specialistul NHR Agropartners.

Agrirouter, o platformă comună a mai multor producători de tractoare și echipamente agricole, este o platformă universală de schimb de date care permite fermierilor să facă schimb de date între utilaje și aplicații software agricole de la un număr mare de producători.

Agrirouter transferă date, dar nu le stochează niciodată. Aceasta simplifică schimbul de date și, prin urmare, procesele de lucru, reduce munca de birou și îmbunătățește eficiența economică. „În ultimă instanță, platforma de schimb de date rezolvă o problemă esențială a digitalizării în agricultură: le permite fermierilor să facă schimb de date între aplicațiile utilajelor și aplicațiile software agricole de la diferiți producători. Fiecare utilizator își poate crea propriul cont gratuit pe platforma Agrirouter și îl poate configura separat. Modul în care sunt transportate datele sunt definite numai de către utilizator în modulul de setări ale platformei. Cu contul Agrirouter, toate utilajele Deutz Fahr pot fi conectate la toate aplicațiile și utilajele de la partenerii Agrirouter”, punctează Florin Neacșu.

SDF Guidance, lucru precis, la centimetru

Sistemele de autoghidare devin din ce în ce mai consacrate ca standard pe tractoarele și combinele din multe ferme. Avantajele sunt evidente: economisirea resurselor, creșterea confortului și a productivității, precum și precizia fiabilă și repetabilă. Fermierul se poate baza pe o precizie ridicată chiar și în condiții dificile de lucru, cum ar fi ceața sau pe timp de noapte.

„Multe aplicații agricole de precizie se bazează pe navigația prin satelit. Receptoarele SDF utilizează semnale gratuite, disponibile pe plan internațional, care oferă niveluri diferite de precizie, în funcție de serviciul de corecție și de modelul de receptor. Cu trei tipuri diferite de receptor, fiecare fermier poate decide care sistem îndeplinește cel mai bine cerințele sale. Receptoarele GNSS inovatoare de la SDF sunt adaptate periodic la situații noi cu actualizări firmware”, a specificat reprezentantul NHR Agropartners.

AUTO-TURN simplifică întoarcerea

Această funcție permite tractoarelor sau combinelor să efectueze întoarceri automate pe terenul nelucrat. Șoferul decide pe care drum să întoarcă. În plus, sunt disponibile diferite modele, atât pentru a omite drumuri, cât și pentru însămânțarea parcelelor. „În afară de confortul suplimentar, acest proces este, de asemenea, delicat cu ogorul nelucrat și simplifică monitorizarea parcursurilor economisind și timp. Datorită întoarcerilor mai rapide, fermierii își pot crește cu ușurință productivitatea”, spune Florin Neacșu.

iMonitor3, controlul complet al tractorului și activității acestuia

IMonitor3 este elementul central de comandă pentru toate aplicațiile importante ale tractoarelor și combinelor. Acesta include setările tractorului, sistemele automate de autoghidare, controlul terminalului ISOBUS și gestionarea datelor.

Toate setările și funcțiile sunt afișate clar pe o interfață ușor de citit de utilizator. Funcționarea ecranului tactil de ultimă generație, opțional cu comandă MMI externă, integrată convenabil în cotieră, fac din iMonitor3 o interfață extrem de practică între tractor, echipament, șofer și fermier. Funcțiile integrate, cum ar fi ghidurile rapide și explicațiile simbolurilor, precum și o structură clară a meniului asigură o operare foarte simplă. Dacă mai există întrebări privind funcționarea, șoferul poate obține, de asemenea, suport prin intermediul unui serviciu la distanță.

În funcție de tipul tractorului și de nivelul opțiunilor, sunt disponibile două dimensiuni ale monitorului: cel mai mare terminal pentru tractoare de pe piață cu diagonală de 12” și o versiune puțin mai mică, de 8”.

XTend extinde afișajul la dispozitivele mobile

Deși toate funcțiile sunt deja afișate clar pe iMonitor, unele activități, cum ar fi operarea cu diferite funcții ale unui terminal ISOBUS, impun ca terminalul să fie monitorizat simultan. Ca alternativă la un al doilea monitor, funcția XTend poate fi utilizată pentru a conecta cu ușurință dispozitive externe, cum ar fi tablete la iMonitor cu o conexiune WLAN. Aplicația XTend poate fi utilizată fie pentru afișarea aplicației de orientare, fie pentru controlul complet al tuturor funcțiilor terminalului ISOBUS-UT. Un alt avantaj, conexiunea WLAN permite ca tableta să fie scoasă în afara cabinei, de exemplu atunci când se efectuează o încercare de calibrare la o semănătoare, arată specialistul NHR Agropartners.

Asistență la distanță

Dacă fermierul are nevoie de asistență rapid, de exemplu pentru setările funcțiilor direct pe utilajul său, dealerul poate utiliza pur și simplu serviciul de „Asistență la distanță” pentru a se conecta la iMonitor cu permisiunea șoferului și pentru a oferi asistență pentru optimizarea setărilor. Acest lucru permite minimizarea timpilor de nefuncționare, având asistență rapidă pentru a seta funcționalitățile și pentru a verifica funcționarea corectă a tractorului.

ISOBUS, productivitate mărită, consum de combustibil redus

Utilizarea dispozitivelor electronice face ca lucrările agricole și utilajele să fie mai sigure, mai puternice, mai precise și mai eficiente. „ISOBUS simplifică comunicarea între tractor și echipament ca soluție plug-and-play: un singur terminal pentru o mare varietate de funcții pentru echipamente, indiferent de producător. Acest lucru asigură un confort maxim de lucru şi îmbunătăţeşte vederea panoramică, deoarece în cabină nu sunt necesare monitoare suplimentare”, precizează Florin Neacșu.

Ca membru fondator al AEF, toate componentele și interfețele SDF sunt certificate de AEF. Acestea oferă premisele pentru funcțiile integrate suplimentare, asigurând compatibilitate maximă pentru fermieri. Specialistul ne dă un exemplu concret: controlul automat al secţiunii cu până la 200 de secţiuni sau controlul variabil al cantităţii care trebuie aplicate asigură distribuirea cu precizie a îngrăşămintelor şi a nutrienţilor în locul potrivit, la momentul potrivit şi în cantitatea corectă.

Noul standard AEF TIM permite automatizarea între tractor și echipamente. Rezultatul este mai mult confort și mai puțină oboseală pentru șofer.

Odată cu automatizarea proceselor de lucru, productivitatea poate fi mărită considerabil, în timp ce consumul de combustibil este redus. După certificarea TIM, utilajele Deutz-Fahr sunt compatibile cu diverse echipamente de la diferiți producători. Pot fi automatizate următoarele funcții: GPS, viteză, lanț cinematic, PTO, supape distribuitor.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola
Marți, 16 Februarie 2021 15:58

Legume Fructe Live Connect, 17 februarie 2021

Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, alături de președintele Grupului de lucru al COPA-COGECA, va deschide evenimentul Legume Fructe Live Connect, de miercuri 17 februarie 2021.

Evenimentul se desfășoară în intervalul orar 14:00 -16:00, fiind dedicat filierei de legume și fructe din România și organizat de GodmotherAgri în parteneriat cu OIPA Legume-Fructe. Manifestarea din mediul online, care are loc pe platforma dedicată evenimentelor virtuale - www.virtualagro.ro, aduce împreună principalii producători din sector pentru a seta obiectivele de producție, procesare și desfacere pentru anul 2021.

Evenimentul cuprinde două sesiuni plenare și o sesiune dedicată vizitelor la standurile expoziționale organizate în platformă. La dezbatere vor participa reprezentanți ai autorităților publice, ai retailului modern, analiști de piață, traderi, producători de legume și fructe, profesioniști din industrie.

În zona de Expo Hall vor fi prezente branduri românești de legume și fructe prezente la raft în lanțurile comerciale.

Înscrierile în platformă sunt gratuite, iar pe parcursul evenimentelor este disponibilă opțiunea de a intra în contact cu toți participanții la eveniment, de la vorbitori la expozanți și vizitatori.

Reamintim că joi, 18 februarie, între orele 14:00 și 16:00, are loc Ziua Cartofului Live Connect, eveniment organizat online tot de GodmotherAgri, de data aceasta cu susținerea FNCR (Federația Națională Cartoful din România), la care toți cei interesați pot participa prin intermediul platformei www.virtualagro.ro. Se vor dezbate provocările și oportunitățile din sector, iar fermierii vor fi prezenți și la standurile lor virtuale, în galeria brandurilor românești.

„Prin spațiul expozițional pus la dispoziție în cadrul platformei, companiile și instituțiile participante pot intra în contact direct cu cei care vor fi prezenți, generând noi contacte și oportunități de business”, precizează Valentin Văcăruș, director general Godmother.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Corteva Agriscience și Dadelos Agrosolutions, o filială a Ajinomoto Co. Inc., anunță un acord pentru dezvoltarea, validarea și comercializarea biostimulatorilor destinați fermelor din întreaga lume.

Noul portofoliu global de biostimulatori creat de Corteva este dedicat dezvoltării de produse biostimulatoare, biocontrol și feromoni cu performanțe dovedite, previzibile, care funcționează în paralel cu soluțiile convenționale de protecție a culturilor. Astfel de opțiuni care vor ajuta fermierii să răspundă așteptărilor într-o piață în continuă schimbare, păstrând în același timp terenurile productive și sănătoase, sunt în conformitate cu „Obiectivele de Durabilitate Corteva Agriscience 2030”.

Recunoscută pentru combinarea expertizei extinse în tehnologiile biostimulatoare și modurile acestora de acțiune, Dadelos Agrosolutions dezvoltă tehnologii pentru obținerea efectelor dorite asupra plantelor sub aspectul eficienței utilizării îngășămintelor, al metabolismului și al răspunsului la stres. „Acest acord consolidează angajamentul nostru de a oferi fermierilor produse biologice pentru protecția culturilor, inclusiv o linie completă de soluții biostimulatoare bazate pe efecte demonstrate și rezultate previzibile. Acordul nostru cu Dadelos Agrosolutions este un alt pas care arată eforturile noastre de a construi un  portofoliu biologic prin colaborarea cu experți de top în domeniile lor”, a declarat Rajan Gajaria, Executive Vice President, Business Platforms, Corteva Agriscience.

Tehnologiile și soluțiile de protecție a culturilor pe care le-a dezvoltat în ultimii 24 de ani grupul Ajinomoto urmăresc să ajute industria și fermierii să producă mai multe alimente de o calitate mai bună, reducând în același timp impactul asupra mediului. „Misiunea noastră este un exemplu clar al Ajinomoto Group Creating Shared Value (ASV) și al filosofiei Ajinomoto de a se angaja în mod constant în inițiative de rezolvare a problemelor sociale prin afaceri. Prezentul acord cu Corteva Agriscience confirmă interesul colaboratorilor și clienților pentru soluțiile noastre științifice, capacitatea noastră de a inova și eforturile noastre continue de a crea în mod constant valoare adăugată pentru clienții pe care îi avem în întreaga lume”, a precizat Norbert Pons, Chief Executive Officer Dadelos Agrosolutions.

Publicat în Comunicate

Tuta absoluta, dăunătorul cunoscut popular și sub denumirea de molia tomatelor, este extrem de periculos, atacând un număr mare de specii vegetale, dintre care cel mai mult preferă tomatele, în special cele cultivate în spații protejate (sere și solarii). Dr. ing. Costel Vînătoru, cercetător științific gradul I și director al Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău, atrage atenția să nu se confunde molia tomatelor cu musca minieră și recomandă legumicultorilor să ia măsuri riguroase pentru prevenirea infestării culturilor cu Tuta absoluta, mai ales că atât metodele chimice, cât și cele biologice nu pot eradica acest dăunător.

„Fără controale adecvate, infestările pot duce la pierderea de 90% până la 100% a culturii de tomate”, precizează dr. ing. Costel Vînătoru.

La ora actuală, dăunătorul este prezent pe tot teritoriul țării noastre și provoacă pagube însemnate tomatelor, constatându-se migrarea Tutei absoluta și pe celelalte plante legumicole, în special pătlăgele vinete, fasole, ardei etc. Pe lângă plantele de cultură, spune directorul Băncii de Gene, Tuta absoluta se conservă foarte bine și în flora spontană, pe buruieni, mai ales pe cele aparținând familiei Solanaceae (zârna - Solanum nigrum, ciumăfaie - Datura stramoniu etc).

„Tuta absoluta a ajuns în România în 2009, în Satu Mare, și a început să provoace daune profunde culturilor comerciale de tomate în multe locuri din întreaga țară înainte de a fi dezvoltată strategia de gestionare integrată a dăunătorilor care a fi asigurat un control eficient”, arată dr. ing. Costel Vînătoru.

Dăunătorul prezintă în principal activitate nocturnă, iar adulții rămân de obicei ascunși în timpul zilei, manifestând o activitate crepusculară mai mare dimineața. Adulții se extind prin cultură cu ajutorului zborului, iar de la o zonă la alta se transmit cu ajutorul răsadurilor, fructelor, ambalajelor, pe îmbrăcămintea personalului care activează în aceste sectoare, prin intermediul utilajelor etc. „Insecta se conservă foarte bine de la un an la altul pe resturile vegetale, ambalaje, scheletul spațiilor protejate, însă cel mai bun loc de trecere peste iarnă Tuta absoluta îl găsește în sol”, spune cercetătorul.

Până în prezent, atât metodele chimice, cât și biologice nu au putut eradica în totalitate acest dăunător. „Dintre metodele ecologice utilizate, amintesc metoda prădătorilor, principalii prădători întâlniți în România sunt Nesidiocoris tenuis și Macrolophus pygmaeus, la care se mai pot adăuga capcanele cu feromoni, cele lipicioase și lămpi cu UV. Pe cale chimică, au fost testate un număr mare de insecticide, mergând până la combinarea a două sau trei insecticide, însă rezultatele obținute nu au avut efectul scontat. S-a constatat că se diminuează frecvența atacului, dar nu s-a putut combate în întregime dăunătorul în cultură”, precizează dr. ing. Costel Vînătoru.

Cercetătorul susține că cele mai bune rezultate s-au obținut atunci când s-au luat măsuri riguroase pentru prevenirea infestării culturilor cu Tuta absoluta, în special prin respectarea cu strictețe a normelor de igienă, a asolamentului culturilor, precum și utilizarea unui material biologic liber de boli și dăunători.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura
Pagina 1 din 5

Publicitate

2021 GRO 300x250px

TPV RF 300x250 2

Virtual AGRO 2021 300x250px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista