În luna în care sărbătorim femeia, pe 17 martie 2025 mai exact, Corteva Agriscience a organizat, la București, Gala de premiere a programului de granturi TalentA, în care au fost anunțate câștigătoarele din ediția 2024-2025 și s-au prezentat proiectele acestora. Prin programul educațional TalentA, Corteva își propune să sprijine femeile fermier din mediul rural, contribuind la îmbunătățirea calității vieții în aceste zone. Până în prezent, peste 300 de femei din România și Republica Moldova au beneficiat de acest program, având acces la informații, finanțare și suport pentru dezvoltarea și modernizarea afacerilor lor.

La TalentA 2025, patru proiecte excepționale au fost premiate pentru potențialul lor de a stimula dezvoltarea comunității și de a îmbunătăți securitatea alimentară.

TalentA, o inițiativă educațională internațională lansată de Corteva Agriscience în 2019 în Spania, sprijină femeile din agricultură prin instruire, mentorat și suport financiar. România s-a alăturat programului acum cinci ani, devenind a treia țară care implementează TalentA, iar ulterior, programul a fost extins și pentru femeile fermier din Republica Moldova.

Cea de-a cincea ediție a programului de granturi TalentA, organizată în colaborare cu compania  de consultanță Starperformining, a oferit cinci luni de educație intensivă în domeniul agricol și antreprenorial.

În această ediție au participat 48 de femei fermier din România și Republica Moldova, care au beneficiat de mentorat din partea experților pentru dezvoltarea unor proiecte de afaceri cu impact benefic asupra comunităților din care fac parte. „Corteva Agriscience este profund angajată în sprijinirea femeilor din agricultură și dezvoltarea zonelor rurale prin educație. TalentA le oferă femeilor din mediul rural cunoștințe valoroase și abilități practice, consolidându-le afacerile și comunitățile locale. În fiecare an, suntem inspirați de dedicarea și ambiția participantelor, iar proiectele acestei ediții sunt deosebit de impresionante. Felicităm toate femeile care au participat și așteptăm cu nerăbdare să vedem inițiativele lor prosperând”, a declarat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

O comisie formată din experți din industrie a evaluat proiectele înscrise și a selectat câștigătoarele, trei primind un grant din partea Corteva Agriscience pentru a-și transforma viziunea în realitate, iar un proiect a fost premiat de compania Starperformining.

Locul 1: Iulia Blagu – Proiectul moara cu pietre „Piatra Zânelor”

Iulia Blagu, proprietar al fermei Agromec Gîrbovi din județul Ialomița, a obținut locul întâi cu proiectul său de procesare a cerealelor prin măcinare cu piatră, primind din partea Corteva 6.000 USD.

După mai bine de un deceniu în organizații multinaționale, ea a preluat ferma familiei, fondată de tatăl său în urmă cu peste 20 de ani. Proiectul său vizează dezvoltarea unei linii de procesare a cerealelor folosind măcinarea cu piatră, utilizând producția proprie de grâu, porumb și secară cultivată pe cele 920 de hectare din Urziceni și zonele învecinate.

Cu o capacitate de măcinare de 150 kg de cereale pe oră și spații de depozitare de peste 700 mp, proiectul urmărește diversificarea gamei de produse, creșterea profitabilității și promovarea unui stil de viață mai sănătos prin produse de panificație de înaltă calitate. „TalentA este mai mult decât un program, este o mișcare care le oferă femeilor puterea de a fi lideri în agricultură. Prin educație și mentorat, această inițiativă a Corteva Agriscience demonstrează că femeile pot genera schimbare, inovație și pot contribui la securitatea alimentară. Sunt mândră să fac parte dintr-o generație de femei care remodelează peisajul agricol”, a spus Iulia Blagu.

Locul 2: Ionela Vișan – „Sparanghel de Poveste”

Ionela Vișan deține, în județul Argeș, ferma „Sparanghel de Poveste”, unde vrea să extindă cultura de sparanghel cu producerea de material săditor, acesta fiind proiectul din cadrul TalentA 2025 pentru care a fost premiată cu 5.000 USD.

După nouă ani petrecuți în străinătate s-a întors în România pentru a înființa proiectul său de a avea o cultură de sparanghel, începând cu o suprafață de 4.000 mp în Tomșanca și extinzându-se în 2024 la Căteasca, cu 2.800 mp.

Proiectul „Sparanghel de Poveste” de la TalentA 2025 vizează crearea unei pepiniere certificate pentru răsaduri, creșterea suprafeței cultivate și implementarea unui sistem modern de irigații. „TalentA a fost o experiență revelatoare pentru mine. Datorită expertizei împărtășite de trainerii Corteva și ghidării de afaceri oferite de Starperformining, am învățat cum să structurez un proiect, să construiesc un model de afacere sustenabil și să-mi transform viziunea în realitate. Femeile din agricultură au nevoie de cunoștințe la fel de mult cât au nevoie de resurse financiare, iar acest program le oferă pe ambele”, a arătat Ionela Vișan.

Locul 3: Cristina Maria Păunel – Dezvoltarea producției de castraveți snack în spații protejate

Cristina Maria Păunel, inginer horticultor și administrator la „Ferma Cristinei” din județul Olt, a obținut locul trei cu proiectul său de cultivare a castraveților snack în spații protejate, fiind premiată cu 4.000 USD.

Pe lângă culturile sale de struguri de masă, roșii, ridichi și varză, proiectul său introduce castraveții snack cultivați pe o suprafață protejată de 1.000 mp în satul Pleșoiu. Proiectul include și un ambalaj inovator de 300 g pentru consum direct. „Unul dintre cele mai valoroase aspecte ale TalentA este comunitatea. Chiar dacă suntem la distanță, am format o rețea puternică de femei care se susțin reciproc. Datorită Corteva Agriscience, Starperformining și experților care ne-au ghidat timp de cinci luni, am construit conexiuni care vor dura o viață. Agricultura este o provocare, dar știind că nu ești singur, totul devine mai ușor”, a spus Cristina Maria Păunel.

Premiul special: Andreea Simion – „Pășuni Aurii”

Compania Starperformining, partenerul organizațional al Corteva Agriscience în cadrul proiectului TalentA, a acordat un mini-grant de 1.500 USD Andreei Simion, antreprenor din județul Constanța, pentru a-și începe propria afacere agricolă.

Proiectul „Pășuni Aurii” se concentrează pe agricultura sustenabilă, cu creșterea puilor în condiții naturale și cultivarea legumelor organice într-o locație strategică din apropierea localității Ovidiu, din județul Constanța. „A începe o afacere în agricultură nu este ușor, dar TalentA mi-a oferit încrederea, cunoștințele și mentoratul de care aveam nevoie la începutul acestui drum. Sprijinul echipelor Corteva Agriscience și Starperformining m-a ajutat să îmi structurez afacerea și să depășesc provocările lansării unei ferme. Pentru orice femeie care își face primii pași în agricultură, acest program este o schimbare majoră”, a arătat Andreea Simion.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Stau de vorbă des și mult cu fermierii. Și cu cei mari, și cu cei mici. Semnalez problemele lor în paginile Revista Fermierului, în emisiunea România Agricolă. Stau de vorbă și cu guvernanții, cu oamenii politici. Toți vor să facă lucruri mărețe pentru agricultură, însă ceva îi oprește la un moment dat. Ba culoarea politică, ba lipsa banilor la buget, ba diverse interese… de grup.

Ministrul Agriculturii se întâlnește cu fermierii, cu procesatorii, cu cei din agribusiness, le ascultă problemele, soluțiile. Și? Rezultatul e că măsurile așa-zise de sprijin pentru sectorul agroalimentar ies tot prost.

Ce concluzie pot trage? Că statul român este incompetent să vină cu soluţii reale, că guvernanții sunt incapabili să gândească strategii viabile.

Aproape pentru orice ajutor, că-i venit de la UE, că-i venit de la bugetul național, fermierul trebuie să se împrumute de la bancă. Gata, aici se blochează. Și nu din cauza băncii care-l declară „nefinanţabil”, ci pentru că așa sunt normele bancare europene şi naţionale. Dacă veniturile unei ferme în anul 2024, care vine după alți vreo patru-cinci ani dificili, sunt zero, nicio bancă din lume nu va credita acea fermă. O să spuneți că să garanteze statul. Dar… garanțiile statului cresc deficitul bugetar. Alte probleme...

Florin Barbu, șeful Agriculturii, a anunțat recent două măsuri care mie îmi dau cu virgulă. Și nu doar mie.

Prima butelie cu centrală GPL, un program care să stimuleze producția de legume în spații protejate. Asta s-a înțeles la Ministerul Agriculturii, că legumicultorilor le lipsesc buteliile și din cauza asta piața e invadată de roșiile turcești. Butelia trebuie umplută, deci legumicultorul are nevoie de bani. Tot de bani are nevoie pentru a-și finanța producția, pentru cumpărarea inputurilor necesare. Câți legumicultori au acces la bănci, la credite cu dobânzi suportabile, la fondurile nerambursabile? Pentru astfel de lucruri ai nevoie de cheag, de niște bănuți prin buzunare.

Piața legumelor e plină de samsari, de „jmecheri” care driblează bugetul statului. Pentru că, ce să vezi, legislația le permite.

Fix butelia le lipsea legumicultorilor, nu strategiile, nu legile, butelia!

Ca să descrețesc puțin frunțile, îl citez pe antreprenorul Mihai Moraru (fondatorul Agro-Est Muntenia): „Din lipsă de înțelegere și din lipsă de capacitate, la MADR atât se poate, programe gen tomata cu bani luați de prietenii primarilor și o butelie gratis să crească producția. Bine că nu se dau prezervative, ca ăia din SUA, care au cheltuit 50 de milioane de dolari pe prezervative pentru a le trimite în Gaza, pe timp de război! Că ălora, pe sub bombe, le stătea gândul la seri amoroase și asta era urgența lor. Așa cum le stă azi legumicultorilor gândul la butelii”.

Un alt sprijin anunțat de Barbu, care deranjează de data asta crescătorii de bovine, se referă la cumpărarea de juninci cu ajutorul fondurilor europene. „Pe lângă achiziționarea de juninci pe fonduri europene dezvoltăm construcția de ferme prin scheme de ajutor de stat prin Ministerul Agriculturii pentru 50.000 de juninci, vacă de lapte, și 100.000 de juninci, vacă de carne”, spune ministrul Agriculturii. Pe scurt, junincile se cumpără cu bani europeni, iar fermele se construiesc cu bani de la bugetul de stat.

Înțelegem, eu și crescătorii care mi-au transmis că sunt nemulțumiți de o astfel de măsură, că statul sprijină construirea de noi ferme de vaci de lapte și vaci de carne. Foarte bine. Dar… ce facem cu fermele de bovine care sunt pe punctul de a se închide? Astea noi cum vor rezista pe o piață greu de gestionat în prezent chiar și de fermierii cu zeci de ani de activitate?

„Nu cumva iar se dau junincile cu dedicație? Acum e foarte greu în sectorul vacilor de lapte, apa e mai scumpă decât laptele, subvențiile sunt mici, de ce nu suntem și noi ajutați? Facem pe banii tuturor alte ferme care să falimenteze? De ce nu pot beneficia de programul cu junincile și fermele care au un istoric în spate?”, întreabă un crescător de vaci cu lapte.

Să presupunem că un ministru e incapabil să gândească strategii, programe, să înțeleagă problemele, nevoile sectorului pe care-l păstorește. Personal, am pretenția ca într-un minister să existe specialiști, oameni cu capul pe umeri, dar și cu destulă minte și experiență, așa încât să știe ce și cum să facă pentru a rezolva problemele.

Lucrul la stat nu înseamnă „a sta”, degeaba, părerea mea.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

CITEȘTE ȘI: Agricultura rămâne la terapie intensivă

IMM INVEST, un „măr otrăvit”

Colindele Guvernului pentru fermieri, în 2025

Condiționalitatea socială reprezintă mecanismul de condiționare a plăților directe din Pilonul I şi a plăților compensatorii de mediu şi climă şi bunăstarea animalelor din Pilonul II al PAC de respectarea anumitor cerințe specifice legislației muncii, sănătății și securității în muncă. Potrivit Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), acest mecanism este utilizat pentru a asigura că fondurile europene sunt alocate unor beneficiari care respectă inclusiv condițiile de încadrare în muncă și de sănătate și securitate în muncă.

Condiționalitatea socială garantează că beneficiarii intervențiilor sub formă de plăți directe și al unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, prevăzute în Planul Strategic PAC 2023-2027 respectă normele legale privind relațiile de muncă și de sănătate și securitate a muncii. „Condiționalitatea socială în cadrul PAC joacă un rol esențial în promovarea unei agriculturi mai echitabile și mai sustenabile. Aceasta asigură că fondurile europene pentru agricultură sunt utilizate într-un mod care respectă standardele sociale și protejează drepturile lucrătorilor. Prin acest mecanism, UE urmărește să sprijine nu doar dezvoltarea agricolă, ci și bunăstarea celor implicați în acest sector”, precizează APIA.

Mecanismul condiționalității sociale se aplică, începând cu anul 2025, beneficiarilor intervențiilor sub formă de plăți directe și intervențiilor pentru dezvoltare rurală care vizează mediul şi clima, precum şi bunăstarea animalelor, în conformitate cu Planul Strategic 2023-2027 al României și cu prevederile legislației naționale, respectiv:

Plăţile directe decuplate:

• sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) - PD-01;

• sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS) - PD-02;

• sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri (CIS-YF) - PD-03;

• schemele pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor (eco-schemele) - PD-04, PD-05, PD-06, PD-07, PD-08; PD-27 și PD-28.

Plățile directe cuplate:

• sprijin cuplat pentru venit în sectorul vegetal - PD-09, PD-10, PD-11, PD-12, PD-13, PD-14, PD-15, PD-16, PD-17, PD-18, PD-19, PD-20 și PD-26;

• sprijin cuplat pentru venit în zootehnie - PD-21, PD-22, PD-23, PD-24, PD-25.

Plățile aferente sprijinului compensatoriu de mediu și climă:

• intervenția DR-01 - Agro-mediu și climă pe pajiști permanente din PS 2023-2027;

• intervenția DR-02 - Agro-mediu și climă pe terenuri arabile din PS 2023-2027;

• intervenția DR-03 - Agro-mediu și climă - Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon din PS 2023-2027;

• intervenția DR-04 - Agricultură ecologică – conversie din PS 2023-2027;

• intervenția DR-05 - Agricultură ecologică – menținerea certificării din PS 2023-2027;

• intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor din PS 2023-2027;

• intervenția DR-07 - Silvo-mediu și climă din PS 2023-2027;

• intervenția DR-08 - Împăduriri - întreținerea și îngrijirea suprafețelor împădurite din PS 2023-2027;

• intervenția DR-09 - Zone afectate de constrângeri naturale - Zona Montană din PS 2023-2027;

• intervenţia DR-10 - Zone afectate de constrângeri naturale semnificative din PS 2023-2027;

• intervenția DR-11 - Zone afectate de constrângeri naturale specifice din PS 2023-2027.

Cerințe privind condiționalitatea socială aplicabile începând cu anul de cerere 2025

Normele privind condiţionalitatea socială prevăzute la art. 14 din Regulamentul (UE) 2021/2.115 vizează următoarele domenii:

• Domeniul „Încadrare în muncă”, legislația națională aplicabilă fiind Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• Domeniul „Sănătate și securitate”, legislația națională aplicabilă fiind Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă; precum și Hotărârea Guvernului nr. 1146/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru utilizarea echipamentelor de muncă de către lucrători la locul de muncă.

Intră sub incidența condiționalității sociale doar neconformitățile pentru care Inspecția Muncii aplică sancțiuni contravenționale care reprezintă decizii executorii (necontestate sau în urma unor hotărâri definitive ale instanțelor de respingere a plângerilor contravenționale/contestațiilor formulate împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, încheiate/pronunțate pentru nerespectarea obligațiilor din domeniul relațiilor de muncă şi securitate şi sănătate în muncă).

APIA utilizează informațiile puse la dispoziție de Inspecția Muncii pentru a determina și aplica reduceri sau excluderi ale plăților relevante, care să fie eficiente, disuasive și proporționale, conform prevederilor art. 89 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

Pentru calcularea efectivă, proporțională și cu efect de descurajare a reducerilor sau a excluderilor de la întregul cuantum al plăților, se ține seama de gravitatea, amploarea, persistența sau caracterul repetitiv și de caracterul deliberat al neconformității constatate:

• Amploarea (extinderea) unei neconformități este determinată examinând, în special, dacă aceasta are un impact de anvergură;

• Gravitatea unui caz de neconformitate depinde în special de importanţa consecinţelor acesteia, ţinând seama de obiectivele cerinţei sau ale standardului în cauză;

• Persistenţa unui caz de neconformitate depinde în special de durata pe parcursul căreia se manifestă efectele neconformităţii, precum şi de posibilitatea de a pune capăt efectelor acesteia prin mijloace rezonabile;

• Repetarea neconformităţii presupune nerespectarea aceleiaşi norme (neconformitate) constatată de mai multe ori în cursul unei perioade de trei ani calendaristici consecutivi. Repetările ulterioare ale aceleiași/acelorași neconformități, fără un motiv justificat din partea beneficiarului, sunt considerate cazuri de neconformitate deliberată (intenție).

„Pentru aprofundarea aspectelor legate de obligațiile beneficiarilor în calitate de angajatori, inclusiv a celor care se circumscriu condiţionalității sociale este necesară analizarea cu atenţie a legislaţiei în domeniul relațiilor de muncă și al sănătății și securității în muncă. Informații suplimentare privind obligațiile legale ale angajatorilor şi altor beneficiari de lucrări pot fi consultate accesând site-urile oficiale ale autorităților responsabile, respectiv Ministerul Muncii și Inspecția Muncii. Totodată, pentru eventuale neclarități, beneficiarii se pot adresa centrului local/judeţean la care aceştia au depus cererea de plată, precum şi specialiştilor de la inspectoratele teritoriale de muncă”, transmite APIA.

CITEȘTE ȘI: Ce trebuie să facă fermierii după încheierea Campaniei 2025 de depunere a cererilor de plată

Ce înseamnă Aplicația Geospațială AGI Online

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe măsură ce agricultura europeană se confruntă cu provocări tot mai mari, căutarea soluțiilor eficiente și sustenabile devine din ce în ce mai urgentă. Oamenii din întreaga lume își doresc alimente de calitate, sănătoase și cultivate responsabil, iar fermierii sunt în prima linie în cultivarea recoltelor care să răspundă acestei cereri. Aceștia caută instrumente care să protejeze culturile, să conserve biodiversitatea și să aibă ingrediente active cu un profil favorabil pentru mediu și de origine naturală.

Fermierii din țara noastră lucrează, de asemenea, neobosiți pentru a echilibra productivitatea cu sustenabilitatea. Ei înțeleg importanța adoptării practicilor inovatoare și a utilizării produselor sustenabile care asigură atât producții ridicate, cât și sănătatea solului lor. Prin integrarea unor instrumente și tehnici moderne, aceștia contribuie la satisfacerea cererii globale în creștere pentru alimente sigure și nutritive, protejând în același timp bogatul patrimoniu agricol și ecosistemele naturale ale României.

Spre exemplu, una dintre practicile sustenabile implementate de fermierii noștri este utilizarea substanței active Qalcova™ (molecula Spinosad) ca parte a strategiei de gestionare a rezilienței culturilor.

Spinosad este o soluție de origine naturală aprobată pentru utilizare în agricultura ecologică, răspunzând cerinței societății pentru o agricultură sustenabilă. Aceasta este obținută prin fermentarea bacteriei naturale din sol s. Spinosa. Molecula controlează eficient un spectru larg de dăunători pentru peste 200 de culturi din 24 de state membre ale Uniunii Europene. Modul său unic de acțiune o face un instrument esențial pentru utilizările minore și culturile speciale și este adesea singura opțiune disponibilă pentru cultivatorii ecologici pentru a-și proteja recoltele.

Sprijinită de dovezi științifice ample și măsuri de reducere a riscurilor, această moleculă de origine naturală a demonstrat un profil de siguranță ridicat atunci când este utilizată conform recomandărilor de pe etichetă. În acest mod, Corteva Agriscience, compania internațională de știință și tehnologie agricolă, sprijină fermierii prin molecula Spinosad, ajutându-i să-și protejeze producțiile și să răspundă cerințelor societății pentru o agricultură sustenabilă.

Inginerul Cornel Baniță de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa – Buzău: „Produsul Laser™ 240 SC din portofoliul Corteva Agriscience, pe bază de moleculă Spinosad, este insecticidul pe care mă bazez în planul de combatere a dăunătorilor pentru viță-de-vie. Capacitatea sa de a oferi protecție eficientă împotriva principalului dăunător, Lobesia botrana, în orice fenofază, chiar și pentru a treia generație, îmi permite să recoltez struguri sănătoși, fără reziduuri în must sau vin, datorită naturii sale biologice”.

Autor: Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience RO & MD

CITEȘTE ȘI: Soluții la provocările viitorului, de la cercetare. Protecția culturilor este esențială pentru securitatea alimentară

Gestionarea apei în agricultură

Inovații pentru o agricultură durabilă, prezentate la RALF

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că prelungește termenul pentru depunerea cererilor aferente ajutorului de minimis acordat în cadrul Programului de susţinere a producţiei de legume cultivate în spaţii protejate, pentru perioada 2024-2025. Urmează ca în cel mai scurt timp această decizie să îmbrace și forma juridică corespunzătoare. Astfel, legumicultorii pot solicita ajutorul de minimis la Direcțiile Agricole Județene până la data de 18 noiembrie 2024.

Hotărârea de Guvern nr. 1342/2024 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producţiei de legume cultivate în spaţii protejate”, pentru perioada 2024-2025 a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 1 noiembrie 2024, iar termenul inițial pentru depunerea cererilor era de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Reamintim că, prin acest act normativ se acordă un ajutor de minimis pentru legumele cultivate în spaţii protejate, pentru perioada 2024-2025, pentru: tomate, ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde.

Cuantumul ajutorului de minimis este de maximum 1.000 euro/1.000 mp/beneficiar, iar valorificarea producției se realizează până la 31 ianuarie 2025, inclusiv.

În ceea ce privește verificările în teren, acestea se vor realiza de către echipe mixte ale DAJ-urilor și ale APIA și vor viza deplasarea în teren pentru stabilirea suprafeţelor cultivate şi evaluarea producţiei de legume.

Beneficiarii sunt întreprinderile/întreprinderile unice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, pentru susţinerea producţiei de legume cultivate în spaţii protejate.

Impactul bugetar al acestei forme de sprijin, finanțată de la bugetul de stat, în limita prevederilor aprobate pentru anul 2025, este de maximum 124.337.500 lei, reprezentând echivalentul a 25.000.000 euro. În cazul în care suma totală de plată determinată, care urmează să fie acordată beneficiarilor, depășește resursele financiare totale alocate schemei de ajutor de minimis, suma cuvenită fiecărui beneficiar se reduce proporțional.

CITEȘTE ȘI: Legumicultura, ruda săracă de la masa agriculturii

Microplantele, o afacere sănătoasă

O soluție pentru terenurile sărace, măceșul

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești” anunță cel mai important eveniment al toamnei, expoziția realizărilor CDI 2024, care se va desfășura în București la sediul ASAS, în perioada 9 – 12 octombrie. Se vor prezenta rezultatele cercetării științifice în agricultură și, totodată, peste 45 de stațiuni de cercetare, dezvoltare, inovare ale Academiei, dar și producători tradiționali, își vor expune produsele.

În aceeași perioadă, ASAS va găzdui un eveniment internațional de mare prestigiu, cea de-a XII-a Adunare Generală a Uniunii Academiilor Europene de Științe Aplicate în Agricultură, Alimentație și Natură (UEAA), a Comitetului Director și a Simpozionului Științific asociat acestora.

În paralel cu aceste evenimente va avea loc, tot la ASAS, tradiționalul eveniment Bucharest Food Summit, ajuns la ediția cu numărul șapte, unde se vor dezbate teme complexe precum promovarea și susținerea produselor românești în retail și HoReCa, soluții de finanțare și redresare în contextul crizelor multiple, soluții de dezvoltare sustenabilă, construirea unui brand de țară și mărirea capacității de export cu valoare adăugată.

La Bucharest Food Summit și-au anunțat prezența unii dintre cei mai cunoscuți fermieri, antreprenori, producători, procesatori, cei mai importanți decidenți, specialiști și reprezentanți din agribusiness, producție alimentară, producție de băuturi, retail, HoReCa, din industria tehnologiei, din domeniul finanțării, mediul academic, precum și reprezentanți de vârf ai autorităților centrale și locale.

CITEȘTE și:  Trecut, prezent și viitor în cercetarea agricolă românească 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că începând cu data de 16 octombrie 2024 va demara Campania de plată în avans pentru fermierii care au depus Cereri de plată în anul 2024.

În Campania 2024, Comisia Europeană și statele membre susțin menținerea derogării cu privire la plata avansului de până la 70% pentru intervențiile sub formă de plăți directe și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul intervențiilor de dezvoltare rurală bazate pe suprafață și pe animale. Această măsură se va vota la nivelul Comisiei Europene pe 5 septembrie 2024.

Plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se vor face în lei, la cursul de schimb valutar care va fi stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2024 şi va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Plăţile pentru schemele finanțate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9756 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 29 decembrie 2023.

În 2024, campania de depunere a cererilor de plată a început cu o lună mai târziu decât în anii precedenți, însă APIA promite că va finaliza controalele pe teren până cel târziu la data de 11 octombrie, cu excepția controalelor pentru cerințele/obligațiile specifice, care se vor face în iarnă sau în primăvara anului următor.

Inspectorii APIA și cei ai instituțiilor de specialitate delegate desfășoară controlul la fața locului pentru cererile eșantionate în acest scop, în conformitate cu OMADR nr. 292/16.07.2024 pentru aprobarea Instrucțiunii nr. 16/1/05.07.2024, precum și pentru aprobarea Procedurii operaţionale privind activitatea de control clasic pe teren, aplicabilă în Campania 2024.

În afara controalelor pe care le fac inspectorii APIA, următoarele instituții fac și ele controale specifice, astfel:

• Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) face controalele pentru verificarea respectării de către fermieri a cerințelor legale în materie de gestionare SMR 5-6 si SMR 9-11, pentru toți fermierii selectați la condiționalitate;

• Autoritatea Naţională Fitosanitară (ANF) verifică fermierii selectați în eșantionul de condiționalitate (SMR 7 și SMR 8) și M10 (Agromediu și Climă);

• Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) face controalele delegate în sectorul zootehnic.

Controlul pe teren reprezintă o cerință obligatorie impusă de legislația comunitară și o etapă premergătoare efectuării plăților finale.

În ceea ce privește procentul fermierilor controlați până la data de 6 august 2024, inclusiv, APIA informează că procentul este de 31,87% din eșantionul total, iar procentul parcelelor verificate la fața locului este de 32,3% din totalul parcelelor de controlat.

În cazul în care fermierii refuză efectuarea controlului pe teren, cererea de plată va fi respinsă de la plată.

În Campania 2024, au fost selectați pentru control clasic pe teren - sector vegetal un număr total de 7.912 fermieri, pentru controlul clasic pe teren - sector zootehnic un număr de 5.356 fermieri, iar pentru controlul pe teren privind condiționalitatea – 1.314 fermieri.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Plantele de cultură sunt atacate de un număr mare de boli, dar dintre acestea mana, chiar și după un secol și jumătate de la apariția ei în Europa, rămâne cea mai devastatoare. În anii prielnici dezvoltării acestei boli (umiditatea aerului ridicată, peste 90%, și temperatura 18-22°C), pagubele pot ajunge până la pierderea totală a producției.

Mana atacă toate părțile verzi ale plantei, cele mai importante pierderi înregistrându-se prin distrugerea frunzelor, lăstarilor tineri, ciorchinilor, inflorescențelor, florilor și boabelor - la vița-de-vie; a frunzelor, tulpinilor și fructelor - la tomate și a foliajului și prin infectarea tuberculilor - la cartof.

În ultimul timp, tot mai multe date susțin că, la cultura cartofului, ciuperca ce produce mana (Phytophtora infestans) a devenit mai agresivă. Are loc o scurtare a ciclului biologic, de la 4-6 zile la doar 3-4 zile, producând mai mulți spori decât înainte, ceea ce mărește șansa ca frecvența plantelor infectate să crească. De asemenea, virulența sporilor este mai mare.

Toate acestea au determinat creșterea numărului de tratamente contra manei, care în anumite situații pot ajunge până la 20 și la o cantitate mai mare de substanță activă la hectar. De asemenea, s-au intensificat eforturile în găsirea și omologarea de noi substanțe active pentru controlul acestui patogen.

Fungicid cu acțiune preventivă și curativă

Summit Agro Romania s-a alăturat acestui efort, punând la dispoziția fermierilor un produs eficient în combaterea manei: Zetanil - un fungicid cu actiune preventivă și curativă, condiționat sub formă de granule dispersabile în apă (WG). 

Zetanil are în componența sa două substanțe active, cu două mecanisme de acțiune diferite, și anume:

• Cimoxanil 330 g/kg – o substanță activă cu un mecanism de acțiune multisite, sistemic-locală, ce este foarte rapid absorbită de aparatul foliar și distribuită omogen în toată planta.

Activitatea preventivă este dată de capacitatea cimoxanilului de a distruge sporii de mană, înainte de instalarea infecției.

Activitatea curativă este dată de capacitatea substanței active de a bloca dezvoltarea miceliului în primele 2-3 zile de la instalare.

Cantitatea de cimoxanil aplicată este redusă (120-150 g/ha), având un impact minim pentru mediul înconjurător și probabilitate mică de apariție a formelor de rezistență.

• Zoxamid 330 g/kg – o substanță activă de contact, cu acțiune preventivă, caracterizată prin capacitatea de distrugere a sporilor de mană înainte ca boala să se instaleze în plantă. Are un mecanism de acțiune multisite: inhibă formarea zoosporilor în sporange și totodată, stopează alungirea tubului germinativ în primele cicluri de diviziune în nucleu, prevenind pătrunderea fungilor în celulele plantei.

Produsul pătrunde foarte rapid în plantă (1-2 ore de la aplicare). Are ca efect secundar combaterea Botrytis spp. și Alternaria spp., dar și un profil eco-toxicologic foarte bun. Este rezistent la spălare (ploi și apa de irigații), sigur pentru mediu și utilizator.

Zetanil este un produs dezvoltat și omologat pentru combaterea ciupercii care produce mana la culturile de: viță-de-vie (Plasmopara viticola); tomate (Phytophthora infestans) și cartof (Phytophthora infestans).

La cultura de viță-de-vie poate fi utilizat începând cu fenofaza de 3-4 frunze adevărate, până la coacerea strugurilor. Summit Agro recomandă folosirea începând cu fenofaza de scuturare completă a florilor, până la intrarea în pârgă a boabelor.

Doza omologată este de 0,40 kg/ha. Se recomandă maximum două tratamente per perioadă de vegetație, păstrând un interval de 7-10 zile între tratamente.

Foto: Summit Agro România/Dreamstime.com

La cultura de tomate poate fi aplicat începând cu fenofaza de 3-4 frunze adevărate, până la coacerea fructelor. Recomandarea Summit Agro este de aplicare a tratamentului cu Zetanil începând cu fenofaza de formare a bobocilor florali, până la coacerea completă a fructelor.

Doza recomandată este de 0,40 kg/ha. Ca în cazul culturii de cartof, recomandăm maximum două tratamente per perioadă de vegetație, cu un interval de 7-10 zile între tratamente.

La cultura cartofului poate fi aplicat pe toată perioada de vegetație, în funcție de condițiile climatice și presiunea de infecție, începând cu fenofaza de 3-4 frunze.

Doza omologată este de 0,45 kg/ha, având un efect secundar și asupra alternariozei cartofului (Alternaria solani).

Se pot efectua doua tratamente cu acest produs, în alternanță cu alte fungicide de contact sau sistemice, păstrând un interval de 7-10 zile între tratamente.

Pentru mai multe detalii cu privire la fungicidul Zetanil contactați cu încredere reprezentanții Summit Agro România sau scrieți-ne pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Echipa Summit Agro România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fermierii ar trebui să aibă acces la inovații revoluționare, precum Noile Tehnici Genomice (NGTs), pentru a face față și a avea culturi mai rezistente și mai adaptabile în fața consecințelor severe ale schimbărilor climatice. Aceasta este una dintre concluziile de la Congresul European de Horticultură (Europe Horticulture Congress - EHC 2024) care se desfăşoară la Palatul Parlamentului din București, în perioada 12-16 mai 2024.

În fața a peste o mie de participanți din țările europene, Maria Cîrjă, Marketing Manager pentru România și Republica Moldova la Corteva Agriscience, a prezentat una dintre cele mai importante soluții pentru o agricultură durabilă: „Prin inovația avansată, cu capacitatea de a aborda provocări de la schimbările climatice la nutriție, promisiunea NGTs pentru agricultură este vastă. Tehnologiile precum CRISPR-Cas sunt esențiale în ajutorul adaptării și diminuării schimbărilor climatice, precum și a tranziției continue către practici mai durabile în agricultură, cu mai puține inputuri. Corteva Agriscience se aliniază considerațiilor conform cărora NGTs ar putea reprezenta o resursă suplimentară pentru fermieri pentru a se adapta la scenariile climatice în schimbare, consolidând în același timp securitatea alimentară atât pentru producători, cât și pentru consumatori”.

La Congresul European de Horticultură, în fața unei audiențe formate din oameni de știință, profesori și ingineri din domeniul academic și din industrie, reprezentantul Corteva a subliniat importanța NGTs pentru o înțelegere profundă a funcționării genelor în cadrul speciilor de plante, permițând dezvoltarea sau îmbunătățirea trăsăturilor plantelor prin editări precise sau personalizarea funcțiilor multiple ale genelor. Spre deosebire de Organismele Modificate Genetic (GMOs), NGTs operează exclusiv în materialul genetic al plantei, fără a include „gene străine”. Această variabilitate inerentă provine din ADN-ul propriu al speciei de plante, deosebindu-se de tehnologiile tradiționale transgenice.

Ca exemplu al gamei largi de aplicații potențiale ale NGTs, Maria Cîrjă a prezentat rezultatele profesorului Ezura Hiroshi, PhD, de la Universitatea Tsukuba din Japonia, care au condus la crearea roșiei HIGH GABA. Profesorul Hiroshi și-a dedicat eforturile aplicării NGTs în îmbunătățirea culturilor horticole precum pepenii și roșiile și a dezvoltat cu succes o roșie CRISPR cunoscută sub numele de roșie HIGH GABA, care prezintă o creștere semnificativă a conținutului de acid gamma-aminobutiric (GABA) în comparație cu roșiile obișnuite. GABA, o moleculă sintetizată în mod natural în toate organismele vii, este recunoscută pentru capacitatea sa de a scădea tensiunea arterială ridicată la oameni, iar creșterea prezenței sale în roșii are implicații semnificative pentru sănătatea publică, putând îmbunătăți sănătatea inimii.

Maria Cârjă a explicat că, în viitor, NGTs prezintă promisiuni imense în diverse aspecte ale agriculturii: „Aceste inovații oferă potențialul de a crește productivitatea culturilor fără a necesita extinderea terenurilor agricole, generând astfel beneficii semnificative climei, mediului și societății. În ciuda utilizării relativ stabile a terenurilor agricole în Europa între 2005 și 2020, în ciuda creșterii populației, NGTs pot contribui la satisfacerea cererii tot mai mari de alimente în mod sustenabil. Mai mult, NGTs ar putea oferi o soluție durabilă pentru abordarea problemei presante a secetei care a afectat sectorul agricol al României în ultimii ani. Adoptarea NGTs ar permite fermierilor români să își sporească productivitatea în mod constant prin culturi cu o rezistență sporită la boli și secetă”.

Corteva se aliniază la ideea că facilitarea inovării pentru agricultori necesită reglementări clare, pragmatice și armonizate la nivel mondial pentru a sprijini implementarea cercetării și dezvoltării de NGTs ca instrument de ameliorare, asigurând inovarea și menținând în același timp coerența reglementărilor. Uniunea Europeană poate debloca potențialul transformator al NGTs, favorizând un sistem agroalimentar mai rezistent și mai durabil, în beneficiul fermierilor și al consumatorilor deopotrivă. „Combinația dintre noile tehnici de ameliorare a plantelor, împreună cu tehnologiile emergente, cum ar fi imagistica și știința datelor, oferă un set de instrumente puternice pentru producția continuă de alimente sănătoase într-o lume în schimbare”, a conchis Maria Cîrjă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Nu putem vorbi de agricultură în lipsa pasiunii, mai ales dacă avem în vedere greutățile prin care trec fermierii în ultima vreme. Tot mai mulți renunță, un exemplu relevant fiind domeniul horticol, însă cu aceeași situație se confruntă și ceilalți fermieri. O mare parte a celor care făceau legumicultură a renunțat și au rămas cei care lucrează în acest domeniu de o viață.

Despre viitorul legumiculturii am discutat cu președintele Organizației Interprofesionale „Prodcom Legume – Fructe”, Gheorghe Vlad, și cu Valentin Moise, acasă la acesta din urmă, în localitatea Vidra, județul Ilfov. O vizită în care am aflat că Valentin Moise cultivă în solarul de 2.000 mp tomate, în două cicluri, pe care le alternează în funcție de cerere și cu alte culturi, alături de salata de pe timpul iernii. Cererea dictează structura culturilor, vizat fiind profitul. Dar la acesta se ajunge foarte greu. „De valorificat e cam greu... Vedem prețul care este pe la depozite, în general același de acum 20 de ani și foarte mic. Mai nou, încercăm la piața de angro, pentru că nu avem timp pentru valorificare. Nu mai are cine să rămână acasă să continue munca. Părinții au îmbătrânit, nu prea mai pot”, ne-a zis Valentin Moise, care lucrează alături de soția sa.

Valentin Moise

„România astăzi se cifrează pe trei cicluri de producție: culturile de salată, de ridiche, de ceapă verde. Când m-am apucat de legumicultură prin anii 2000, vindeam cu soția împreună salata cu 80 de bani, 1 leu, chiar și 1,20 lei. Astăzi este același preț”, a completat  Gheorghe Vlad.

Vremea și presiunea băncilor îngreunează activitatea

Cum este acest an pentru producătorii agricoli? Greu, chiar de impas, ne-au spus interlocutorii noștri. „Dacă se implica mai mult statul în ajutoare pentru fermieri, ar fi fost mult mai bine. E foarte greu în agricultură să răzbești. E gen loterie, e ca la „Loz în plic”, din o mie de culturi să nimerești una profitabilă. Muncim ca să avem ce pune pe masă cât de cât”, spune președintele Prodcom Legume – Fructe. Gheorghe Vlad crede că tinerii nu vor mai fi atrași spre acest sector din două motive, „nu-i mai interesează agricultura pentru că a ajuns cam nonprofit și, cel mai important aspect, fermierii nu sunt stimulați deloc”.

Printre motivele pentru care acest an este unul problematic se află seceta prelungită, de câțiva ani, care i-a făcut pe agricultori să coboare puțurile până la 45 de metri, ceea ce a dus la dublarea cheltuielilor de extragere, irigat și pompat apa. O altă problemă este faptul că vara cresc temperaturile și până la 50°C, iar noaptea coboară foarte mult, extreme care afectează atât plantele, cât și oamenii, creând dezechilibre. „Contăm pe o producție, dar, de fapt, la recoltare tragem linie și vedem că suntem la jumătate. Și un al treilea și cel mai grav aspect îl reprezintă băncile, care ne hăituiesc, practic, suntem vânați”, afirmă Gheorghe Vlad.

Tot mai puține suprafețe cultivate

În opinia interlocutorilor noștri, legumicultura este în scădere și din punctul de vedere al suprafețelor. Spre exemplu, în Vidra, din 800 de hectare intravilan cu construcții metalice de solarii, astăzi sunt cu aproximație 300 ha acoperite, și din acestea, 150 ha cultivate cu producție. „Eu m-am născut cu solariile în curte, ne împiedicam de roșii, iar când era de pus și de plantat roșiile, primăvara, ne cam învoiam de la școală. Astăzi n-am mai făcut trimitere către copii, dar ne punem întrebarea: de ce nu vom mai găsi marfă românească pe piață?”, întreabă Gheorghe Vlad.

Lipsa motivației financiare și volumul crescut de muncă nu îi mai atrag pe tineri spre acest domeniu. Dincolo de activitatea în solarii, este și aceea legată de desfacere, iar în acest context micul producător are de-a face cu monopolul marilor lanțuri de magazine, văzut ca distrugător al micului producător. „Politica supermarketului a fost ca să ne extragă tot ce înseamnă cash-ul din buzunar. Marele impediment al României este faptul că noi astăzi suferim consecințele Comunității Europene, pentru că Ministerul Agriculturii n-a știut să facă o armonizare a legislației europene la condițiile reale ale României. Vor să ne transforme într-un ritm foarte rapid privind digitalizarea și tehnologia modernă, dar nu se pune punctul pe „i”. La 14 milioane de hectare de teren fertil cât are România, 9,4 milioane sunt numai arabil. Imaginați-vă că legumicultura are astăzi 40.000 de hectare cu solarii cu tot. Dacă legumicultura ar avea patru milioane de hectare de legume, jumătate din Europa ar fi aprovizionată din România”, susține Gheorghe Vlad.

Necesarul de consum nu se asigură nici pentru 60 de zile

România este o țară cu un potenţial ridicat pentru producţia de legume în câmp, fapt datorat în principal fertilităţii naturale ridicate a solurilor şi diversităţii climei. Suprafaţa cultivată cu legume a scăzut continuu, de la 289,6 mii ha în 1989 la 151,9 mii ha la sfârşitul anului 2005, din informaţiile INS (Institutul Naţional de Statistică). „Astăzi avem 40.000 cu tot cu spații protejate. Ce să însemne? Grosso modo, în medie, este infim. România nu poate să-și asigure necesarul de consum nici pentru 60 de zile. Și-mi asum ceea ce spun. Fabricile de conserve sunt 13 construite, vreo 4-5 care funcționează la 30% din capacitate. Capacitatea lor de prelucrare este undeva la două milioane de tone pe toate fabricile de producție, de procesare. Am ajuns să luăm pastă din China și să vindem către consumatorul nostru un bulion pe care scrie: din concentrat de pastă. Iar o altă anomalie, fabricile de mezeluri nu folosesc usturoiul pe care-l avem în programul generat de Guvernul României, ci folosesc praful de usturoi, care tot din China vine”, afirmă Gheorghe Vlad.

Mari probleme cu dăunătorii și bolile

Fermierul român nu face diferențe între culturile dedicate comerțului și cele pentru consum propriu, deoarece corectitudinea îi rămâne o caracteristică, iar sănătatea este importantă pentru toți. „Avem mari probleme cu dăunătorii și bolile. În ianuarie avem capcane care sunt pline de insecte, pentru că sunt motivante și temperatura, și spațiul acoperit, dar am fost invadați de 15-20 de ani de anumite insecte care în România n-au existat. Sunt din astea alogene, invazive, care nu aparțin spațiului românesc. Dar nu avem posibilitatea de a le eradica, pentru că nici produsele, pesticidele, în general, nu fac față. Și nu numai la noi, în legumicultură, ci nici în cultura mare”, precizează Gheorghe Vlad, referindu-se la schimburile comerciale intracomunitare, care nu au adus doar legume și fructe, ci și tuta absoluta, de pildă.

Însă problema nu se limitează la tuta absoluta, ci și la restul dăunătorilor, cu atât mai mult cu cât există solarii, chiar și terenuri necultivate, pline de buruieni și dăunători. Una dintre soluții a reprezentat-o amplasarea unei plase pe lângă solarii. Dar asta a adus costuri suplimentare. „Ne-am reorientat cu multe: capcane cu feromoni, capcane lipicioase, capcane cu ultraviolete, cu neoane. Toate achizițiile la început de an, mă refer la sămânță, la îngrășăminte au început să crească chiar cu 15-20% la magazine de specialitate. Dar la noi, la producători, rămân aceleași prețuri”, a menționat Valentin Moise.

Intervenția statului ar fi benefică prin asigurarea de consultanță. „Am avut o agenție națională de consultanță și sunt țări în care aceasta face totul pentru fermieri, cu eficiență. El (fermierul român, n.r.) face astăzi și managementul, și contabilitatea, și planificarea, și munca fizică, practic este un generalist al tuturor lucrărilor dintr-o gospodărie. Funcționează ca un mecanism și, dacă s-a întrerupt ceva, pentru el este un cost în plus. La 2.000 de metri pătrați, faci cel puțin o intervenție a tratamentului săptămânal și nu cred că-l costă mai puțin de 500-600 de lei. Dozele sunt microambalate și mai intervine și faptul că nici concentrația nu e pe măsură”, explică Gheorghe Vlad.

Soluții inedite la provocări

O altă provocare o reprezintă ambalajele. Unii legumicultori au găsit soluții inedite și folosesc baxurile de banane. „Ele sunt ambalajele noastre cele mai de preț pentru comercializarea legumelor. Astăzi, când vorbim, a ajuns undeva la 4-5 lei un bax de banane gol”, ne-a zis Valentin Moise. „Imaginați-vă că legătura de verdeață e 60 de bani. Să pui 60 de bani în 5 lei și să pui 10 legături. Care e mai scump, ambalajul sau leguma? Sunt ani în care legumele ajung de așa manieră încât preferi să le arunci, ca să nu pierzi ambalajul”, a adăugat Gheorghe Vlad.

Însă o soluție pentru a plăti un preț decent pentru cutiile de carton specifice rămâne asocierea mai multor legumicultori pentru o comandă consistentă către o fabrică producătoare din România, care ar scădea considerabil prețul de achiziție.

Provocările cu ambalaje se extind și la borcanele pentru conserve, mare parte fiind cumpărate din Turcia, Siria sau Ucraina. „Am cerut prin INVESTALIM (Schema de ajutor de stat - Program național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM 2023-2026, n.r.), în discuțiile cu MADR, să ne dea voie pe extindere de procesare să ne facem fabrici de ambalaje, în primul rând fabrică de borcane. Astăzi ne vinde Bulgaria, pentru că le «europenizează» Turcia în Bulgaria și noi le luăm la 1,30 lei, 1,37, 1,40, un borcan de 700 ml. Imaginați-vă că și ambalajele astea ar fi o gură de oxigen. Există o interpretare eronată când se zice că micul producător e marele evazionist. Nu, el nu poate să-și asigure nici traiul. Dar România trebuie să se reorienteze la condițiile reale ale ei, în Vidra să se facă legume, nu să găsim pomi, smochini și altele, așa cum programul „Tomata” a fost generat și la pensiunile de munte”, spune cu năduf Gheorghe Vlad.

Gheorghe Vlad

Prețurile mari de la raft nu sunt din cauza producătorilor

La ora actuală, producătorii nu se află pe linia directă cu consumatorul, între ei fiind intermediarul, comerciantul. Iar acest fapt aduce cu sine o neînțelegere din partea cumpărătorului. „Suntem criticați, pe nedrept, că cer țăranii prețuri exorbitante. Nu, nu țăranul cere, ci cel care valorifică ultimul. Al doilea aspect, prețurile sunt în ascendență permanentă. Iar, astăzi, România se îndreaptă către prețuri mai crescute din cauza suprafețelor în scădere permanentă, din cauza neintervenției statului concret la condițiile reale în legumicultură, în pomicultură, a îmbătrânirii generațiilor”, susține Gheorghe Vlad.

O soluție pentru clarificare o reprezintă formarea prețului la raft care să specifice prețul producătorului și pe cel al distribuitorului, dar și implicarea statului pentru plafonarea adaosului comercial. „Intervenția statului poate să fie clară: n-aveți voie decât 20% adaos”, a exemplificat președintele OIPA Prodcom.

Legea nr. 170/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru producătorii agricoli de legume-fructe şi cartofi este în vigoare de la data de 18 iunie 2023 și instituie o schemă de ajutor de stat cu caracter temporar pentru susţinerea activităţilor de sortare, ambalare, etichetare şi transport pentru producătorii de legume, fructe şi cartofi. Ajutorul de stat prin această schemă se acordă pe o perioadă de trei ani, pentru producţia autohtonă. Dar „Legea 170 nu are norme de aplicare. Deci, nu se poate aplica”, punctează Gheorghe Vlad.

Horticultura, Cenușăreasa agriculturii?

O doleanță a legumicultorilor este înființarea unei direcții de horticultură în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. „Micul producător a fost ca un fel de Cenușăreasă, nu s-a ocupat nimeni de segmentul horticultură. Livezile – nu vă mai spun! Avem accesate fonduri europene pe peste 4.000 de hectare, dar în vegetație și pe fructificare nu cred că avem astăzi 2.000 ha. Mulți le-au abandonat”, afirmă președintele OIPA Prodcom Legume – Fructe.

Gheorghe Vlad crede că fondurile ar trebui acordate cu precădere către profesioniștii din domeniul agricol. „Avem investiții de milioane de euro către bijutieri, către electroniști, către polițiști, către oameni care au lucrat în domenii care n-au legătură cu agricultura și sunt abandonate. Suntem criticați pe bună dreptate de către Comunitatea Europeană că banii n-au ajuns în agricultură. S-a dezvoltat cel care a fost aproape de intervenție, s-au accesat proiecte europene de valori incomensurabile, și România astăzi se regăsește într-un faliment al agriculturii.”

Programul „Tomata” și-ar fi atins scopul mult mai eficient dacă existau cerințe mai clare prin care agricultorul ar fi fost motivat să își mărească suprafața, iar în loc de bani, să se fi asigurat decontarea cheltuielilor. „De ce? Pentru că banii cash în programul «Tomata» au ajuns în faianță și în distracții. Iar dacă banii erau cu obligativitate ca anul următor să-ți extinzi suprafața cu 200 mp, cu 300 mp, astăzi România avea o extindere a suprafeței și o productivitate mai mare. Suntem însă invers, e o scădere a suprafeței și productivitatea este la jumătate. Avem import din luna ianuarie până în luna iunie de vreo sută de milioane de euro numai tomate din Turcia”, a explicat Gheorghe Vlad.

Agricultura are nevoie, dincolo de suportul structurilor statului, și de atenția consumatorilor, „să nu evite producătorul român, pentru că niciodată n-o să-l păcălească”.

În strategiile la nivel național trebuie avut în vedere încă un fapt, dacă avem ca prioritare continuitatea și dezvoltarea, mulți români care lucrează pământul nu sunt angajați cu carte de muncă și nu au plătite contribuțiile aferente. „Sunt undeva la 4,2 milioane de gospodării cu minimum doi cetățeni care se ocupă de gospodărie. Cu aceștia va fi o mare problemă, pentru că nu vor primi pensii. Când vor ajunge la vârsta de pensionare, vor fi asistații cui? Ai copiilor, neavând carte de muncă sau contribuțiile plătite. România va avea o mare problemă în contextul ăsta, pentru că e definită prin 87% rural”, a concluzionat Gheorghe Vlad realitatea din teren.