În București, la final de aprilie, a avut loc evenimentul de multiplicare al proiectului Erasmus+ 2024-1-RO01-KA220-VET-000255736 - „Strategii de combatere a practicilor neloiale pentru produsele cooperativelor horticole direct către consumatori și prin rețelele de vânzare” (SCUT-UTP), coordonat de Hort Integra, în parteneriat cu organizațiile HollandDoor (Țările de Jos) și Coexphal (Spania).

Dezechilibrele existente în lanțul agroalimentar și impactul acestora asupra producătorilor agricoli reprezintă o problemă de actualitate la nivel european, abordată de Proiectul SCUT-UTP din cadrul Erasmus+. „În mod particular, proiectul vizează identificarea și promovarea unor strategii eficiente pentru prevenirea și combaterea practicilor comerciale neloiale, care afectează în mod direct cooperativele horticole și membrii acestora”, precizează Iris Roșculeț, director executiv Hort Integra - Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România.

Participanții la conferință au subliniat faptul că, deși sectorul horticol joacă un rol esențial în securitatea alimentară și în dezvoltarea economiei rurale, producătorii se confruntă frecvent cu presiuni comerciale, condiții contractuale dezechilibrate și acces limitat la piață.

De altfel, agenda evenimentului a inclus prezentări și sesiuni de discuții dedicate contextului european privind practicile comerciale neloiale; relației dintre cooperative, retail și consumatori; vulnerabilităților existente în lanțurile de distribuție; instrumentelor de protecție și modelelor de bune practici europene; strategiilor de consolidare a cooperativelor și creșterii capacității de negociere. „Discuțiile au evidențiat faptul că dezechilibrul de putere dintre producători și alți actori din lanțul valoric rămâne o provocare majoră, iar soluțiile necesită o abordare integrată, bazată pe colaborare, organizare și profesionalizare”, arată Florin Istrate, președinte Hort Integra.

Modelele funcționale din alte state membre ale Uniunii Europene au fost prezentate în cadrul evenimentului.

Din partea Coexphal (Spania), Juan Ignacio Pérez Zamarrón, inginer agronom și director adjunct, a prezentat experiența organizației în sprijinirea producătorilor horticoli din provincia Almería, evidențiind rolul strategic al formării continue a membrilor cooperativelor, al standardizării producției și al implementării sistemelor de certificare pentru accesul pe piețele internaționale. De asemenea, a fost subliniată importanța cooperativelor de nivel secundar și a negocierii colective în consolidarea poziției producătorilor și în reducerea dependenței de intermediari .

Din partea HollandDoor (Țările de Jos), Engelie Beenen, expert cu peste 30 de ani de experiență în sectorul horticol și dezvoltarea cooperativelor, a prezentat modelul olandez, caracterizat printr-un nivel ridicat de organizare, orientare către piață și utilizare intensivă a datelor. Aceasta a punctat importanța implicării active a membrilor în viața cooperativelor, a definirii unei viziuni comune și a adaptării producției la cerințele consumatorilor. Totodată, a subliniat rolul digitalizării în creșterea transparenței, eficienței și puterii de negociere în lanțul valoric.

Participanții au analizat diferențele structurale dintre România, Spania și Țările de Jos, evidențiindu-se faptul că succesul modelelor europene se bazează pe:

• Cooperare reală între producători;

• Planificare pe termen lung;

• Investiții în inovare și digitalizare;

• Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de acces la piață;

• Profesionalizarea managementului cooperativelor.

Deși aceste modele nu pot fi replicate integral, principiile și mecanismele care stau la baza lor pot fi adaptate la contextul național.

Evenimentul a inclus o sesiune de masă rotundă dedicată strategiilor comune și transferului de bune practici, în cadrul căreia participanții au discutat despre soluții concrete pentru sectorul horticol din România, cum ar fi:

• Consolidarea cooperativelor și creșterea gradului de asociere;

• Diversificarea canalelor de distribuție;

• Îmbunătățirea accesului la informații de piață;

• Dezvoltarea competențelor manageriale și comerciale;

• Stimularea colaborării între actori la nivel național și european.

„Proiectul SCUT-UTP contribuie la crearea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea unui sector horticol mai echitabil și mai competitiv, prin furnizarea de instrumente practice, programe de formare și facilitarea schimbului de experiență între statele membre. Evenimentul ne-a arătat că schimbarea nu poate fi realizată unilateral, ci necesită implicarea tuturor actorilor din lanțul agroalimentar - producători, cooperative, retail, instituții și organizații de sprijin”, a subliniat Florin Istrate.

Mesajul central al conferinței de la București este că, un lanț alimentar echilibrat nu poate fi construit fără colaborare și fără o distribuire mai corectă a valorii între toți actorii implicați. Prin inițiative precum SCUT-UTP, se creează premisele pentru dezvoltarea unor relații comerciale mai transparente, mai echitabile și mai sustenabile în sectorul horticol.

Evenimentul din cadrul proiectului Erasmus+ a reunit fermieri, membri ai cooperativelor horticole, experți din domeniu, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai mediului asociativ, oferind un cadru de dialog deschis și schimb de experiență privind provocările actuale din sectorul horticol și soluțiile pentru combaterea practicilor comerciale neloiale. Au participat Viorel Morărescu - director general Direcția Generală Industrie Alimentară și Paula Gherghe, din cadrul MADR, precum și Ana Maria Nisioiu, care a reprezentat Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (Erasmus+).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În primăvara aceasta, țara noastră s-a confruntat cu o succesiune de valuri de frig de amploare, care pun o presiune uriașă asupra sectorului horticol. După un an 2025 în care numeroase culturi au fost compromise total, foarte multe ferme care cultivă specii precum cais, piersic, nectarin, cireș, vișin, măr, păr, struguri de masă - se află astăzi în pericol de a-și pierde complet viabilitatea economică, iar pentru multe exploatații horticole, continuarea activității este imposibilă, transmite Asociația Grupurilor și Organizațiilor de producători Agricoli „FRULEG-RO”.

Asociația FRULEG solicită de urgență intervenția autorităților în vederea compensării pierderilor, atât din fondul de rezervă agricol al Uniunii Europene, cât și din fondul de risc constituit prin reținerea a 3% din plățile directe din Pilonul I și gestionat de APIA. „Amploarea pagubelor trebuie mult mai bine înțeleasă și evaluată cu maximă responsabilitate”, punctează Lucian Florea, președintele FRULEG.

Asociația susține utilizarea urgentă a Fondului de Risc, în baza principiului solidarității între fermierii beneficiari de plăți directe, astfel cum este prevăzut în instrumentul de sprijin cuprins în Intervenția DR-32 din PS PAC 2023–2027. „Considerăm că instrumentul legal adecvat pentru compensarea acestor pierderi este activarea acestui mecanism, având în vedere că fondul de risc este constituit tocmai pentru acoperirea pierderilor de producție cauzate de factori climatici și poate fi utilizat complementar fondului de rezervă al Uniunii Europene. Gravitatea situației este accentuată de faptul că nu a fost vorba despre un singur episod izolat, ci despre o succesiune de valuri de frig și îngheț care au afectat, pe rând, aproape întreg teritoriul României”, subliniază Lucian Florea.

Cu excepția unor areale limitate din sudul țării, din Lunca Dunării, din estul și sud-estul Dobrogei, precum și, local, din nordul extrem al Moldovei, care au rămas mai puțin afectate în anumite intervale, concluzia e clară: episoadele succesive de îngheț au afectat aproape întreg teritoriul României. Prin urmare, FRULEG transmite că va continua să centralizeze date de la membrii săi și să susțină ferm interesele

producătorilor de fructe și legume, astfel încât realitatea din teren să fie cunoscută corect, iar vocea acestui sector să fie auzită cu claritate.

Succesiunea episoadelor de îngheț și regiunile afectate

1. Noaptea de 8/9 aprilie 2026

Primul val important de frig a afectat în special Transilvania, Crișana, Banatul, Maramureșul, mare parte din zona de deal și depresiune a Carpaților Orientali și Meridionali, precum și areale întinse din centrul țării. Zonele mai puțin afectate au fost în special din sudul extrem al țării, estul Dobrogei și părți din Moldova de est.

2. Noaptea de 10/11 aprilie 2026

Al doilea episod a avut o extindere și mai mare, afectând puternic nordul, centrul și vestul României, precum și zone întinse din Moldova, Subcarpații de Curbură și interiorul arcului carpatic. Sudul țării și litoralul au fost relativ mai puțin expuse.

3. Noaptea de 11/12 aprilie 2026

Înghețul s-a menținut în special în vestul, centrul și nord-vestul țării, precum și în numeroase zone din depresiunile intracarpatice și din aria montană și submontană. Regiunile din sud, sud-est și estul Dobrogei au rămas, în general, mai puțin afectate.

4. Noaptea de 12/13 aprilie 2026

Valul de frig a continuat să afecteze o bună parte din Transilvania, Crișana, Maramureș, vestul și centrul țării, precum și unele areale din Subcarpați și din interiorul Dobrogei. Sudul și sud-estul țării au rămas, în general, în afara celor mai severe temperaturi negative.

5. Noaptea de 21/22 aprilie 2026

După o scurtă ameliorare, un nou episod de temperaturi negative a afectat din nou nordul, centrul, vestul și anumite zone subcarpatice și depresionare. Au fost vizate din nou areale sensibile din Transilvania, Crișana, Maramureș și din zona montană și deluroasă.

6. Noaptea de 22/23 aprilie 2026

Frigul s-a extins din nou asupra unei mari părți din centrul țării, vest, nord-vest, precum și asupra unor zone din Subcarpații Meridionali și de Curbură. În sudul și sud-estul extrem al țării, temperaturile au fost, în general, mai puțin agresive.

7. Noaptea de 26/27 aprilie 2026

Un nou episod de îngheț a afectat Transilvania, Maramureșul, Crișana, părți din Banat, precum și zone importante din Moldova centrală și din regiunea deluroasă și depresionară a țării. Din nou, Lunca Dunării, litoralul și unele areale sudice au fost mai puțin expuse.

8. Noaptea de 30 aprilie/1 mai 2026

La final de aprilie și început de mai, temperaturile negative au continuat să se manifeste în special în centrul țării, în nord, în anumite zone din Moldova, în aria depresionară și în numeroase zone de deal. Acest episod a avut loc foarte târziu din punct de vedere calendaristic, amplificând riscurile pentru speciile aflate în faze avansate de vegetație.

9. Noaptea de 2/3 mai 2026

Chiar și la începutul lunii mai s-au înregistrat din nou temperaturi negative în centrul țării, în zone din Transilvania, Subcarpați, Moldova, precum și local în alte regiuni intracarpatice și deluroase. „Acest ultim episod confirmă caracterul excepțional al primăverii 2026 din punctul de vedere al persistenței riscului de îngheț”, conchide președintele FRULEG, Lucian Florea.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fructele sunt daruri ale naturii ce ne țin sănătoși, ne aduc plăcerea gustului și ne înfrumusețează peisajele acolo unde pomii creează un tărâm de poveste în perioada înfloritului. Însă, aceste beneficii vin cu un efort considerabil pe care pomicultorii îl fac pentru a recolta fructe sănătoase, cu un aspect frumos.

Spre deosebire de cultura mare, unde fermierii opresc lucrările atunci când vine iarna și pornesc în câmp primăvara, când vremea permite acest lucru, pomicultorii acordă o atenție deosebită și fac tratamente inclusiv iarna, pentru controlul dăunătorilor și al bolilor.

Primul tratament din iarnă are rolul de a combate unii dăunători cum ar fi: păduchele din San Jose, afidele și păianjenul roșu, în diferite forme de dezvoltare.

Tratamentele aplicate la momentul optim, cu produse eficiente, ne ajută să menținem dăunătorii sub pragul economic de dăunare (PED), să eficientizăm costurile de producție și să recoltăm fructe de o calitate superioară.

Summit Agro vă recomandă două produse pentru tratamentul pomilor fructiferi în repaus vegetativ: Yagos  și pachetul comercial Mospilan OIL.

Yagos, pomicultură fără griji

Yagos este recomandat în livezile de măr, păr, gutui, prun, cireș, cais, nectarin, piersic și în livezile de citrice. Tratamentul este cu atât mai necesar cu cât în sezonul anterior ați observat prezența dăunătorilor, iar Yagos manifestă o eficiență ridicată în combaterea dăunătorilor importanți ai plantațiilor pomicole.

Ce este Yagos și cum acționează 

Este un insecto-acaricid pe bază de ulei parafinic în concentrație de 790 g/L care acționează prin contact.

Uleiul parafinic din Yagos este un derivat din ulei provenit dintr-un proces de rafinare superioară, fabricat exclusiv pentru utilizarea în tratamentele pomicole din perioada repausului vegetativ. Este formulat cu un sistem de surfactanți ce conferă produsului un echilibru hidro-lipofil optim, caracteristică esențială ce îi permite uleiului să fie în suspensie fină, fluidă, ușoară și sigur de aplicat, care blochează dezvoltarea larvelor hibernante sau a ouălor dăunătorilor din livezile pomicole precum păduchii țestoși, acarienii sau afidele.

Produsul acționează prin contact, blocând practic procesul de respirație a insectelor, producând moartea acestora prin asfixiere.

Cum se aplică Yagos

Tratamentul cu Yagos se recomandă a fi făcut în timpul repausului vegetativ, în luna ianuarie - februarie sau început de martie, în zile însorite, fară vânt, când temperatura aerului depășește 5°C.

Pentru eficiență maximă, recomandăm efectuarea tratamentului  printr-o îmbăiere completă a pomilor, după tăierile de întreținere și fructificare.

Recomandări de utilizare

Atât pentru livezile de sâmburoase (piersic, nectarin, cais, prun, cireș), cât și pentru livezile de semințoase (măr, păr, gutui, moșmon), doza recomandată este de 0,75 – 1,0 L/hL (3,75 – 15 L/ha), iar volumul de apă ce trebuie utilizat (în funcție de instalația de stropit) este de 500-1500L.

Certificat pentru livezile pomicole acreditate ecologic

Yagos este certificat pentru agricultura ecologică, fiind un produs inofensiv pentru buburuze și prădătorii naturali ai acarienilor și nu este necesar un timp de pauză după aplicarea acestuia.

Nu aplicați Yagos atunci când se așteaptă zile cu îngheț sau ploi și nu aplicați într-un termen de 40 zile de la orice tratament cu sulf.

Mospilan Oil, etalonul în pomicultură, ce este și cum acționează

Mospilan Oil este un produs tank-mix ce conține insecticidul japonez consacrat - Mospilan 20 SG (omologat în România ca tratament de iarnă) și Toil - un adjuvant pe bază de ulei de rapiță destinat combaterii păduchelui din San Jose, afidelor și acarienilor în tratamentele pre-vegetative din pomicultură.

Mospilan Oil acționează prin penetrarea scutului protector și imobilizarea dăunătorilor. De asemenea, are efect asfixiant asupra ouălor de acarieni, afide sau cotari.

Întrucât scutul protector al larvelor păduchelui din San Jose este din ceară, insecticidele simple nu îl pot penetra și nu au capacitatea de a combate insecta.

Efectul asupra dăunătorilor este de:

• otrăvire prin ingestie sau penetrare în corpul insectei;

• acoperire uniformă a ouălor și larvelor și distrugerea acestora prin otrăvire sau asfixiere;

• imobilizare a formelor larvare.

Protecție de lungă durată

Prin distrugerea formelor hibernante ale insectelor dăunătoare pomilor fructiferi se evită atacul și daunele la începutul vegetației. Astfel, se creează economii în programul de tratamente cu insecticide, prin eliminarea unor tratamente ulterioare ce ar trebui făcute dacă nu s-ar combate formele hibernante prin aplicarea tratamentului cu Mospilan Oil.

Amestecul Mospilan Oil nu produce fitotoxicitate pomilor indiferent de fenofaza de aplicare și are o eficacitate de lungă durată.

Recomandări de utilizare

Produsul Mospilan Oil este recomandat pentru livezile de măr și prun, pentru combaterea păduchelui din San Jose a păianjenului roșu și a afidelor - în doză de 0,375 kg/ha Mospilan 20 SG + 0,5% Toil.

Tratamentul cu Mospilan Oil se aplică la sfârșitul repausului vegetativ - începutul dezmuguritului, în faza de urechiușe de șoarece la măr și de buton verde la prun.

Produsul se va aplica în zile cu temperaturi pozitive, peste 4,5°C, iar cantitatea de soluție pentru un hectar de livadă variază între 1000-1500 L, în funcție de talia pomilor.

Se va urmări o acoperire cât mai uniformă a ramurilor coroanei și a tulpinii, fară a produce șiroiri.

Efectuați tratamentele utilizând doar produse omologate pentru speciile tratate, achiziționate numai de la surse autorizate și preparate conform instrucțiunilor de pe etichetă.

Pentru mai multe detalii despre Yagos sau Mospilan Oil, cât și despre întreg portofoliul de produse, apelați cu încredere la reprezentanții din teritoriu ai Summit Agro România sau vizitați site-ul nostru: www.sumi-agro.ro.

Material furnizat de: Summit Agro România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Înghețul târziu de primăvară rămâne unul dintre cele mai mari riscuri pentru pomicultura din România, conform Agra Asigurări, lider național în domeniul asigurărilor agricole.

După un an 2025 marcat de pierderi semnificative, Agra Asigurări oferă fermierilor protecție extinsă pentru cultura de măr începând cu stadiul de vegetație BBCH 57 (buton floral roz) - momentul de maximă sensibilitate fiziologică a pomului.

Anul trecut, la nivel național, aproximativ 8.800 hectare de plantații pomicole (toate speciile) au fost afectate de înghețul târziu, cu pierderi între 30% și 100% în județele Bistrița-Năsăud, Constanța și Arad. În unele zone ale țării, temperaturile au coborât până la minus 7,3°C în perioadele de înflorire.

În Bistrița-Năsăud, stațiunile de cercetare din zonă au raportat temperaturi de până la minus 5,5°C în luna aprilie, exact în perioada sensibilă de înflorire. În multe plantații de măr din zonele pomicole tradiționale, peste 90% dintre mugurii florali au fost compromiși. Practic, în numeroase livezi, potențialul de producție a fost pierdut înainte ca fructele să apuce să se formeze, ceea ce a transformat sezonul într-unul aproape compromis din start.

În Constanța, cel mai afectat județ din regiunea Dobrogea, pierderile au fost concentrate în bazinele pomicole din centrul și sudul județului, în special în localitățile Valu lui Traian, Cobadin, Medgidia și Ostrov. Gradul de afectare la măr a variat între 35% și 60%. Deși mărul înflorește mai târziu decât speciile sâmburoase, care au fost aproape integral calamitate în zonă, înghețul din luna mai a surprins cultura în faza de legare a fructului, un moment critic pentru stabilirea producției finale. Specific acestei regiuni a fost fenomenul de „îngheț de radiație”. În nopțile senine și fără vânt, aerul rece s-a acumulat pe văi, afectând puternic livezile situate în zonele joase, în timp ce plantațiile amplasate pe dealuri au înregistrat pierderi mai reduse.

În Arad, din cauza scăderii drastice a temperaturii la sol, pomicultorii au raportat pierderi între 20% și 50%, inclusiv în exploatațiile dotate cu echipamente de protecție, precum tunuri de aer cald.

Aceste diferențe regionale confirmă faptul că înghețul târziu de primăvară nu mai este un risc punctual, ci un fenomen complex, influențat de momentul biologic al culturii, microclimat și amplasarea plantației, factori care trebuie integrați în mod riguros în evaluarea și gestionarea riscului.

În portofoliul Agra Asigurări, 50% dintre fermele pomicole asigurate au avizat cel puțin un risc în 2025, iar cultura mărului a reprezentat 35% din totalul despăgubirilor plătite pe segmentul pomicol. Cea mai mare despăgubire achitată pentru o livadă de măr a fost de 302.748 lei, către o fermă din județul Vrancea.

„Înghețul târziu nu mai este un fenomen ocazional, ci o realitate aproape anuală. Alternanța dintre temperaturile ridicate din februarie-martie și revenirea bruscă a valorilor negative în aprilie expune cultura de măr într-un moment critic. De aceea, acoperirea riscului de înghet târziu de primăvară începe în funcție de stadiul biologic al culturii, nu de o dată din calendar”, precizează Horia Adrian-Lupu, director general al Agra Asigurări.

Polița acoperă atât pierderea cantitativă, cât și deprecierea calitativă a fructelor - inele de îngheț, leziuni, necroze interne sau deformări care declasează merele din categoria pentru consum în stare proaspătă către procesare. Evaluarea se realizează individual, conform standardelor europene de calitate, iar despăgubirea reflectă nivelul real al pierderii.

Determinarea producției nu se face estimativ, ci pe baze tehnice, pornind de la arhitectura livezii, înălțimea coroanei și densitatea plantației. Pentru plantațiile de peste cinci ani, potențialul de producție este calculat matematic, oferind o bază transparentă și obiectivă pentru stabilirea pierderilor.

„Într-un climat tot mai volatil, fermierii au nevoie de predictibilitate financiară. Rolul nostru este să preluăm riscul meteo și să oferim stabilitate într-un sector tot mai expus”, subliniază Horia Adrian-Lupu.

Într-un context în care frecvența înghețurilor târzii a crescut semnificativ în ultimul deceniu, iar cultura de măr a trecut de la un risc ocazional la unul aproape anual, adaptarea devine esențială. Protecția financiară nu mai este un instrument opțional, ci o componentă strategică a managementului unei exploatații pomicole.

„Pomicultura modernă înseamnă investiții mari, tehnologie și profesionalizare. Nu este sustenabil ca un singur episod de îngheț să anuleze munca și capitalul unui an întreg. Obiectivul nostru este să oferim fermierilor stabilitate și capacitatea de a merge mai departe, indiferent de provocările climatice. Informațiile pe care le-am prezentat au caracter informativ, iar condițiile aplicabile produselor de asigurare ale Agra Asigurări sunt cele prevăzute în documentele contractuale în vigoare”, arată Horia Adrian-Lupu, directorul general punctând că Agra Asigurări își continuă astfel angajamentul de a adapta permanent produsele la realitățile din teren, oferind soluții specializate pentru un sector agricol tot mai expus riscurilor climatice.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Sectorul pomicol din România, grav afectat în ultimii ani de evenimente climatice catastrofale, acuză Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de utilizarea abuzivă a sprijinului financiar de urgență în valoare de 11,5 milioane euro, acordat de Comisia Europeană pentru speciile pomicole afectate de înghețul din 2025, cu pierderi care ajung la 100% din valoarea totală.

„Ministerul Agriculturii încalcă regulamentul european care prevede acordarea acestor despăgubiri, ignorând în mod evident Comisia Europeană și acordând despăgubiri speciilor pomicole care nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate stabilite de Comisie. Într-o perioadă în care România se confruntă cu un deficit semnificativ la fructele sâmburoase și importăm masiv, ceea ce duce la creșteri bruște ale prețurilor fructelor la raft, statul român, prin Ministerul Agriculturii, subminează producătorii autohtoni care ar trebui să asigure securitatea alimentară în acest segment și cărora le-a fost destinat în mod specific acest sprijin european de urgență”, se precizează în comunicatul de presă semnat de OIPA ProdCom Legume-Fructe și de Fruleg-RO.

Organizația Interprofesională Națională ProdCom Legume-Fructe și Asociația Grupurilor și Organizațiilor de Producători Agricoli Fruleg-RO anunță că vor sesiza Parchetul Public European, cu sediul la Luxemburg, privind redirecționarea intenționată a fondurilor europene.

În prezent, pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este postat în consultare publică un proiect de HG privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025. Conform Comisiei Europene, prioritari la plată sunt pomicultorii care au avut pierderile cele mai mari. Însă, potrivit proiectului de act normat al MADR, specii care au avut mai puțin de suferit sunt și ele „prioritare” la banii europeni, când ar putea fi despăgubite din bugetul național, mai ales că există posibilitatea suplimentării ajutoarelor europene până la 200%. Toate celelalte țări care au primit sprijinul de urgență de la UE, Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria și Polonia, au despăgubit din bani europeni fermele care nu au ajuns în piață cu fructe, fermele care au avut pierderi mari, iar restul producătorilor au primit ajutoare de stat în funcție de gradul de afectare al plantațiilor. De reținut că, anul trecut în România nu au existat, de pildă, caise, iar cireșele s-au făcut ici-colo.

Potrivit OIPA ProdCom Legume-Fructe și de Fruleg-RO, prin proiectul de HG privind acordarea sprijinului financiar de urgență în sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara 2025, autoritățile din România aleg să schimbe destinația grantului european, utilizând cu intentie fondurile în afara domeniului de aplicare stabilit de regulamentul european, în detrimentul fermierilor grav afectați cărora Comisia Europeană le-a acordat sprijinul în mod expres.

„Comisia Europeană a comunicat oficial că sprijinul poate fi utilizat exclusiv pentru sectoarele și culturile prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2061, iar cheltuielile suplimentare incluse în proiectul de HG sunt neeligibile și nu vor fi decontate din fonduri europene. Cu toate acestea, proiectul de Hotărâre de Guvern menține aceste prevederi, asumând în mod deliberat un conflict juridic cu instituția care a acordat sprijinul. În aceste condiții, adoptarea actului normativ în forma actuală va avea ca efect direct prejudicierea fermierilor eligibili, blocarea fondurilor europene și declanșarea unui litigiu previzibil, cu impact financiar și reputațional major pentru statul român”, se arată în adresa transmisă luni, 2 februarie 2026, către Guvernul României de cele două organizații menționate mai sus, care, având în vedere implicațiile juridice, financiare și de credibilitate europeană pentru țara noastră, doresc modificarea actului normativ așa încât sprijinul european de urgență să poată fi acordat pomicultorilor cărora le este dedicat integral și efectiv până la termenul limită prevăzut de regulament, respectiv 30 aprilie 2026.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) și Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe din Republica Moldova (Moldova Fruct) au încheiat un protocol de colaborare în cadrul conferinței „Businessul Fructelor”. Parteneriatul semnat pe 27 noiembrie 2025, la Chișinău, marchează deschiderea unui nou capitol în cooperarea profesională dintre cele două organizații și urmărește consolidarea relațiilor dintre fermierii și procesatorii din România și Republica Moldova.

Semnarea protocolului a avut loc în prezența reprezentanților sectorului horticol din Republica Moldova, participanți la conferința „Businessul Fructelor”, un eveniment de referință pentru industria fructelor, precum și a unei delegații de fermieri membri ai Forumului APPR. Această colaborare va sprijini implementarea unor proiecte dedicate fermierilor, procesatorilor și exportatorilor din cele două țări.

Moldova Fruct reprezintă peste 290 de întreprinderi moderne care activează în domeniul agricol, inclusiv producători, procesatori, exportatori de fructe și prestatori de servicii din sectorul horticol.

„Protocolul semnat la Chișinău consolidează cooperarea regională în agricultură și deschide oportunități noi pentru modernizare și acces la piețe. Astfel, ne reafirmăm angajamentul de a colabora activ pentru a crea un mediu favorabil inovației, investițiilor și schimbului profesional între România și Republica Moldova”, punctează Alina Crețu, director executiv Forumul APPR.

Prin acest protocol, Forumul APPR și Moldova Fruct își propun:

• Să faciliteze schimbul de informații, experiență și bune practici din agricultură;

• Să promoveze inovația, cercetarea și digitalizarea în fermele și unitățile de procesare;

• Să sprijine dezvoltarea educației agricole și formării profesionale;

• Să intensifice dialogul instituțional pe teme de politică agricolă și de mediu;

• Să dezvolte proiecte și inițiative comune la nivel european și internațional.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Familia Filipaș, din județul Cluj, de la Gherla, deține brandul D’Olive și este distribuitor în țara noastră de ulei de măsline, afacere începută în anul 2020 din pasiunea pentru uleiul de măsline cretan. Recent, a achiziționat o livadă de măslini în Grecia, Creta, devenind astfel primul brand românesc de ulei de măsline care deține o livadă de măslini.

D’Olive, afacerea de familie fondată de Cosmin și David Filipaș (tată și fiu), este o investiție care transformă pasiunea pentru gustul viu al uleiului într-un proiect cu rădăcini reale și sustenabile. În această toamnă, după cinci ani de la începutul proiectului D’Olive, familia Filipaș a cumpărat o livadă de 3.000 metri pătrați în sudul insulei Creta, în zona Mesará, o regiune fertilă și legendară, unde cultura măslinului datează de peste 4.000 de ani. Solul vulcanic și climatul blând fac din această parte a Cretei una dintre cele mai apreciate surse de ulei extravirgin din Europa. „Ne securizăm sursa de autenticitate. Acolo unde alții cumpără o casă de vacanță, noi am ales un loc unde timpul are miros de pământ și de frunză de măslin”, afirmă Cosmin Filipaș, fondatorul D’Olive.

După cinci ani de import și distribuție de uleiuri extravirgine din soiul Koroneiki, fondatorii D’Olive devin acum proprietari ai livezii din care provine deja până la 30% din producția comercializată în România. Investiția din Creta a familiei Filipaș aduce stabilitate, trasabilitate și o legătură directă între sursă și consumator, Grecia fiind, de câțiva ani, una dintre destinațiile preferate de români nu doar pentru turism, ci și pentru investiții. În insule și pe continent, mii de cetățeni europeni au achiziționat locuințe de vacanță, atrași de prețuri accesibile și de un regim fiscal avantajos.

Cumpărarea unui teren agricol în Grecia este posibilă, dar nu întotdeauna simplă. Legea prevede restricții pentru străinii din afara Uniunii Europene și verificări suplimentare pentru terenurile din zone considerate strategice (în special în insule). În schimb, cetățenii UE pot cumpăra terenuri agricole, inclusiv livezi de măslini, cu respectarea formalităților de proprietate locală. În Creta, de pildă, o livadă matură de 1-2 hectare costă între 40.000 și 100.000 de euro, în funcție de vârstă, soi și accesul la drum și apă.

Proiectul D’Olive are deviza Art of Living / Art of Cooking și se construiește pe ideea de continuitate între generații. David Filipaș, ambasadorul brandului, are doar 14 ani și crește odată cu afacerea de familie.

Demersul D’Olive aduce o perspectivă diferită: o investiție care nu urmărește doar profitul, ci și continuitatea culturală și respectul față de pământ. În acest context, investiția în agricultura de patrimoniu poate deveni o formă de reconectare cu valorile autentice, o punte între cultură, natură și economie locală. „Într-o lume în care se vorbește mult despre sustenabilitate, dar puțin se face, noi am ales să plantăm rădăcini. La propriu”, punctează Cosmin Filipaș.

În 2024, la patru ani de la nașterea brandului D’Olive, familia Filipaș a sărbătorit simbolic momentul. A prelucrat lemnul unui măslin, vechi de peste 150 de ani, ajuns la finalul ciclului său de viață, transformându-l în trei ceasuri lucrate manual. În semn de respect față de rădăcinile proiectului, două ceasuri au rămas în familie, iar unul se află astăzi la Târgu Mureș. „Unul îl poartă David, fiul meu și ambasadorul D’Olive, încă unul a rămas la noi, iar altul a ajuns la un prieten al brandului”, precizează Cosmin Filipaș.

Pe lângă uleiul de măsline, familia Filipaș a introdus în portofoliul D’Olive și măslinele. „Ne-am propus să devenim cel mai mare distribuitor de ulei de măsline extravirgin din România, chiar dacă ne luptăm pe o piață în care există multe contrafaceri. Însă, cu siguranță compensăm prin calitate și livrare rapidă”, a conchis Cosmin Filipaș.

Foto: D’Olive

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În anul 2022 am adus în atenția pomicultorilor „gândacul de furnici”, Clytra laeviuscula, care era prezent într-o mică livadă de pruni aparținând SCDA Lovrin. Acum, în 2025, am observat că este prezent prin unele zone din țară, iar pomicultorii pun întrebări cu privire la pagubele pe care le poate produce.

Gândăcelul la care fac referire este Clytra laeviuscula, care are denumirea populară a de „gândacul de furnici”. Acest mic gândăcel are corpul de culoare neagră și elitre portocalii. Pe elitre sunt dispuse patru pete negre. Se hrănește cu frunze și poate produce ocazional daune destul de consistente aparatului foliar al pomilor. Preferă lăstarii tineri (observație personală).

Clytra laeviuscula la prun, 2022

Ciclul de viață al gândăcelului este chiar interesant. Adulții sunt polifagi și se hrănesc cu polen și frunze de foioase (salcie, mesteacăn, frasin, păducel etc). Preferă plopii, sălciile și păducelul. Pot fi văzuți pe speciile preferate în lunile mai, iunie, iulie și august.

Femela înconjoară ouăle într-un strat protector format din materii fecale. Ouăle astfel protejate sunt transportate de femele în cuibul furnicilor. Gazde ale larvelor sunt furnici din genurile Formica, Lasius și Camponotus, mai rar Aphaenogaster. Larvele pot ajunge și singure în furnicar. Viața lor nu este prea bine cunoscută. Se bănuiește că sunt erbivore dar și carnivore. Se cunoaște că se hrănesc cu resturi din hrana furnicilor gazdă, deși pot consuma și frunze (studii în laborator). Când sunt atacate de furnici se retrag în camera protectoare, unde se și împupează când ajung la maturitate. După apariție, adulții ies imediat afară pentru a scăpa de atacul furnicilor (Agrain et al., 2015).

Poate fi acest gândăcel un potențial dăunător al pomilor fructiferi?

Există studii care arată potențialul de dăunare al acestui gândăcel. Un studiu pe salcia energetică din Ucraina arată că acesta a produs defoliere cuprinsă între 50% și 70% (Stefanovska et al., 2015 - prima raportare a acestui gândac ca dăunător la salcie în Ucraina). În anul 2022 am observat daune semnificative produse aparatului foliar al prunilor tineri de la SCDA Lovrin.

Stoenescu et al. (2025) menționează Clytra laeviuscula ca fiind prezent ocazional într-o plantație de Ziziphus jujuba (jujuba sau curmalul chinezesc) din sudul Olteniei, fără a produce daune.

Iată că, având în vedere contextul climatic, trebuie să acordăm atenție acestui frumos și inedit gândăcel nepoftit din livezi.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agra Asigurări anunță avizări de daune record în primele șase luni ale acestui an. La nivel național, până la 20 iunie 2025 au fost înregistrate peste 3.300 de avizări de daune pe fondul fenomenelor meteorologice extreme, marcând o creștere de aproape 50% față de întreaga perioadă a anului 2024. În total, pe fondul evoluției accelerate a schimbărilor climatice, peste un milion de hectare au fost evaluate de către evaluatorii Agra Asigurări, iar peste 100.000 de hectare agricole au fost afectate până acum în țara noastră. Până în acest moment, clienții au încasat despăgubiri în valoare de 20 milioane de euro, alte despăgubiri urmând a fi realizate după finalizarea dosarelor de daună deschise.

În prezent, Agra Asigurări asigură peste 1,6 milioane de hectare la nivel național și acoperă 15 riscuri agroclimatice. În acest an, cele mai multe avizări de daună au fost cauzate de grindină, furtuni, secetă la răsărirea culturilor și îngheț târziu de primăvară, afectând toate tipurile de culturi de pe teritoriul țării noastre. Un număr mare de daune au fost avizate și la culturile de viță-de-vie, Agra Asigurări înregistrând avizări de daune la peste 90% din suprafață asigurată, pentru riscul de îngheț târziu de primăvară. Suplimentar, peste 30% din suprafața asigurată a fost avizată și pentru riscul de grindină. 

„Dintre cele aproximativ 7.000 de polițe emise, aproape jumătate au înregistrat avizări de daune. La nivel național, 60% din totalul avizărilor au fost pentru grindină, 23% pentru pachetul de reîntoarcere (reînsămânțare) și 17% pentru înghețul târziu de primăvară. Luna mai a acestui an a fost luna cu cele mai multe avizări de daună de când Agra Asigurări este pe piață, cu peste 1.400 de avizări”, a declarat Horia Adrian-Lupu, director general al Agra Asigurări.

Cele mai afectate judeţe au fost Constanţa (801 de avizări), Teleorman (331 de avizări) şi Giurgiu (261 de avizări). În ceea ce privește riscurile, cele mai multe avizări au fost pentru grindină, furtună, secetă în faza de răsărire și îngheț târziu de primăvară.

„Suntem motivați să sprijinim fermierii din România în momentele dificile. În aceste perioade caracterizate de instabilitate climatică, este important ca fermierii să fie complet protejați și să aibă o plasă de siguranță financiară pentru a-și putea continua afacerile în parametrii optimi”, subliniază Horia Adrian-Lupu.

În acest moment, toți evaluatorii companiei se află pe teren și lucrează intens pentru finalizarea proceselor de evaluare a daunelor.

Specialiștii anunță că temperaturile vor continua să crească în România, în următorii ani. „Această creștere va intensifica frecvența, intensitatea și durata valurilor de căldură care vor afecta în particular agricultura din Oltenia și Muntenia. În același timp, studiile indică o creștere a caracterului torențial al ploilor și o scădere a numărului de zilelor cu precipitații moderate. În plus, studiile recente indică și o scădere notabilă a cantității totale de precipitații în câmpiile agricole din sud. Acest dezechilibru va agrava secetele (anticipate să crească în frecvență și intensitate) care deja au un impact semnificativ în climatul actual”, precizează dr. Bogdan Antonescu, expert în schimbări climatice.

Analize recente arată că dacă reușim să reducem emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050, pierderile din producția de porumb ar putea fi de 8-10 %. „Dacă însă continuăm pe un traseu cu emisii foarte ridicate pierderile ar ajunge la 10-13 %, iar în anii cu secetă severă ar putea fi și mai mare mai ales în Oltenia și Muntenia. Grâul pare mai rezilient, dar calitatea boabelor se va deteriora din cauza stresului termic în faza de maturare”, a adăugat dr. Bogdan Antonescu.

Foto: Agra Asigurări

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis Comisiei Europene o solicitare oficială pentru acordarea unui sprijin financiar excepțional din rezerva agricolă a Uniunii Europene, în contextul pierderilor semnificative înregistrate de fermierii din sectoarele pomicol și viticol.

MADR a propus un sprijin financiar de urgență în cuantum de minimum 3.000 euro/ha, care să acopere o parte din cheltuielile eligibile necesare reluării ciclului de producție. Autoritățile române și-au exprimat disponibilitatea de a furniza toate datele justificative necesare pentru fundamentarea unei decizii favorabile.

În primăvara anului 2025, plantațiile pomicole și viticole aflate pe rod au fost grav afectate de episoade succesive de îngheț târziu, cu temperaturi ce au coborât până la minus 7,3°C, înregistrate în mai multe regiuni din țară. Potrivit estimărilor actuale, peste 16.400 de hectare de culturi au fost compromise, iar pierderile financiare pentru fermieri se ridică la mai mult de 49 milioane de euro.

Situația gravă cu care se confruntă fermierii din țara noastră a fost semnalată și în Consiliul AgriFish desfășurat în luna mai la Bruxelles, unde ministrul Florin Barbu a informat statele membre și Comisia Europeană cu privire la amploarea pagubelor cauzate de înghețul târziu de primăvară și grindină în România. „Ne confruntăm cu o situație dramatică în pomicultură și viticultură, sectoare esențiale pentru economia rurală. Solicităm Comisiei Europene să activeze mecanismele de sprijin din rezerva agricolă pentru a salva aceste exploatații de la colaps. Este un moment în care solidaritatea europeană trebuie să se manifeste concret”, a declarat Florin Barbu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!