moldova - REVISTA FERMIERULUI

Ambiția susținută cu care pornești în carieră, munca și pasiunea cu care i te dedici agriculturii te pot ajuta să devii tot mai puternic și mai mare. Dacă din primul moment parcurgi în acest fel, neîncetat, o viață întreagă, ajungi să deprinzi cea mai nobilă formă a înțelepciunii antreprenoriale, având posibilitatea de a depăși, chiar și prin profit, perioadele dificile ale pieței industriei agricole.

Marsat SA Roman este un lider al pieței agricole din Moldova, cu unele dintre cele mai mari și mai performante silozuri din această zonă, și are ca obiect principal de activitate depozitarea și producția agricolă în sectorul vegetal.

Administratorul acestei afaceri agricole este inginerul Vasile Balcan, un agronom veritabil, ajuns astăzi la onorabila vârstă de 67 de ani. Domnia sa conduce cu mână de fier și cu blândețea firii deopotrivă această întreprindere agricolă. Societatea a avut încă din anul 2015 o cifră de afaceri de peste 21 de milioane de euro. În prezent, Marsat are în derulare contracte și colaborări, în domeniul agricol, cu peste o sută de mici agricultori și cu peste 50 de societăți comerciale de profil.

„Vrem să trecem cât mai mult pe digitizare, pe utilaje care să fie echipate cu GPS și, dacă se poate, chiar autonome.”

Vasile Balcan face agricultură din 1981, începând această carieră profesională imediat după absolvirea Facultății de Agronomie. În prima parte a îndelungatei sale profesii s-a ocupat numai de mecanizare, dar din 1995 a trecut la lucrarea terenurilor și înființarea culturilor vegetale mari. De atunci face numai acest lucru, iar în toată această perioadă de aproape jumătate de secol a activat numai în domeniul agricol. „Agricultura, așa cum am susținut dintotdeauna, reprezintă motorul care pune în funcțiune întreaga economie a regiunii și a țării. Faptul că societatea Marsat e cotată ca fiind una dintre firmele de prim rang din agricultura județului Neamț este benefic atât pentru producători, cât și pentru comercianți”, spune Vasile Balcan. Spre exemplu, pentru activitatea desfășurată pe parcursul anilor trecuți în domeniul agricol, societatea a ocupat locul I în județul Neamț la categoria întreprinderi mijlocii și locul II pe țară la categoria Agricultură, Silvicultură și Pescuit, întreprinderi mijlocii, activitate auxiliară agriculturii și activități post-recoltare. De asemenea, societatea a primit o diplomă de excelență în afaceri pentru ocuparea locului I timp de șapte ani consecutiv la aceeași categorie. „Societatea Agromec Roman SA se ocupă numai cu lucrări și producție vegetală, iar societatea Marsat, numai cu comercializare, fiindcă la raportul comerț-producție depășeam 30% și nu mai eram eligibil pentru subvenția APIA, și a trebuit să mutăm toate contractele”, precizează inginerul Vasile Balcan.

 

Circa 2.600 ha exploatate, 700 ha în proprietate

 

Fiind un fermier cu o vastă experiență, trecut prin toate sistemele politice și agricole, am vrut să aflăm de la Vasile Balcan despre evoluția agriculturii în zona dumnealui. „Ca profesie, sunt la bază inginer mecanic agricol, practic lucrez în domeniu din 1981 și am trecut de la lucrări de mentenanță și exploatare de utilaje la exploatare agricolă, respectiv la lucrări în câmp efectiv și la producții vegetale. E clar că în decursul acestor ani am parcurs cam tot ceea ce a însemnat evoluția mecanizării în agricultură. Începând de la combinele tractate și până la combinele de ultimă generație de la această dată, așa că progresul în domeniu l-am simțit pe toată această perioadă.”

din ferma in ferma 245 vasile balcan 2

În prezent, Vasile Balcan lucrează circa 2.600 de hectare pe raza a două județe, având patru ferme dispuse în așa fel încât condițiile climaterice să nu îi fie total nefavorabile în anumite perioade. Suprafețele agricole sunt și în zona colinară și de munte, în zona localităților Roman și Bucecea din județul Neamț.

„Anul acesta, au venit mari poveri pe spatele producătorilor agricoli. Asta, din cauza prețurilor foarte mari care au fost pe piață la tot ceea ce a însemnat inputuri, carburant, energie electrică, gaz, toate au contribuit la coșul de cheltuieli.”

Vasile Balcan a specificat că nu intenționează să mărească suprafața exploatată. „Noi avem 700 de hectare în proprietate și restul suprafeței este în arendă. Am lucrat la un moment dat vreo 3.500 de hectare. A mai fost și zona localității Sascut (n.r. la sud de Bacău), la care am renunțat fiind mai îndepărtată în executarea lucrărilor. Ca tendință, este clar că în perioada următoare, având în vedere și lipsa de personal calificat, vrem să trecem cât mai mult pe digitizare, pe utilaje care să fie echipate cu GPS și, dacă se poate, chiar și autonome, în vederea executării lucrărilor. Vrem să rezolvăm problema fertilizării și a erbicidării care sunt foarte importante, apoi trebuie să urmărim cât mai repede să ne echipăm cu utilaje de ultimă generație.”

din ferma in ferma 245 vasile balcan 3

 

Irigațiile, speranța pentru producții profitabile

 

În opinia lui Vasile Balcan, 2023 este un an total atipic. „Nu am avut un an ca acesta în niciunul dintre cei pe care i-am parcurs. Și asta, din mai multe puncte de vedere. Din punct de vedere climateric, este clar că am avut secetă aproape în fiecare an. În schimb, anul acesta au venit mari poveri pe spatele producătorilor agricoli, în sensul în care s-au produs cereale oleaginoase cu cheltuieli foarte mari la hectar. Asta, din cauza prețurilor foarte mari care au fost pe piață la tot ceea ce a însemnat inputuri, carburant, energie electrică, gaz, toate au contribuit la coșul de cheltuieli. Practic, când e să tragi acum linie, chiar dacă ne dă 1-1,1 lei/kg de grâu, noi îl vindem cu 0,85 lei/kg. Și bineînțeles că nici producțiile nu ne-au ajutat prea mult anul acesta. Am avut în primăvară două luni de secetă, dar exact când trebuia apă. De exemplu, la cereale nu am avut apă și ne-a diminuat foarte mult producția. Normal că la cheltuielile pe care le-am avut eu trebuia să am producții de cel puțin 7.500 kg/ha. Am făcut 5.700 kg/ha. Ca atare, deja e diferență din producție nerealizată. Dacă înmulțesc cu 850 este pierdere. Or, acest lucru se întâmplă în condițiile în care noi avem niște facilități în aprovizionare și alte avantaje. Adică nu-s aceleași cheltuieli ca la orice producător, care mai are și creditare, și alte greutăți.”

„Probabil că vom trece la o renunțare totală la arătură. Deocamdată, pentru culturile de primăvară facem arătură cu întoarcerea brazdei, pentru culturile de toamnă pregătim din cultivator.”

Ca structură de culturi, pentru a realiza asolamentele, la Marsat se cultivă rapiță, grâu, orz, floarea-soarelui, porumb, sfeclă. Despre aceasta din urmă, Vasile Balcan încă nu știe dacă s-o continue în structura de culturi. „Sunt culturi care ne ajută în primul rând la realizarea asolamentelor și a tehnologiilor pentru fiecare cultură în parte.”

din ferma in ferma 245 vasile balcan 4

Pentru cereale, Marsat își produce sămânța necesară achiziționând bază și cultivând C1 și cultură permanentă. „Probabil în perioada următoare vom trece la o renunțare totală la arătură. Deocamdată, pentru culturile de primăvară efectuăm arătură cu întoarcerea brazdei, pentru culturile de toamnă pregătim din cultivator”, a menționat inginerul Vasile Balcan, care a ținut să accentueze că din cauza războiului din Ucraina o să fie tot mai greu pentru agricultură. „Foarte multe societăți agricole vor fi afectate, în special cele mai mici. S-au aventurat anul trecut, pentru că au avut cheltuieli mici și valorificare, nu și-au făcut rezerve și acum le este aproape imposibil. Suntem de acord cu ajutorul acordat Ucrainei, dar până la un  punct. Anul trecut, firma noastră a fost printre primele care a trimis ajutoare în Ucraina, așa cum a făcut toată țara, fiecare contribuind cu ce s-a putut. Asta nu înseamnă că nu trebuie să ni se respecte și nouă drepturile la nivel de Comunitate Europeană, unde nouă ni se impun reguli drastice.”

Și pentru că Vasile Balcan a amintit seceta cruntă din zona Moldovei, fermierul ne-a zis că Marsat a demarat deja un proiect de irigații, respectiv irigare cu alimentare din Siret – stație proprie. „Au fost demarate două proiecte și ne-am oprit cu cel din stânga, de lângă râul Moldova, și bine am făcut. Acolo am pierdut 50 de hectare din cauza construcției noii autostrăzi (n.r., Autostrada Moldovei A7). Practic, ne-a anulat în diagonală toate terenurile. Acum o să ne fie foarte greu la lucrări, să vedem pe unde o să ne ducă drumurile. Am vrut autostrăzi, dar uite că de data asta o să fim cei mai afectați. Scriptologia pentru irigații este foarte, foarte, foarte grea. Noi încă din februarie anul trecut am demarat proiectul, am căutat obținerea aprobărilor și a tuturor avizelor și nici la această dată nu sunt în totalitate obținute. Vom face primele 150 de hectare irigate mai mult ca sigur, în perioada următoare.”

din ferma in ferma 245 vasile balcan 5

 

Puterea medie în fermă, 400 CP

 

Având în vedere profesia interlocutorului nostru, inginer mecanic, nu puteam să nu abordăm și domeniul tehnicii agricole. „Dacă ar fi să fac o comparație la nivelul anului 1990, la acel moment aveam un parc enorm de tractoare, fiind și directorul fostei SMA Bâra (n.r., Stațiunea pentru Mecanizarea Agriculturii Bâra), pe care am privatizat-o ulterior, devenind societatea Marsat SA de astăzi. Pe timpuri aveam vreo 270 de tractoare în parc, cu puteri cuprinse între 45 și 110 CP. Totodată, aveam 67 de combine Gloria. Practic, în decursul anilor a mai scăzut și suprafața lucrată, față de momentul anului 1990, dar și randamentele tractoarelor și mașinilor agricole au crescut foarte mult. Astăzi, de exemplu, lucrăm 2.600 de hectare cu patru combine, din care două de ultimă generație: Case IH Axial-Flow 7250 și 9250 (n.r. AFS Harvest Command)”, arată Vasile Balcan.

din ferma in ferma 245 vasile balcan 6

În ceea ce privește tractoarele, Marsat are un parc de 12 unități. „Dar nu lucrăm cu toate la capacitate maximă. Dacă în urmă cu nu mai târziu de zece ani lucram cu o gamă de putere medie de 200 CP, acum creșterea puterii medii a ajuns la 400 CP. Bineînțeles că gama de cultivatoare, semănători și alte utilaje am adaptat-o la puterea tractoarelor. În decursul anilor am avut cam toate mărcile de utilaje. Am trecut la Case IH datorită performanței oferite de aceste utilaje, în special datorită raportului bun între calitate și consum. Consumul de carburant este foarte important în relația economică de la această dată”, ne-a spus în încheiere inginerul Vasile Balcan.

 

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2023

Abonamente, AICI!

Publicat în Din fermă-n fermă!

Asociația Grânarii Iași, într-o scrisoare deschisă trimisă autorităților române, trage un semnal de alarmă și solicită adoptarea urgentă a unor măsuri compensatorii pentru fermierii afectați de seceta severă. De asemenea, punctează nevoia reabilitării sistemului național de irigații prin lucrări ample care să fie cuprinse într-un proiect de țară pentru agricultură.

20220720 135207

„În cursul acestei săptămâni, asociația noastră a efectuat vizite tematice la fermierii ale căror culturi au fost compromise de seceta pedologică, un fenomen resimțit în principal în regiunea Moldovei, conform celor mai recente analize și declarații ale directorului general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), doamna Elena Mateescu. Constatările din teren și situația centralizată de către reprezentanții noștri indică un grad de afectare semnificativ care ar impune fără întârziere declararea stării de calamitate cauzată de seceta pedologică severă şi arşiţa atmosferică în zonele respective. Cerem imperios această măsură, având în vedere că dintr-o suprafață analizată de aproximativ 13.000 de hectare, 76% este compromisă total. Cifrele raportate de peste 25% din fermierii pe care îi reprezentăm arată situația dramatică prin care aceștia trec, având în vedere procentele culturilor afectate. Astfel, la porumb, procentajul este de 94%, la grâu – 63%, la floarea-soarelui – 75%, la rapiță – 61%, la soia – 79%, la orz – 62%, la sfeclă de zahăr – 60%, la mazăre furajeră – 70%, iar la lucernă – 53%.  Toate aceste culturi nu beneficiază de irigații!”, se arată în scrisoarea deschisă a Asociației Grânarii Iași.

20220720 115139

20220720 140135

20220720 120803

Situația din 2022 este efectul unei tendințe care se manifestă de zeci de ani în regiunea Moldovei, aspect pentru care asociația a solicitat în mod repetat ca zone semnificative din regiune să fie cuprinse în Planul Național Strategic la capitolul dedicat zonelor cu constrângeri naturale, pentru a evita adâncirea unor disparități evidente față de alte regiuni care sunt ocolite de fenomentul secetei pedologice severe sau care beneficiază deja de irigații care limitează efectele nocive. 

„Reiterăm nevoia unor decizii concrete și urgente care să includă despăgubiri pentru fermierii afectați de acest fenomen, utilizând fonduri de la bugetul de stat care pot fi completate/decontate prin mecanismele europene de solidaritate și de sprijin în situații de calamitate. Vă rugăm să identificați resursele financiare necesare până la rectificarea bugetară! În egală măsură, considerăm că instrumentele pentru reabilitarea sistemelor de irigații din țară nu trebuie să se rezume doar la măsuri de modernizare a instalațiilor vechi, ci ar trebui să fie cuprinse într-o foaie de parcurs a unui proiect de țară, cu intervenții planificate și coordonate cu celeritate, delimitate în urma unui demers de cadastrare a apelor și terenurilor, pentru a depăși situații care trenează de mai bine de 30 de ani. Dată fiind situația geopolitică actuală și pericolele stringente la adresa securității alimentare, portofoliul Agriculturii trebuie să fie ridicat la un nivel strategic care să permită intervenții inclusiv prin prezența ministrului de resort în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.  Este binecunoscută starea sectorului agricol românesc care traversează o perioadă extrem de dificilă, iar situația din regiunea noastră este accentuată de creșterile accelerate ale prețurilor la inputuri și energie electrică, de soluțiile limitate de depozitare și de transport, precum și de problemele specifice proximității față de războiul din Ucraina. În urma vizitei efectuate în România și a discuțiilor purtate cu reprezentanții asociației noastre, toate aceste aspecte l-au determinat pe președintele Comisiei de Agricultură a Parlamentului European, domnul Norbert Lins, să afirme că supraviețuirea fermierilor noștri este pusă sub semnul întrebării. Ne arătăm disponibilitatea și vă rugăm să acceptați ca reprezentanții asociației noastre să participe la ședințele comitetului interministerial care se ocupă de gestionarea problemelor specifice secetei pedologice”, mai precizează scrisoarea grânarilor Moldovei.

20220720 094203

În opinia președintelui asociației, Emil Bălteanu, în absența unei abordări constructive și obiective din partea autorităților române, efectele pot fi dramatice, mergând până la falimentul fermierilor din regiunea Moldovei.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

În perioada 30 iunie - 2 iulie 2022, Asociația Grânarii, prin seria de evenimente marca Sfatul Grânarilor, organizează prima edițe AGRIVENTURA, un eveniment sădit în jurul fermierilor, al culturilor și al culturii. Pe platforma experimentală Panifcom de la Podu Iloaiei - Iași (o platformă tehnologică de 140 de hectare), la AGRIVENTURA se va celebra tot ce are mai bun pământul din aceste locuri de oferit.

Ediția pilot a evenimentului SFATUL GRÂNARILOR – AGRIVENTURA 2022 cuprinde demonstrații de tehnică agricolă, standuri expoziționale de prezentare a peste o sută de companii și branduri naționale și internaționale de utilaje agricole, companii producătoare de semințe, standuri și echipamente zootehnice, inputuri, furnizori de soluții complete pentru ferme, prestatori de servicii pentru agricultură. Evenimentul AGRIVENTURA este organizat de Asociația Grânarii alături de cei patru sponsori premium: Agrisol, Bayer, Corteva Agriscience și Syngenta.

„Ne dorim ca acest eveniment să fie deschis atât specialiștilor, fermierilor, autorităților, cât și publicului larg, pentru a înțelege determinarea și pasiunea pe care noi o punem în activitatea noastră, pentru o agricultură cât mai sănătoasă și mai eficientă. Agricultura este un domeniu strategic, mai ales în contextul crizei actuale din Ucraina, iar noi, fermierii din Moldova, trebuie să ne evidențiem și să ne creștem relevanța agricolă regională și europeană. Pentru că agricultura este o activitate care ne privește toți, așteptăm cât mai multă lume alături de noi, de la copiii de grădiniță până la seniori. Toți cei care vor ajunge la AGRIVENTURA vor trăi o experiență completă de informații, tehnologie, muzică, gastronomie și tradiții”, arată Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii.

În seara zilei de joi – 30 iunie, de la ora 19:00, Lupii lui Alex Calancea vor susține un concert în câmp.

 

Trei zile de aventură în natură

 

La AGRIVENTURA, în toate cele trei zile, vizitatorii vor avea parte de o experiență completă de informații, tehnologie, muzică, gastronomie și tradiții renăscute ale satului românesc.

„Ne propunem ca AGRIVENTURA să reunească prin ediția princeps, sub o singură cupolă, trei evenimente similare, organizate anul trecut și dedicate cultivatorilor de grâu, porumb și floarea-soarelui. Fiecare din cele trei zile va avea specificațiile sale cultural-educative”, spune Cezar Andrei Musteață, vicepreședinte Asociația Grânarii.

O parte a evenimentului va fi dedicată prezentării platformelor experimentale pentru culturile de grâu, porumb și floarea-soarelui. „Scopul principal este de a cunoaște potențialul hibrizilor și a soiurilor testate în cadrul acestor platforme și de a evidenția cele mai bune rezultate pentru zona județului Iași”, punctează Cezar Andrei Musteață.

A doua parte a evenimentului este dedicată târgului de utilaje agricole, demonstrațiilor agricole în câmp, furnizorilor de inputuri, servicii și produse pentru agricultură. Va avea loc și „Conferința anuală GRÂNARII”, la care vor participa reprezentanți ai autorităților statului, europarlamentari, reprezentanți ai mediului universitar, fermieri și reprezentanți ai structurilor asociative.

A treia parte a evenimentului este dedicată activităților cultural educative, în cadrul acțiunii „Elogiul Satului Românesc”. În program vor fi incluse diverse activități, inclusiv pentru copiii fermierilor de astăzi, marii fermieri de mâine.

Asociația Grânarii este o organizație non-profit a fermierilor din județele de est ale României (Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galați, Buzău), înființată în anul 2017, cu sediul în județul Iași și un număr de 145 membri fermieri, care lucrează o suprafață de peste 48.000 de hectare. Tipurile de culturi cultivate predominant de către membrii Asociației Grânarii sunt: porumb, floarea-soarelui, grâu, orz și rapiță.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, promite despăgubiri pentru toți agricultorii afectați de secetă. Însă condițiile, valoarea despăgubirilor ori când își vor primi fermierii banii sunt informații care nu se știu la acest moment. „Abia după ce vom cunoaște situația reală a pagubelor, vom putea face necesarul de bani. Probabil că după recoltat vor ajunge banii la agricultori”, a spus Adrian Oros într-un briefing de presă, desfășurat azi, 15 aprilie 2020, la Ministerul Agriculturii.

Oficialul guvernamental a precizat că astăzi, în ședința de guvern, va fi aprobată baza legală care să permită acordarea despăgubirilor. Există acte normative, însă ele nu au norme de aplicare, nu există regulamente. „De zece ani, în România, fermierii n-au mai fost despăgubiți pentru seceta pedologică. A lipsit cadrul legislativ pentru constituirea acelor comisii locale, județene care să constate calamitățile din agricultură. Vom îndrepta aceste lucruri în ședința de guvern (n.r. azi, 15 aprilie 2020, ora 17). Însă, rog fermierii, organizațiile de udători să încheie contracte cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare pentru irigații. În prezent sunt încheiate 766 de contracte pentru 830.000 de hectare. În total s-ar putea iriga 1.061.000 de hectare”, a afirmat ministrul. Așadar, se vor constitui comisii și comitete, care vor constata pagubele, se vor centraliza datele, se va face necesarul de bani și abia apoi se va ști cu exactitate cât va încasa fiecare agricultor afectat.

La ora actuală, nici măcar fermierii nu știu dacă întorc, ce și cât întorc din culturile semănate toamna trecută. Ploile căzute în noaptea de 14 spre 15 aprilie a.c. le-a mai adus un dram de speranță, dar, după cum arată Administrația Națională de Meteorologie, seceta extremă nu se lasă dusă. În majoritatea zonelor precipitațiile au fost nesemnificative, 5 litri/mp, izolat în nord-vestul țării au fost cantități de 10-15 litri/mp. În perioada 20-27 aprilie, ANM preconizează cantități de precipitații de 10-20 litri/mp în partea vestică a României. Restul țării va continua să sufere din lipsă de apă.  

Potrivit datelor MADR, în toamna 2019 s-au însămânțat peste 2,9 milioane de hectare. Rămâne de văzut ce suprafețe și ce culturi se vor întoarce. Ministrul Agriculturii nu părea prea optimist în privința recoltelor din acest an.

Publicat în Știri

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, cu ocazia celei de-a doua ediții a Zilei Porumbului – Iași, dr. ing. Grigore Oprea, șef laborator producere sămânță în cadrul INCDA Fundulea, recunoaște că tinerii angajați în sectorul cercetării agricole vin doar pentru a dobândi experiența necesară migrării către alte companii cu capital străin.

El mai spune că majoritatea firmelor care au venit în România au cel puțin unul sau doi cercetători de la Fundulea și își dorește ca statul român să se implice mai mult și să finanțeze mai consistent cercetarea agricolă.

În data de 26 septembrie a avut loc cea de-a doua ediție a evenimentului „Ziua Porumbului” – Iași, 2019.

Evenimentul organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România, s-a desfășurat pe Platforma Expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL Târgu Frumos, comuna Balș, sat Boureni. Partenerul principal al evenimentul a fost compania Syngenta.

Pe platforma de la Agro Ilmar au fost cultivați, în 2019, nu mai puțin de 55 de hibrizi de porumb, câte cinci de la fiecare companie parteneră la Ziua Porumbului Iași 2019.

Revista Fermierului: Domnule Oprea, pe masa de prezentare a INCDA Fundulea putem observa expuși o serie de hibrizi de porumb cu notorietate printre fermierii români. Vorbiți-ne, vă rugăm, despre cei care sunt căutați cel mai mult de producătorii agricoli din Moldova.

Grigore Oprea: În cadrul lotului demonstrativ de la Târgul Frumos, INCDA Fundulea a fost prezent cu cinci hibrizi de porumb. Vârful de lance al INCDA Fundulea este hibridul Olt (FAO 480, umiditate la recoltare de 29,43 la sută, producție totală de 10 323 kilograme boabe la hectar STAS, umiditate 14 la sută). Urmează Fundulea F 376 (FAO 470, umiditate la recoltare 27,87 la sută, 10 165 kilograme boabe porumb/ha STAS), Fundulea F 423 (FAO 470, umiditate la recoltare 25,10 la sută, 10 305 kilograme boabe porumb/ha STAS), Oituz (FAO 350, umiditate la recoltare 18,83 la sută, 10 055 kilograme boabe porumb/ha STAS) și Paltin (FAO 460, umiditate la recoltare 24,67 la sută, 10 499 kilograme boabe porumb/ha STAS). Cei doi din urmă au prins foarte bine în județele din Moldova, în special în Iași și în Botoșani.

Ca o paranteză, hibridul Fundulea F 423 (semisticlos) se cultivă foarte mult pentru mălai grișat. O moară din județul Prahova cumpără sămânță hibridă de la Fundulea, o distribuie fermierilor și apoi recoltează sămânța comercială pentru a face mălai grișat.

Revenind, un alt hibrid consacrat este Olt. Acesta se cultivă pe 1 500 de ha de loturi de hibridare la nivel național, iar Fundulea F 376 se cultivă pe 500 de ha. Olt este hibridul cu suprafața cea mai mare dintre loturile de hibridare.

Singurul lucru la care mai este de lucrat la hibrizii Fundulea, la cei semitardivi, grupa FAO 400-500, este acela că nu pierd mai repede apa și nu pot fi recoltați mecanizat. Cum toată lumea vrea să recolteze mecanizat, asta ni se reproșează în prezent.

Mai sunt însă 10-20 la sută dintre fermieri care au o vârstă respectabilă și care, în spatele casei, doresc să aibă un porumbar în care să aibă un astfel de hibrid, cu știulete mare, bob dentat, foarte mare.

R.F.: Care este punctul dumneavoastră de vedere, în calitate de specialist, cu privire la semănatul cu semințe din pătul? Unii mici fermieri încă mai practică un astfel de tip de însămânțare a porumbului.

G.O.: Micilor agricultori le recomand să nu păstreze sămânța din pătul, ci să cumpere sămânță hibridă, deoarece sămânța din pătul începe să se desfacă în formele parentale din care este alcătuită, până când ajunge la dezintegrare, la linia-mamă și la linia-tată. Acest fenomen se produce treptat, în primul an - 10 la sută, al doilea - 20% etc. Se desface până la 50 la sută în formele parentale din care este alcătuită sămânța respectivă.

R.F.: Mai avem cercetare specializată în România, în condițiile în care INCDA Fundulea se luptă să supraviețuiască pe o piață concurențială acerbă?

G.O.: Încercăm să ne menținem pe această piață. Ca dovadă, participăm la loturile demonstrative organizate la zilele porumbului de prin țară. În România, mai sunt două stațiuni, și anume cea de la Turda și cea de la Lovrin care crează hibrizi de porumb. Pentru Moldova erau două stațiuni – cea de la Podul Iloaiei și cea de la Suceava. Cele două creau hibrizi de porumb timpurii și foarte timpurii. În prezent, cercetare românească găsim la Fundulea, Turda și Lovrin (puțin).

R.F.: Cum reușiți să atrageți tinerii în cercetarea românească, să-i țineți în țară și să le împărtășiți din experiența dumneavoastră?

G.O.: Din păcate, în cercetarea românească, tinerii vin doar pentru un CV. Pleacă apoi la alte firme și se angajează în baza experienței de la Fundulea, de exemplu. Stau doi-trei ani și apoi pleacă unde găsesc locuri mai bune. Majoritatea firmelor care au venit în România au cel puțin unul sau doi cercetători de la Fundulea.

Salariile sunt foarte mici, nu sunt motivante. Din păcate, nici alte facilități nu se acordă.

R.F.: Există viitor pentru cercetarea românească?

G.O.: Viitor ar exista, dacă statul s-ar implica și ar da și ceva bani pentru cercetarea agricolă, în special. Cred că suntem singura țară de pe continentul european pentru care statul nu acordă un leu cercetării agricole.

R.F.: În ceea ce privește cota de piață, dintre produșii INCDA Fundulea, care este cel mai cunoscut hibrid de porumb?

G.O.: Pe zona Moldovei, trei hibrizi sunt mai reprezentativi, și anume Oituz, Olt și Paltin. Dacă în 1998 aveam 12 000 de ha de loturi de hibridare numai cu hibrizi românești și aproape 90 la sută din sămânță era produsă la Fundulea, acum cota de piață este de 12-15 la sută, din care 9-10 la sută este Olt.

R.F.: Considerați că porumbul reprezintă o cultură de viitor pentru agricultura românească?

G.O.: Porumbul reprezintă viitorul agriculturii românești, cu condiția ca prețurile de achiziție să fie unele atractive. De câțiva ani de zile, porumbul este cultura care aduce cel mai mare profit.

Publicat în Interviu

Foto credit: PAEFC

După o luptă strânsă cu faze la ambele porți, ca urmare a desfășurării finalei Campionatul European de Fotbal al Agențiilor de Plăți, România a reușit să ocupe un binemeritat loc II, după Republica Moldova, locul III revenindu-i Poloniei, potrivit anunțurilor postate de oficialitățile organizatoare pe pagina de Facebook a evenimentului - PAEFC - Paying Agencies European Football Championship.

Scorul care avea să stabilească învingătoarea și ocupanta locului I a fost de 2-1 în favoarea selecționatei Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) din Republica Moldova, în înfruntarea cu echipa AFIR.

Pentru locurile III și IV s-au luptat jucătorii agențiilor de plăți din Polonia și Bulgaria, prima echipă învingând cu un scor clar de 3-0.

„Câștigătoare a Campionatului european de fotbal al Agențiilor de Plăți a devenit echipa AIPA, obținând trofeul mult râvnit! Ieri, 14 mai, echipa Moldovei s-a calificat în semifinalele Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți, alături de echipele României, Bulgariei și Poloniei. Astfel, echipele câștigătoare ale semifinalelor au jucat astăzi, 15 mai curent, în finala mare a Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți, stabilind echipa câștigătoare a trofeului și clasamentul final al competiției: locul I- Republica Moldova, locul II- România și locul III – Polonia”, au anunțat, la rândul lor, câștigătorii, pe pagina lor de socializare.

Marți, 14 mai 2019, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunța că echipa României se califica în semifinalele Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți, alături de echipele Republicii Moldova, Bulgariei și Poloniei. România urma să joace astăzi împotriva Bulgariei, iar Republica Moldova urma să întâlnească Polonia în cele doua semifinale programate a se desfășura simultan, începând cu ora 10.00, la Baza sportivă a comunei Berceni.

Echipele câștigătoare ale semifinalelor urmau să joace finala mare a Campionatului European de Fotbal al Agențiilor de Plăți, începând cu ora 12.00. Finala mică avea să stabilească echipa care se va clasa pe locul III în clasamentul final al competiției.

Organizatorii competiției au invitat echipa Federației Române de Fotbal (FRF) pentru a susține un meci demonstrativ împreună cu selecționata agențiilor de plăți din Europa, compusă din câte un reprezentant al fiecărei țări participante. Din echipa FRF au făcut parte oficialii federației și ambasadorii fotbalului românesc, printre care Răzvan Burleanu, Gabriel Bodescu, Miodrag Belodedici, Mirel Rădoi, Ion Vlădoiu, Lucian Sânmărtean, precum și domnul deputat Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților a României.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, împreună cu Asociația Ceresport, a organizat, în perioada 12 – 15 mai 2019, prima competiție sportivă destinată funcționarilor din agențiile de plăți de la nivel european, Campionatul European de Fotbal al Agențiilor de Plăți. În competiție s-au înscris opt echipe ale agențiilor de plăți din Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Lituania, Moldova și România.

Publicat în Eveniment

Unul dintre cele mai presante și incomode adevăruri care trebuie asumat de noi, ca industrie, vizează impactul pe care agricultura îl are asupra schimbărilor climatice, scriu experții Corteva Agriscience într-un articol recent despre modul în care sectorul de profil ar putea deveni o parte din soluția acestei probleme globale.

Cu toate că s-a vorbit mult despre efectele negative cu care se confruntă fermierii și agricultorii ca urmare a creșterii temperaturii și a modului în care se schimbă vremea, adevărul este că și industria specializată este o parte din această problemă, admit cei din sector.

În prezent, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), agricultura este responsabilă pentru cel puțin 14% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră.

„Dacă ar fi să facem o comparație, agricultura mondială generează mai multe emisii cu efect de seră decât industria de transport și suntem foarte aproape de valorile privind emisiile generate de domeniul industrial”, au adăugat analiștii Corteva.

Creșterea animalelor și cultivarea principalelor plante precum orezul duc la producerea unei cantități foarte mari de metan. Chiar și simplul arat al terenurilor agricole duce la eliberarea unei cantități de dioxid de carbon în sol. Combustibilii fosili și îngrășămintele folosite în domeniul agricol eliberează cantități mari de carbon, în timp ce activitățile de despădurire și alte schimbări în utilizarea terenurilor agricole afectează capacitatea Planetei de a absorbi carbonul.

„Așa cum fermierii și alte persoane din industrie lucrează intens pentru a identifica soluții pentru dublarea producției de alimente necesare pentru hrănirea unei populații de circa nouă miliarde de persoane, estimare care vizează anul 2050, și noi trebuie să lucrăm mai inteligent, mai eficient și să reducem amprenta de carbon”, se mai precizează în documentul de presă al companiei. „Vestea bună este că dispunem de talentele și de inovațiile necesare pentru a ne ridica la nivelul acestei provocări. Trebuie doar să găsim voința necesară la nivel colectiv”.

„Sunt optimist și cred că putem. Dincolo de aspectele etice și morale, beneficiile economice care derivă din schimbarea comportamentului vor fi numeroase. Orice schimbare a modelelor de afaceri vine cu vești bune pentru inovatori și pentru cei care fac primii pași”, afirmă Jean Ionescu, director general Corteva Agriscience, România și Moldova. „Eu văd patru domenii asupra cărora ne putem concentra, ca industrie, pentru a produce schimbări”.

Primul pas, precizează Ionescu, ar fi să investim în practicile de administrare și utilizare a solului și terenurilor. Noile descoperiri din domeniul tehnologiilor digitale, al sistemelor de date, al echipamentelor de semănat și recoltat vin cu promisiunea de a îmbunătăți felul în care sunt administrate terenurile agricole și pășunile până la nivelul unor suprafețe mai mici de un acru. Aceste practici vor ajuta la refacerea solurilor ineficiente și la promovarea reîmpăduririi pe scară largă. Și în România se folosesc drone, sateliți și soluții de agricultură digitală pentru a îmbunătăți procesele de producție și pentru a eficientiza costurile cu inputurile necesare pentru obținerea de producții-record pe unitatea de suprafață.

În al doilea rând, a mai adăugat directorul general al Corteva România și Moldova, vom avea nevoie de mai multe investiții în domeniile biotehnologiilor și tratării semințelor, care vor duce la obținerea unor randamente mai bune și a unor recolte mai rezistente la secetă, boli și dăunători. Reproducerea prin intermediul tehnologiilor CRISPRS-cas, de exemplu, are potențialul de a revoluționa productivitatea recoltelor răspunzând nevoii întregii lumi de a dispune de hrană proaspătă, integrală și bogată în nutrienți. Această tehnologie oferă oportunități și în domeniul biocombustibililor obținuți din plante dintr-o a doua cultură, fără a concura astfel pentru suprafața de teren alocat pentru producerea de produse agricole sau cu terenurile acoperite de păduri atât de importante pentru captarea carbonului.

În al treilea rând, vom avea nevoie să ne murdărim cizmele cu noroi ieșind mai mult pe teren, în special în țările în curs de dezvoltare, pentru a putea construi o infrastructură de operare, transport și distribuție mai bună. O cantitate prea mare din hrana produsă pe glob putrezește în drumul spre piețe, iar aceste ineficiențe duc la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră. În același timp, putem oferi mai multe soluții agronomice pentru a ajuta fermierii și comunitățile rurale să-și îmbunătățească modelele de producție.

„Recomandăm fermierilor români semănatul în miriște pentru conservarea apei în sol și reducerea tasării solului prin treceri repetate cu mașini agricole. Oferim, de asemenea, hibrizi de porumb cu toleranță îmbunătățită la efectele secetei, hibrizi de floarea-soarelui și rapiță cu toleranță la erbicide, rezistență îmbunătățită la boli, asigurând în același timp producții ridicate cu un număr redus de tratamente”, a mai menționat Jean Ionescu.

În al patrulea rând, avem nevoie să mărim aria în care ne facem simțită prezența și să creăm platforme de colaborare open-source care să faciliteze inovarea și să aducă în față cele mai bune idei, atât din interiorul, cât și din exteriorul industriei.

„Mărcile puternice, așa cum este Corteva Agriscience, au puterea de a reuni cei mai buni și promițători jucători din lanțurile de colaboratori, pornind de la furnizori, comercianți și mergând până la companiile alimentare sau cele producătoare de băuturi alcoolice cu care interacționăm zi de zi”, a punctat, de asemenea, oficialul companiei.

În plus, fiecare dintre noi trebuie să se implice mai activ în relația cu organismele de reglementare și în cea cu ONG-urile care vor avea un cuvânt de spus în transformarea viitorului și creionarea politicilor privind schimbările climatice. Să nu acționezi nu este o opțiune. Asta, pentru că aproape fiecare sector de afaceri va fi influențat, fie că vorbim despre companiile care fac eforturi să reducă amprenta de carbon, fie că vorbim despre companiile care vând produse și servicii pentru a-i ajuta pe alții să facă acest lucru.

„Vestea bună este că avem puterea mentală și imaginația necesară pentru a crea o nouă lume îndrăzneață în domeniul agricol. Trebuie doar să adăugăm la asta dorința de a face aceste lucruri prin intermediul unor investiții strategice și prin multă muncă și mâini murdare”, a conchis Jean Ionescu.

Publicat în Comunicate

Ca urmare a ploilor înghețate repetate, cât și a chiciurii, fenomene meteo care și-au făcut simțită prezența din plin în ultimele zile, pomicultorii din zona Constanței ar putea înregistra pierderi la cais și la piersic, iar fermierii din zona Moldovei s-ar putea confrunta cu pagube la culturile de orz și rapiță, se precizează în Jurnalul Agricol întocmit de ASAS și valabil pentru ziua de marți, 21 martie 2018.

„Este cert că pagube pot apărea ca urmare a fenomenelor meteo din ultimele zile în zona S.C.D.P. Constanța, acolo unde ploile înghețate s-au repetat, iar chiciura a persistat pe muguri mai mult de 24 de ore. Pierderi pot apărea la migdal - cu mugurii aproape deschiși, la cais și piersic prinși în faza de boabe roșii (este vorba de zona Constanța)”, se menționează în documentul citat. „Temperatura în zonele pomicole (minimele zilei, înregistrate în adăpostul meteorologic la 2 m de la nivelul solului/grosimea stratului de zăpadă), în cazul S.C.D.P. Constanța a fost de minus 1,8 grade Celsius, respectiv 0 cm strat de zăpadă”.

În ceea ce privește cultura mare, fermierii din regiunea Moldovei par să aibă și ei de suferit ca urmare a gerului înregistrat, fiind preconizate pagube la culturile de orz și de rapiță. Numai în cazul Tecuciului, temperatura a coborât chiar și la minus 13 grade Celsius, iar stratul de zăpadă a fost de circa șase centimetri.

Pericolul cel mai mare pentru culturile de câmp, mai spun specialiștii ASAS, poate veni de la apa stagnantă în zona culturilor agricole (cereale păioase și rapiță).

„În cursul zilei de ieri (n.r. - 20 martie 2018), ninsorile au continuat în toate regiunile țării. Temperaturile maxime din zonele cu culturi de toamnă au variat de la minus 5,1 grade Celsius (Cotnari) la 6,8 grade Celsius (Târgu-Jiu). În Moldova, temperaturile minime înregistrate ieri au coborât până la minus 13 grade Celsius (la Tecuci), iar stratul de zăpadă a fost în medie de 6 cm. În Bărăgan și în unele zone din nord-vest temperaturile minime au coborât spre minus 7 grade Celsius. Temperatura aerului a rămas în tot timpul zilei peste 0 grade Celsius doar într-o fâșie foarte îngustă din zona Turnul Severin-Calafat”, se mai menționează în Jurnalul ASAS.

Publicat în Cultura mare

Nu mai puțin de 39 de rachete antigrindină (RAG) au fost lansate ca urmare a instabilității atmosferice severe înregistrate în ultimele zile în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din Muntenia și Moldova și în punctele de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă.

Concret, în data de 27 mai 2017, UCCG Iași a intervenit cu 15 RAG, lansate din punctele Maxut, Coarnele Caprei, Hodora, Valea Racului și Ruginoasa. Formațiunile noroase convective s-au deplasat spre sud astfel că, în aceeași zi, UCCG Vrancea a utilizat alte 23 RAG pentru combaterea căderilor de grindină pe raza localităților Anghelești, Panciu, Poiana, Nicorești și Bolotești. Tot în data de 27 mai, din punctul Tufeni (Băicoi) din cadrul UPCCG Prahova, s-a intervenit cu o rachetă antigrindină pentru a combate fenomenele meteorologice periculoase din zonă.

„După cum se poate observa și din imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, probabilitatea de a se produce căderi de grindină a fost de 100%, dimensiunea greloanelor depășind pe alocuri 2,5 cm în diametru. Toate acțiunile de combatere a căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă au avut efectul scontat, iar în zona protejată nu s-au înregistrat pagube”, anunță specialiștii.

Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă a fost realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a structurii instituționale responsabile și a programului de dezvoltare a SNACP până în 2024, prin etape anuale. Managementul Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP, structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc.), precum și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Publicat în Comunicate

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista