Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie (ICDM) Cristian - Sibiu continuă proiectele dedicate managementului durabil al pajiștilor și optimizării resurselor furajere montane, prin acțiuni de teren desfășurate în etape strategice.

La data de 21 mai 2026, efectivele de ovine din rasa Țurcană au urcat la Păltiniș, la o altitudine de 1.457 de metri. În prezent, animalele valorifică cu succes pajiștile naturale din această locație, beneficiind de flora specifică zonelor montane înalte.

Concomitent cu această activitate, specialiștii din cadrul institutului au finalizat amenajarea loturilor experimentale de la ferma de cercetare a ICDM Cristian, care se întind pe o suprafață totală de aproximativ opt hectare. Pe această suprafață au fost aplicate lucrări agrotehnice complexe pentru îmbunătățirea troficității solului și creșterea valorii furajere a covorului vegetal:

• Supraînsămânțare cu amestecuri selecționate de graminee și leguminoase perene;

• Aplicare de amendamente și fertilizanți pentru optimizarea nutriției solului.

Aceste loturi experimentale urmează să fie valorificate alternativ, prin pășunat și cosit, pentru a studia dinamica regenerării vegetației și productivitatea animală în condiții controlate.

În următoarele două zile, ovinele din rasa Țurcană vor fi introduse în aceste loturi experimentale, marcând deschiderea noii etape de monitorizare științifică din acest sezon.

Prin aceste inițiative, ICDM Cristian își reafirmă rolul în dezvoltarea unor soluții tehnologice care sprijină sectorul zootehnic montan, demonstrând că productivitatea și conservarea biodiversității pot evolua în perfect echilibru.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Munții României se confruntă, asemenea altor regiuni alpine europene, cu degradarea accelerată a pajiștilor din cauza extremelor climatice din ultimul deceniu, ceea ce se traduce într-o reducere a vegetației bogate în nutrienți și o expansiune a speciilor invazive. Rezultatul este o pierdere atât în termeni de biodiversitate, dar și de productivitate a activităților agricole, amenințând astfel traiul comunităților montane și a patrimoniului imaterial reprezentat de acestea.

Pe 19 noiembrie 2025 a avut loc, la Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, a treia întâlnire a Consiliului Consultativ a factorilor interesați pe tema reconstruirii pajiștilor montane.

Demonstratorul regional Râu Sadului testează, din 2022, mai multe metode de revitalizare a pajiștilor montane, inclusiv tehnologii moderne, precum monitorizarea cu drone, în zonele Râu Sadului și Cristian–Păltiniș din județul Sibiu. Aceste demersuri fac parte din proiectul european MountResilience, coordonat de Universitatea din Milano, care testează soluții de adaptare în șase regiuni demonstrator din Europa.

Întâlnirea de la Cluj a avut ca obiectiv structurarea unui dialog, început încă din 2023 la Cristian – jud. Sibiu între părțile interesate: fermieri, administrația locală, experți și funcționari APIA, în vederea identificării unor soluții împărtășite, eficiente și eficace pentru a recrea simbioza dintre activitățile crescătorilor de animale și conservarea naturală a pajiștilor, care în trecut beneficiau de o mentenanță indirectă prin pășunatul montan.

Participanții la întâlnirea de la USAMV Cluj-Napoca au subliniat mai multe aspecte-cheie care vor fi valorizante prin recomandări de politici către decidenții din domeniu, cât și pentru calibrarea activităților demonstratorului regional pe teren:

1. Capacitatea administrativă insuficientă a primăriilor. Mai multe administrații locale nu dispun de resurse financiare și de personal specializat pentru realizarea corectă a amenajamentelor pastorale, documente vitale pentru gestionarea durabilă a pajiștilor. Lipsa inginerilor agronomi în micile primării comunale și aplicarea neclară a legislației, inclusiv a legii solului din 2001 duc adesea la planuri întocmite exclusiv pe baza documentelor, fără evaluări directe în teren.

2. Necesitatea responsabilizării fermierilor. Reprezentanți ai cooperativelor au recunoscut existența unor situații în care pajiștile nu sunt întreținute corespunzător, fie din lipsă de resurse, fie din lipsă de presiune administrativă. Scăderea efectivelor de animale și deficitul de forță de muncă contribuie la un ciclu de degradare a pajiștilor și la creșterea riscului de incendii, cerc vicios care ar putea fi oprit începând cu o mai bună conștientizare a gesionări corespunzătoare.

3. Impactul economic național. România înregistrează aproximativ 1,5 milioane de hectare de pajiști abandonate, în timp ce importurile de carne rămân semnificative. Reabilitarea sistematică a pajiștilor, inclusiv prin soluțiile testate în cadrul demonstratorului, ar putea sprijini producția internă și întregul lanț valoric agroalimentar, cu beneficii pentru toți.

4. Bariere economice și educaționale. Participanții au identificat atât bariere financiare, cât și lipsuri de cunoaștere în adoptarea soluțiilor tehnice pentru restaurarea pajiștilor. A fost evidențiată necesitatea unor campanii de informare, care să promoveze bune practici de gestionare și să crească nivelul de conștientizare privind rolul pajiștilor în ecosistem și economie, precum și potențialul economiei sociale în susținerea fermierilor și a altor actori implicați.

Concluzii și perspective

Întâlnirea s-a încheiat cu o sesiune de networking în cadrul căreia participanții și partenerii demonstratorului, ROHEALTH, Clusterul pentru Sănătate și Bioeconomie, Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Montanologie Cristian-Sibiu, Holland Farming Agro, Primăria Râu Sadului și Social Finance Association, au explorat noi direcții de colaborare pentru sprijinirea comunităților montane și valorificarea rezultatelor proiectului, care oferă o gamă de șase strategii pentru adaptarea la schimbările climatice care pot fi replicate în comunitățile montane din România.

Consiliul Consultativ se reunește o dată la șase luni și rămâne deschis tuturor celor interesați de dezvoltarea durabilă a zonelor montane, în special de procesele de reconstrucție și gestionare a pajiștilor. Schimbarea reală nu poate avea loc fără implicarea directă a celor care trăiesc și lucrează în aceste comunități, motiv pentru care sunt invitați fermierii, organizațiile locale, specialiștii și toți actorii relevanți să participe la următoarele ediții și să contribuie activ la conturarea soluțiilor pentru reziliența munților României.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!