Într-o lume aflată mereu în mișcare, cu provocări și oportunități la tot pasul, fermierii români au avut ocazia să participe la un eveniment care a adus la un loc firme de trading, de distribuție, de procesare și de logistică, companii de genetică și instituții financiare, tot spectrul de agribusiness de top din Europa - Romanian Agri Trade Summit. O dovadă că agribusiness-ul românesc a crescut în ochii europenilor, în pofida unei administrații de multe ori potrivnică.

În ultimii ani, toți actorii implicați au făcut eforturi considerabile pentru a crește productivitatea și a îmbunătăți procesele de producție, însă există încă multe provocări de depășit, iar un astfel de eveniment nu poate fi decât benefic.

Romanian Agri Trade Summit este primul eveniment internațional de agribusiness din România, care are ca obiectiv consolidarea poziției geostrategice a țării și facilitarea încheierii unor parteneriate profitabile între fermierii români și companii de top din țară sau din Europa. Participanții la prima ediție a evenimentului au inclus autorități, fermieri și companii din domeniile de trading, distribuție, procesare, genetică și logistică. Evenimentul a fost salutat și susținut de comunitatea de agribusiness, precum și de autoritățile locale și internaționale, inclusiv de premierul României, Nicolae Ionel Ciucă, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski, ministrul plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, Achim Irimescu, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Sorin Moise și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Romanian Agri Trade Summit a abordat teme importante pentru agribusiness în cadrul panelurilor și sesiunilor de prezentare, oferind un cadru propice pentru dialog între analiști de renume, autorități și jucători majori din piața agricolă locală și internațională.

Un entuziasm general

Evenimentul a fost salutat de toți cei implicați, în special de fermieri, care au avut ocazia să afle ultimele noutăți și să împărtășească experiențele cu alți colegi din domeniu.

Bogdan Soare, fermier din județul Ialomița, observa că evenimentul este unul inedit pentru piața românească și că speakerii sunt de nivel de top, făcând din acest eveniment unul extraordinar de frumos. El explică faptul că este important să ne recalibrăm și să înțelegem că în businessul de agricultură avem nevoie și de oameni specializați în trade. Participarea selectă sugerează că a fost o decizie înțeleaptă să vină la acest eveniment. „Prima impresie după ce am văzut speakerii sau prima decizie a fost să vin. Pentru că, într-adevăr, agenda este una inedită pentru piața românească și faptul că speakerii sunt de nivel de top e un eveniment extraordinar de frumos”, ne-a zis Bogdan Soare.

Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience pentru România și Republica Moldova, consideră că evenimentul a fost unul cu „ștaif”. „Un eveniment «clasă», sincer. Personal, mi-a plăcut foarte mult și cred că au fost peste 600 de participanți astăzi, din care cel puțin 480-500 de fermieri. E un eveniment care, nu există dubii, va câștiga de la un an la altul. Din ce am înțeles este start-upul, practic este prima ediție a Agri Trade Summit și nu cred că în următorii ani va fi un eveniment la nivelul acestuia”, a punctat Jean Ionescu.

De altfel, Corteva Agriscience a participat activ la eveniment, fiind unul dintre sponsorii principali, având un stand cu o mică expoziție. Jean Ionescu ne-a și mărturisit că s-a bucurat de oportunitatea de a discuta cu fermierii și de a prezenta cele mai importante tehnologii pentru agricultură. Crede că astfel de evenimente reprezintă un câștig pentru fiecare fermier și consideră că prezentarea tehnologiilor viitorului este cea mai importantă parte a participării la astfel de evenimente.

Theodor Ichim, fermier din județul Constanța și președinte al Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD), a salutat inițiativa organizatorilor și a spus că fermierii au multe de învățat din astfel de evenimente, care ar trebui să se organizeze în fiecare an: „Este prima dată când cineva se gândește în România, care este un producător serios din UE de produse agricole, să adune și să organizeze un eveniment în care se întâlnesc producătorii cu procesatorii, cu traderii, cu logistica. Deci este un eveniment care trebuie repetat, trebuie organizat în fiecare an, pentru că din primul an deja se vede de cât succes se bucură”.

Vicepreședintele LAPAR, Nina Gheorghiță, a declarat că acest eveniment este o oportunitate extraordinară pentru agricultura României și pentru fermierii români. A remarcat evenimentul ca pe unul conceput special pentru fermieri: „Vă puteți imagina că acest eveniment este pentru noi, ne aduce nouă un mare plus, în sensul că ceea ce producem putem să promovăm și să comercializăm nu doar la nivelul României, ci și la nivel internațional. Iar să vorbești despre agricultura României, să vorbești despre fermierul român la un astfel de eveniment cu o astfel de anvergură este ceva extraordinar”. De asemenea, ea a evidențiat faptul că organizarea unui eveniment de această mărime indică faptul că România este pe drumul cel bun și că agricultura românească are un mare potențial de dezvoltare.

Nina Gheorghiță își exprimă recunoștința față de organizatori, „în special domnului Cezar Gheorghe, că și-a adunat energia și toate forțele, și competențele dumnealui pentru a face un astfel de eveniment”. Ea crede că succesul acestei prime ediții promite ediții și mai reușite în viitor, de care fără îndoială vor beneficia fermierii români, subliniind că aceștia meritau din plin o astfel de manifestare.

De aceeași părere este și cunoscutul agronom Gheorghe Nițu, cu o experiență de aproximativ 60 de ani în domeniu, care îi laudă pe organizatorii summitului: „Acest mare eveniment este ceva unic și felicit organizatorii că au adus marea masă a fermierilor, de fapt actorii principali ai producției cerealiere și nu numai, cei care produc, la masă cu traderii, cu cei care comercializează, cu cei care procesează și cu decidenții”. Cu toate acestea, el observă că, deși participanții au discutat despre realizările trecute, ei nu s-au concentrat suficient pe soluții pentru viitor, mai ales în contextul actual dificil de criză energetică, criză economică și conflicte de frontieră.

Gheorghe Nițu a menționat și problema politicilor guvernamentale, despre care  consideră că ar trebui făcută în consultare cu experți în domeniu, precum agronomii și oamenii de știință. El critică unele dintre măsurile implementate de Ministerul Agriculturii, despre care consideră că sunt impracticabile și inhibă progresul tehnologic în agricultură.

Vânzarea, o știință

Gheorghe Nițu subliniază necesitatea ca agronomii să știe să-și vândă produsele, pe lângă faptul că au cunoștințe tehnice. El menționează că fermierii din România au stocuri mari de produse din cauza lipsei unor strategii adecvate de vânzare, ceea ce a dus la prețuri mai mici și pierderi. El observă, de asemenea, condițiile economice actuale cum nu se potrivesc cu datele agrotehnice tradiționale și care necesită o abordare diferită. De altfel este un exemplu bun, menționând cum a vândut în 2022.

„Am făcut vreo 4-5 contracte anul trecut, sigur, toate cu diferențe de preț, dar până la urmă am acoperit prețul de cost al anului trecut, explică Gheorghe Nițu. Să vedem anul acesta, e o situație foarte cețoasă, foarte grea, căutăm să ne strecurăm, să nu ne pierdem optimismul și să producem economic. Că degeaba produci dacă nu gândești economic, dacă n-ai o fișă economică, dacă nu stăpânești, că foarte multe variabile la ora actuală nu mai corespund cu manualul de economie și nicidecum cu datele agrotehnice din trecut.”

De altfel, și ceilalți cu care am discutat și-au delimitat competențele legate de vânzare, remarcând cât de greu le este să facă acest lucru eficient, fiind nevoie de specialiști în domeniu cu care să te consulți.

Iată cum vede Theodor Ichim piața cerealelor, în contextul în care el deține o fermă mare în județul Constanța, aproape de port. El susține că nu este ușor să faci prognoze și că preferă să își valorifice produsele pe media unui an, evitând să urmărească doar vârfurile de piață: „Nu sunt adeptul vârfurilor, vânării vârfurilor, pentru că acestea sunt periculoase. E greu să spunem acum ce se întâmplă în piață, părerea mea este că trebuie să fim atenți și să avem grijă și din punctul de vedere al inputurilor, dar și din punctul de vedere al vânzării să ne echilibrăm balanța. Putem să vindem – și învățăm aici, la un eveniment ca acesta – inclusiv în forward, producția de la vară, putem să vindem ce avem pe stoc și totodată putem să ne asigurăm și achiziția de inputuri”.

Referindu-ne la piața cerealelor, i-am pus în atenție fermierului Bogdan Soare faptul, menționat de alți fermieri, că nimeni nu are obiceiul să stocheze, să depoziteze rapița, aceasta vânzându-se în momentul recoltării, și că cei care au depozitat-o, pe lângă faptul că a scăzut prețul, au avut pierderi mari la umiditate, ținând-o în depozit. Domnia sa a remarcat că pentru piața cerealelor rapița nu este un exemplu concludent, pentru că rapița este o cultură tehnică. „Ea este strict legată de necesarul de ulei pentru niște piețe tehnice. Adică nu e ca grâul – trece timpul, trebuie să mâncăm pâine. Prețul la rapiță este legat de prețul oleaginoaselor, de uleiul de palmier, de ce se întâmplă în alte piețe pe care noi nu le controlăm. Cred că este cea mai volatilă cultură posibilă. Nimeni nu poate să știe ce se va întâmpla, pentru că eu nu știu ce se întâmplă în Canada sau în America cu rapița; nu știu ce se întâmplă în Asia de Sud-Est cu uleiul de palmier. Și ai un preț atunci – a fost și 1.000 de euro pe tonă –, iar acum e undeva la 530 de euro, producție nouă. Ca să putem să optimizăm costurile și să minimizăm riscurile, părerea mea este că trebuie să ne întoarcem la 30-30-40, adică să semnăm partide ca pe un preț mediu să fim undeva unde să ne asigure o profitabilitate.”

Bogdan Soare crede că atenția pe care fermierii ar acorda-o pieței, bursei nu este suficientă pentru a lua decizii bune, deoarece este mai importantă înțelegerea mecanismelor și a jucătorilor. Iar în ceea ce privește cerealele, Bogdan Soare crede că s-a ajuns la „fundul gropii”: „La cereale în momentul de față se întâmplă că suntem de la agonie la extaz, adică dacă alaltăieri a crescut 4 euro, aseară a scăzut 7. Deci, una peste alta, se pare că s-a ajuns la un plafon minim, nimeni nu se gândea că se va opri aici, au fost optimiști care au spus: «Se poate și mai rău!», adică poate să ajungă grâul ca acum trei ani, spre exemplu, la 1 leu pe kilogram, se pare că s-a stabilizat undeva între 1,25 – 1,3 lei pe kilogram, asta înseamnă că am ajuns undeva aproape de fundul gropii. Mai jos de atât nu se poate”.

El menționează că există o problemă majoră în ceea ce privește cashflow-ul firmelor și cantitatea mare de marfă pe stoc. Rusia este o sursă majoră de competiție și poate afecta agricultura românească în mod negativ în licitațiile internaționale. „Federația Rusă este all-in, n-are ce pierde. Are cel mai ieftin combustibil, are cele mai ieftine îngrășăminte, totul e centralizat, dacă mâine zice că are nevoie și vrea să dea la 120 de dolari pe tonă, eu sunt ferm convins că poate s-o facă. Cu orice risc”, avertizează Bogdan Soare. În această situație, este important ca România să-și protejeze interesele, deoarece agricultura are un potențial mai mare. „Ați văzut ce spunea și domnul Mircea Geoană – o prezență inedită, de altfel, la o asemenea conferință –, agricultura românească aduce undeva la 20 de miliarde, dar ar putea să aducă 80. Ce facem noi ca să putem să maximizăm chestia asta? Pentru că e vorba și de bani la buget, dar e vorba și de siguranța alimentară.”

Afacerile se bazează pe încredere

Așa cum a simțit Nina Gheorghiță că evenimentul parcă a fost realizat pentru fermieri, mulțumindu-i explicit lui Cezar Gheorghe, acesta din urmă confirmă, spunând că beneficiarii avuți în vedere au fost chiar fermierii, cei care au contat în demersul său: „Contează doar fermierii, contează doar operatorii din agribusiness, și dorința mea de a-i pune pe toți în același loc, de a face acest efect coagulant al pieței din România. Pentru că fermierii români trebuie să-și înțeleagă rolul și locul lor în acest sistem de agribusiness, unde noi suntem deja actori regionali și avem și valențe globale”.

Ceea ce își dorește Cezar Gheorghe să înțeleagă fermierii, în cele din urmă, ca urmare a posibilității pe care au avut-o să se întâlnească față în față cu traderii și procesatorii, este de a dezvolta relații de colaborare pe viitor și că încrederea este esențială în afaceri: „Fără încredere nu poate exista business, și ăsta este un cuvânt foarte greu, încredere. Și mai mult decât atât, fermierii trebuie să înțeleagă că trebuie să aibă parte de o analiză și de o informație corectă asupra a ceea ce înseamnă piața de agribusiness, inclusiv fundamentele fizice, astfel încât să poată să genereze practic decizii de business”.

Despre încredere este și mărturisirea lui Bogdan Soare, care, referindu-se la prognozele făcute de Cezar Gheorghe despre evoluția pieței cerealelor, zice că nu le credea, pentru că avea propriile argumente, dar care, până la urmă, s-au dovedit greșite și regretă că nu a dat gir specialistului. „E foarte important în viață să te recalibrezi și să înțelegi că așa cum avem nevoie și de mecanici, și de frizeri, și de avocați, și de dentiști, la un moment dat în businessul ăsta de agricultură avem nevoie și de oameni specializați în trade. Pentru că altminteri putem lua decizii greșite și se pare că războiul ne-a adus în postura de a face anumite greșeli de interpretare și să ținem marfa pe stoc, și să ne dăm seama că doar cu totul și cu totul excepțional, de la recoltat până acum prețurile au avut doar un trend descendent”, a precizat Bogdan Soare. El a înțeles astfel că în afaceri nu trebuie să acționezi emoțional, ci rațional, pe baza unor informații.

Cezar Gheorghe a ținut chiar să precizeze că informațiile și analizele pe care le face pe agricolumn.eu sunt imparțiale și neutre, aflându-se în top 10 în lume, din acest punct de vedere. Garantează că nu ține partea nici a traderilor, nici a fermierilor, fiind citat de Financial Times, Reuters și Bloomberg și verificat periodic de USDA (Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite), îndemnându-i pe fermieri să aibă încredere.

Asigurarea pe care ne-o dă în final Cezar Gheorghe, în calitate de organizator al acestui eveniment, este că el va continua. „Evenimentul acesta este al României, este despre România, România are un rol și un loc pe scena globală prin tot complexul acesta, acest ecosistem, acest organism simbiotic cum l-am numit, și România trebuie să aibă acest eveniment și-l va avea în fiecare an. L-am și anunțat, 22 februarie 2024, tot la București, și, după cum bine știți, acum am avut sold out, nu ne-am așteptat nici noi la sold out, dar ăsta este un lucru pozitiv. Și văzând tot furnicarul de oameni care fac network, se întâlnesc, se cunosc în carne și oase și schimbă impresii și opinii, este un fapt pozitiv, benefic. În sfârșit, România are și ea ceea ce trebuia să aibă de foarte mult timp, dar nu a avut până acum.” Nu ne rămâne decât să îl felicităm și noi. 

Pe 22 februarie 2023, la București, a avut loc prima ediție a Romanian Agri Trade Summit, la care elita agribusiness-ului internațional a venit în țara noastră pentru o întâlnire directă cu fermierii. Evenimentul a fost organizat de companiile AGRIColumn și Godmother. 

Articol scris de: Adrian Nedelcu & Mihaela Prevenda

Dincolo de bășcălia creată în spațiul media românesc (Scutul Oaierless, Bătălia de la Ovine, declarația șefului de la Agricultură, Petre Daea, în emisiunea Viața Satului etc.), este greu de înțeles cum anume „Liman”, o fostă navă de cercetare din 1977, cu o lungime de 73 de metri și 1.560 de tone, care a fost însă modernizată de Marina Marinei Ruse și transformată într-o navă de recunoaștere (de spionaj), clasă Moma, parte a Flotei Mării Negre, a fost scufundată de un transportor de animale (Ashot-7, conform rușilor aka. Mv Youzarsif-H, conform deținătorului), plină cu aproximativ 8.800 de oi provenite din România.

Altfel spus, dacă livestock carrier-ul aflat sub pavilion togolez, aparținând Hammami Livestock (firmă înființată în anul 2000 în Tripoli, Liban) și care ar aparține lui Hussein Hammami, poate că nu ar fi deținut radare de ultimă generație, mai mult ca sigur că nava-spion a Rusiei era burdușită de astfel de instrumente de scanare la mare distanță. Mai exact, cei de la Sputnik spun că Liman opera o stație radar ultraperformantă, un detector hidroacustic și alte echipamente de recunoaștere necesare pentru a urmări navele de suprafață și submarinele (http://www.kchf.ru/eng/ship/intelligence/liman.htm).

În atare condiții, și un copil cu veleități de spion de grădiniță și-ar fi pus întrebarea: - cum Dumnezeu rușii nu și-au dat seama, chiar și pe ceață, de iminenta coliziune, la doar 25 de mile marine de țărmul turcesc?

Poate fi doar un acccident, explicat simplu bazându-ne pe principiul Briciul lui Occam sau pe principiul parcimoniei, folosit pentru a justifica anumite afirmații științifice. Lui William de Occam i se atribuie principiul conform căruia este de preferatcea mai simplă explicație pentru un fenomen. Acest principiu își găsește formularea deseori în felul următor: „Entitățile nu trebuie să fie multiplicate dincolo de necesar” (entia non sunt multiplicanda praeter necessitatem).

Pe seama scufundării navei-spion pot fi creionate însă și o multitudine de scenarii, de la cele pur militare (Liman se afla într-o misiune de urmărire a mișcărilor NATO din zonă) către speculații (o altă încărcătură sau una în plus pe lângă cea ovină – a se vedea cazul Hayssam și „fuga” sa cu vasul plin de berbecuți, ulterior dovedită a fi una terestră), trecând prin unele demne de cărțile SF (un posibil submersibil înarmat, mascat de semnătura navei libaneze) și până la cele de rațiuni economice (în spațiul media românesc sunt scoase în evidență numai oile românești – încărcătura, nu și operatorul sau destinația).

Dacă cu privire la proprietarul operatorului, Hussein Hammami, nu am putut (deocamdată) găsi foarte multe informații, ci doar câteva fotografii realizate de el cu vasul în cauză prin diverse porturi ale lumii (https://www.marinetraffic.com/en/photos/by/copyright:Hussein%20Hammami) și anumite mesaje postate pe Yahoo Groups (https://groups.yahoo.com/neo/groups/ship-broker/conversations/topics/14369), cu privire la țara de destinație, anul trecut, fostul ministru tehnocrat al Agriculturii, Achim Irimescu, afirma: „În sectorul creşterii ovinelor, la rasele de carne şi lapte, România a evoluat foarte bine în ultimii ani şi dispune de calitatea căutată de ţările arabe. Îmi doresc să reuşim să ducem la export cât mai mult, acesta fiind unul dintre obiectivele propuse pentru mandatul de ministru – deschiderea de noi pieţe. Tocmai de aceea, sperăm prin vizita ministrului Agriculturii din Regatul Haşemit al Iordaniei să punem în contact direct producătorii şi importatorii, reuşind să creştem astfel eficienţa din punctul de vedere al producătorului”.

În urma semnării Memorandumului de Înțelegere privind cooperarea în domeniul agriculturii dintre Ministerul Agriculturii din Regatul Hașemit al Iordaniei și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, relațiile de colaborare au fost dinamizate şi cu ocazia vizitei ministrului Achim Irimescu în Iordania în luna aprilie 2016, în ultima perioadă având loc mai multe contacte la nivel înalt și de experți.

„România este principalul  exportator de oi pe piața iordaniană, iar Iordania exportă legume și fructe pe piața românească și se dorește consolidarea acestor activități, fapt pentru care se acordă o importanță deosebită relației dintre cele două țări, din punctul de vedere al agriculturii”, se preciza într-un comunicat de presă de anul trecut.

Revenind la detaliile tehnice, ca și în cazul navei Liman, Ashot-7 aka. Mv Youzarsif H – call sign 5 VCD 3, transportorul de animale a fost construit și el tot în 1977 și convertit în 2013. La momentul coliziunii, acesta era încărcat cu 8.000 de ori îmbarcate la Capu Midia, cu destinația Aqaba.

Coliziunea a avut loc la data de 27 aprilie 2017, în jurul prânzului, la 25 de mile marine nord-vest de estuarul Bosforului din Marea Neagră de pe coasta turcească. Accidentul s-a întâmplat pe o ceață densă, în apropierea satului turcesc Kilyos (Kumköy), la 40 de kilometri sau 25 de mile marine nord-vest de estuarul Bosforului. Echipajul de 78 de oameni de pe Liman ar fi încercat să pompeze apa și să mențină nava pe linia de plutire, dar, din păcate, nu a reușit să obțină controlul asupra inundațiilor. Nava rusească s-a scufundat ulterior, la ora 14:48, adică la aproape două ore și jumătate de la coliziune. Autoritățile turcești au trimis un remorcher și trei nave de salvare rapide. Nava rusească de marfă Ulus Star se afla în vecinătate, s-a îndreptat spre locul accidentului și a evacuat tot echipajul de pe nava aflată în pericol de scufundare. De asemenea, remorcherele de la baza navală rusească din Marea Neagră, precum și nave de război și o aeronavă (AN-26), s-au grăbit să vină la locul accidentului și să ajute nava în derivă, dar, din păcate, nu au ajuns la timp.

Transportatorul de animale Mv Youzarsif-H nu a suferit avarii majore, a raportat accidentul autorităților locale și la puțin timp după aceea a fost eliberat pentru a reveni în serviciu. Ancheta privind cauza principală a coliziunii este în curs de investigare, dar probabil că s-a întâmplat din cauza unei greșeli umane și a încălcării regulilor ColReg. Deocamdată însă, animalele îmbarcate pe Mv Youzarsif H au făcut cale întoarsă cu vaporul avariat, urmând să plece la o dată ulterioară din portul românesc (foto cu locația în timp real, mai jos).

„Consilierii prim-ministrului turc Binali Yildirim și-au transmis tristețea în legătură cu incidentul omologilor ruși”, potrivit Maritime Herald.

Transportatorul de animale Mv Youzarsif-H (IMO: 7611547) are o lungime totală de 132,00 m, grinzi turnate de 13,00 m și pescaj maxim de 5,50 m. Greutatea navei este de 2,103 DWt, iar tonajul brut este de 2,282 GRT. Nava a fost construită în 1977 de JJSietas Schiffswerft în Hamburg, Germania. Nava se afla pe drumul de la Capu Midia la Aqaba.