Afişez elemetele după tag: nermabursabil

Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) a transmis Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului observațiile sale la White Paper-ul privind înființarea Organizației de Management al Destinației Naționale (OMD Național), aflat în consultare. ADAR cere ca podgoriile cu denumire de origine să intre în arhitectura viitorului OMD Național.

Documentul propune o structură care ar putea administra între 20 și 30 de milioane de euro pe an pentru promovarea turistică a României, de patru până la șase ori mai mult decât bugetul actual. Pe parcursul celor 12 pagini ale sale, cuvântul „vin” nu apare însă niciodată. Nici gastronomia, nici băuturile spirtoase tradiționale, nici produsele cu indicație geografică.

Este o absență greu de explicat, susține ADAR. „Podgoriile românești cu denumire de origine controlată sunt teritorii delimitate juridic, protejate la nivel european și recunoscute internațional. Dealu Mare, Cotnari, Jidvei sau Recaș sunt deja destinații. La fel, Pălinca, Vinarsul Târnave sau Țuica Zetea de Medieșu Aurit sunt indicații geografice înregistrate în Uniunea Europeană. Puține resurse turistice românești pornesc cu un asemenea avantaj”, transmite Asociația Degustătorilor Autorizați din România.

ADAR propune ca enoturismul și turismul distilatelor tradiționale să fie tratate ca produs turistic distinct în strategia OMD Național, nu ca o anexă generică a gastronomiei. Asociația propune, de asemenea, ca enoturismul să fie printre primele acțiuni tematice pilot prevăzute pentru 2027.

Un al doilea argument ține de siguranța juridică. White Paper-ul semnalează el însuși riscul ca o taxă redistribuită spre promovare să intre sub incidența regulilor europene privind ajutorul de stat. Promovarea ancorată în denumirile de origine și indicațiile geografice este, în dreptul Uniunii, varianta cea mai sigură pentru fonduri publice care pun în valoare produse de consum.

ADAR atrage atenția și asupra cramelor care primesc turiști. Unele dintre variantele de finanțare analizate ar putea include în baza de calcul a taxei cifra de afaceri totală a acestora, inclusiv producția. Asociația cere ca, pentru producătorii de vin și distilerii, baza de calcul să se limiteze la veniturile din activitatea turistică propriu-zisă.

„Turistul care vine pentru vin vine pentru ceea ce găsește în pahar. Vinurile cu denumire de origine trec printr-o examinare organoleptică înainte de a ajunge pe piață, iar acesta este exact tipul de garanție pe care o promovare finanțată public trebuie să se sprijine”, a declarat Diana Pavelescu, secretar general ADAR.

ADAR și-a exprimat disponibilitatea de a pune la dispoziție expertiza tehnică a membrilor săi pe parcursul consultării.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a prelungit pȃnă la data de 4 octombrie 2024, ora 14.30, prima sesiune de depunere a Cererilor de finanțare pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, aferentă Intervenției DR-07„Silvo-mediu și climă” din cadrul PS PAC 2023-2027.

Alocarea financiară pentru sesiunea 1/2024 este de 75.850.112 euro. După avizarea dosarului tehnic de către Garda Forestieră, solicitanții pot depune, la Centrele Județene APIA, cererile de finanțare însoțite de documentele specificate în Ghidul solicitantului.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă” se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităților Administrativ Teritoriale) de păduri din Fondul Forestier Național, în baza unui angajament încheiat pentru o perioadă de 5 ani și vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat:

• Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște, pentru care valoarea plăților compensatorii acordate este 38 euro/an/ha pentru întreaga suprafață inclusă în angajament;

• Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, pentru care valoarea plății compensatorii acordate este 137 euro/an/ha pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2 (Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1).

Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%.

Pentru suprafețe mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăților va fi ajustat.

Suprafaţa minimă pentru care se încheie un angajament pentru pachetul 1 este de 100 ha.

Proprietarii de terenuri forestiere care dețin suprafețe mai mici și/sau care nu îndeplinesc condițiile de accesare se pot asocia pentru a aplica în cadrul schemei de ajutor de stat.

Pădurile încadrate în tipul I funcțional (TI – conform prevederilor amenajamentului silvic) nu sunt eligibile în cadrul schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, iar terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi trebuie să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafața angajată.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 16 august - 7 octombrie 2022 se va desfăşura sesiunea de depunere a proiectelor din cadrul Componentei B - Implementarea activităţilor de cooperare ale Grupurilor de Acţiune Locală a submăsurii 19.3 - Pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale Grupurilor de Acţiune Locală, din PNDR 2014-2020.

Alocarea disponibilă acestei sesiuni, aferentă Componentei B - Implementarea activităţilor de cooperare din cadrul submăsurii 19.3, este de 9.597.024 euro.

Sprijinul poate fi acordat doar cu condiţia ca acţiunile de cooperare să contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locală.

Detaliile privind condiţiile de eligibilitate şi selecţie a proiectelor sunt prezentate în Ghidul Solicitantului pentru implementarea activităţilor de cooperare ale Grupurilor de Acţiune Locală selectate - Componenta B din cadrul submăsurii 19.3, disponibil pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, www.madr.ro, secţiunea LEADER.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Vineri, 26 noiembrie 2021, AFIR a publicat pe pagina sa de internet rapoartele de selecție pentru cererile de finanțare depuse în etapa 1 a sesiunii din 2021 (27 august – 26 septembrie 2021) pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și pentru submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”. 

În total, pentru întocmirea Rapoartelor de selecție pentru cele două submăsuri, experții AFIR au evaluat 3.033 proiecte de investiții în agricultură, cu o valoare de 94,7 milioane de euro (despre evaluarea cererilor de finanțare, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5162-peste-3-000-de-proiecte-depuse-la-afir-de-tineri-si-mici-fermieri.html). Dintre acestea, în urma parcurgerii mecanismului de selecție, în funcție de punctajul obținut, 2.459 de proiecte au fost selectate în vederea finanțării.

Au fost declarate neeligibile  260 de proiecte (ca urmare a neîndeplinirea criteriilor de selecție), 166 au fost neconforme (încadrare greșită a proiectului din punct de vedere al alocării și ca urmare a scăderii punctajului proiectului sub pragul lunar), iar 148 de proiecte au fost retrase de către solicitanți.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html