La încheierea campaniei de recoltare a anului 2025, membrii Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) - oenologi, degustători și specialiști din toate regiunile viticole ale țării - au oferit o concluzie a evoluției viței-de-vie în acest an. În ciuda provocărilor climatice, de la înghețurile târzii de primăvară până la seceta prelungită din vară, în anumite regiuni, unanimitatea este clară: 2025 se anunță un an de referință pentru calitatea vinurilor românești, cu un potențial deosebit. 

„În acest an, calitatea vinurilor va fi una bună spre foarte bună, va fi chiar un an de excepție, un an bun cu care nu ne-am mai întâlnit în ultima decadă”, apreciază Cristian Tudor, oenolog Domeniul Aristiței, iar oenologul Lacerta Winery, Mihai Baniță, menționează: „Calitativ, anul 2025 se prezintă la un nivel foarte bun. Marele plus al recoltei din acest an este echilibrul vinurilor obținute. Nivelul alcoolului este optim atât pentru vinurile albe, cât și pentru roșii, iar aciditățile la recoltare au fost destul de ridicate inclusiv la soiurile albe”.

În viticultură, 2025 a venit după un 2024 extrem de secetos, care a lăsat vița-de-vie încă afectată și nerecuperată complet. În primăvara anului curent, un îngheț târziu a provocat pierderi semnificative, afectând soiuri care înmuguresc mai devreme, precum Fetească neagră, Fetească albă și Chardonnay. În unele zone, primăvara a fost plină de precipitații, ceea ce a favorizat apariția manei și a făinării, necesitând tratamente suplimentare pentru protecția viței-de-vie.

„Vița-de-vie încă resimte efectele secetei trecute, corzile nu sunt încă la dezvoltarea optimă, iar planta are nevoie de timp pentru a-și recăpăta vitalitatea. Ne așteptăm ca anul viitor via să își revină complet, cu condiția să avem parte de o toamnă și o iarnă bogate în precipitații”, precizează Livia Gîrboiu, manager general Crama Gârboiu (Cotești, Vrancea).

Vara 2025 a fost caracterizată de perioade lungi de secetă, cu temperaturi ridicate și deficit de apă în sol, care au pus presiune pe maturarea uniformă a strugurilor. În plus, s-au înregistrat episoade locale de vijelie și grindină, care au distrus parțial recolta. În întreaga țară, seceta combinată cu înghețul târziu din aprilie a redus considerabil volumul strugurilor, iar la unele soiuri pierderile au ajuns până la 80%.

Ce diferențiază însă 2025 de anul precedent a fost faptul că în lunile mai și iunie s-au înregistrat precipitații consistente, care au permis o dezvoltare echilibrată a viței-de-vie înainte de înflorire. Această umiditate inițială a ajutat vița să reziste mai bine în lunile de secetă care au urmat, asigurând o bază solidă pentru calitatea recoltei.

„Au fost niște precipitații destul de importante în lunile mai și iunie, înainte de înfloriri, și asta a dat un impuls viței-de-vie și s-a dezvoltat foarte bine, au crescut și strugurii, fluorescențele au fost bine degajate și s-au dezvoltat frumos. 2025 a fost aproape un an normal în Dealu Mare”, arată Petre Badea, oenolog și proprietar al cramei Enostil din Valea Călugărească.

În acest an viticol, anumite soiuri s-au remarcat prin calitate ridicată. La albe, Chardonnay (Cotești și Dealu Mare), Sauvignon Blanc (Cotești și Dealu Mare) și Muscat Ottonel (Dealu Mare) s-au comportat foarte bine, în timp ce la roșii, Merlot (Dealu Mare și Dobrogea), Cabernet Franc și Cabernet Sauvignon (Cotești, Dobrogea și Banat-Crișana) au avut struguri sănătoși și echilibru bun între zaharuri și aciditate.

„Anul 2025 ne-a arătat, încă o dată, că terroir-ul de la Cotești are darul de a pune în valoare soiuri diferite. Chardonnay și Sauvignon Blanc s-au exprimat excelent, cu prospețime și echilibru, iar Șarba continuă să ne surprindă de la an la an. Pe partea de roșii, Merlotul și-a păstrat eleganța, iar surpriza a venit de la Cabernet Franc, unde ne așteptăm să avem, pentru prima dată, o ediție premium”, subliniază Livia Gîrboiu.

Soiurile vulnerabile au fost, în principal, cele cu înmugurire timpurie: Feteasca albă (Dealu Mare și Cotești), Fetească neagră (Dealu Mare), Chardonnay și Pinot Gris (Dobrogea și Dealu Mare), Busuioacă de Bohotin și Tămâioasă românească (Cotești).

„Per ansamblu, recolta 2025 oferă vinificatorilor premise solide pentru vinuri de calitate, cu albe aromatice și echilibrate și roșii cu structura și aciditatea potrivită pentru maturare și dezvoltare în sticlă. Calitatea strugurilor arată că vinurile din acest an ar putea fi memorabile și merită urmărite în timp”, concluzionează ADAR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Potrivit datelor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), raportate către Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), producția de vinuri estimată pentru anul 2025 în România se situează în jurul a patru milioane de hectolitri, cifră care include și vinurile fără denumire de soi sau indicație geografică protejată (DOC, IG).

„Vinurile cu denumire de origine controlată (circa 1,490 mil. hl), vinurile cu indicație geografică (circa 0,306 mil. hl) și vinurile varietale (0,062 mil. hl), care fac obiectul certificărilor Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV), reafirmă tendința vinului românesc spre calitate și diversitate”, arată Diana Pavelescu - DipWSET, consilier promovare ONVPV.

În ansamblu, volumul vinurilor cu certificare (DOC, IG sau varietal) se situează în jurul valorii de 1,8 milioane hectolitri, însă doar o parte din această cantitate ajunge efectiv pe piață în formă îmbuteliată și certificată.

Aproximativ 0,8 milioane hectolitri de vinuri certificate sunt comercializate anual, ceea ce evidențiază diferența dintre potențialul de producție și realitatea economică a sectorului. Diferența o reprezintă vinuri care fie sunt blocate din lipsa cererii pieței, fie sunt declasate la categorii inferioare și vândute vrac sau distilate.

Recolta din acest an a fost influențată de condițiile climatice variabile. Înghețurile târzii din primăvară și câteva episoade de grindină cu efecte grave au afectat unele regiuni viticole. Seceta extremă din anul precedent a persistat în anumite areale viticole, dar, în viile din podgoriile estice, precipitațiile dispersate de-a lungul perioadei de vegetație activă au arătat o bună aprovizionare cu apă a butucilor, contribuind la un reviriment al recoltei chiar în perioada de pârgă. Vestul României a rămas în continuare tributar deficitului de precipitații, iar zona dealurilor de curbură s-a confruntat cu fenomene extreme.

„Deși pentru agricultura românească în ansamblul ei, sectorul vitivinicol este perceput ca mai puțin influent, acesta rămâne un pilon al economiei rurale. Includerea noilor tehnologii, atât în viticultură, cât mai ales în vinificație, poate readuce tinerii la locuri de muncă stabile în regiunile viticole și poate avea o contribuție substanțială în dezvoltarea enoturismului, care înlesnește promovarea patrimoniului cultural și gastronomic”, a conchis Diana Pavelescu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România (APEV) trage un semnal de alarmă cu privire la introducerea accizei pe vinul liniștit. Măsura este departe de a aduce beneficii economiei, însă ar putea afecta grav întreaga industrie vitivinicolă românească, o industrie cu rădăcini adânci în tradiția, economia și viața rurală a țării noastre. APEV solicită retragerea de urgență a proiectului de acciză pe vinul liniștit și deschiderea unui dialog real cu reprezentanții industriei.

Noua acciză, cuprinsă între 76,19 și 83,81 lei/hectolitru, ar putea duce la creșterea artificială a prețurilor, pierderea competitivității pe piețele externe și falimentul multor producători mici și mijlocii. „Acciza echivalează cu o creștere de până la 25% față de prețul de producție în cazul vinurilor economice. Marja de profit în acest segment este sub 10%, ceea ce va face modelul de business nesustenabil”, susține APEV.

Producătorii români nu cer tratamente speciale, ci condițiile pentru a-și desfășura activitatea într-un mediu prielnic. „Vinul românesc merită mai mult. Este nevoie să înțelegem că în spatele fiecărei sticle de vin produs în România stă o poveste de familie, scrisă cu efort și pasiune, transmisă din generație în generație”, subliniază Mihnea Olariu, președinte APEV.

Guvernanții trebuie să rețină și să înțeleagă că vinul românesc produce valoare adăugată din pământ, de la zero, an de an, în timp ce alte industrii importă materia primă.

Decizia de a pune o taxă în plus pe vinul liniștit vine într-un context dificil, având în vedere că, în 2024, producția de vin a scăzut cu aproape 20% din cauza schimbărilor climatice. Pe de altă parte, costurile de producție, energia, transportul, forța de muncă sunt în continuă creștere. Totodată, vinurile de import intră pe piață la prețuri tot mai mici, iar vinul românesc riscă să dispară de pe rafturile magazinelor. „Este ca și cum, după o cursă grea, ni se cere să mai alergăm încă un kilometru, dar cu o povară în spate”, explică președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România.

Consecințe resimțite la nivelul întregii societăți

Industria vinului nu înseamnă doar sticlele de pe raft, ci locuri de muncă în sate, continuitate pentru ferme de familie și șansa ca tinerii să rămână în zonele rurale.

„Acciza pe vinul liniștit ar putea genera scăderi de vânzări estimate de la 6% până la 12%, falimente în segmentul vinurilor vrac și bag-in-box, unde marjele sunt deja minime, creșterea șomajului în zonele unde viticultura este principală sursă de venit și totodată, migrația accelerată a tinerilor, care vor vedea agricultura ca pe un drum fără viitor”, punctează Mihnea Olariu.

De asemenea, măsura accizării vinului liniștit creează inegalități între producători, încurajând, totodată, piața neagră și autoconsumul:

• Cei care dețin antrepozite fiscale vor suporta costuri administrative și de conformare;

• Cei fără antrepozit (micii producători) pot rămâne neaccizați, stimulând fragmentarea artificială a companiilor pentru a evita accizarea;

• Din 3,68 milioane hectolitri care s-au produs în 2024, doar 0,88 milioane au fost certificați (~24%), restul de 76% nu sunt vinuri fiscalizate, nefiind DOC/IG sau provenind din viță hibridă;

• Creșterea prețului pe piața oficială va stimula și mai mult comercializarea neoficială.

Vinul, un patrimoniu ignorat de decidenții politici din România

Vinul nu trebuie taxat doar pentru că „se poate”, după cum pare că se întâmplă în aceste zile. 15 țări europene nu aplică acciză pe vin, iar altele, cum ar fi Franța (acciză: 3,94 euro/hl, mai mică decât cea propusă în România) au taxe simbolice, de cinci ori mai mici decât cele propuse la noi. „Vecinii noștri, Bulgaria și Ungaria, investesc în cramele lor, pentru că au înțeles că vinul e mai mult decât o băutură, e un produs strategic, cu suflet”, a încheiat Mihnea Olariu, președinte APEV.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Vinurile produse în țara noastră au obținut trei mari medalii de Aur, 20 de Aur şi 29 de Argint la ediţia 2025 a sesiunii dedicate vinurilor roze a Concours Mondial de Bruxelles, cel mai mare concurs de vinuri roze din lume, competiţie desfăşurată în perioada 28-30 martie, la Constanţa. Cele 52 de distincţii câştigate reprezintă cea mai prolifică participare românească într-un concurs internaţional de vinuri. La această ediţie, România a urcat în topul ierarhiei ţărilor medaliate, după Franţa, Italia şi Spania.

Vinurile Arida Cabernet Sauvignon Rose 2024, Charme de la Mer Roze 2024 şi Lacrima Lui Ovidiu 5 Roze (vin licoros) sunt rozeurile româneşti care au primit cea mai înaltă distincţie, Marea Medalie de Aur.

Producătorii cu cele mai premiate vinuri au fost Murfatlar Vinul (cu două mari medalii de Aur, una de Aur şi două de Argint), Cramele Recaş şi Familia Vlădoi (ambele cu trei medalii de Aur şi una de Argint) şi Cramele Cotnari, cu două medalii de Aur şi două de Argint.

Dobrogea a fost regiunea cu cele mai multe vinuri roze premiate - trei Mari Medalii de Aur, zece de Aur şi 13 de Argint, urmată de Moldova cu șapte de Aur şi patru de Argint. Dintre vinurile româneşti premiate, 45 au fost vinuri liniştite, 6 spumante şi unul vin licoros.

Sesiunea dedicată vinurilor roze a Concours Mondial de Bruxelles, unul dintre cele mai apreciate și influente concursuri de vinuri din lume, s-a desfăşurat în perioada 28-30 martie 2025 în orașul Constanța, regiunea viticolă Dobrogea.

Aceasta a fost o premieră în istoria vinului din România, Concours Mondial de Bruxelles fiind primul mare concurs internaţional de vinuri care a ales România drept destinaţie pentru una dintre competiţiile sale. Timp de trei zile, aproape 70 de degustători internaţionali au analizat şi evaluat în orb vinuri roze din întreaga lume şi au descoperit incredibila diversitate a regiunii Dobrogea.

Una dintre premierele acestei sesiuni a fost aceea că o parte semnificativă a juriului a fost formată din achizitori ai unor mari lanţuri de retail şi magazine din străinătate, acestora alăturându-se vinificatori, jurnalişti, somelieri şi educatori de vinuri, reprezentând 19 naţionalităţi. În total, aceştia au evaluat 1.250 de vinuri roze, provenite din 34 de ţări, ceea ce reprezintă un record pentru CMB Rose Session. Tot un record a fost şi prezenţa vinurilor româneşti, producătorii români înscriind în concurs 144 de probe, comparativ cu anul trecut, când România a fost reprezentată de 44 de vinuri.

Vinurile din România medaliate la CMB Rose Session 2025

Lista tuturor vinurilor medaliate la CMB Rose Session, aici: https://results.concoursmondial.com/en/results

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În urma ediției a IX-a a Concursului Național Vin Bag-in-Box, desfășurat la București, pe 12 februarie 2025, președintele Concursului – Cătălin Costiniuc a ales câteva vinuri medaliate și le-a înscris în Franța la Concours International Wine In Box. Opt vinuri premiate la concursul național din România s-au întors medaliate de la concursul internațional.

Concours International Wine In Box, ediția a XI-a, a avut loc pe 27 martie 2025, la Toulouse - Franța. În cadrul acestei ediții au fost înscrise 330 de vinuri ambalate la Bag-in-Box, din 15 țări: Africa de Sud, Germania, Argentina, Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Spania, Franța, Italia, Moldova, Noua Zeelandă, Portugalia, România, SUA.

Opt vinuri premiate în România cu titlul „Cel Mai Bun Vin Bag-in-Box” au fost medaliate și în Franța cu titlul „Best Wine In Box”:

1. Crama Beciu - Red Cuvée

2. Crama Hamangia - Fetească regală

3. Crama Hamangia - Cabernet Sauvignon rose

4. Cramele Recaș - Schwaben Wein rose

5. Domeniile Averești - Rose Aromat de Huși

6. Domeniile Bohotin - Busuioacă de Bohotin

7. Domeniile Ostrov - Muscat Ottonel

8. Sălcuța - Merlot

„Pentru cramele din România, participarea la competiții internaționale de acest fel este o modalitate de promovare, de creștere a vizibilității la nivel mondial”, a declarat Cătălin Costiniuc, președintele Concursului Național Vin Bag-in-Box și reprezentant Azoc-Star, companie care este partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Armenia, Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Concurs Național Vin Bag-In-Box 2025: 78 de vinuri din 220 au primit titlul de „Cel mai bun vin Bag-In-Box”

În 2025, Festivalul RO-Wine sărbătorește un deceniu de activitate în lumea vinurilor premium. În cadrul edițiilor aniversare, RO-Wine | The International Wine Festival of Romania de la Cluj – Napoca și cele de primăvară și de toamnă de la București, vor putea fi degustate vinuri rafinate și delicii culinare într-o atmosferă sofisticată, alături de crame renumite din țări precum Italia, Franța, Grecia, SUA, Spania, Republica Moldova și, bineînțeles, România, anunță organizatorii.

Anul aniversar aduce o selecție vastă de crame care vor debuta la festival, oferindu-le vizitatorilor oportunitatea de a degusta vinuri excepționale. RO-Wine 2025 va pune în valoare tradiția și inovația viticolă prin prezența unor producători remarcabili din România și din lume.

„Festivalul RO-Wine a evoluat extraordinar de-a lungul celor zece ani, devenind un punct de referință pentru iubitorii de vinuri premium. Am început cu o viziune clară: să creăm un eveniment care să reunească cele mai bune vinuri și cei mai respectați producători din România și din lume. Astăzi, suntem mândri să vedem cum acest vis s-a transformat într-un eveniment internațional apreciat, unde calitatea, tradiția și inovația se întâlnesc într-o armonie perfectă. Ne bucură faptul că am reușit să aducem laolaltă crame excepționale, povești autentice și o comunitate pasionată de calitate”, a declarat Marinela Ardelean, co-fondator RO-Wine.
Fiecare ediție a fost o poveste unică, creată cu grijă și pasiune pentru a oferi vizitatorilor o experiență completă, a completat Liviu Popescu, co-fondator RO-Wine, adăugând: „În 2025 ne dorim să surprindem din nou prin selecții rafinate și noutăți care reflectă dinamica fascinantă a industriei vinului. Festivalul a crescut împărtășind pasiunea comună pentru vin cu mii de vizitatori, crame renumite și povești dedicate acestei arte”.

La RO-Wine 2025, „Gustul Italiei” va fi adus din nou de Agenția Italiană pentru Comerț Exterior, într-un spațiu dedicat exclusiv participării oficiale italiene. „Această prezență remarcabilă marchează un parteneriat menit să promoveze excelența italiană în materie de vinuri și produse alimentare premium. Lounge-ul „Gustul Italiei” va oferi o experiență autentică, dedicată descoperirii unor produse rafinate, reprezentative pentru cultura și tradiția culinară italiană, prezentate în premieră în cadrul festivalului nostru”, subliniază Marinela Ardelean.
De asemenea, Macromex, unul dintre liderii industriei alimentare din România, va participa la toate edițiile din 2025 ale festivalului RO-Wine, aducând un plus de savoare și rafinament printr-o selecție atent aleasă de produse culinare. Vizitatorii vor avea ocazia să descopere preparate deosebite în cadrul standurilor dedicate, unde vor fi organizate sesiuni de live-cooking și degustări. Fiecare preparat este conceput pentru a completa armonios experiența de degustare a vinurilor, oferind o combinație perfectă între gust și calitate.

Pentru a completa experiența senzorială, edițiile RO-Wine 2025 vor include standuri dedicate delicateselor gourmet și cafelei de specialitate, într-un spațiu generos dedicat pairing-urilor gastronomice. Fiecare zi de festival va fi o invitație la explorarea celor mai rafinate combinații între vinuri și preparate culinare sofisticate.

Calendarul edițiilor aniversare RO-Wine 2025:

• Cluj-Napoca: 22-23 martie, Chios Social Lounge, Parcul Central

• București - Ediția de Primăvară: 16-18 mai, Fratelli Studios, str. Glodeni nr. 1-3

• București - Ediția de Toamnă: 10-12 octombrie, Fratelli Studios, str. Glodeni nr. 1-3

CITEȘTE ȘI: „50 de vinuri și preparate din România” , o carte trilingvă dedicată promovării vinului românesc

România importă mai mult vin decât exportă

„Țara și Vinul”, cartea Marinelei Ardelean, dedicată vinului românesc

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri - 20 noiembrie 2024, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) a înaintat către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale o cerere oficială pentru introducerea ocupației de „Oenolog” în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR).

Inițiativa ADAR marchează un pas decisiv în alinierea practicilor profesionale din industria vitivinicolă autohtonă la normele europene, unde este deja recunoscută această meserie, de oenolog.

Conform fișei descriptive depuse de ADAR, oenologul este specialistul care se ocupă cu procesul de producție a vinului, de la recolta strugurilor până la îmbuteliere, asigurându-se de calitatea și caracteristicile produsului final. Responsabilitățile sale includ supervizarea procesului de fermentare, alegerea celor mai bune tehnici de vinificație și păstrarea documentației tehnice. De asemenea, oenologul trebuie să aibă cunoștințe solide despre chimia vinului, microbiologie și tehnologiile moderne de producție.

„Ocupația se regăsește în Clasificarea europeană a aptitudinilor/competențelor, calificărilor și ocupațiilor – ESCO, înregistrată sub codul 2145.1.7. Mulțumim firmei de avocatură Boboc & Asociatii Consulting și avocatului Doru Toma pentru expertiza în redactarea și depunerea acestei cereri, facilitând un dialog eficient cu autoritățile”, transmite Mihai Baniță, președinte ADAR.

CITEȘTE ȘI: ADAR a sărbătorit trei decenii de existență

La Tulcea, ADAR a explorat vinurile locale

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

RO-Wine | The International Wine Festival of Romania revine cu ediția de toamnă la Fratelli Studios, între 11 și 13 octombrie 2024. Urmând tradiția edițiilor anterioare, și această ediție aduce noutăți remarcabile pentru iubitorii de vinuri, anunță organizatorii, care caracterizează festivalul ca o platformă unică pentru descoperirea noilor tendințe și inovații în lumea vinului și gastronomiei.

Peste 50 de crame românești și moldovenești, alături de producători internaționali de renume, vor aduce la Festivalul RO-Wine de la București o selecție impresionantă de vinuri. „Pe lângă producătorii consacrați, ediția de toamnă va pune în lumina reflectoarelor crame noi și vinuri inedite, oferind vizitatorilor ocazia de a explora arome surprinzătoare și povești captivante din lumea viticolă, împărtășite direct de către proprietarii sau oenologii cramelor”, punctează Marinela Ardelean, co-organizator RO-Wine | The International Wine Festival of Romania.

În zona dedicată vinurilor internaționale, vor fi prezenți producători atât din Lumea Veche, Georgia, precum și din Lumea Nouă - Argentina și Africa de Sud. O prezență remarcabilă, spune Marinela Ardelean, va fi cea a celebrei crame argentiniene Zuccardi, considerată una dintre cele mai importante din America de Sud.
Pe lângă vinurile de top, secțiunea gourmet va aduce un plus de savoarea festivalului dedicat vinurilor. „Producători noi și evenimente culinare inedite vor transforma fiecare zi într-o experiență gastronomică de neuitat, completată de sesiuni de live cooking și show-uri interactive desfășurate pe parcursul celor trei zile”, a precizat Marinela Ardelean.

Totodată, o experiență specială sub semnătura „Sicily Wine”, promovată de regiunea Sicilia, Departamentul de Agricultură - Programul European PSR, va furniza o importantă componentă culturală și educativă dedicată asocierii vinurilor cu preparate culinare de excepție.

Partenerul Gourmet al acestei ediții RO-Wine București este Macromex, un nume de referință în industria alimentară din țara noastră, care va aduce un plus de savoare la festivalul RO-Wine, oferind o selecție diversificată de produse de brutărie și patiserie, deserturi rafinate și diverse delicatese gastronomice, menite să completeze perfect fiecare pahar de vin.

Vizitatorii festivalului se vor putea bucura de două standuri dedicate, unde vor avea ocazia să participe la sesiuni de live cooking și degustări de preparate delicioase, de la diverse preparate pe bază de produse sous-vide, la o gamă variată de produse de brutărie de la La Lorraine, gogoși sub marca Donut Worry Be Happy, delicatese de cofetărie Dr Oetker, paste italiene cu umpluturi inedite de la Food&Glory și aperitive cremoase pe bază de brânză Philadelphia.

Masterclass-uri susținute de experți internaționali

O altă atracție a festivalului de vinuri o reprezintă masterclass-urile, care și la această ediție vor fi susținute de experți internaționali, aceștia împărtășind publicului cunoștințele și poveștile din spatele cramelor celebre. „Fiecare sesiune va reprezenta o călătorie inițiatică prin lumea vinului, oferind ocazia de a învăța despre tendințele și noutățile din viticultura mondială”, explică Marinela Ardelean.

În spiritul promovării educației în domeniul vinului, RO-Wine oferă acces gratuit profesioniștilor din domeniul HoReCa, încurajând astfel participarea la masterclass-uri și la celelalte activități interactive.
Pentru iubitorii de vinuri, biletele sunt disponibile online.

Foto: RO-Wine | The International Wine Festival of Romania 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Crama Cepari, cu o prezență de 30 de ani pe piața din România, a lansat magazinul online propriu, disponibil începând cu luna septembrie 2024 pe noul site al cramei. Totodată, producătorul de vinuri din regiunea Drăgășani, județul Olt, a adus gamei de vinuri Criva o nouă etichetă.

Noua lansare, susține producătorul, consolidează strategia de business a companiei pe plan local, completând lanțul de distribuție atât pentru consumul în hoteluri, restaurante sau sisteme de catering, cât și pentru consumul individual, în magazinele de profil și rețelele online partenere.

Anul acesta Crama Cepari a finalizat procesul de rebranding al vinurilor Criva, aducând gamei o nouă etichetă de prezentare, dar și prezența la raft în rețeaua de magazine Profi din județul Olt, „materializând astfel promisiunea vinului de calitate, accesibil consumatorilor”.

„Crama Cepari este pariul nostru pentru calitate și excelență în producție - două dintre atributele care ne caracterizează portofoliul încă de la început, din 1994. Prin investițiile pe care le-am adus de-a lungul timpului în tehnologiile de ultimă generație, în procesele de vinificație, în echipă, dar și în sustenabilitatea businessului, reușim să surprindem astăzi prin vinuri cu minimum de intervenții, curate și fără adaosuri de gust sau arome. Vom continua să ținem pasul cu tot ce e nou și benefic în industrie, dar și cu stilul de viață al consumatorilor noștri, așa încât să ne întărim prezența la nivel național, făcând cinste momentelor de colecție cu vinuri pe măsură”, declară Ilarie Prioteasa, oenolog și director general al producătorului de vinuri din satul Cepari, comuna Cârlogani – județul Olt.

Crama Cepari se mândrește cu faptul că duce mai departe unul dintre puținele soiuri autohtone cu istoric de multe secole, Crâmpoșie-Cârlogancă, care poartă și numele localității de unde provine, Cârlogani. „Crâmpoșia a asigurat în perioada trecută baza sortimentului de Drăgășani, iar astăzi reprezintă port-drapelul soiurilor locale din podgorie”, precizează Ilarie Prioteasa.

În prezent, Crama Cepari, înființată în 1994, are o suprafață de aproximativ 30 de hectare cu viță-de-vie (în jur de 27 ha pe rod), iar partea de vinificație a fost modernizată începând cu anul 2010, fiind investiți mulți bani în retehnologizarea cramei care beneficiază acum de cele mai moderne linii de producție, îmbuteliere și laborator.

De menționat că suprafața de vie este parțial înierbată în rânduri alternante, cu scopul refacerii structurii solului și a activității microbiologice din stratul superficial. Prin înierbare se reduc trecerile mecanice pentru pregătirea solului, cât și trecerile privind tratamentele chimice, cu 50%. „În ultimii ani, am eliminat folosirea insecticidelor prin înlocuirea cu capcane specifice, cu excepția situațiilor de forță majoră, când le abordăm numai în faze de vegetație incipiente, atunci când bobul de strugure nu este format. Mai mult, minimizăm numărul de tratamente și alegem ca alternative substanțele de minim impact, în special pentru perioada de formare a strugurelui”, punctează Ilarie Prioteasa, adăugând că, deși culesul manual al viei este dificil și costurile sunt din ce în ce mai greu de susținut, „alegem oricând practica tradițională și naturală, în defavoarea industrializării”.

În plantația de la Cepari se găsesc soiuri autohtone - Crâmpoșie Selecționată, Tămâioasă românească, Negru de Drăgășani,  Fetească neagră, Fetească regală și Fetească Albă, precum și soiurile internaționale Sauvignon Blanc și Cabernet Sauvignon.

Crama Cepari produce și îmbuteliază vinuri sub două game, Cepari și Criva. Astfel:

• În Gama Cepari sunt vinuri premium realizate într-un număr limitat de sticle. Pentru vinurile albe și rosé, gama propune vinuri rafinate, proaspete și vioaie, realizate din parcelele viticole riguros îngrijite. Selecția de vinuri roșii include vinuri cât mai natural elaborate, catifelate și cu grad alcoolic ridicat, deoarece strugurii sunt culeși târziu, când nivelul de coacere și calitățile tehnologice sunt maximale.

• În Gama Criva sunt vinuri seci de calitate superioară realizate din amestec de struguri din parcele normate de producție cu struguri rezultați din gama principală Cepari. În această gamă, vinurile sunt mai blânde din punct de vedere senzorial, cu potențial alcoolic ușor mai scăzut, din soiurile cele mai cunoscute în piață: Sauvignon Blanc și Fetească Regală pentru vinurile albe, Cabernet Sauvignon pentru vinurile rosé, Cabernet Sauvignon și Pinot Noir pentru cele roșii, în cupaj.

„Vinurile Cramei Cepari îți aduc aminte de rădăcinile tale, de locul unde aparții cu adevărat, ca și cum acasă nu ar fi doar un loc, ci o senzație pe care o regăsești în fiecare pahar”, conchide Ilarie Prioteasa, oenolog și director general.

Foto: www.crama-cepari.ro

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Am vizitat Crama Liuta, din județul Tulcea, unde am stat de vorbă cu inginerul Eugen Nicolescu despre activitatea actuală din vie, dar și despre perspective. Mai precis, despre obiectivele pe care și le-au propus, greutățile pe care le întâmpină, dar și despre soluțiile cu care speră să le depășească. Eugen Nicolescu administrează plantația cramei Liuta, aflată în podgoria Babadag.

Activitatea curentă cu care se ocupau cei pe care i-am găsit la plantația Liuta, din podgoria Babadag, era, așa cum ne informează inginerul Eugen Nicolescu, legată de reconversie. „Am muncit toată iarna, finalizăm măsura 2, pe reconversie-replantare. Am replantat 55 de hectare, am început în 2023 şi terminăm acum, lucrurile merg bine, fonduri europene 90%, suntem în grafic.” Spune că au început în 2023, dar, de fapt, este vorba doar de o ultimă etapă, pentru că procesul este mult mai amplu în timp. „De fapt, suntem la capătul a opt ani de reconversie, am tot plantat până am refăcut în totalitate plantaţia, aproape 200 de hectare”, ne lămurește Eugen Nicolescu, care este conștient că nu se află la un capăt de drum, pentru că de abia acum începe greul, deoarece sunt obligați să obțină rezultate bune, ceea ce înseamnă muncă foarte multă. „În momentul în care facem o replantare, ne gândim la o direcţie de producţie, adică ne gândim la ce trebuie să ajungă pe raft, ce vom vinde, şi o luăm înapoi, şi vedem ce alegem, astfel încât să ajungem la sticla, la vinul îmbuteliat sau la vinul în vrac, la bag-in-box, la ce avem în planul de afaceri să realizăm ulterior. Deci am replantat clone de calitate, de cantitate, clone medii, struguri albi, roşii, rose, acoperim în momentul ăsta cam toată gama de struguri de pe piaţa românească, avem aproape 20 de soiuri. Avem Aligote de Babadag, foarte bune rezultate pe Feteasca Neagră, Merlot foarte bun şi apoi soiurile clasice: Chardonnay, Sauvignon Blanc, Muscat Otonel, Tămâioasă Românească, am diversificat şi cu Pinot Gris, cu Tranimer, avem soiuri noi, am plantat Negru de Drăgăşani, avem gamă completă şi, în urma investiţiilor de la cramă, o modernizare foarte bine pusă la punct, rezultatele vor apărea, au apărut deja pe calitatea vinurilor pe care le producem.”

După 40 de ani, în același terroir

Această replantare se impunea, dat fiind timpul care a trecut de la ultima plantare a viei în această plantație. „Vorbim cam de 40 de ani după ultima plantare, că timpul trece foarte repede. Este o plantaţie care a fost realizată în anii ’80 cu rezultate bune, iar noi continuăm aceeaşi linie.”, arată Eugen Nicolescu. Așadar, se vede că aici s-a făcut mereu o treabă bună, dar chiar dacă au dorit să păstreze continuitatea, au fost nevoiți să vină și cu noutăți, așa cum ne-a și spus inginerul: „Structura de bază este cea de atunci, pe care am diversificat-o aşa cum cere piaţa, pentru că la momentul ăsta trebuie să ai o soluţie la orice, piaţa e dinamică, se schimbă, e aşezată, mai ales pe vinul la sticlă unde, acolo, se face profitul, şi putem să facem cam orice cere piaţa acum şi ne putem adapta la cererile pieței”.

Eugen Nicolescu ne dezvăluie că succesul pe care îl au și pe care îl așteaptă în continuare vine pe lângă muncă și din caracteristicile bune ale terroir-ului: „Bogăţia acestei zone din punct de vedere viticol este deosebită. Sol calcaros, aciditate, o acumulare echilibrată a zahărului, a culorii, a acidităţii din struguri, ne putem întinde chiar şi la cules pe o perioadă destul de lungă, fără afectarea calităţii strugurilor, ne aduce foarte multe avantaje. Deci este o zonă în care se pot face atât vinuri albe, roşii, cât şi rose de mare calitate. Microclimatul foarte bun, suntem pe malul lacului Babadag, este fostă lagună a Mării Negre, are un climat maritim, suntem la poalele unei păduri de stejari rezervaţie naturală, avem seara răcoare, avem acest climat mediteranean, aceste două caracteristici îmbinându-se foarte bine pentru acest areal al podgoriei Babadag. Este o zonă pretabilă la toate aceste pretenții pe care le impune piaţa”.

Se așteaptă un an bun

Prima jumătate a anului a fost bună pentru viticultura din această zonă a Dobrogei. „Sperăm că va fi un an bun, cu ceva precipitaţii. Am avut ceva precipitaţii în timpul iernii, adică am avut puţină zăpadă, puţină brumă, am acumulat ceva apă de la precipitaţiile pe care le-am avut, deci din punctul meu de vedere 2024 a început bine, în principiu stăm mai bine decât în alţi ani, premisele sunt foarte bune pentru producţia ulterioară de anul ăsta, din toate punctele de vedere: precipitaţii și temperaturi. Avem, astfel, şi o şansă de a revigora toată plantaţia în urma a 3-4 ani de secetă pedologică, premisele sunt bune”, spune Eugen Nicolescu. Și cu toate că a fost greu în anii trecuți din cauza secetei, calitatea și tinerețea plantației au dus la producții peste media altor podgorii, deci motivele de optimism sunt justificate. 

Probleme și soluții

Din păcate, nu putem vorbi doar de optimism, pentru că lipsa irigațiilor nu poate fi ignorată. Speri să obții mai bine, în condițiile proaste pe care le ai, dar asta nu înseamnă că nu ai putea avea rezultate și mai bune. A fi pe linia de plutire nu este un aspect chiar pozitiv într-o afacere care, apriori, trebuie să aducă profit. Iar la aceste deficiențe moștenite și nerezolvate de atâta amar de vreme se adaugă și unele măsuri administrative care au efect nefast asupra lor. „Nu există forţă de muncă, acum trebuie să plătim şi mai mult la impozite, pentru noi este o lovitură treaba asta, nu cred că s-a gândit foarte bine măsura, pentru că soluţia este foarte simplă: nu vom mai lucra cu oameni, nu avem cum să suportăm costurile, nu ieşim cu producţia de struguri în costuri şi nu cred că se iese nicăieri în România, atât timp cât nu ai acces la apă”, explică Eugen Nicolescu cumulul de probleme.

Chestiunea de personal oricum era deficitară, așa cum se întâmplă în toată țara, iar soluția este una logică, mecanizarea intensivă. O fi bine? „Încercăm să ne orientăm, să ne adaptăm la ce avem, am mecanizat foarte mult, inclusiv tăiatul se face 70% mecanizat cu maşină de pretăiat, venim doar cu o cosmetizare în spate. În principiu nu mai legăm, vedem ce condiţii ulterioare vom avea, vedem cum merge piaţa, vedem cum va evolua vânzarea vinurilor la nivel de România şi la nivel global, şi în momentul ăla vom vedea ce facem.” Ei trebuie să găsească soluții pentru că sunt constrânși, o dată financiar și, apoi, de angajamentele pe care le au în baza accesării fondurilor europene, și așa greu de accesat. „Nu este o situaţie fericită din punct de vedere financiar şi al condiţiilor care ni se impun, dar încercăm să trecem peste, că în primul rând avem obligaţii pe fonduri europene, dar nu putem accesa anumite lucruri iarăşi din cauza unor formalităţi birocratice excesive care, văd, evoluează nu foarte bine în România”, menționează Eugen Nicolescu. Așadar, perpetua problemă a birocrației. 

El recunoaște că, într-o oarecare măsură, lucrurile au evoluat, dar nu atât cât ar fi trebuit. „Nu se poate pune problema că statul nu ne ajută, dar trebuie să ne ajute mult mai mult, adică trebuie o implicare mult mai mare în domeniul acesta, în culturile speciale, cum este vița-de-vie. Atât timp cât nu accelerezi procesele de irigaţii... Viticultura este un patrimoniu al statului român. Trebuie ajutată din toate punctele de vedere. Trebuie simplificate toate procedurile, pentru că, până la urmă, ne interesează să putem să hrănim aceste plante, să nu moară de sete, pentru că vremea care s-a schimbat și inclusiv vița-de-vie nu mai poate face faţă secetei acesteia. Şi trebuie să fim ajutaţi. Totul trebuie să se mişte foarte repede din punctul de vedere al accesului fermierului la apă pentru irigaţii.”.

Fondurile europene au ajutat foarte mult

Consideră că lucrul cel mai bun care s-a făcut în domeniul viticulturii este acest aport de fonduri europene. „Dacă n-ar fi fost programele europene de reconversie-replantare, cred că România nu ar mai fi fost o ţară viticolă. Costurile sunt foarte mari pentru a face un vin, pentru că trebuie să pleci de la plantarea unei viţe, totul costă foarte mult, sumele sunt colosale, cheltuielile sunt foarte mari pe hectar, sunt din ce în ce mai mari, exigenţele sunt din ce în ce mai mari, nu avem nişte legi care să ne ajute, capital, şi atunci a trebuit să ne luptăm cu foarte multe lucruri, dar iată că, uşor-uşor, industria se dezvoltă şi reuşim, sper eu, să câştigăm războiul cu piaţa”, punctează Eugen Nicolescu. 

Ar mai fi multe de făcut în domeniu, cum ar fi turismul viticol, dar în care inginerul care administrează Crama Liuta nu prea crede, pentru că investițiile nu sunt legate doar de ce poate face un viticultor, ci sunt mult mai ample. „Nu putem face turism prin forţe proprii, numai societăţile care investesc în zonele viticole şi schimbă efectiv statutul social al zonei respective. Din punct de vedere turistic şi cultural, până la urmă, trebuie să fie o implicare și o politică a statului român pentru această comoară pe care o avem noi cu statutul de ţară viticolă. Deci atât timp cât nu vom avea o implicare a statului român în nişte „Drumuri ale vinului”, într-o promovare agresivă a acestui domeniu de care beneficiem în ţara asta, va fi foarte greu. Dar probabil că lucrurile se vor mişca, uşor-uşor, şi cu ajutorul banilor europeni vom ajunge la un moment dat și acolo.” 

O piață în creștere

Ceea ce ne place la inginerul Eugen Nicolescu este că la orice problemă expusă nu și-a pierdut speranța că va fi bine, la un moment dat. Așa că încheiem tot într-o notă optimistă, cu aprecierea pe care o are față de evoluția pieței. „Lucrurile, în principal, au evoluat în bine, pentru că odată cu creşterea puterii de cumpărare a populaţiei şi cu deschiderea faţă de lumea civilizată, vinul la sticlă a început să crească în vânzare. Omul a început să recunoască un vin bun, să aibă preferinţe, are de unde alege, sunt câteva sute de crame în România care vin cu o ofertă foarte bună, foarte variată, foarte bine pusă la punct, care uşor-uşor cred că se va impune şi afară, pentru că va fi creştere. Avem destul de puţine vinuri pe raft în UE şi în alte locuri, spre deosebire de vecinii noştri, dar tendinţa este de creştere. Calitatea vinului în România creşte de la an la an. Cerinţele şi exigenţele băutorilor de vin la sticlă, mai ales, sunt din ce în ce mai mari, încep să cunoască despre ce este vorba şi noi trebuie să ne adaptăm acestor cerinţe. Iar plusul de valoare, atât cât se poate face, şi pentru o plantație pe termen lung, este vinul la sticlă la un preţ mediu.” Nu putem decât să le dorim succes.

Articol de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU