oenolog - REVISTA FERMIERULUI
Luni, 24 Mai 2021 18:28

Cramele din România. Reumplere.

Ne pregătim să prezentăm publicului din întreaga lume o nouă ediție – în limba engleză de astă dată – a lucrării Cramele din România.

În 2015, atunci când a fost lansată prima ediție, erau active 150 de crame. Între timp au mai apărut câteva zeci de crame noi, s-au mai schimbat proprietarii, chiar și structura unora dintre cele „vechi” nu mai este aceeași.

Autorii și-au propus de la bun început ca informația să fie una utilă atât iubitorilor de vin, cât și unor ramuri profesionale din industria vinului și din a celor care au legătură cu vinul, fie în tipar de business, fie în cel al studiului economic, politic, social ș.a.m.d.

Cu alte cuvinte, în afara publicului larg, profesioniștii din HoReCa, investitorii din vitivinicultură, cercetătorii și „business people” au primit o unealtă de lucru indispensabilă pentru atingerea performanţei.

De aceea, structura cărții este una bazată pe informație obiectivă, fără accente comerciale şi fără ierarhizări.

pahar 213 paduraru 3

Fiecare cramă a fost repartizată în capitolul regiunii istorice din care face parte și i-au fost „inventariate” următoarele repere: anul înființării (cu istoria cuvenită şi pentru cele înființate înainte de comunism, în comunism), acţionariatul, suprafața viticolă, structura solului, indicația geografică (IG) și Denumirea de Origine Controlată (DOC) – după caz, date pedoclimatice și, foarte important, structura plantației (câte hectare din fiecare soi), volumul de vin produs anual și volumul de vin îmbuteliat anual. Cei cu știință de carte și curioși din fire pot înțelege mai bine profilul cramei corelând ultimele trei repere.

Bineînțeles, sunt trecuți vinificatorii de la acea dată, brandurile de piață, medalii VINARIUM (IWCB) și este menționat clar dacă există extensie oenoturistică sau nu.

Legat de această activitate, autorii au considerat că este potrivit să culeagă date și despre atracțiile turistice din proximitatea fiecărei crame.

pahar 213 paduraru 2

Acum șapte ani, turismul viticol era în stadiu embrionar, puține crame având o politică clară pentru această activitate, la fel cum foarte puține locuri de cazare puteau fi găsite în preajma entităților vitivinicole.

Cartea deține încă niște recorduri sau, haideți să le spunem, premiere. Premiere cu atât mai greu realizate – ele aflându-se în sfera Realității Augmentate – cu cât în acea epocă foarte multe crame nu aveau o „reprezentare” deosebită în online sau nu erau prezente deloc în spațiul web.

Așadar, vorbim de prima carte care, pe lângă QR cu trimitere la site-urile cramelor (pentru acelea care, repet, aveau așa ceva), a avut, prin aplicația Aurasma, și o extensie virtuală a spațiului fizic de print. Mai exact, suprapunerea telefonului peste pictograma aplicației declanșa în mod automat rularea unui material video despre acea cramă.

Din nefericire, nici aici cramele noastre nu stăteau prea bine, majoritatea neavând filmulețe, clipuri sau, nici măcar, imagini de foarte bună calitate care să poate fi montate într-un colaj de prezentare.

Cu toate acestea, cartea s-a bucurat de succes, cramele au „simțit” efectul benefic al transmiterii informației complete, corecte și nediferențiate în piață, iar cititorii, cu siguranță, au avut de câștigat.

Cum spuneam, între timp, unele crame s-au stins sau și-au schimbat parțial/total acționariatul, au fost rebranduiri, fuziuni, balanța producție vin – oenoturism s-a recalibrat, iar dinamica apariției cramelor noi schimbă astăzi „grosimea” capitolelor pe regiuni istorice.

Succesul amintit ar fi putut fi împlinit și de un premiu al Organizației Internaționale a Viei și Vinului OIV (nu că ar fi fost refuzat un premiu al Academiei de Studii Agricole), dar, deși a fost apreciată (prin intermediere lingvistică), cărții i s-a cerut să capete putere universală. Adică, scrierea într-o limbă de circulație.

Adevărul este că o astfel de monografie poate fi de folos scrisă fiind în engleză. Ceea ce facem acum.

După ce ne-am lămurit ce este cu această lucrare Cramele din România, adresez și o rugăminte – invitație. Cu mai multe subpuncte.

Dacă n-ați parcurs cartea (prima ediție), faceți-o! În același timp, orice implicare în acest proiect este bine-venită. Semnalarea unor crame mici, neștiute, o „istorie” a unui loc dintr-un areal viticol, un document, o fotografie – pot fi ingrediente speciale alte cărții – și va fi menționată ca provenind de la „contributori”.

Foarte importantă ar fi și detectarea locurilor de turism naturale sau antropice.

De asemenea, plasarea de publicitate poate ajuta cu mult la diminuarea eforturilor financiare ale unui ONG şi la crearea unui produs premium care să circule cu „fruntea sus” oriunde în lume.

Donațiile, mecenatul și alte forme de sprijin în regim de voluntariat pot constitui o punte de legătură între satisfacția dvs. și succesul unui nou produs românesc.

Începem primăvara cu o veste bună de la Institutul Vinului – VINARIUM – și vă asigurăm că nu va rămâne una singulară.

pahar 213 paduraru 4

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - martie 2021

Publicat în Paharul cu... visuri

Asociația Profesională Vitivinicolă Dealu Mare organizează a doua ediție a evenimentului „Evadare în Dealu Mare”, în zilele de 26 și 27 iunie 2021. Prima ediție, organizată în august 2020, a fost un succes, deși a avut loc în condiții de pandemie, toți participanții simțindu-se în siguranță în timp ce s-au bucurat de o experiență unică.

Evadare Dealu Mare 2021 afis

La doar o oră de București, Asociația Profesională Vitivinicolă Dealu Mare își dezvăluie comorile - din pivnițe și vii, din sufletele oamenilor locului, oferindu-le vizitatorilor două zile în natură, aer liber și vinuri bune. 12 crame își vor deschide porțile pentru iubitorii de vin, fiind împărțite în patru trasee a câte trei crame, în fiecare din cele două zile ale evenimentului „Evadare în Dealu Mare 2021” (26 – 27 iunie). Fiecare turist își poate alege câte un singur traseu în fiecare dintre cele două zile în care cramele sunt deschise, contra unui bilet disponibil exclusiv pe IaBilet.ro, care costă 260 lei cu transport inclus sau 200 lei cu transport propriu.

Pasionații de natură și vin vor degusta, vor vizita locuri frumoase, vor învăța vinul de la profesioniștii care-l produc. În fiecare dintre cele două zile ale evenimentului poate fi ales câte unul dintre cele patru trasee a câte trei crame, unde îi veți cunoaște pe oamenii din spatele vinurilor, veți trăi plăceri oenogastronomice și vă veți bucura de socializare și de o memorabilă ieșire în natură.

IMG 7559 

Cramele și traseele de la Evadarea în Dealu Mare

Traseu 1: Gramofon Wine, Dagon Clan, Domeniul Aristiței (New entry)

Traseu 2: SERVE, Viile Metamorfosis, DAVINO (Classic)

Traseu 3: Budureasca, APOGEUM, Licorna Winehouse (Classic with a modern twist)

Traseu 4: The Iconic Estate, Aurelia Vișinescu Wines, Lacerta Winery (Treasures of the East)

Turiștii vor primi hărți (una tipărită și alta electronică) care îi vor ajuta să înțeleagă mai bine regiunea și le vor oferi informații despre cramele din zona Dealu Mare. Harta tipărită va fi dăruită ca suvenir tuturor participanților, având și o componentă interactivă: cei care obțin pe ea semnăturile tuturor oenologilor de la crame vor primi, în cadrul unui eveniment organizat în ajunul Zilei Naționale a Gastronomiei și Vinurilor din România (care anul acesta este pe 3 octombrie), titlul de ambasador onorific al regiunii viticole Dealu Mare.

IMG 7566 IMG 7529

De ce să vizitezi Dealu Mare

Proximitate – la doar o oră de Capitală și de principalul aeroport al României, în mijlocul uneia dintre cele mai mari concentrări urbane din țară, „constelația” cramelor din Dealu Mare este accesibilă pentru incursiuni de o zi sau de mai lungă durată și oferă ocazia descoperirii unei zone cu bogate tradiții istorice, arhitecturale și gastronomice.

Diversitate – nicăieri mai bine decât în Dealu Mare nu se regăsește o varietate atât de mare de crame – mici, mjilocii și mari. Împreună, dar și fiecare – cu filosofia și caracterul propriu – oferă iubitorilor de vin produse pentru orice gust și buzunar, disponibile în retail, dar și în restaurantele cele mai pretențioase.

Calitate – recunoașterea acesteia este autoasumată de Asociația cramelor din zonă prin Caietul de Sarcini al Denumirii de Origine Controlată și este confirmată recurent. La concursurile naționale și internaționale de profil, deși Dealu Mare nu este cea mai mare regiune viticolă din țară, vinurile de aici obțin mai mult de o treime din totalul medaliilor românești. Și asta, de mulți ani.

IMG 7598  

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă
Luni, 13 Ianuarie 2020 19:08

Dezumanizare. Trăim sau doar existăm?

Lumea agricolă e altfel, are puls, se bucură de viață. Cu bune și cu rele, agricultorul, țăranul își duce traiul mereu cu zâmbetul pe buze. Are întotdeauna o vorbă bună la el. Pentru oamenii care o formează, de asta îmi place agricultura. Pentru că încă se mai interacționează în Universul agricol, încă se mai întâlnește om cu om. Aș vrea ca lumea asta să încremenească în acest timp frumos al omeniei. Și totuși, mi-e teamă.   
„Dezumanizare, asta trăiți voi azi. Eu nu mai am mulți ani de dus pe aici (a zâmbit și a încercat să-și ascundă tristețea, a încercat să simuleze bucuria că nu mai are de petrecut mult timp printre roboți. Însă, ochii îl trădau, mâinile care se mișcau mai mult decât până în acest punct al discuției, vocea...care până atunci n-avusese nevoie să fie dreasă. Era clar, îi părea rău că va veni ziua să plece spre ceruri, dar nici aici pe pământ nu-i era bine, printre așa-ziși oameni, simple corpuri fără emoții, fără sentimente)...îmi pare rău pentru cum a evoluat omul, pentru voi, câțiva care încercați să rămâneți umani. Bine că eu vin din alt secol și mi-am trăit viața, o viață adevărată...” - Sunt vorbele unui om mare, pe care l-am întâlnit doar de câteva ori în viață, iar în toamna lui 2010 a avut chef de vorbă, l-am prins la un eveniment și am făcut un interviu cu el. Am vorbit de toate din domeniul lui, însă am povestit și despre omul din spatele marelui oenolog, academician. Nu-i spun numele. La finalul interviului m-a rugat ca partea de discuție despre, să-i zic, evoluția nefastă a omului, să n-o arăt publicului. Mie, însă, mi-a rămas în cap și am revăzut de curând înregistrarea brută. „Mă bucur când întâlnesc persoane în corpul cărora trăiesc oameni. Dar pentru cât timp? Și tu, domniță, și alții ca tine veți ajunge la dezumanizare. Ăsta e trendul, cum ziceți voi, tinerii de azi.” El nu mai e, dar sunt convinsă că trăiește în amintirea multora. M-am dezumanizat? Încă nu, zic eu. „Trendul” nu mă interesează. Sper să nu-i intereseze și pe acei „alții ca mine”.

„Vinul e viu, poartă cu el sufletul omului care îl creează, vinul transmite emoție, dacă îl faci așa cum am învățat eu.” Cum? „Nu doar oenologul face vinul, nu doar el își pune energia în vin, nu doar vinificatorul își spune povestea în vin. Mulți oameni lucrează pentru a oferi bucurie iubitorilor acestei licori. Oameni, nu roboți, trebuie să lucreze vinul (tonul aici a fost gros, categoric). Cum ar fi ca oenologul să transmită prin internet ce vrea de la struguri și de la oamenii din vie? Vinul n-ar mai fi...viu!”

Interlocutorul meu mi-a vorbit vreo jumătate de oră despre relații. Toate genurile de relații interumane. Și s-a oprit mult timp asupra iubirii, plăcerii. Dragostea pentru o meserie nu dezumanizează, lacrimile și durerea nu ne fac mai slabi, ci arată că trăim, că există viață în noi.

„Iubirea... Mai știe cineva ce-i iubirea, o mai simte cineva cu adevărat? Azi, chiar și în relațiile de iubire comunicați prin internet, prin mesaje pe telefon, iar când doi iubiți se văd față-n față nu știu să se privească, nu știu ce să-și spună, sunt doi străini, pentru că nu simt, nu mai există emoție! Vocile nu vi le știți, pentru că nu vorbiți, doar vă scrieți prin niște mecanisme reci, fără suflare, așa cum ajung în final și relațiile. Știți voi, oare, cât poate transmite o coală de hârtie pe care sunt așternute câteva cuvinte cu cerneală? Simți, da, îl simți pe celălalt, îi simți parfumul, îi simți întreaga ființă, așa cum îl simți când e lângă tine, când îi asculți vocea, nu contează ce spune, e acolo. Plăcere, drag, emoție, astea azi nu mai sunt în oameni.” Trebuie să recunosc că au fost momente pe timpul discuției când m-am gândit că exagerează, că într-adevăr timpul tinereții lui a fost altul, că lumea a evoluat, iar „emanciparea” nu va duce la ”dezumanizare”. Acum, după aproape șase ani de la acest dialog, tind să-i dau dreptate. Comunicăm din ce în mai mult prin intermediul tehnicii, prin scris, e-mail, sms, facebook, whatsapp. Nici măcar la telefon nu prea se mai vorbește, ci aproape numai prin scris, prin intermediul unor „mecanisme reci”. Interviurile se fac prin e-mail, pierzându-se astfel emoția, plăcerea dialogului ochi în ochi, pierzându-se în fapt multe. În câte corpuri mai există emoții, sentimente, suflet? În prea puține. Cu siguranță, Omul de care v-am povestit a avut dreptate cu privire la dezumanizare...

Priviți în voi, călcați cu grijă pământul în călătoria prin viață, oferiți-le urmașilor un loc frumos în care să trăiască! Din ce în ce mai mulți, azi, doar există.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția august 2016

Publicat în Editorial

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

grundfos iunie2021

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista