Mai bine de 50 la sută din suprafața cultivată cu Fetească Neagră, aflată în proprietatea lui Iulian Nicolae Negoiță, un tânăr horticultor buzoian, a fost afectată anul acesta de făinare, motiv care l-a determinat pe fermier să participe la cea de-a treia ediție a Forumului OptiTech pentru viticultură denumit sugestiv „Meridianele vinului”, în vederea obținerii celor mai proaspete informații despre protecția fitosanitară a viței de vie.

 

La sfârșitul evenimentului, Negoiță a mărturisit pentru presa de specialitate că acest an a fost unul de excepție, atacul de făinare fiind unul masiv în exploatația sa, chiar și cele mai bune pesticide ale principalilor producători de pe piață luptând din greu cu boala.

 

„Am avut probleme anul acesta, mai ales la Feteasca Neagră; mai mult ca niciodată. Estimez că pierderile au fost de peste 50%, în ciuda faptului că am avut cele mei bune produse de pe piață, inclusiv de la Syngenta și de la concurență”, a punctat Iulian Nicolae Negoiță, care a mai adăugat că în ciuda atacului, producția de struguri a fost mai mică decât cea din 2014, dar de calitate mult superioară.

 

Pasionat de horticultură la modul general (student în anii terminali la facultatea de profil, dornic de un masterat și doctorat în domeniu), cu ajutorul tatălui, Iulian mărturisește că, pe lângă vița de vie, se gândește să-și majoreze exploatația cu pomi fructiferi. El are o pasiune deosebită și pentru nuci.

 

„În prezent sunt student la Horticultură, anul IV. Normal trebuia să termin în vară, dar am fost angajat și a trebuit să mă mut la învățământ la distanță. Automat, fac un an în plus. Mă gândesc și la un master, imediat cum termin facultatea și este posibil chiar și un doctorat”, a precizat junele viticultor.

 

În cazul său, sintagma „așchia nu sare departe de copac” are o conotație cât se poate de pozitivă. Tatăl lui Iulian Nicolae este chiar Mihai Negoiță, fost director general al Stațiunii de Cercetare Viticolă Pietroasele. Asta cel puțin până la momentul la care a fost recrutat de cei de la Angelli. Unul dintre acționarii vestitei companii (Radu Cocoș) și-a urmat drumul propriu cu Oenoterra SRL, Comoara Pivniței SRL și Stimet SA și l-a adus în business și pe Negoiță Senior, moșia românului fiind localizată în zona Dealu Mare, Mizil.

 

„Tata împreună că Radu Cocoș au pornit amândoi. Tata este «capul», el dirijează afacerile absolut de la zero, iar domnul Cocoș este cu finanțele. În momentul de față nu se mai ține cont patron-subaltern. Este totul transpartent”, a mărturisit tânărul fermier. „Sunt trei societăți la noi acolo: una are crama, stochează (Oenoterra), a doua firmă are utilajele (n.r. - probabil Stimet), iar cea de-a treia firmă lucrează terenul (Comoara Pivniței SRL)”

 

Foame de bani europeni

Fiul lui Negoiță Senior, Iulian Nicolae, deține în prezent o suprafață de 28 ha cu viță de vie pe care sunt plantate Tămâioasă Românească și Busuioacă de Bohotin. Mai mult, Iulian recunoaște că a accesat fonduri FEADR ca tânăr fermier, proiect în valoare de 100.000 de euro, însă cu mare ajutor din partea tatălui.

 

„Momentan sunt doar cu semnătura. Tata mă îndrumă. El știe mai bine. Am avut norocul de a avea pe cineva în familie. Îmi place ceea ce fac. Agricultura este singura care mai merge”, recunoaște Negoiță Junior. „Este greu să obții bani europeni. Dacă nu ai pe cineva care să te îndrume, ești respins de cel puțin zece ori. Ești întors din fel de fel de motive. Birocrația de la noi din țară este cunoscută și ești întors de mai sus. De aceea, am apelat la consultanță, la un italian. Am accesat bani pe Tânărul Fermier, din ce știu, peste 100.000 de euro, din care 50% contribuție proprie. Știu că este o linie de credit pentru finanțarea acestui proiect obținută de la BRD”.

 

Iulian Nicolae Negoiță a mai adăugat că va continua să aplice pentru finanțare FEADR și pe exercițiul 2014-2020 pentru a obține banii necesari unei livezi.

 

„Voi aplica până la vârsta limită. M-ar interesa o livadă. După viticultură, m-a atras cel mai mult pomicultura, cu toate că fac toate ramurile agriculturii, mai puțin cultură mare: legume, arboricultură, viticultură, floricultură”, a precizat Negoiță Junior.

 

Crama celor de la Oenoterra are o capacitate de 600 de tone în momentul de față. A atins nivelul maxim, mai spune Iulian, chiar dacă el nu produce atât de mulți struguri

 

„Noi mai și cumpărăm struguri și procesăm”, a zis el.

 

Peste 70 la sută din ceea ce se produce la firma în care este partener și Negoiță se adresează exportului. Din cele 70 de procente, circa 45% pleacă sub forma de must și importatorii îl dezvoltă la destinație: Italia, Olanda și Germania.

 

Făinarea, provocarea anului 2015

Subiectul care a generat atât de mare interes din partea tânărului fermier a fost abordat de Simon Arnsek, expert tehnic Syngenta produse de protecția plantelor.

 

În cadrul evenimentului, specialistul companiei elvețiene a precizat că singurul instrument cu adevărat eficient în controlul făinării viței de vie (Uncinula necator) sunt produsele de protecția plantelor. În prezent, a mai adăugat Arnsek, în combaterea făinării există opt grupe chimice înregistrate, plus Cyflufenamid (Dynali, ca denumire comercială).

 

Ca și recomandări ale specialistului, calitatea tratamentului este decisivă (tratarea se face pe fiecare față a frunzelor). Foarte important în acest context, parcelele care au fost infestate în anul precedent trebuie atent protejate.

 

„Tratamentele timpurii sunt în general folositoare, pentru asta se folosesc produse și cu acțiune preventivă și curativă. Trebuie respectată perioada de pauză dintre tratamente, iar dacă presiunea de infecție este foarte ridicată, trebuie redusă perioada de pauză, iar între două tratamente se recomandă aplicarea unui tratament cu sulf. Pentru a limita rezistența bolii, se recomandă alternarea grupelor chimice în tratamente și respectarea numărului maxim de tratamente”, a precizat specialistul Syngenta.

 

În încheierea prezentării, Arnsek a prezentat schema de tratament eficientă împotriva combaterii făinării: trei tratamente cu triazoli și maximum două cu Cyflufenamid. Ca produse recomandate, angajatul Syngenta a enumerat ThiovitJet, Topas și Dynali (0,65 litri la hectar, timp de 10-14 zile).

 

Invitat la eveniment, Mircea Mărmureanu, consultant tehnic Syngenta a vorbit și el despre principalele boli ale viței de vie, în speță despre mana viței de vie, făinarea viței de vie și putregaiul cenușiu, mai exact despre modalitatea corectă de aplicare a fungicidelor în combaterea acestora.

 

„Indiferent de tipul lor, sistemia fungicidelor depinde de stadiul fiziologic al plantei. În general, produsele sistemice prezintă o sistemie către frunze și struguri în perioadele de creștere vegetativă puternică și în special în perioada înfloritului. Sistemia către struguri scade după legare și devine aproape nulă după compactare”, a menționat Mărmureanu.

 

El a mai precizat că pentru a evita pierderile de produs, este indicat să se facă cârnirea înainte de tratament.

 

„După tratament, produsul începe să migreze spre extremitățile corzii unde substanța se acumulează încet, în același timp la baza corzii se creează o sub concentrare. Acest fenomen este maxim la șapte zile după tratament în zilele calde. Apoi produsul redifuzează de sus în jos recolonizând întreaga coardă, generând o repartiție mai omogenă. De asemenea, o cârnire la 3-10 zile după aplicarea tratamentului se traduce printr-o pierdere importantă de produs”, a declarat specialistul. „Supradozajul este interzis și poate aduce probleme de selectivitate și nivele ridicate de reziduuri. Subdozajul poate genera probleme de eficacitate”.

 

Nu în ultimul rând, specialistul Syngenta le-a spus fermierulor că atunci când tratamentul preventiv precedent ajunge la sfârșitul persistenței, trebuie făcută o reaplicare înainte de ploaie, chiar dacă tratamentul se face cu una sau două zile în avans.

 

„În general tratamentul preventiv este mai eficace. O soluție fungicidă se aplică imediat după preparare. Anumite substanțe active se degradează rapid în soluții alcaline”, a conchis Mircea Mărmureanu.

 

La nivelul UE, rata retragerii substanțelor active este de 4 la 1

Conform spuselor lui Andrei Măruțescu, Head of Corporate Affairs CU România și Republica Moldova, la nivelul Uniunii Europene, organismele de reglementare generează o rată a reținerii/restricționării substanțelor active menite să combată eficient bolile și dăunătorii este de 4 la 1 (deficit net). El a precizat că instituțiile în cauză vin mereu cerințe suplimentare pentru studii, nu respectă termenele de aprobare pentru produse și aplică anumite criterii de „cut-off”.

 

Potrivit informațiilor furnizate de Măruțescu, pentru a contracara acest deficit, astfel încât să vină în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă fermieri de genul lui Negoiță, Syngenta are 20 de molecule candidate pentru a deveni produse „high class”, cinci molecule aflate în cercetare avansată și patru noi molecule în dezvoltare pentru piață.

 

În prezent, circa nouă la sută din bugetul de vânzări Syngenta este alocat zonei de cercetare-dezvoltare de noi molecule active, nu mai puțin de 60 de substanțe active fiind întreținute și înregistrate de companie.