oieri - REVISTA FERMIERULUI
Vineri, 17 Ianuarie 2020 22:19

Monta în harem

La Călan, în județul Hunedoara, în prezența specialiștilor din domeniu, într-o fermă de ovine s-a arătat practic cum are loc monta dirijată sau monta în harem. Prezent, profesorul Ioan Pădeanu de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara a stat de vorbă cu noi despre beneficiile montei în harem (în adăpost sau pe pășune), cum reproducția este urmărită în Scoția utilizând cipuri și cum se pot îmbunătăți performanțele.

Monta în harem se folosește în vestul Europei pe pășuni, cu un berbec la 40-50 de oi, iar în Noua Zeelandă și Australia cu un berbec la 80-100 de oi sau chiar mai mult, dar aici oile au ca perioadă de reproducere tot anul, favorizată de climă și de selecția extinsă realizată. La noi însă, lucrurile stau cu totul altfel. Având în vedere că la oile din rasa Țurcană, Merinos și Țigaie, reproducerea este sezonieră, monta se poate face doar primăvara și cei mai mulți crescători o fac nu pe pășune, ci în adăposturi.

De ce e nevoie ca monta să se facă dirijat, ne explică profesorul Ioan Pădeanu: „Societatea de Ameliorare a Asociației Dacia de la Hunedoara deține un Registru genealogic. În regulamentul european 1012, care se referă la ameliorarea și reproducerea animalelor, există obligația să se cunoască originea produșilor, adică originea mieilor: tata, adică berbecul, și oaia-mamă. Și atunci trebuie aplicate niște sisteme de montă care ne pot da aceste date. Cel mai simplu și mai des utilizat sistem de montă este cel în harem”.

Având în vedere sezonalitatea reproducerii la rasele de oi din România, până în 1990, la IAS-uri sau CAP-uri se făcea montă dirijată. „Adică erau berbeci cu șorț, sau cu penisul deviat, se depistau oile în călduri, se duceau și se montau cu berbecii respectivi. Treaba asta se face și acum, în special la rasa Caracul, unde trebuie să faci monta la mână, pentru că e coada mai grea, mai groasă și trebuie ajutat berbecul respectiv. În vestul Europei, în harem, se face pe pășune”, arată Ioan Pădeanu, care a participat recent  la un astfel de studiu alături de specialiști din Scoția, Anglia, Irlanda, Spania, Franța, Italia, România și Turcia. „Am mers prin rotație în fiecare țară și am văzut care sunt soluțiile inovative ca să putem să ușurăm munca fermierilor, să fie mai eficienți. Or, acolo am văzut că ei fac monta în harem pe pășune (îngrădită cu gard electric, n.r.), cu un berbec la 40-50 de oi”, a completat profesorul universitar.

Preț crescut pentru monta în adăpost

O variantă a montei în harem este cea realizată în adăpost sau în șoproane, deoarece la noi pășunile nu sunt parcelate. Cauza o reprezintă faptul că primarii, care conform Ordonanței 34 ar fi trebuit să concesioneze până la cinci ani, au concesionat pășunile doar pe unu sau doi ani și crescătorii nu au găsit eficient să facă investiții.

Problema, în acest tip de montă, este prețul ridicat. „Dacă dincolo mă costă mai puțin, pentru că iarba e 4 bani/kg, și 4 x 8 kg, adică 30-40 de bani, aici mă costă 1,50 bani, poate 2 lei”, a explicat Ioan Pădeanu.

Mai mult, mulți crescători asigură și fân, și concentrate din ovăz, cu efect stimulativ asupra funcției de reproducere la oi, și porumb, ce asigură necesarul de energie.

Cum se poate realiza acest tip de reproducere? Ne-a explicat tot domnul profesor: „În primul rând, crescătorul trebuie să facă o potrivire a perechilor, ținând cont de nivelul producțiilor, de conformația și constituția animalului și așa mai departe. Dar înainte de a organiza monta asta în harem, trebuie să se facă o recondiționare a oilor, o perioadă de pregătire care la oi este între 2-3-4 săptămâni, la berbeci de 4-6 săptămâni – perioada de formare a spermei fertile, dar totul depinde și de rasă. Deci, după ce se înțarcă, oile trec la o furajare foarte abundentă dintr-odată, pentru ca animalul respectiv să fie în condiție de reproducere. Și apoi facem, cum am spus, potrivirea perechilor. Norma după Ordinul 619 spune un berbec la 35 de oi, dar asta nu este o cifră bătută în cuie. Dacă sunt miori la prima montă, ar trebui să fie 20-25 de oi; dacă sunt berbeci viguroși, care sunt la a treia montă, se poate merge până la 40-50 de oi”.

În șopron, limita pentru un berbec este de 35 de oi, conform normei Ministerului Agriculturii. Durata în care stă alături de oi este de 35 până la 40 de zile și înseamnă două cicluri, deoarece la oaie estrul este de 16-17 zile.

Berbecul feromon crește nivelul reproducerii și scade timpul ei

În vestul Europei, se aplică sistemul cu berbecul feromon. Adică berbecii sunt duși timp de o lună, la distanță de oi, ca să nu-i vadă sau audă. Când începe campania de montă, din ziua 1 până în ziua 3, se lasă berbecii încercători, care au niște feromoni produși de glandele sublacrimale, ce stimulează funcția sexuală la oi. Se țin doar 3 zile, ca oile să devină active, și din ziua a 11-a se introduc berbecii. „După 3-4 zile, am văzut acum când am fost în Irlanda un vârf de oi intrate în călduri... partea bună e că aplicând acest sistem cu berbecul feromon, stimulent cu feromon, în 2 săptămâni au fătat 70%, în 3 săptămâni au fătat 90% din oi. Vrem să încercăm acest sistem și la Stațiunea de la Caransebeș, să vedem dacă merge și la Țurcană, pentru că acolo era rasa Berk Clair, pentru că este ușor de aplicat și ar fi mult în avantajul crescătorilor de oi. N-ar trebui să mai ai 40 de zile, iar oile consumă 0,8, poate 1 kg de concentrate pe zi, plus fânul”, a detaliat Ioan Pădeanu.

Astfel, costurile pot ajunge la 1,5 lei pe oaie și, dacă durează mult perioada de montă în harem, în adăpost, devine nerentabil pentru crescător.

Testarea după descendenți

Agenția Națională pentru Zootehnie cere cunoașterea exactă a datei la care animalele au fost montate. Dar în harem acest lucru poate reprezenta o problemă.

La nivel european, s-a pus la punct acest lucru și dacă oaia a fătat, spre exemplu, la data de 1 martie, monta s-a produs cu plus-minus două zile în data X, toate datele fiind trecute într-un tabel. „Deci putem ști orientativ. Este foarte importantă data fătării, pentru că de data fătării sunt legați mai mulți parametri de performanță, adică: sporul mediu zilnic la miei să spunem până la o lună, până la înțărcare, până la 5 luni, care sunt parametri trecuți în programe de ameliorare, și capacitatea lactogenă, adică sporul transformat în lapte de la 0 la 28 de zile. Deci trebuie neapărat să cunoaștem data fătării, când trebuie să cântărim mieii, ca să putem avea ulterior datele care ne interesează. Și putem reconstitui după aceea, din spate, așa fac toți din vestul Europei, conform unui tabel”, a explicat profesorul Pădeanu.

Produșii sunt înscriși în tabel, așa cum este tot ceea ce se află în testare: mioare, strămiori și oi care se află în secțiunea principală din Registru. Secțiunea principală presupune două generații: părinții și bunicii, conform normelor europene în vigoare.

Important este că pentru prima dată în țara noastră are loc o selecție riguroasă, după descendenți, perioadă care se va încheia în vara anului 2022.

Caracteristicile urmărite țin de producții crescute la lapte, carne și lână. „La carne, perioada este mai scurtă, pentru că pe descendenții de la un berbec pot să-i am anul viitor, când oile fată. Și atunci am o perioadă de testare după descendenți – trebuie să am minimum zece descendenți pentru carne. Ar fi mai bine să fie mai mulți, dar acesta este minimul”, a arătat Ioan Pădeanu.

Testarea după descendenți este cea mai sigură metodă deoarece urmărește ca un reproducător să transmită caracterele în populația cu care se lucrează.

În vestul Europei se face și testarea în câmp, dar la noi ar fi bine să existe o stațiune de testare unde toți produșii de la mai mulți berbeci, de la mai mulți crescători să fie în aceeași locație. Cum se face? Există o perioadă de pregătire de 25 de zile, pentru ca toate cele 50 de animale să se obișnuiască cu furajul, cu mediul, între ele. „Acolo se înregistrează în fiecare zi cantitatea de furaje, de concentrate și fân. Testarea durează exact 60 de zile. Deci în ziua 0 și în ziua 61 dimineața la 8:00 se cântăresc și apoi se fac diferențe. Este o formulă acolo între toți descendenții de la alți berbeci în contemporan și descendenții de la un berbec se testează față de acest contemporan. Se stabilește o valoare de ameliorare, se consideră că este ameliorator berbecul, miorul, să spunem ca atare, care are peste 101% valoarea de ameliorare. În jur de 99-100% ar fi cam indiferent și ce e sub 98% trebuie eliminați pentru că nu transmit”, ne-a explicat Ioan Pădeanu.

Ca o concluzie legată de reproducere, monta în harem, pe pășune, așa cum se întâmplă deja în Australia și Noua Zeelandă, reprezintă viitorul, deoarece are costuri mult mai mici. Dar pentru asta sunt necesare gardurile și sistemele electronice pe berbec și pe oaie.

Există cerere de lapte

Astăzi, din punct de vedere economic, lâna reprezintă între 2% și 5% din veniturile anuale, carnea și laptele fiind caracteristicile urmărite, de exemplu, la rasa Țurcană. Pentru valorificarea cărnii, crescătorii au nevoie de un certificat zootehnic, care atestă că animalul are performanțe.

Pentru unii crescători de ovine, laptele are valoare doar în măsura în care se hrănește mieluțul de la fătare până la înțărcare. Dar laptele a avut cele mai mici fluctuații de preț în ultimii zece ani și există cerere pentru el. „Lactitalia de lângă Timișoara, care preia în jur de opt milioane de litri de lapte anual, a oferit chiar 3 lei pe litru, în perioada de vară prețul e mai mic. În perioada de toamnă, prețul crește, dar depinde acum și de calitate, de câți ani livrează un crescător la această unitate. Cerință este, iar această unitate ar prelua oricât ar produce crescătorii. Am văzut că și în vestul Europei brânzeturile de oaie sunt foarte, foarte căutate. Aș spune că, din păcate, efectivele au scăzut, în condițiile în care este o cerere foarte mare, o cerere mult mai stabilă decât la producția de carne”, explică profesorul de la universitatea bănățeană.

Dacă în urmă cu 4-5 ani, la mieii îngrășați toamna prețul era de 9-10 lei/kg, acum fluctuează în jur de 8 lei /kg, ceea ce nu s-a întâmplat la lapte.

Se impun subvenții pentru instalații de muls și îngrădire

Prin urmare, e nevoie de lapte, dar există un impediment: nu există forță de muncă pentru mulsul manual și foarte puțini crescători de oi au instalații de muls.

O soluție este susținerea crescătorilor prin două măsuri excepționale: subvenționarea instalațiilor de muls și sprijinirea crescătorilor de ovine pentru îngrădirea parcelelor pe care stau animalele (cu garduri). „Avem în județul Timiș situații în care lucrează două persoane la 500 de oi și le mulg mecanic: un lapte de foarte bună calitate. Apoi, vând de acasă produsele, deoarece consumatorii au încredere că sunt produse de foarte bună calitate. Dar aceste instalații nu se mai produc în România și sunt destul de scumpe”, a arătat Ioan Pădeanu.

Informațiile cercetărilor din Vest sunt folosite în România

Recent, profesorul Pădeanu a vizitat Institutul de Cercetări din Edinburgh, Scoţia, acolo unde a fost creată oaia Dolly dintr-o celulă din glanda mamară. Acolo a văzut un experiment de urmărire a montei printr-un sistem electronic, ce include un cip pe burtă la berbec și un cip în jurul cozii la oaie. „În momentul când berbecul face saltul pe oaie, imediat se transmit ora și data într-o bază de date, dintr-un laptop sau computer, dar și ce berbec și ce oaie a fost montată. Sistemul ăsta este deocamdată un pic mai scump, dar este mai scump să ținem oile să spunem în adăpost cu furaje pentru iarnă, conservate, care ar putea fi folosite iarna. Încă este într-o fază experimentală, dar cred că ăsta va fi viitorul.”

Mai mult, scoțienii au creat un sistem prin care urmăresc atent greutatea animalelor: oile au un cip și sunt trecute printr-un culoar, unde se citesc informațiile. Acest sistem a fost achiziționat deja la Stațiunea de la Caransebeș, unde e folosit pentru miei, dar poate fi de ajutor și asociațiilor de profil.

Se poate selecta mai ușor, prin această metodă, și lâna, în funcție de culoare.

Mai mult, Ioan Pădeanu susține că lâna are și alte caracteristici ce trebuie avute în vedere și care îi vor crește valoarea: „Lâna este compusă dintr-o keratină specială formată din aminoacizi foarte stabili. Acești aminoacizi sunt jumătate esențiali pentru animale, vorbim de meteonină, lizină și așa mai departe. Noi importăm pentru porci și pentru păsări, ca să echilibrăm reacțiile astea cu aminoacizi. Încercăm cu un institut de textile de la București să vedem dacă problema se pune: este eficient să scindăm, să hidrolizăm lâna în acești aminoacizi? Eu zic că ar fi eficient, pentru că materia primă este foarte ieftină și atunci, dacă cererea este mare, va crește și prețul la lână și putem folosi până când industria textilă se va pune la punct. Încă n-am testat-o, nu știu cât este de fezabilă, dar este ca idee în viitor să producem din lână aminoacizi.”

Lâna de la oaia Țurcană merge mai mult la export (Turcia, Cehia, Polonia), deoarece mai sunt foarte puține fabrici care o prelucrează, cum este cea de la Alba Iulia. Rămâne extrem de căutată lâna Merinos, care este exploatată la Buhuși sau la export cu 1-1,2 dolari/kg.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 15-30 decembrie 2019

Publicat în Zootehnie

Asociaţia Profesională a Ciobanilor (APC), organizație nou-formată în luna aprilie de către opt membri fondatori, solicită autorităţilor modificarea modului în care sunt atribuite păşunile în România, astfel încât acestea să nu mai intre pe mâinile grupurilor de interese.

„Cea mai dureroasă problemă a fermierilor din sectoarele ovin, caprin şi bovin este problema păşunatului. Este vorba de păşunile de şes, colinare, montane şi de modul în care au fost şi sunt atribuite. Ne priveşte mult acest lucru pentru că noi, ciobanii de rând, am ajuns la capătul răbdării. Nu mai vrem ca păşunile să fie date celor care nu deţin animale. Nu mai vrem ca păşunile să fie date grupurilor de interese. Nu mai vrem să fie date pe crotalii şi pe adeverinţe false de animale. Vrem să stopăm hoţia şi furtul din România. Dacă nu vom face cât de repede acest lucru păşunile din România se vor degrada. Ciobanii din ţară care ştiu cum se dau păşunile nu îşi mai pot ţine animalele. Se distruge sectorul”, a precizat, luni, 6 mai 2019, preşedintele Asociaţiei, Daniel Petrescu, crescător de ovine din Argeş, citat de Agerpres.

Potrivit precizărilor acestuia, cifrele legate de sectorul ovin, inclusiv cele transmise la Bruxelles, sunt „nereale şi neadevărate”, iar ciobanii sunt forţaţi să renunţe la animale din această cauză.

„Cifrele care sunt redactate, inclusiv la Bruxelles, sunt cifre nereale şi neadevărate şi avem probe şi dovezi de care nimeni nu vrea să ţină cont. De aceea noi, ciobanii, suntem nevoiţi să renunţăm la animale, să le sacrificăm şi să le vindem pe preţuri derizorii care nu s-au întâlnit niciodată în România, şi mă refer la carne, brânză şi lână. Este foarte gravă situaţia”, a continuat Petrescu.

Conducerea noii asociații afirmă că legislaţia naţională care reglementează modul de acordare a păşunilor către crescătorii de ovine/caprine are multe lacune juridice şi a creat posibilitatea autorităţilor locale fie să solicite sume exorbitante care depăşesc nivelul subvenţiei pe suprafaţă, fie să acorde unor grupuri de interese, care nu deţin în realitate animale pentru a asigura încărcătura pe păşune.

În acest sens, soluţia asociaţiei pentru rezolvarea acestei probleme vizează încheierea unor contracte-tip la nivel naţional pentru ca autorităţile locale să nu mai introducă în caietele de sarcini criterii abuzive şi să existe o aplicare unitară la nivel naţional. Controalele efectuate de către APIA, ANSVSA şi ANZ pentru păşunile declarate pe suprafaţă să reprezinte un procent de minimum 50% pe fiecare an de cerere, în care să fie verificate animalele existente în păşune, pentru a se respecta încărcătura pe hectar.

Tot cu ocazia conferinței, șeful APC a precizat că autorităţile locale solicită sume care depăşesc nivelul subvenţiei pe suprafaţă, care ajung la 1.600 de lei pe hectar de păşune.

„Legislaţia naţională care reglementează modul de acordare a păşunilor către crescătorii de ovine, caprine are multe lacune juridice şi a creat posibilitatea autorităţilor locale să solicite sume exorbitante, care depăşesc nivelul subvenţiei pe suprafată. Suntem puşi în situaţia în care păşunile sunt scoase la licitaţie, suntem nevoiţi să licităm noi, fermierii, între noi, iar nimeni din România să nu decidă ca preţul pe hectar să ajungă la un barem, spre exemplu preţul a ajuns şi la 1.600 de lei pe hectar de păşune”, a menționat Petrescu în cadrul aceleiași conferinţe de presă, citat de Mediafax.

Vineri, 5 aprilie 2019, lua ființă Asociația Profesională a Ciobanilor (APC), organizație care își propune oferirea unor soluții practice, astfel încât sectorul ovin din România să-și oprească declinul și, totodată, să se mențină tradiția milenară de creștere a oilor.

În acest context, această formă asociativă dorește să vină cu propuneri constructive către toate instituțiile statului care fac politici în sectorul ovin.

Cei opt membri fondatori ai APC au anunțat luni modul în care toți crescătorii de ovine de la șes, deal sau zonă montană pot adera la valorile și principiile care au determinat constituirea organizației și au lansat o dezbatere reală despre viitorul sectorului, nemulțumirile crescătorilor și, nu în ultimul rând, oferirea unor soluții către decidenții publici, cum nu s-a mai întâmplat în trecut.

„Cei mai mulți dintre oieri se simt nereprezentați în interesul lor legitim și acest lucru generează o stare de nemulțumire și o resemnare în ceea ce privește sectorul ovin în perspectiva noului exercițiu financiar 2021-2027”, au anunțat fondatorii APC.

În 2017, România s-a situat pe locul patru în rândul statelor membre, după Regatul Unit, Spania şi Grecia, la efectivele de ovine şi caprine deţinute, cu un total de 11,485 milioane de capete, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Cu excepţia anului 2010, aceste efective au înregistrat creşteri în fiecare an, în 2017 fiind consemnate cu 36,6% mai multe oi şi capre faţă de anul 2006.

Publicat în Zootehnie

Vineri, 5 aprilie 2019, a fost înființată Asociația Profesională a Ciobanilor (APC), organizație care își propune oferirea unor soluții practice astfel încât sectorul ovin din România să-și oprească declinul și, totodată, să se mențină tradiția milenară de creștere a oilor.

În acest context, această formă asociativă dorește să vină cu propuneri constructive către toate instituțiile statului care fac politici în sectorul ovin.

Cei opt membri fondatori ai APC vor ieși public în data de 6 mai a.c. pentru a anunța modul în care toți crescătorii de ovine de la șes, deal sau zonă montană pot adera la valorile și principiile care au determinat constituirea organizației, precum și pentru lansarea unei dezbateri reale despre viitorul sectorului, despre nemulțumirile crescătorilor și, nu în ultimul rând, despre oferirea unor soluții către decidenții publici, cum nu s-a mai întâmplat în trecut.

„Cei mai mulți dintre oieri se simt nereprezentați în interesul lor legitim și acest lucru generează o stare de nemulțumire și o resemnare în ceea ce privește sectorul ovin în perspectiva noului exercițiu financiar 2021-2027”, anunță Petrescu Daniel din Argeș, Luca Daniel din Sibiu, Sterp Ioan din Bihor, Danuletiu Gheorghe din Sibiu, Suciu Ioan din Brașov, Csokasi Alexandru din Bihor, Barb Ioan din Alba, respectiv Sterp Ioan din Sibiu, toți membri fondatori ai APC.

Vom reveni cu mai multe informații în zilele următoare.

Publicat în Comunicate

În preajma Paștelui catolic, crescătorii de ovine din judeţul Bistriţa-Năsăud au reuşit să comercializeze, intracomunitar, circa 15.000 de miei în viu, conform datelor comunicate marţi, 16 aprilie 2019, de către şeful Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), Ioan Bogolin.

Similar cu situația de anul trecut, majoritatea solicitărilor au fost din Italia, stat membru al Uniunii Europene către care au plecat, până la această dată, peste 8.400 de miei. Restul au fost vânduți în Grecia, Germania, Bulgaria şi Croaţia.

Șeful DSVSA Bistriţa-Năsăud, citat de Agerpres, se aşteaptă ca numărul tranzacţiilor să crească în zilele următoare şi să continue până înainte de sărbătorile pascale ortodoxe.

Publicat în Zootehnie

În 2018, pentru a putea fructifica producția de lână, mai bine de o sută de crescători de ovine din Caraş-Severin au beneficiat de programul de ajutor de minimis, însă numărul acestora s-ar putea majora, cu condiția ca, în judeţ, să fie înfiinţat şi un centru de colectare, au mărturisit pentru presa centrală voci autorizate din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Caraş-Severin.

„Orice crescător de ovine care are exploataţie înregistrată legal și care face dovada comercializării lânii către centrele de colectare, către procesatori sau către firme care au relaţii contractuale cu aceşti agenţi economici va primi un leu pentru kilogramul de lână ca ajutor de minimis”, a precizat ing. Liviu Munteanu, reprezentant al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Caraş-Severin.

Anul trecut, a adăugat acesta, au fost peste o sută de beneficiari de ajutor de minimis pe acest program. Din nefericire, a precizat Munteanu, în judeţ încă nu există un centru de colectare a lânii, ceea ce face ca mulţi crescători să nu reuşească s-o valorifice în mod corespunzător.

Pentru 2019, specialiştii agricoli din judeţ speră să se găsească soluţiile necesare, astfel încât toţi aceşti oieri să beneficieze de ajutorul de minimis acordat pentru comercializarea lânii, dar şi de celelalte forme de sprijin adresate crescătorilor de animale.

Publicat în Zootehnie

Petre Daea, ministrul Agriculturii, s-a întâlnit miercuri, 10 octombrie 2018, pentru puțin timp, cu cei câţiva crescători de ovine care au pichetat în cursul dimineţii sediul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în frunte cu oierul Gheorghe Dănuleţiu - „Ghiţă Ciobanul” - nemulţumiţi de modul de acordare a subvenţiilor în sector.

Oficialul guvernamental a declarat ulterior presei că ciobanii sunt tot timpul bine-veniți în minister atunci când au probleme și că pe acestea nu le pot rezolva cu televizorul. Daea a afirmat asta în contextul în care s-a declarat nemulţumit de modul în care au procedat ciobanii, anunţând doar televiziunile, nu şi pe cei cărora li se adresează pentru rezolvarea problemelor, în condiţiile în care el este o persoană deschisă dialogului.

„Eu nu am ştiut şi nicio o structură din minister nu a ştiut de venirea lor. Ei sunt tot timpul bine-veniţi în minister. Acum au venit şi cu doi berbeci la minister, motiv pentru care le-am spus colegilor să pregătească mâncare şi apă pentru că nu e cazul să chinuie animalele pentru a demonstra ceea ce putem să susţinem din punct de vedere tehnic. Nu ştiu care sunt problemele lor, pentru că am avut o discuţie scurtă cu ei, dar le-am spus că revin în minister, însă au intrat în dialog cu reprezentanţi ai aparatului tehnic, condus de secretarul de stat Daniel Botănoiu. Din păcate, eu nu înţeleg modul acesta de abordare a problemei. Curtea ministerului era plină de televiziuni şi eu nu ştiam de venirea lor. Eu nu cred că au venit să rezolve problemele lor cu televizorul. Cred că le putem rezolva într-un mod cu totul şi cu totul aplicat în cadrul ministerului şi cu acţiuni concrete”, a precizat ministrul Agriculturii, Petre Daea, la deschiderea Târgului Bucureștilor.

Mai mulţi ciobani au venit miercuri, 10 octombrie 2018, să protesteze în faţa Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), nemulţumiţi de acordarea subvenţiilor şi de faptul că nu mai pot să-şi vândă produsele. Au adus cu ei un berbec de rasă și un altul fără origine şi cu un cântar electronic.

Crescătorii sunt nemulţumiti de legislaţia care îi obligă să cumpere ovine de talie mai mică pentru care subvenţia este de 25 de euro, în timp ce pentru o oaie de talie mai mare, dar a cărei origine nu este recunoscută, ciobanii primesc ajutor de la stat doar 5 euro.

În plus, ei reclamă lipsa de păşuni, precum și preţul redus la care sunt nevoiţi să vândă carnea de miel şi laptele.

Publicat în Știri

Potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, în prezent sunt îndeajuns de mulți miei de proveniență autohtonă pe piață, câteva milioane, conform spuselor guvernantului, astfel încât să acopere cerințele consumatorilor români.

Deja, a precizat ministrul de resort în cadrul conferinței „Viitorul Politicii Agricole Comune în contextul noului Cadru Financiar Multianual”, eveniment care a avut loc vineri, 30 martie 2018, la Academia de Studii Economice, tot astăzi, în sectorul 4 s-a deschis Târgul de Miei din incinta pieței Apărătorii Patriei, mai exact, în șoseaua Berceni nr. 183 B.

„Pentru toți consumatorii din România sunt miei românești. (...) Sunt și mici, și mari, și tăiem în funcție de cerințe și, evident, de posibilitățile care sunt la fiecare fermă. (...) La această dată, sunt câteva milioane de miei care sunt pregătiți pentru piață. V-aș ruga să vă duceți în sectorul 4, să vedeți că, deja, a început acest eveniment pe care îl așteptați și cu care vă întâlniți în fiecare zi prin punerea de întrebări”, a răspuns oficialul guvernamental ploii de întrebări pe acest subiect. „Se fac și acum târguri, peste tot. Sunt târguri în țară, sunt târguri autorizate, acolo se prezintă producătorii cu mieii respectivi și, evident, o să vedeți și v-aș ruga să vă duceți să vedeți, și în lanțurile de magazine, carne de miel, pregătită, frumos, cum sunt pregătite și celelalte care vin din import, dar nu sunt atât de valoroase ca ale noastre, nu sunt atât de gustoase. Merită să vă duceți să vedeți și să cumpărați. Avem de toate pentru aceste sărbători pe care le așteaptă românul”.

În plus, el a precizat că deocamdată nu s-a gândit de unde anume va achiziționa carnea de miel pentru Paște, precum și că nu va apela pentru asta la prietenii oieri. În ceea ce privește prețurile tradiționale pentru masa de Paște, Daea a afirmat că acestea sunt relativ identice cu cele de anul trecut.

„Eu n-am oi, n-am nicio orientare de unde iau, dar de undeva trebuie să iau și eu. Toți ciobanii mei sunt prieteni, dar nu iau niciun miel de la niciun cioban, pentru că prietenii trebuie să-i ajuți și să nu le ceri din miei, că nu-i bine”, a mai menționat șeful MADR. „Și prețurile sunt bune. Am văzut acum. Prețurile sunt ca și anul trecut. Este adevărat că, la început, fiecare are o tendință, așa, când iese pe piață, să crească. Dar vremea îl potolește, cum de altfel, vedeți, s-a potolit vremea și afară nu mai este zăpadă”.

Târgul de Miei din incinta pieței Apărătorii Patriei este organizat sub coordonarea Agenției Naționale pentru Zootehnie, a Direcției pentru Agricultură a Municipiului Bucureşti, cu sprijinul SC Amenajarea Domeniului Public 4 (ADP4) SA, acesta fiind deja autorizat pentru funcționare.

Târgul de Miei din piața Apărătorii Patriei va funcționa în perioada 30 martie – 07 aprilie, iar sacrificarea mieilor se va face zilnic, în intervalul 07:00 – 17:00.

„Prin această acțiune, încercăm să aducem mai aproape de consumatori produse de calitate, solicitate în mod frecvent, rezultate în urma parteneriatului direct dintre crescătorii de oi şi consumatorii autohtoni”, se menționează într-un comunicat al ministerului de resort.

Conform unui studiu dat recent publicității și care cuprinde opiniile specialiștilor Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție Integrată (UNCAPI), ai Cooperativei „Țara Mea” și ai Asociației „Miorița”, ouăle ar urma să se ieftinească de Paște, carnea de miel va fi mai scumpă, „dar nejustificat”, iar prețul la carnea de pasăre ar urma să se păstreze constant, trendul acesta urmând să se păstreze și la alte alimente de bază.

În ceea ce privește subiectul scumpirii cărnii prin faptul că anul acesta Paștele pică mult mai devreme, iar mieii nu vor apuca să crească suficient, motiv pentru care unii crescători de ovine ar justifica eventuala majorare a prețurilor, în replică, Asociația „Miorița” afirmă prin vocile autorizate că prețurile ei la produsul în cauză vor rămâne constante și anul acesta, chiar dacă Paștele este la începutul lunii aprilie.

„În viu, prețul este ca anul trecut, 10-11 lei kilogramul. Carnea carcasă ar putea ajunge la 23-25 de lei, adică tot ca anul trecut. Cine vrea să vândă de Paște întotdeauna pune montele mai devreme și se pregătește. Se știe tot anul când pică Paștele”, conform spuselor lui Ion Branga, președintele Asociației crescătorilor de ovine și caprine „Miorița”.

O explicație a majorării prețurilor la carnea de miel ar fi și cea potrivit căreia anumiți crescători de oi păstrează mieii pentru export, astfel că totalul cantității livrate pe piață ar urma să fie mai mic, în comparație cu cererea din perioada sărbătorilor.

Publicat în Știri

Preşedintele ANSVSA, dr. Radu Roatiș Chețan, a propus ca asociaţiile crescătorilor de ovine și caprine să organizeze cursuri pentru certificarea personalului care poate realiza intermedierea dintre crescători si exportatori, în contextul existenţei unei pieţe negre a samsarilor de animale care creează atât prejudicii financiare, cât şi de imagine crescătorilor şi exportatorilor români, se precizează într-un comunicat de presă al agenției.

Totodată, se mai precizează în document, a fost agreată solicitatea sprijinului organelor abilitate pentru o verificare mai intensă a transporturilor de animale ce urmează să ia calea exportului, dar si a controlului circulaţiei pe drumurile publice cu animale vii.

În acest context, nu mai devreme de data de 7 octombrie a.c., echipele de control ale Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) aplicau deja amenzi în valoare de aproape 35.000 de lei, în urma controalelor desfăşurate la primele ore ale dimineţii, care vizau toate autovehiculele destinate transportului de produse alimentare şi animale vii.

Totodată, la întâlnirea de la sediul ANSVSA s-a stabilit ca asociaţiile de crescători sa trimită puncte de vedere către agenție privind posibilitatea regândirii cotelor de animale sacrificate în abatoarele de capacitate mică.

În plus, reprezentanţii oierilor şi-au luat angajamentul de a mări semnificativ numărul de exploataţii ce derulează programul de creştere a rezistenţei ovinelor la scrapie.

„Propunerile de soluționare ale probematicilor dezbătute în acest cadru vor fi discutate la începutul lunii noiembrie, cu ocazia unei noi intâlniri, când va fi definitivat şi Programul Naţional Strategic pentru anul 2017”, se mai arată în comunicat.

O echipă de specialiști din cadrul ANSVSA, condusă de preşedintele dr. Radu Roaţis Cheţan, s-a întâlnit la sediul Autorităţii cu principalii reprezentanţi ai crescătorilor şi exportatorilor de ovine şi caprine din România.

Printre temele abordate s-au numărat strategia în domeniul sănătăţii ovinelor și caprinelor, prin stabilirea acţiunilor obligatorii în cadrul Programului Naţional Strategic în scopul îmbunătăţirii statusului de sănătate a animalelor şi implicit al produselor obţinute de la acestea, programul de creştere a rezistenţei berbecilor la scrapie, promovarea exporturilor de ovine vii cu ţările terţe prin asigurarea standardelor de sănătate a animalelor, dar și identificarea de noi pieţe pentru exportul cu animale vii.

Publicat în Zootehnie

Îmi aduc aminte de luna noiembrie 2012, an în care LAPAR organiza un amplu miting împotriva guvernanților conduși pe atunci de Victor Viorel Ponta și nu dă deloc cu semnul egal când mă gândesc cât de bine a ieșit protestul de azi, 7 iunie 2016; fără nasuri sparte, îmbrânceli, amenzi și senzația de luptă pentru ceva.

De ce spun asta: rar mi-e dat să opinez pe tema protestelor; relatarea este mai la îndemână. Chiar și reportajul. Poate opinez bine, poate nu, până la urmă nici nu mai contează. Ce este important este faptul că în 2012 scriam cu patos de pe holurile Guvernului, alergând cu laptopul în mână către „câmpul tactic” din Piața Victoriei - „Un fermier s-a ales cu fractură de piramidă nazală, iar un altul cu traumatisme la ambele brațe, după ce amândoi au fost bruscați, conform declarațiilor lor, ridicați și duși cu forța în duba Jandarmeriei de către unii dintre luptătorii aflați în dispozitivul dislocat în fața Palatului Victoria, cu ocazia mitingului agricultorilor și zootehniștilor afiliați LAPAR, FCBR și HOLSTEIN.RO, «SOS Salvați Agricultura României»”.

Ce vremuri...

Azi am savurat cu plăcere două plăcinte, un suc de fructe și, cu reportofonul în mână, mă bronzam. Ba chiar am și socializat. Asistam însă pasiv la un show foarte bine pus la punct de altfel, unul total diferit față de lupta pe baricade din 2012 unde îl admiram pe Laurențiu Baciu care striga precum un vajnic luptător în oastea lui Ștefan: „Pe ei voinicii mei!”.

IMG 20160607 113616Nici discursul de astăzi al băcăuanului n-a fost lipsit de patos; prea mult. Oierii din fundal (bacii noștri vajnici, luptători până la ultima picătură de sânge) însă, dovedeau aproape cu lacrimi în ochi că problemele îi năpădeau, iar lupta lor era alta. Chiar au încercat să arunce laptele pe jos și cu grai dulce-amar arătau către aleșii din Parlament. A doua oară, în fața ministrului, au fost opriți. Deh, protocolul.

Ce a urmat însă?

Pentru a nu fi acuzat de părtinire, voi selecta o serie de afirmații apropiate declarațiilor de dragoste, direcționate dinspre organizatorii mitingului față de tehnocrați și politicieni, deopotrivă. De felul meu, sunt mai sindicalist. Cred în lupta poporului pentru binele tuturor. De aceea, nu sunt deloc de părere că adunarea de astăzi a fost un protest în adevăratul sens al cuvântului.

Vinovata pentru întârzierea plății subvențiilor, o angajată APIA? Nu mai e vinovat „acel Horumbă”?

Primul paragraf care poate fi comentat este cel în care, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, vorbește despre „vinovata” care ar fi generat haosul din interioriul APIA, degringoladă care a scos în ultimele șapte luni în stradă mii de oameni, de trei ori. „Acel Horumbă”, Nicolae Horumbă pe numele său întreg, fostul director general adjunct al APIA ar fi „interpretat legislația europeană după bunul plac”, fapt care ar fi dus la întârzierea plății subvențiilor. Cine e până la urmă vinovat?

„Din sursă sigură, întârzierea plății către zootehnie este cauzată de faptul că un funcționar al APIA și-a permis să nu semneze un contract pentru că așa a înțeles doamna respectivă. Acea doamnă și-a luat în fiecare lună salariul, fără să fie penalizată, pentru că este iar o lege anapoda unde funcționarul public este Dumnezeu. Indiferent ce face, nu poate să ia nimeni vreo măsură cu el, pentru că este protejat de lege. Și chiar un ministru fiind, îl dă după aceea în judecată dacă ia măsuri de abuz în serviciu. Sunt stat în stat. Le-au creat aceste legi în care o parte din cei care numai consumă și nu produc, sunt apărați de legea respectivă”, a afirmat Baciu în deschiderea evenimentului.

Am încercat din trei să aflăm numele doamnei. Tot încerc...

Apoi, iată alte două elemente importante – funcționar „vinovat”, ministru „victimă”, aspecte rostite azi și menite să genereze anumite reacții în public. Doar zgomot de talangă am auzit. Sincer.

„În ultima vreme, spre deosebire de ceilalți miniștri, putem să-l asimilăm (n.r. - pe Achim Irimescu) cu un singur ministru care a ținut la agricultori – cu Remeș. Vreau să vă spun că este bine intenționat și un funcționar al statului poate face treabă dacă îl ajutăm și noi”, a fost prima declarație stupefiantă care mă făcea să cred că Laurențiu Baciu de pe acea scenă nu era acel Laurențiu Baciu pe care am ajuns să-l cunosc și să-l apreciez atât de mult. Luptătorul moldovean în care aveam încredere. Greșesc? Dacă da, îmi cer scuze. Înseamnă că n-am învățat nimic în toți acești ani de presă.

„Trebuie să înțelegem că prezența ministrului aici este să lămurească anumite probleme. Încă o dată fac apel, hai să punem întrebări pertinente, nu se rezolvă acum și să nu credeți că strângând din dinți sau arătând pumnul, rezolvăm vreo problemă. Este un respect pentru noi faptul că a venit încoace pentru că, până acum, și trebuie s-o recunoaștem, niciun ministru n-a venit în rândul nostru. Am colindat tot Bucureștiul acesta și nu s-a sinchisit nimeni, că n-a avut nimeni curajul răspunderii. Până la urmă el are o răspundere, a avut curajul și a venit aici. Acum ce facem? Îi luăm pielea? A lua o măsură cu un ministru care este de bună credință, nu rezolvă problema. Noi trebuie să căutăm acolo unde este buboiul, pe românește. Acolo trebuie să-l scoatem, și noi îl scoatem. Domnule ministru, noi vă mulțumim pentru faptul că ne-ați surprins cu vizita dumneavoastră, eu vă mulțumesc în numele tuturor, că au avut posibilitatea să veniți să ne explicați”.

N-am reușit să înțeleg ce se întâmplă. Recunosc, la proteste am mai fost. Rar mi-a fost însă dat să văd o asemenea apropiere între un fermier și un oficial guvernamental. Poate nu știu eu multe lucruri...

Laude și pentru Comisia de Agricultură

sapunaruAcelași fenomen neînțeles s-a petrecut și atunci când și-au făcut apariția pe scenă, ca niște adevărați învingători, membrii Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților; invitați de șeful LAPAR. Cea mai bună Comisie de 25 de ani încoace? Nu cu mult timp în urmă și aceștia erau huliți.

„Este cea mai bună Comisie de Agricultură de 25 de ani încoace, în care veteranul ei, domnul fost ministru, Petre Daea, are un cuvânt de spus. Nu o dată ne-a convins, chiar dacă dumneavoastră nu l-ați auzit, unii din noi au fost acolo că au fost chemați la foarte multe legi; aveai impresia că este un fermier înrăit. De asemenea, ne-am bucurat de intervențiile domnului Munteanu, de intervențiile domnului Scarlat, astfel că, în acest sens, am găsit la câteva legi, și vă asigur că le știu poziția, și Legea Vânătorii va ieși cum ne trebuie. S-a încercat, practic, prin acea lege, să-și bată cineva joc de noi, dar mai este timp suficient să iasă cum ne trebuie, cum, de altfel, sper domnule ministru Daea că n-o să vă despărțiți niciodată de acest segment al economiei naționale și, astfel, să vă gândiți atunci când se votează Legea 321, să votați o lege pentru români, în interesul securității alimentare românești. Și dacă mâine este pe ordinea de zi, aș vrea ca mâine pe timpul acesta sau ceva mai târziu să aflăm că Legea 321 a fost votată în favoarea noastră, a celor de aici, a agricultorilor din România”, a afirmat liderul LAPAR.

După mulțumirile de rigoare, Nini Săpunaru, șeful Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, a intervenit cu laude proaspăt sosite din clădirea impunătoare – Parlamentul – pe care cu ceva timp în urmă, oierii, bacii țării, o arătau cu degetul. Parcă jucam într-un film mut.

 „Astăzi eram adunați ca să discutăm modificări la Legea Cooperației. Vă anunțăm că avem de gând să scutim de impozit în primii cinci ani cooperativele care se înființează. De asemenea, domnul ministru ne-a anunțat că la negocierile cu cei de la Comisia Europeană. Există posibilitatea să intensificăm sprijinul financiar pe proiecte europene pentru cooperative, să ne ducem până la 80-90 la sută. Toți cei care suntem aici, tot spectrul politic din Comisia pentru Agricultură, toți am votat Legea 321. Legea 321, așa cum este ea în forma prezentată, nu mai seamănă cu nicio propunere legislativă inițială. Ea, de fapt, este proiectul dumneavoastră. Domnul Laurențiu Baciu, domnul Emil Dumitru, domnul Gheorghe Macovei, domnul Ionică Nechifor, toți au participat la această lege împreună cu noi și amendamentele de acolo sunt făcute împreună cu dânșii. Este legea dumneavoastră, nu este neapărat legea noastră. Avem un proiect în pregătire al domnului Munteanu, care este acum în Senat și s-ar putea să vină înapoi la noi, un proiect care poate să reglementeze și vom încerca să reglementăm în această lună, acest regim al vânzării terenurilor. Și, la fel, această lege o vom discuta împreună cu dumneavoastră, ca să avem acordul dumneavoastră când ne ducem cu ea în Parlament. Nu suntem dușmanii dumneavoastră, toate lucrările în Comisie s-au făcut împreună cu reprezentanții dumneavoastră și, în general, în ultimele șase luni de zile n-a ieșit nimic fără să ne consultăm cu reprezentanții dumneavoastră în Comisie”.

Deja nu mai înțelegeam nimic. Nu înțelegeam de ce fermierii sunt până la urmă acolo. Era miting de protest sau de susținere politică?

Politician cu ștaif și experiență, Petre Daea a preluat microfonul și a ținut și el un curs de retorică. El recunoaște că formatul de discuții preferat nu era nicidecum protestul și i-a rugat pe fermieri pe un ton ferm să-i lase pe deputații „agricultori„ în pace să muncească. Cert este că așa s-a întâmplat. Talăngi și... atât.

„Lăsați-ne împreună cu reprezentanții dumneavoastră care sunt aici sau care vor veni de mâine încolo la muncă în Comisie, să rezolvăm cu atenție, cu răbdare, cu echilibru, problemele pe care dumneavoastră le-ați ridicat. V-aș ruga să aveți încredere în colegii care vă reprezintă în Comisia pentru Agricultură și care sunt alături de dumneavoastră. (...) Astăzi sunteți la București să dialogați cu noi într-un format pe care eu nu mi l-aș fi dorit ca om, știindu-vă ce aveți de făcut acasă. Este doar o secvență a preocupării dumneavoastră. Lăsați-ne pe noi, împreună cu reprezentanții pe care îi aveți (și sunt oameni valoroși) să punem la punct ceea ce astăzi nu este în regulă și care vă dezavantajează viața și activitatea concretă”, a spus Daea.

irimescuNu noi, ceilalți sunt de vină

Tipic declarațiilor politicianiste, șeful MADR, Achim Irimescu și-a pornit discursul de pe scenă cu acuze către fostul Guvern. Era de înțeles. Venise la protest ca un adevărat învingător.

„Nu se datorează Guvernului actual întârzierea. Am (...) recuperat foarte mult din întârziere. Spre exemplu, când am cerut o programare în ce dată vor începe plățile, mi s-a spus 27 aprilie; am reușit cu mari eforturi 8 aprilie. Sigur că vă înțeleg perfect și vă dau toată dreptatea, nu este normal ce se întâmplă, întârzierile foarte mari pentru alocarea și plata banilor”, spunea că amărăciune în glas ministru tehnocrat. „Sunt convins că toți așteptați acești bani și vă înțeleg perfect. Este adevărat că au fost niște decizii care s-au luat cu întârziere în Ministerul Agriculturii și în Agenția de Plăți. Este vorba de faptul că ne-am complicat foarte tare anul trecut și au fost «n» scheme de plată (...). Eu înțeleg perfect nemulțumirea dumneavoastră și sunt alături de dumneavoastră, fiți convinși în acest sens. Am făcut eforturi foarte mari în ultima perioadă, s-a lucrat la APIA și noaptea, sâmbăta și duminica. Din păcate, directorul general Florin Faur, care a făcut eforturi foarte mari, a avut probleme medicale și este în spital. Sunt, repet, eforturi foarte mari pe care le face administrația, dar la fel, recunoaștem, s-a ajuns în situația în care suntem în ultima lună de plată”.

El a promis solemn că plățile nu vor întârzia, iar data limită de 30 iunie a.c. va fi respectată. Cu toate acestea, dacă termenul va fi depășit, statul va plăti penalitățile. Mă întreb, din banii cui? Că nu cred că domnul ministru va scoate din traista sa diferența...

„Eu pot să vă garantez că nu vor fi probleme. Oricum, și dacă s-ar fi ajuns în situația să se plătească după 30 iunie 2016, dumneavoastră (n.r. - fermierii) nu sunteți penalizați; diferența, penalizarea se alocă de la bugetul de stat, dar nu vom ajunge acolo, fiți convinși. Păcat că la animale nu s-au dat încă banii. (...) În condițiile în care modulul funcționează, banii se vor da în cel mai scurt timp, începând de săptămâna viitoare la animale”, a precizat ministrul de resort. „La cei care primesc fonduri pentru animale, vestea bună este că vor fi fonduri foarte mari. De exemplu, o să depășească 1.000 de euro la vaca de carne, o să depășească 800 de euro la vaca de lapte. Sunt sume foarte bune. Încercăm în continuare. Avem la plată ajutorul pentru motorină, 93 de milioane de lei pentru primul trimestru al acestui an. În această săptămână vor fi transferați banii în trezorerie. De săptămâna viitoare începe și la ovine. Subvenția totală la ovine este vorba de 10 euro pe cap de oaie. Sigur, eu unul nu sunt foarte mulțumit pentru că raportul între bovine și ovine este 1/6 și ar trebui să-l găsim și la subvenție printr-o sumă mai bună”.

Stenograma, sufletul protestului

Cum întotdeauna am încercat să dau dovadă de verticalitate, și de această dată las la latitudinea cititorilor să decidă dacă acesta a fost un protest în adevăratul sens al cuvântului sau doar un miting de susținere. Poate greșesc eu...

Ca o paranteză, reiterez afirmațiile de susținere ale unui mare fermier român la adresa mea, cu ocazia unui eveniment care a avut loc la ASAS cu ani în urmă; după protestele din 2012. Era un mesaj de susținere și se termina cam așa: ... (...) este singurul jurnalist care nu mi-a denaturat mesajul, iar dacă greșesc cu ceva, îl voi lăsa să scrie despre asta”. Așa am și făcut.

Iată însă câteva dintre schimburile de replici între organizatori și invitați. Delicioase.

Laurențiu Baciu: „Acum însă, am eu o întrebare la dumneavoastră, ca să fie finală. Oamenii aceștia, până la 30 iunie a.c., vor primi toți banii?”.

Achim Irimescu: „Absolut!”.

Laurențiu Baciu: „Avem promisiunea unui ministru. Rămâne să mai avem răbdare încă trei săptămâni, să vedem ce minune. De nu, domnule ministru, acum știm să venim și pe jos. Nu ne mai trebuie jandarmi să ne ducă autobuzele, venim pe jos; cunoaștem drumul”.

Moise Ötvös: „Domnule ministru, încă o dată, vă rog, repetați, până la 30 iunie primim banii?”.

Achim Irimescu: „Absolut!”.

Laurențiu Baciu: „Domnule ministru, credeți că până în toamnă, reușim să scoatem o lege a vânzării terenurilor, în care să putem pune la adăpost integritatea poporului român?”.

Achim Irimescu: „Da, și avem un proiect în discuție, numai că aștept ca dumneavoastră, reprezentanții producătorilor, să veniți s-o agreăm împreună pentru că este o lege de care dumneavoastră beneficiați în primul rând. Este musai să ne consultăm cum ne-am consultat întotdeauna, pe toate actele legislative, cu dumneavoastră și cu Parlamentul. Și cele două Comisii de Agricultură ale Parlamentului au fost alături de noi. Este foarte important să nu iasă o lege fără acceptul dumneavoastră. Vă propun, dacă nu săptămâna aceasta, săptămâna viitoare să agreăm un proiect de act legislativ pe care să-l promovăm cât mai rapid”.

Laurențiu Baciu: „Și acum, pentru că, vedeți, oamenii sunt amenințați pe propriile lor proprietăți, legea vânătorii ne va scoate pe noi de sub lupa aceasta a infracționalității?”.

Achim Irimescu: „Este musai să discutăm și proiectul de lege privind amendarea Legii Vânătorii, pentru că eu cred că trebuie să stabilim un echilibru foarte clar între producători, între vânători; nu este normal, spun eu, ca să neglijăm inclusiv Constituția, legea fundamentală a țării și sunt aspecte, mi le-au sesizat juriștii care pun semne de întrebare. În acest sens trebuie musai să fim de acord asupra unui proiect de lege, în primul rând cu crescătorii de ovine, cu fermierii și cu Parlamentul pentru că trebuie să adoptăm legi care să nu introducă disensiuni între categoriile de utilizatori ai Fondului Cinegetic și, bineînțeles, fermierii noștri. În ochii Guvernului, toți fermierii sunt egali. Ca urmare, nu trebuie să creăm niciun fel de discrepanță între categoriile de fermieri”.

Ionică Nechifor: „Domnule Daea, aici în fața fermierilor, pentru că știm că în curând veți intra în vacanță parlamentară, promiteți-ne că Legea Vânătorii va fi votată până la vacanța parlamentară pentru că ne trezim în toamnă că vom fi scoși de pe proprietățile noastre. O a doua problemă domnule ministru Daea, promiteți-ne că mâine Legea 321 va fi votată, aprobată și susținută în așa fel încât produsul românesc să fie protejat și susținut chiar și de către parlamentari pentru că și dumneavoastră consumați acest produs”.

Petre Daea: „Eu sunt un om stăpânit și nu purtător de vorbe, ci de fapte. Lăsați-ne să lucrăm împreună cu dumneavoastră și să facem ceea ce ne-ați solicitat”.

Quod erat demonstrandum.

Publicat în Opinii

Pe o ploaie mocănească, mai multe mii de fermieri au protestat miercuri, timp ce aproximativ cinci ore, în Parcul Izvor şi în faţa Guvernului, principala nemulţumire a acestora fiind legată de faptul că nu şi-au primit subvenţiile.

Unul dintre manifestanții nemulțumiți, prezent miercuri în fața Palatului Parlamentului și în Piața Victoriei, a fost și Horia Moruțan, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din județul Alba.

Într-o dezbatere organizată ad-hoc de radio Antena Satelor cu ocazia protestului la care a fost invitat și oierul, acesta s-a plâns că fermierii unguri primesc plăți pe cap de animal de cinci ori mai mari decât cele din România, „o diferență semnificativă” în viziunea sa, în condițiile în care, la noi în țară, subvențiile sunt mici și întârziate, fapt care a generat pierderi în condițiile unui an 2015 deosebit de dificil pentru agricultură.

„Nu avem încă o dată certă pentru primirea subvențiilor, astfel încât crescătorii să-și poată face o strategie în acest sens. Am dori, (...) nu de pe o zi pe alta cum vor domnii guvernanți să transforme asociațiile în cooperative, dar cel puțin într-o perioadă de până la trei ani să se armonizeze dacă se poate nivelul de subvenționare a României cu nivelul (...) țărilor din Uniunea Europeană. Și dăm exemplu Ungariei, unde acest nivel este de cel puțin cinci ori mai mare decât al României. (...) De exemplu, de la Uniunea Europeană un crescător din Ungaria primește peste 6.700 de forinți, iar de la statul maghiar 3.000 de forinți. Dacă îi însumăm iată că ajungem la vreo 31,16 euro, față de cei 4,5 - 4,8 euro ai României este o diferență semnificativă”, a mărturisit cu amărăciune în glan Horia Moruțan.

O altă problemă semnalată de crescătorul de ovine din Alba a fost și cea legată de transformarea asociațiilor în cooperative, în vederea alinierii la cerințele UE privind statutul de fermier activ. Moruțan crede că acest lucru trebuie realizat treptat, nu de la un an la altul

„Dacă trebuie să ne transformăm în cooperative ne vom transforma, dar ca în orice țară civilizată, procese de acest gen se fac printr-o strategie națională, guvernamentală, lin, în timp, astfel încât să nu existe șocuri. Ne-am străduit de 15 ani și în momentul în care am pus cât de cât asociațiile pe picioare, trebuie să ne transformăm. Ne transformăm, dar haide să stabilim un interval mai lung, nu putem de pe un an pe altul. Asociațiile județene au un rol de promovare a intereselor crescătorilor și aducerii unei imagini pozitive”, a mai arătat oierul.

Acestea nu au fost însă singurele revendicări. Și relația cu Apele Române, mai exact costurile „exagerate” practicate de instituție la nivel local pentru utilizarea apei la irigații și pentru adăparea animalelor a reprezentat o altă nemulțumire amintită de Moruțan, alta decât cele vehiculate de organizatorii protestului. Conform aprecierilor sale, în maximum șase ani de zile, pe lângă diminuarea șeptelului, în Alba nu va mai exista cultură de sfeclă de zahăr din cauza lipsei apei.

„Noi, în județul Alba, beneficiem de la Dumnezeu de râuri, pârâuri, râul Mureș, Ampoi ș.a.m.d. Marea noastră problemă este instituția Apele Române. Nu se poate decât într-o țară ca România, cu astfel de politicieni, fără voință politică, ca o astfel de instituție care, până la urmă, nu este ea de rea credință, dar în contextul în care nu este un fond legislativ, pentru că noi nu putem lua apă nici din Mureș din cauza unor taxe exagerate, unor costuri cu autorizări exagerate. Am încercat, am pus aceste probleme pe tapet, pentru că nu este numai problema crescătorilor de animale. Noi am pus-o datorită intereselor pe care le avem noi, crescătorii de oi.

Există însă și cultura mare. Din cauza modificărilor climatice, în județul Alba, în 5-6 ani de zile, sfecla de zahăr va dispărea. Dar de ce să dispară, dacă există posibilitatea irigării? Toți oamenii vor să plătească, dar nu niște sume exagerate. Suntem chiar penibili din acest punct de vedere. Vor veni și cultura mare lângă noi, vor veni și producătorii de trandafiri, pomi fructiferi ș.a.m.d. (...) În zona Ciumbrud-Aiud există populație de oameni extrem de gospodari care și ei vor fi alături de noi, producătorii de arbuști, de pomi de flori etc.”, a conchis dr. Horia Moruțan.

Alături de el, la proteste, a fost și Vingărzan Vasile din Sântimbru, Alba. Fermierul și-a exprimat nemulțumirea față de cum anume gestionează unele asociații și primării pășunile. El se plânge că instituțiile mai sus menționate nu fac altceva decât să încaseze subvenția, fără însă a se gândi inclusiv la resursa de apă pentru animale, poate cel mai important aspect.

„Pășunile le-au luat asociația. Acolo a fost o măgărie, o porcărie. (...) Eu car apa cu cisterna. (...) Nici măcar drumul în pășune nu există la ora actuală, după 20 de ani. Tu iei banii eu sunt cu stâna. Dacă s-a dat o lege de ce nu o respectă? Eu am respectat-o, că și așa muncesc acolo zi și noapte, dar cei care au luat banii, asociația și primăria, se tot încurajează una pe alta. Dacă tu nu ai drum din sat, drumul care duce la pășunea pe care tu iei banii, la nivel de primărie sau nivel de asociație, atunci despre ce discutăm?”, a mărturisit cu amărăciune în glas Vasile Vingărzan. „Nu există apă! Eu de 20 de ani car apă în pășune. I-am spus și primarului că nu am apă; ridică din umeri toți. (...) Până când trebuie să ne luptăm cu acești oameni? Că aștia sunt mai răi ca fiarele. Cu fiarele ne-am luptat și n-am murit, dar ăștia ne omoară, ăștia sunt mai puternici”.

„Cea mai mare parte a revendicărilor fermierilor au fost rezolvate”

Destul de slab vizibil după scandalul Brădet, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a precizat că cea mai mare parte a revendicărilor fermierilor au fost rezolvate, restul urmând să fie analizate foarte serios. Concret, el a spus că în ceea ce privește Legea 17 a vânzărilor terenurilor agricole către străini, în perioada următoare se va veni cu amendamente necesare reglementării corespunzătoare a domeniului.

„Eu am avut multe reuniuni cu fermierii şi cred că, în mare parte, revendicările au fost rezolvate, iar restul le analizăm foarte serios şi căutăm soluţii legale ca să nu fie penalizate. De exemplu, Legea 17 privind vânzarea terenurilor agricole pentru străini, nu o suspendăm, ci venim cu amendamente ca să reglementăm mai bine domeniul. Legea cu etichetarea din sectorul laptelui depinde de Parlament, iar taxele de ambalaj de Ministerul Mediului. În ceea ce priveşte amânarea plăţii impozitelor până la plata subvenţiilor, cred că este o treabă delicată şi nu ţine de ministerul nostru, dar o să vorbesc cu ministrul Finanţelor. Oricum subvenţiile pentru crescătorii de animale le vom da până la sfârşitul lunii mai”, a afirmat șeful MADR.

Pe de altă parte, Claudiu Frânc, președintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR) și unul dintre inițiatorii protestului, a declarat că fermierii solicită în principal modificarea a cinci acte normative, eligibilitatea asociaţiilor şi cooperativelor agricole pentru a primi subvenţii pe suprafaţă, o schemă de ajutor în sprijinul fermierilor mici Legea 321 privind vânzarea produselor agricole, dar și altele.

„Este vorba despre pachetul legislativ, cele cinci acte normative pe care vrem să le modificăm. Prima este suspendarea aplicării Legii privind vânzarea pământurilor către străini, apoi revizuirea de urgenţă a Legii pajiştilor, promovarea de urgenţă a Legii privind etichetarea laptelui şi produselor lactate şi aprobarea de urgenţă, azi (miercuri - n.r.), în Comisia de agricultură, a Legii 321 privind vânzarea produselor agricole şi poziţionarea şi taxele de raft din hipermarket. Asta din punct de vedere legislativ. În ceea ce priveşte revendicările pentru Ministerul Agriculturii şi Guvern, principalele solicitări sunt: eligibilitatea asociaţiilor şi cooperativelor pentru a putea beneficia de subvenţia pe suprafaţă, o schemă care să vină în sprijinul fermierilor cei mai afectaţi, care sunt fermierii mici... ”, a spus șeful FCBR, întărind spusele ministrului de resort că o parte dintre revendicări au fost rezolvate.

La doar câteva ore de la aceste declarații, Frânc adăuga că Legea etichetării laptelui şi produselor lactate va fi operaţională în două luni, iar Legea pajiştilor va intra săptămâna viitoare pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, a declarat, miercuri, Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, în timpul protestului din faţa Guvernului.

Acesta a precizat totodată că va intra la discuţii suplimentare cu reprezentanţii Executivului pentru a analiza situaţia subvenţiilor din sector.

"Ne-am întâlnit cu reprezentanţii Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor şi avem toate garanţiile că Legea etichetării (laptelui şi produselor lactate n.r.) va fi operaţională, în România, în două luni. Legea pajiştilor va intra săptămâna viitoare (n.r. - 28 martie – 1 aprilie 2016) pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor pentru a putea aduce, între timp, modificările de care avem nevoie. Şi tot săptămâna viitoare într-un grup reunit al celor două Camere ale Parlamentului să iniţiem procedura de suspendare a aplicării prevederilor Legii de vânzare a terenurilor agricole către străini, respectiv Legea 117. De asemenea, încercăm că până în iunie să avem funcţională şi modificarea Legii 320 privind comercializarea produselor agricole", a adăugat Frânc.

22 martie, ziua marilor consfătuiri la sediul MADR

Marţi, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, avea o întâlnire la sediul ministerului cu același Claudiu Frânc, liderul Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, cu preşedintele Federaţiei Oierilor de Munte, Gonțea Eugen, şi cu reprezentanţi ai Federației Pro Agro, pentru a găsi o variantă prin care asociaţiile crescătorilor de animale constituite în baza OG 26/2000 şi cooperativele constituite în baza Legii 566/2004 să îndeplinească condiţia de fermier eligibil pentru schema de plăţi directe.

Cu această ocazie au fost discutate aspecte legate de posibilitatea ca aceste forme asociative ale crescătorilor de animale să aibă alocate coduri ANSVSA temporare pe pajiştile concesionate de la consiliile locale unde se deplasează şi păşunează animalele membrilor.

O altă idee desprinsă în urma discuţiilor a vizat necesitatea transmiterii către Asociaţia Comunelor din România şi către Instituţiile Prefectului a semnalelor venite din teritoriu pentru a nu rezilia contractele de arendare ale păşunilor având în vedere cadrul legal existent.

A fost agreată totodată și ideea de a fi continuate discuţiile cu experţii tehnici de la Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală privind măsurile de agromediu - schemele aplicate pe partea de dezvoltare rurală în ce priveşte partea de agromediu şi climă.

Mai mult, în ziua protestului, adică miercuri, 23 martie a.c., același Minister al Agriculturii transmitea că șeful instituției, același Achim Irimescu, avusese tot cu o zi în urmă o altă întâlnire la sediul instituţiei cu reprezentanţi ai Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) şi Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), și ele entități implicate în organizarea protestului.

Potrivit unui comunicat de presă primit la redacție, principalele teme de discuţii au vizat criza care afectează producătorii români pe fondul embargoului impus de Rusia, dar şi stadiul plăţilor acordate în cadrul angajamentelor de bunăstare a animalelor – Măsura 215 din PNDR.

Reprezentanţii crescătorilor de porci au ridicat pe parcursul discuţiilor mai multe probleme cu care se confruntă sectorul, în special pierderile mari în contextul crizei înregistrate la nivel european, aceştia solicitând un sprijin de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru reglementarea preţului de referinţă la cumpărarea porcilor vii.

Totodată, a fost adusă în discuţie situaţia controalelor sanitare-veterinare la carnea congelată şi preţul foarte scăzut la importurile care intră în România.

„Există indicii că în relaţia cu hypermarketurile nu sunt respectate de către toţi operatorii unele din condiţiile impuse (de exemplu cele referitoare la etichetare), fiind acceptate de către reţelele comerciale şi produse promovate pe piaţă prin practici neloiale sau anticoncurenţiale. A fost prezentată situația importurilor, exporturilor și a consumului de produse avicole în România, concluzionându-se că sunt necesare unele măsuri care să protejeze producătorii români, inclusiv prin întărirea sistemului de supraveghere a importurile și exporturile de produse alimentare şi a preţurilor practicate pe piaţă”, a afirmat în cadrul reuniunii Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România.

Totodată, au fost propuse unele măsuri de relaxare fiscală pentru fermierii din cele două sectoare zootehnice și introducerea în PNDR 2014-2020 a Măsurii 14 - Bunăstarea animalelor care să fie adresată fermelor noi, dezvoltate sau modernizate prin fondurile europene adresate agriculturii şi dezvoltării rurale şi care nu au în prezent angajamente în derulare pentru bunăstarea animalelor în cadrul Măsurii 215 din PNDR 2007-2013.

La rândul său, șeful MADR a propus o întâlnire cu Parlamentul, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară, pentru a identifica soluţii care să vină în sprijinul producătorilor români.

În cadrul discuţiilor s-a agreat totodată necesitatea consultării sistemelor de sancţiuni aplicabile beneficiarilor Măsurii 215 cu reprezentanţii sectoarelor de creştere a porcilor şi păsărilor. Subiectele sensibile semnalate de aceştia se referă la stabilirea eligibilităţii efectivelor de păsări în corelare cu scăderea perioadei ciclurilor de producţie pe fondul îmbunătăţirii performanţelor exploataţiilor de creştere a păsărilor, precum şi la aplicarea sancţiunilor administrative pentru efectivele declarate. Aceste aspecte vor fi analizate în discuţiile tehnice care vor fi organizate în perioada următoare împreună cu reprezentanţii instituţiilor implicate în elaborarea şi implementarea Măsurii 215.

Filmul unui alt protest

Miercuri, 23 martie 2016, fermierii au manifestat în Parcul Izvor, iar în jurul orei 14,00 au plecat spre Piaţa Victoriei, unde au continuat protestul. Inițial, organizatorii au obţinut aprobare de la Primărie pentru 3.000 de persoane, în Piaţa Izvor. Dacă la început protestatarii erau nervoşi, au încercat să forţeze cordonul de jandarmi şi au vărsat lapte pe asfalt, după ora 12:30 spiritele s-au mai liniştit, a fost pusă muzică de fanfară, iar unii dintre ei au început să cânte.

Totodată, protestatarii au agitat clopote şi pancarte pe care scria: „Pentru ce au luptat strămoşii, să vindeţi voi coloşii?”, „Mai multe produse româneşti în magazine”, „Aţi schimbat Guvernul să vindeţi terenul!”, „Ne dorim comerţ echitabil”, „3,5 RON/kg carnea de porc la poarta fermei. Ne sufocăm”, „Preţuri de nimic la poarta fermei, preţuri mari la consumatori. Fermele româneşti falimentează”.

Publicat în Știri

Publicitate

revista fermierului 300x250

DLG ET 2021 rum 336x280px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista