Anul 2024 a fost unul dificil pentru sectorul vitivinicol la nivel mondial, marcat de condiții climatice extreme, scăderi istorice ale producției și un consum global în continuă scădere, potrivit celui mai recent raport publicat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV).

Producția globală de vin (excluzând musturile și sucurile) a scăzut, în 2024, la 225,8 milioane hectolitri, cel mai redus nivel din 1961. Scăderea de 4,8% față de 2023 a fost cauzată de factori meteorologici severi precum înghețuri timpurii, secetă prelungită, ploi abundente și boli ale viței-de-vie. Aceste condiții au afectat regiunile viticole majore din ambele emisfere.

Estimările pentru 2024 indică un consum mondial de 214,2 milioane hectolitri, în scădere cu 3,3% față de 2023 și cel mai scăzut din 1961. „Tendința descrescătoare, începută în 2018, reflectă schimbările în comportamentul consumatorilor, preferințele generaționale, dar și presiunile economice precum inflația și scăderea puterii de cumpărare”, arată Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV).

Uniunea Europeană a produs 138,3 milioane hectolitri în 2024 (cu 3,5% mai puțin față de 2023), înregistrând cea mai mică producție din secolul XXI. Italia rămâne cel mai mare producător mondial (44,1 mhl), urmată de Franța (36,1 mhl, în scădere drastică cu 23,5%) și Spania (31,0 mhl).

Volumul comerțului internațional cu vin a stagnat la 99,8 milioane hectolitri, dar valoarea exporturilor a rămas ridicată la 35,9 miliarde euro, datorită prețurilor medii mari (3,60 euro/litru). Categoria vinurilor îmbuteliate a reprezentat 50,8% din volum și 67% din valoare, în timp ce vinurile spumante și bag-in-box au înregistrat scăderi atât în volum, cât și în valoare.

Adaptarea la schimbările climatice, inovația în viticultură și reconectarea cu noile generații de consumatori devin priorități strategice pentru toate regiunile lumii.

România reușește să își mențină poziția pe harta mondială a vinului, atât prin suprafața cultivată, cât și prin rolul său în consumul intern.

Cu 187.000 ha de viță-de-vie, România e pe locul 8 la nivel mondial

România ocupă în continuare un loc important în clasamentul global, cu o suprafață totală cultivată cu viță-de-vie de 187.000 de hectare (din care 8.179 ha struguri de masă), înregistrând o ușoară creștere a suprafeței față de 2023 (+0,1%). Aceasta o plasează pe locul 8 la nivel mondial, depășind țări precum Portugalia, Chile sau Australia.

România se numără printre puținele state membre ale Uniunii Europene care au înregistrat o creștere în 2024, alături de Italia și Grecia, în contextul unui declin generalizat la nivel european.

Din cauza condițiilor climatice dificile, grindină și secetă în perioade critice, producția de vin a României a scăzut cu aproximativ 19,8% față de anul anterior, ajungând la 3,7 milioane hectolitri. Aceasta este una dintre cele mai semnificative scăderi procentuale din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, România rămâne un producător stabil în contextul general al declinului la nivel global.

În ceea ce privește consumul intern, România a înregistrat o scădere de 11,4%, cu un total estimat de trei milioane hectolitri consumați în 2024. „În ciuda acestui declin, consumul se menține cu 4% peste media ultimilor cinci ani, semnalând o relativă reziliență a pieței interne, în pofida presiunilor economice și inflaționiste”, conchide ONVPV.

Raportul complet al OIV, aici: https://www.oiv.int/press/state-world-vine-and-wine-sector-2024-adaptation-cooperation

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: 52 de vinuri roze din România medaliate la Concours Mondial de Bruxelles

Titlul „Best Wine In Box” pentru vinuri din România, la concursul internațional din Franța

Enolog, meserie oficial recunoscută în Clasificarea Ocupațiilor din România

Vineri - 24 noiembrie 2023, la Romexpo București, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, se lansează cartea „Țara și Vinul, relațiile dintre brandul de țară și brandul vinurilor românești, o abordare heterodoxă” – care are la bază lucrarea de doctorat a autoarei, Marinela Ardelean, expert în vin, co-organizator al festivalului de vin RO-WINE și fondator al platformei Wines Of Romania. Evenimentul are loc la standul Tritonic (parter, numărul 16), de la ora 18:00.

„Ambasadoarea” vinurilor românești, așa cum este adesea numită, Marinela Ardelean se află la cea de-a șasea lansare de carte, având publicate până în prezent încă cinci volume: 50 de vinuri românești întâlnesc 50 de preparate italiene (2014); Cartea vinurilor românești, vol. I (2016); Cartea vinurilor românești, vol. II (2017); Cartea vinurilor românești, Vol. III (2018) și Ghid Ro-Wine 2019.

Autoarea și-a dobândit nu numai statutul de promotor al vinului românesc, ci și pe acela de formator autorizat pentru educarea consumatorilor și pentru dezvoltarea culturii vinului în România.

„Vinul este privit din ce în ce mai mult în întreaga lume ca unul dintre elementele care definesc calitatea vieții, iar pentru români, vinul este chiar mai mult decât atât, este un element de identitate națională”, afirmă Marinela Ardelean.

Conform OIV, România a produs, în 2023, 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu 15% mai mult decât în 2022 și cu 4% mai mult decât media ultimilor cinc ani, consolidându-și poziția de al șaselea cel mai mare producător de vin din Europa. 

În cartea „Țara și Vinul” (Editura Tritonic) este analizată tocmai această relație dintre brandul de țară, capitalul brandului de țară și imaginea brandului de țară, pe de-o parte, și promovarea vinului românesc, pe de altă parte. Lucrarea a fost inițial teza de doctorat elaborată și susținută de autoare la școala doctorală a Facultății de Economie și de Administrare a Afacerilor, din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Cartea este construită ca o primă cercetare profundă, sistematică, întemeiată pe o bogată bibliografie și pe o metodologie în care se îmbină tehnicile de cercetare cantitativ-statistice și calitative cu analize pertinente, interpretări subtile și concluzii solide despre concepte foarte actuale, vehiculate frecvent, dar puțin înțelese: brandul de țară, valoarea brandului de țară, imaginea brandului de țară.

„În ultimul capitol al cărții am inclus pentru iubitorii vinului și rezultatele cercetării secundare cu privire la piața vinului și la consumul de vin, o prezentare a brandului de țară în corelație cu brandul vinurilor, cu referire special la Chile, Franța și România, precum și rezultatele analizei calitative și ale cercetării cantitative”, precizează Marinela Ardelean.

De asemenea, volumul abordează și consumul de vin din întreaga lume, inclusiv în zone geografice în care cultura oenologică a pătruns recent, cu exemple și date concrete pentru pasionați.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Potrivit estimărilor Oficiului Internațional al Viei și Vinului (OIV), 2023 a fost un an dificil pentru industria vinului, înregistrându-se o scădere a producției până la un nivel nemaiîntâlnit în ultimii 60 de ani. Datele colectate de OIV au fost analizate de platforma Wines of Romania, care susține că România se numără printre puținele țări care au produs mai mult vin în acest an comparativ cu 2022, fiind a patra țară cu cea mai mare creștere a volumului.

În 2023, conform OIV, România a produs 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu 15% mai mult decât în 2022 și cu 4% mai mult decât media ultimilor cinci ani, consolidându-și poziția de al șaselea cel mai mare producător de vin din Europa.

Pe plan global, creșteri de volume au mai înregistrat Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, +8%) și Germania (9 milioane hl, +1%).

Din cauza condițiilor climatice, a secetei și bolilor din vie, producția de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă și în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (-50%), Croația (-46%), Georgia (-28%), Spania (-19%), Italia (-13%) și Moldova (-10%).

În emisfera sudică, unde cifrele au o mai mare acuratețe, dat fiind că recolta a avut loc în primăvară, s-au înregistrat pierderi importante în toate țările producătoare, în afară de Noua Zeelandă, care a produs cu 14% mai mult. Astfel, Uruguay și Argentina au produs cu 29% mai puțin, Australia cu 22%, Chile cu 18%, iar Africa de Sud cu 10%.

Per total, producția globală de vin din 2023 este estimată la o medie de 244 de milioane de hectolitri, cu 7% mai puțin decât anul trecut, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani.

În urma estimărilor OIV, Franța a redevenit cel mai mare producător european de vin, cu 45,8 milioane de hectolitri, o cifră identică cu cea de anul trecut. În schimb, Australia, o sursă populară de vin pentru piețele europene, a pierdut peste o cincime din producție din cauza precipitațiilor abundente și a inundațiilor provocate de La Nina. În America de Sud, Chile, țară cunoscută pentru raportul foarte bun între calitate și preț al vinurilor, a suferit din cauza incendiilor și a secetei, în timp ce podgoriile din Argentina au fost afectate de grindină și ger. 

Scăderea producției globale, o oportunitate pentru România

Situația de pe piața globală a industriei vinului ar putea fi o oportunitate pentru țara noastră. „Însă nu avem încă maturitatea, relațiile din piață și nivelul de organizare necesare pentru a profita de acest moment. Creșterea producției este, totuși, o veste bună, deși previzibilă. Avem încă suprafețe mari care abia intră pe rod sau care se apropie de maturitate, apar mereu noi producători, producătorii existenți își diversifică și își rafinează oferta – într-un cuvânt, apar semnele de maturizare ale piețe de vin din România, cel puțin din punct de vedere al producției”, apreciază Marinela Ardelean, expert în vin, co-organizator al festivalului de vin RO-WINE și fondator al platformei WinesOfRomania.com, un proiect 100% privat, dedicat promovării vinului românesc.

Potrivit expertului, în ceea ce privește consumul de vin, lucrurile stau diferit. Deși pe piața internă, în ultimii 10-20 de ani, s-a dezvoltat o comunitate solidă de cunoscători și consumatori avizați, industria mai are încă nevoie de dezvoltare. „Vorbim despre readucerea vinului în rândul alimentelor, ca realitate, nu la nivel declarativ, și despre o educare a consumatorului către moderație și satisfacție, despre paharul de vin de la masă, și nu orice vin, ci unul de calitate, verificat și conform, nu de vinul bunicului de la țară”, a adăugat Marinela Ardelean.

Principala provocare, pentru acest an și pentru anii care vor veni, rămâne deschiderea piețelor externe. O asemenea scădere a producției globale poate reprezenta o oportunitate pentru România de a-și redobândi statutul internațional de țară producătoare de vin. „Spuneam, în urmă cu zece ani, că văd România pe podiumul calității, alături de Franța și Spania, în 2036. Deși lucrurile se mișcă mai încet decât speram, am în continuare încredere în vinul românesc, în soiurile autohtone și în calitatea pe care o pot furniza producătorii români de vin”, a conchis Marinela Ardelean.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 23-26 mai 2019, se desfășoară la București a XVI-a ediție a International Wine Contest Bucharest – VINARIUM, sub patronajul OIV (Organizația Internațională a Viei și Vinului) și VINOFED (Federația Marilor Concursuri Internaționale de Vin). IWCB VINARIUM este găzduit de Muzeul Recordurilor Românești (Museum of Romanian Records), un spațiu unic din România în care se află și cea mai mare colecție de tirbușoane din lume, cu peste 30.000 de piese. Recordul mondial a fost înregistrat de Guinness Book în anul 2015, când erau „doar” 23.965 de piese.

La IWCB VINARIUM 2019 sunt înscrise aproximativ o mie de vinuri care vor fi jurizate de judecători din 15 țări.

Corpul internațional de jurați este format din specialiști cu experiență, având grade înalte de calificare – WSET, degustători autorizați ADAR, Master of Wine, doctori în enologie. Cei mai mulți jurați sunt și comunicatori puternici, ne-a precizat Daniela Păduraru, director executiv IWCB VINARIUM. „În topul primilor 20 de influenceri/comunicatori ai Lumii Vinului se află și Luiz Alberto, prezent la București în postura de evaluator IWCB VINARIUM. Fondatorul comunităţii Winelover (peste 25.000 de membri în toată lumea) se va întâlni cu membrii simpatizanți din România într-un eveniment comun #Winelover – IWCB VINARIUM, la Gastrolab-Wine & Food Experience, Piața Victoriei. Dr. Jean-Pierre Peynaud, autorul studiului, și-a manifestat dorința de a fi parte a juriului IWCB VINARIUM. Suntem onorați de prezența cercetătorului, fiul celebrului Émile Peynaud, personalitate marcantă a cercetării vitivinicole, autorul cărții”, a adăugat Daniela Păduraru.

În zilele de 25 și 26 mai, la București, are loc și un festival de vin, RO-Wine, the International Wine Festival of Romania, astfel că, sâmbătă 25 mai, juraţii IWCB VINARIUM vor vizita – in corpore – festivalul unde se vor întâlni cu producătorii și importatorii de vin. „Vizita este folositoare pentru fiecare judecător, dar și pentru expozanți, care își vor putea verifica „în direct” vinurile de top, puterea mesajelor lor”, a completat dr. Cătălin Păduraru, CEO IWCB VINARIUM.

O ediție cu noutăți

VINOFED a hotărât la Adunarea Generală de la Berlin, din februarie 2019, să ofere premii speciale la IWCB VINARIUM, concursul de la București fiind membru al Federației din 2017. „Vinurile liniștite albe, rosé și roșii care obțin punctajele cele mai mari vor primi premiile VINOFED, iar IWCB este printre primele concursuri din lume care pune în aplicare decizia Federației Marilor Concursuri Internaționale de Vin, pentru sporirea vizibilității globale, în beneficiul vinurilor premiate. Totodată, FIJEV (Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Vin) va acorda, pentru prima dată în România, un premiu pentru selecționerul de vinuri cu cele mai multe medalii obţinute în concurs”, a precizat Cătălin Păduraru.

Cercetări IWCB VINARIUM. Amprentă audio a vinului

La IWCB VINARIUM s-a etalat, pentru prima dată, necesitatea de a corecta istoria oficială a viţei-de-vie de pe teritoriul actual al României. „Direcția și fluxul limbilor proto-indo-europene, migrația preistorică, Cultura Cucuteni, proximitatea (inclusiv terestră) faţă de Georgia şi Armenia (unanim acceptate în mediul academic şi profesional ca epicentrul „vitis vinifera”), materialul paleobotanic, descoperit în Moldova şi datat cu C14 ca având 4.500 ani B.C., sunt elemente care, odată însumate, conturează concluzia că viţa-de-vie s-a plantat aici încă din primul palier istoric cunoscut pentru viticultură”, a punctat dr. Cătălin Păduraru.

Ediția a XVI-a a IWCB VINARIUM este marcată şi de comunicarea, în premieră absolută, a procedeului de obţinere a amprentei audio a vinului. „Practic, pentru prima dată în istorie, am reușit crearea unei proceduri standardizate, definitorie pentru fiecare vin, prin care această nobilă materie să poată fi „auzită”. Umanitatea câştigă, în sfârşit, posibilitatea de a putea evalua vinul cu toate cele cinci simţuri: văz, miros, gust, tactil şi auz. Odată cu implicarea sunetului/auzului, vinul poate candida la statutul de „obiect de artă”, refuzat până acum de esteţi tocmai din cauza acestui element lipsă. De asemenea, sunetul poate fi augmentat, inclus în etichetă, spre a putea fi ascultat de către consumatori”, a specificat sufletul IWCB VINARIUM, dr. Cătălin Păduraru. 

Prin cooptarea în bordul tehnic al concursului a expertului în calcul statistic – dr. Dan Gherguţ, IWCB VINARIUM prefigurează apariţia unor metode noi de evaluare, unitare şi complete, folosindu-se de diferiţi coeficienţi de corecţie statistică şi calcule matematice. Studiul se va desfăşura pe o perioadă mai lungă, iar IWCB VINARIUM va înainta rezultatele şi propunerile OIV şi VINOFED pentru eventuala adoptare a noilor metode de lucru. „Experiența și datele acumulate în nouă ediţii de către echipa IWCB VINARIUM stau la baza acestui demers științific”, a conchis directorul executiv Daniela Păduraru.