Grupul antreprenorial românesc Agroland, activ în retail, agribusiness, producție alimentară și nutriție animală, continuă extinderea rețelei de magazine prin inaugurarea unei noi unități în format MEGA în orașul Slobozia, din județul Ialomița. Magazinul în regim propriu, inaugurat joi - 7 august 2025, a presupus o investiție de aproximativ 150.000 de euro, sumă care nu include stocul de marfă.

Noul magazin Agroland este situat în centrul comercial Park Plaza din Slobozia și dispune de o suprafață de 300 mp. Totodată, înlocuiește vechiul magazin tradițional și oferă o gamă extinsă de peste 2.800 de produse, de la articole pentru grădinărit și creșterea animalelor, până la produse pentru îngrijirea animalelor de companie. Este cel de-al 33-lea magazin Agroland MEGA la nivel național și primul în acest format din județul Ialomița, ceea ce marchează o nouă etapă în strategia de extindere a rețelei. Magazinul funcționează de luni până vineri în intervalul orar 08:00-20:00 și în weekend cu program sâmbata: 8:00 - 18:00 și duminica: 8:00 - 16:00.

„Ialomița este un județ în care ne-am integrat treptat și în care ne bucurăm de sprijinul unei comunități active. Odată cu deschiderea acestui nou magazin format MEGA în Slobozia, consolidăm prezența Agroland în regiune și reconfirmăm angajamentul nostru de a investi local și de a crea locuri de muncă. Estimăm pentru această unitate vânzări de peste 800.000 de euro în 2026 și un trafic mediu zilnic de aproximativ 150 de clienți”, a declarat Horia Cardoș, fondator și CEO al grupului Agroland.

În trimestrul doi din 2025, cele 92 de magazine proprii Agroland au înregistrat 696.000 de clienți, o creștere de 19% față de aceeași perioadă din 2024. Valoarea medie a bonului a rămas constantă, la 92 de lei. Pe întregul semestru I din 2025, rețeaua a atras, în total, în magazine proprii și francize, două milioane de clienți (+20% față de S1 2024), iar bonul mediu a fost de 88 de lei.

*****

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agroland Business System (BVB: AG), grup antreprenorial românesc de retail, agricultură și alimentație, care deține cea mai mare rețea de magazine agricole din țara noastră, intră pe segmentul organic prin transformarea fabricii de furaje de la Caransebeș pentru a deveni cea mai mare fabrică de furaje certificată bio din România.

Certificarea fabricii de furaje din județul Caraș-Severin face parte din strategia Agroland de orientare către produse organice. „Încă de la începuturile Agroland de acum 27 de ani, prioritatea noastră a fost reprezentată de micii fermieri, dezvoltând afacerea astfel încât să le punem la dispoziție cât mai multe produse realizate în România. Acest demers continuă prin transformarea fabricii de la Caransebeș în cea mai mare fabrică de furaje certificată organic din România. Prin intermediul acesteia vom putea prelua materii prime de la un număr semnificativ de fermieri din vestul țării care produc cereale organice, reducând dependența lor de traderii de cereale din vestul Europei. În plus, orientarea asupra producției locale de hrană, care a debutat în anul 2020, odată cu preluarea platformei avicole de la Mihăilești, continuă să reprezinte una dintre direcțiile noastre de dezvoltare. În acest interval de aproape patru ani, am crescut de cinci ori capacitatea de producție de ouă de consum și am crescut constant numărul de pui de o zi produși. Următoarea etapă privind această linie de business reprezintă producția de ouă ecologice, pentru care urmează să achiziționăm un mic producător de ouă ecologice. Obiectivul nostru pe acest segment este să devenim în următorii ani cel mai mare producător de ouă ecologice din România, cu o potențială cotă de piață de 30%, prin înființarea de ferme ecologice pe tot cuprinsul țării”, a declarat Horia Cardoș, fondator și CEO al Agroland Business System.

Agroland Organic

Fabrica de furaje de la Caransebeș a fost achiziționată în 2022 și a presupus o investiție de cinci milioane de lei. Aceasta va fi transformată în cea mai mare fabrică de furaje certificată organic din România și își va desfășura activitatea sub o nouă entitate, Agroland Organic.

Tranziția fabricii de la producția de furaje convenționale la furaje organice a reprezentat o investiție de 200.000 de euro, care a vizat recondiționarea echipamentelor în cadrul fabricii și renovarea silozurilor și a clădirilor. Valorificarea producției de furaje bio va avea două direcții, majoritatea produselor urmând să fie vândute către fermele de găini ouătoare bio și pui de carne bio. Celălalt canal va cuprinde vânzarea către micii crescători prin rețeaua de peste 240 de magazine Agroland.

Fermă eco de găini ouătoare și abatoare modulare pentru păsări și iepuri

Agroland are în plan achiziționarea unui mic producător de ouă ecologice, fermă care are o capacitate maximă de aproximativ 10.000 de găini. În ceea ce privește producția anuală vizată, aceasta se ridică la aproximativ trei milioane de ouă ecologice.

În plus, compania va certifica în următoarele luni o fermă ecologică proprie, în județul Timiș, cu o capacitate maximă de 10.000 de găini. La acest moment, suprafața fermei este în curs de certificare, în timp ce la nivelul adăposturilor existente vor fi realizate modificări pentru adaptarea la cerințele ecologice.

Agroland va introduce și o nouă linie de business, abatoare modulare pentru păsări și iepuri, fiind primul proiect de acest gen din România. Abatorul modular vizează fermierii mici și oferă o flexibilitate ridicată, modulele fiind instalate în funcție de cererea din zona respectivă. De asemenea, acestea sunt potrivite și pentru puii ecologici, care necesită linii speciale de prelucrare, dar al căror număr este mult mai redus comparativ cu puii crescuți în mod convențional.

În combinație cu furajele organice, genetica și abatoarele modulare, această investiție va crea o infrastructură completă pentru a sprijini producția sustenabilă de hrană bio în fermele mici și medii din România.

Agroland Business System este listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București începând cu data de 1 martie 2021 și se tranzacționează sub simbolul AG.

Foto: Agroland

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Smurfit Kappa, unul dintre furnizorii mondiali importanți de soluții durabile de ambalare, anunță că a semnat un acord pentru achiziționarea Artemis Ltd., o fabrică de ambalaje Bag-in-Box situată în Bulgaria, la Shumen. Achiziția va permite ca Smurfit Kappa să își extindă prezența și baza de clienți în Europa de Est, precum și să își îmbunătățească portofoliul de produse și capacitățile de inovare în sectorul bag-in-box.

Fabrica Artemis se concentrează pe ambalaje pentru alimente și băuturi, produce pungi pentru produsele Bag-in-Box, precum și filme și capace pentru vin. Artemis se va alătura rețelei de operațiuni Bag-in-Box a Smurfit Kappa din Europa.

„Am făcut această achiziție în mod strategic pentru a ne stimula creșterea pe piața europeană și pentru a ne extinde aria de acoperire în regiunea estică. Continuând să dezvoltăm și să investim în această fabrică, putem oferi clienților noștri mai multe beneficii, cum ar fi o calitate excepțională a produselor, servicii de înaltă calitate și expertiza globală și de mare anvergură a Smurfit Kappa”, a declarat Massimiliano Bianchi, CEO al Smurfit Kappa Bag-in-Box.

Compania Smurfit Kappa, care are sediul central în Franța, oferă o gamă completă de soluții de ambalare flexibilă pentru produse lichide și semilichide, cum ar fi vinul, lactatele, sucurile, apa, uleiurile și alte produse nealimentare. Smurfit Kappa Bag-in-Box operează la nivel global și are peste 40 de ani de experiență în domeniu.

„Divizia Smurfit Kappa Bag-in-Box deține opt fabrici în toată lumea, compania fiind lider european în ceea ce privește soluțiile Bag-in-Box^®, iar robinetul său Vitop^® este numărul unu la nivel mondial pentru pungile bag-in-box. Smurfit Kappa Bag-in-Box oferă soluții de ambalare flexibile pentru produse lichide și semilichide în sectoarele agricol, alimentar și industrial, respectând constrângerile legate de costuri și noile reglementări de mediu. Ambalajul Bag-in-Box este ideal nu doar pentru vin, ci pentru toate produsele lichide sau semilichide, existând capacități de la 1,5 litri până la 1.000 litri. Sistemul bag-in-box oferă produselor alimentare o creștere a duratei de consum de până la câteva săptămâni de la deschidere”, precizează Cătălin Costiniuc, director general Azoc-Star, companie membră a diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, fiind responsabilă cu operațiunile din Estul Europei (Bulgaria, Georgia, Moldova, România etc).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Suspendarea taxelor de import și a cotelor la exporturile ucrainene către Uniunea Europeană va fi prelungită cu încă un an, după adoptarea de către Consiliu și votul din 23 aprilie în Parlamentul European. „Prin urmare, UE își îndeplinește din nou angajamentul de a sprijini Ucraina atât timp cât este nevoie.”

Așa-numitele „Măsuri Comerciale Autonome”, sunt în vigoare din iunie 2022 și reprezintă un pilon cheie al sprijinului UE pentru Ucraina, oferind un colac de salvare economiei țării prin accesul la piața Uniunii Europene.

Însă, Măsurile Comerciale Autonome reînnoite conțin un mecanism de protejare consolidat, ținând cont și de preocupările părților interesate din UE și având în vedere o creștere semnificativă a importurilor unor produse agricole din Ucraina către UE în 2022 și 2023.

Astfel, mecanismul de protejare permite luarea unor măsuri de remediere rapide în cazul unor perturbări semnificative pe piața UE sau pe piețele unuia sau mai multor state membre.

În plus, se aplică o frână de urgență pentru ouă, păsări, zahăr, ovăz, porumb, crupe și miere, care va fi declanșată automat dacă volumele importurilor vor atinge valoarea medie anuală a importurilor înregistrate între 1 iulie 2021 și 31 decembrie 2023.

Noile Măsuri Comerciale Autonome vor intra în vigoare pe 6 iunie, după ce regimul actual expiră la 5 iunie 2024. Ele vor fi în vigoare până la 5 iunie 2025.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 6 – 9 aprilie 2023, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în parteneriat cu Carrefour România, organizează Târgul de produse românești „Bunătăți de soi din România”, în incinta Prahova Value Centre Ploiești.

Evenimentul face parte din campania de promovare a produselor agroalimentare românești și de creștere a accesului românilor la alimente de calitate obținute pe plan local, sub denumirea „Produs românesc – Bun pentru tine, bine pentru fiecare!”, ce a fost demarată de MADR în toamna anului 2022.

La târgul „Bunătăți de soi din România” participă producători din mai multe regiuni ale țării noastre cu preparate din carne și lapte, ouă, pește, uleiuri presate la rece, legume și fructe, produse de patiserie, miere și produse apicole, țuică și vin, obținute de producătorii români prin valorificarea materiei prime locale, precum și producători cu flori specifice sezonului de primăvară.

„Am satisfacția că prin încheierea acestui parteneriat cu Carrefour dăm startul unei colaborări productive și durabile pentru ambele părți și consider că acesta reprezintă o bună oportunitate pentru ca rezultatele muncii fermierilor noștri să fie valorificate corespunzător și să ajungă pe mesele consumatorilor. Iată că inițiativa noastră de a organiza astfel de târguri este îmbrățișată și de marii retaileri și prin acest tip de manifestări ne propunem să creștem interesul pentru produsele românești și să sprijinim fermierii români să continue să producă”, a spus ministrul Petre Daea.

De asemenea, vor fi expuse produse atestate tradițional din categoriile carne, băuturi spirtoase, patiserie (pâine, prăjituri de casă și produse proaspete de patiserie), lactate, dar și produse care au dobândit mențiunea „produs montan” din categoria fructe și legume uscate, ceaiuri, produse apicole etc.

„Susținerea ecosistemului local este prioritate zero pentru Carrefour România. Punem mare valoare pe parteneriatele public-private și ne bucurăm să ne implicăm din nou într-o acțiune puternică de încurajare a producătorilor români, inițiată cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Anul trecut ne-am reunit forțele pentru proiectul Unirea, prin care zeci de tone de legume preluate de la producători autohtoni au fost livrate către depozitele noastre, pentru a fi introduse în circuitul comercial. Vom continua să fim alături de producătorii locali, dovada fiind chiar procentul de 93,5% reprezentat de partenerii români din totalul de furnizori care contribuie la portofoliul Carrefour România. Mai mult, programele noastre originale, precum Deschidem Vinul Românesc, Cooperativele agricole Grădina noastră sau Creștem România Bio, completează setul de acțiuni care ne ajută să aducem la raft pentru clienții noștri produse sănătoase de proveniență locală”, a declarat Julien Munch, CEO Carrefour România.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Producătorii agricoli afectați de importurile din Ucraina ar urma să primească despăgubiri din rezerva de criză a Uniunii Europene. Țării noastre i s-au alocat compensații de circa 10 milioane euro, cea mai mică sumă comparativ cu Polonia care va primi 30 milioane de euro, iar Bulgaria va dispune de 16 milioane de euro.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România - Forumul APPR, trage din nou semnalul de alarmă și informează autoritățile că, urmare a eliminării tarifelor vamale, tranzitului și importului de produse agricole și agroalimentare din Ucraina, fermierii și cooperativele agricole din România se confruntă cu probleme majore.

Din luna martie 2022, țara noastră se află sub presiunea fluxurilor masive de produse agroalimentare ucrainene. Costurile logistice și de distribuție au crescut de peste zece ori, iar livrările de produse ale fermierilor români au fost blocate din cauza costurilor ridicate. Vagoane, camioane, barje, toate au fost deviate către punctele de trecere pentru a transporta marfa ucraineană, proprietarii firmelor de logistică fiind atrași de prețurile mari plătite de vânzătorii ucraineni. Fermierii români nu pot livra marfa din cauza cozilor mari de camioane care blochează luni de zile portul Constanța, situație determinată si de ordinea logistica la descărcare și anume, naval, feroviar și în ultimul rând rutier, prioritizându-se accesul mărfii de proveniență Ucraina.

„Costurile mari pentru serviciile de logistică/distribuție, absența unei disponibilități logistice, reducerile mari de preț pentru mărfurile ucrainene care sufocă literalmente piața românească, au afectat grav piața produselor locale și implicit veniturile sectorului agroalimentar din România. Acest lucru s-a resimțit și datorită secetei pedologice severe, scăderii producțiilor din zonele afectate și producția națională, ajungând la un impact de minus 100 euro pe tona de cereale”, arată Alianța Pentru Agricultură și Cooperare.

Grâu

România este exportator net de grâu și se află pe locul al doilea în topul exporturilor din țările UE. „Din martie 2022 și până în prezent, fluxurile de grâu din Ucraina creează o mare perturbare în ceea ce privește prețul care afectează piața internă. România a importat din Ucraina  peste 700.000 tone de grâu și 30.000 tone făină de grâu. Țara noastră a exportat până în prezent aproape trei milioane tone (cu peste un milion de tone mai puțin decât în acceași perioadă sezonul trecut. Fermierii români se confruntă cu pierderi mari. Trebuie subliniat faptul că în fiecare moment discount-ul la mărfurile ucrainene a fost de peste 50 euro/tonă. Fermierii români suferă cele mai mari pierderi pe parcursul anului 2022 din cauza acestei concurențe”, precizează Alianța.

Porumb

România a fost placa turnantă pentru porumbul ucrainean și, de asemenea, fermierii români suferă din cauza prețurilor mult mai mici ale porumbului din Ucraina, susține Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

România este cunoscută ca fiind principalul rezervor de porumb pentru UE, iar în 2022, țara noastră a importat din Ucraina, până în prezent, circa un milion de tone de porumb. Prețul a fost extrem de scăzut față de piață, cu sume care depășesc 60-75 euro/tonă. „O parte importantă din porumbul ucrainean de la recolta din 2021 a fost recoltat ca și recoltă în 2022 pe timp de ploaie. Costurile de uscare îi fac pe fermierii ucraineni să nu efectueze această operațiune și acest porumb care a trecut în România era în procent de 75% deteriorat și impropriu pentru consumul uman și furajer. În porumbul ucrainean s-a găsit aflatoxină, micotoxine, o rată mare de boabe sparte, praf și multe altele ca reziduuri de pesticide, care sunt interzise în UE. Dar, din cauza faptului că UE a suspendat certificatul veterinar, aceste produse au avut undă verde să treacă granițele fără niciun control”, explică Alianța.

Rapiță

România este, de asemenea, un rezervor principal pentru rapiță. Fluxurile ucrainene care au fost importate din cauza reducerilor mari, între 70-90 euro/tonă, depășesc nivelul de 400.000 de tone. „În afară de discount, un alt fapt afectează piața românească, atât fermierii, cât și procesatorii. Reamintim că este interzisă cultivarea de plante GMO în UE. Majoritatea cantităților de rapiță sunt modificate genetic, iar acest lucru creează probleme serioase la nivel local, la procesatori. Mai mult decât atât, valoarea FFA a semințelor de rapiță provenite din Ucraina depășește limitele legale. Unii vânzători ucraineni, în colaborare cu unii intermediari români, au venit la origini (UKR și RO), producând astfel daune mari”, precizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Semințe de floarea-soarelui

„România, cunoscută și ca zonă de origine principală pentru UE, cu o producție totală de 33% din producția UE27, a fost afectată în ceea ce privește importurile cu reduceri mari față de piață. Reducerile au fost cuprinse între 60-100 USD/tonă de semințe de floarea-soarelui. Importurile României de semințe de floarea-soarelui din Ucraina au depășit 400.000 de tone, iar cele de ulei de floarea-soarelui sunt deja peste 50.000 tone. De asemenea, vorbim aici de anul de producție 2021, iar aceste mărfuri prezintă un nivel ridicat de FFA (Free faty acid) și multe reziduuri de pesticide.”

Carne de pasăre și ouă

„Chiar dacă nu există importuri directe din Ucraina, există cu siguranță un impact asupra fraudei cu produse avicole importate prin intermediul unor firme din alte state membre, ceea ce provoacă o concurență neloială, chiar și pe piața țărilor care nu sunt afectate în prezent. Spre exemplu, importul de carne de pasăre în țările neafectate prin firme din Polonia și Olanda, iar la ouă prin firme din Lituania și Polonia”, menționează Alianța pentru Agricultură și Cooperare. 

Situația dificilă prin care trece Ucraina este înțeleasă de producătorii români, care și-au arătat în ultimul an solidaritatea, însă fermierii noștri cer autorităților să nu-i distrugă, având în vedere că în acest moment piețele sunt perturbate, iar consumatorii au și ei de suferit. „Este de bun simț ca toate produsele care se află în tranzit să fie verificate, înregistrate și să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleași condiții/restricții ca și produsele din UE, deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung. Acest lucru nu se întâmplă în prezent, cu concursul autorităților române. De asemenea, avem probleme cu amestecul produselor din Ucraina cu cele din România de către intermediari și vânzarea lor fără a se specifica originea corectă, pentru că afectează imaginea României pe piața internațională și va avea un efect pe termen lung asupra prețurilor produselor din România. A se vedea și faptul că Turcia a întors din drum unele nave din cauza unor probleme identificate la încărcare și au ajuns la Constanța. Comercianții sunt puțin interesați de cerealele și oleaginoasele din România și de fermierii locali și există riscul ca fermierii să rămână cu marfa nevândută. Peste 30.000 de tone de făină au ajuns în România din Ucraina la un preț mai mic decât grâul, ceea ce este imposibil din punct de vedere al costurilor de producție, dacă ar avea aceeași calitate. Reamintim că motivul principal pentru care Ordonanța 154/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea operatorilor din industria de morărit, a uleiurilor și grăsimilor și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă a fost acordată a fost pentru ca procesatorii să poată oferi un preț mai bun producătorilor pe materia primă, pentru a face față perturbărilor lanțurilor de aprovizionare, dar acest lucru nu s-a întâmplat pentru că aceștia au achiziționat preponderent marfă din import.”

Măsuri solicitate

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită, prin intermediul unei scrisori deschise adresată președintelui României, premierului, ministrului Agriculturii, luarea următoarelor măsuri:

1. Monitorizarea, contorizarea și controlul produselor agricole și agroalimentare care se află în tranzit sau sunt importate din Ucraina, precum și introducerea clauzei de salvgardare în cazul în care distorsionează piața, așa cum se întâmplă prezent. Să se ia măsurile necesare pentru a respecta aceleași condiții/restricții ca și produsele din UE, deoarece acestea produc contaminări, infestări cu dăunători, boli care creează probleme foarte mari pe termen lung.

2. Alocarea unei sume importante din alte sursă decât PAC, sumă estimată la circa 200 milioane euro pentru producătorii din sectoarele afectate, respectiv producția agricolă și procesarea primară de cereale și oleaginoase, în martie 2023. Alături de Polonia, producătorii din România sunt cei mai afectați, și mai puțin cei din Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria. Deși volumul din Slovacia este insignifiant comparativ cu cel din România, slovacii solicită 100 milioane de euro compensare. În situația neplăcută în care nu se identifică alte surse de compensare, trebuie activat Mecanismului de compensare din Fondul de Criză și cel de Rezervă PAC pentru Agricultură al UE și alocarea sumei acoperitoare pentru țările afectate. Statele membre care nu se află în vecinătatea Ucrainei și nu sunt afectate trebuie să își dovedească solidaritatea față de statele afectate și să nu blocheze compensarea producătorilor din țările afectate.

3. În cazul nefericit în care nu se acordă compensații acoperitoare de circa 200 milioane de euro pentru producătorii de materie primă din România, atunci să fie reintroduse tarifele vamale pentru importul în anumite țări din UE afectate, precum România, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria pentru anumite produse importate direct sau prin alte țări, respectiv din Ucraina, cum ar fi cerealele, oleaginoasele, carnea de pasăre și ouăle, laptele și mierea.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Doar uniți suntem puternici. Tot auzim asta și tot vorbim despre asociere, despre unire, despre câte se pot face în agricultură dacă ar exista unitate, consens. Din păcate, nu există.

Lumea agricolă este oglinda societății noastre. O societate dezbinată, caracterizată de vrajbă, de invidie, răutate, chiar ură, dacă ne uităm, de pildă, la dialogurile din social media. Toți le știm pe toate, ne pricepem la orice, răspundem agresiv oricărei situații sau oricui atunci când nu ne convine, ne dăm informați când de fapt suntem urechiști (ascultăm de la unii sau alții fără a ne informa de la specialiști, propovăduind astfel răul). La fel se întâmplă și în lumea agricolă. Sfaturile tehnice sunt cerute pe rețele de socializare, unde încep să curgă părerile avizate și neavizate, și mai mult, în spațiul virtual ideile, părerile nu se discută, nu se dezbat, ci acolo unul e mai deștept ca altul, întâlnim răutăți între fermieri, că ăla mare îi ia pâinea de la gură ăluia mai mic, ba altul e prea bătrân și ce mai caută să vorbească, altul e străin și ne-a furat pământurile... Constructiv, nimic. Totuși, toți muncesc pământul, toți îngrijesc de animale, de afacerile lor, mai mici sau mai mari.

În lumea agricolă nu există consens.

Se încheie un an agricol greu, începe altul care se arată și el dificil. Agricultorii români se plâng de tot soiul de lipsuri și arată cu degetul la colegii lor europeni care-și cer drepturile în stradă, se uită și scriu pe facebook cum fermierii francezi, germani ori polonezi demonstrează pe străzi cu utilaje și animale. Dar ai noștri fac prea puțin sau mai nimic pentru a fi europeni. Când nu vom mai ascunde gunoiul sub preș, când vom face curat în societatea noastră, când nu vom mai sta cu capul plecat și ne vom uita unii în ochii celorlalți fără invidie și ură, abia atunci vom putea mișca lucrurile astfel încât să ne fie bine.

Agricultorii noștri sunt divizați. Avem o mulțime de asociații și federații, care, în loc să lucreze împreună, își pun piedici. Ne uităm peste granițele țării cum își valorifică europenii producțiile, ÎMPREUNĂ, vizităm ferme, asociații, cooperative de afară, le admirăm, dar când revenim în țară continuăm să fim români...

Vorbim și nu facem nimic. Vrem strategii, vrem legislație, toate rămân la stadiul de dorințe, de intenții, nu se construiește nimic.

Problema pe care o văd eu este implicarea politică a agricultorilor. Singura politică pe care ar trebui să o propovăduiască oricine are activitate în sectorul agroalimentar este politica agricolă. Fermierul, industriașul nu au ce căuta în politică. Fermierul român nu iese în stradă pentru că supără partidul din care face parte. Apoi, mai e teama că își trimit autoritățile organele de control în fermă.

S-a întâmplat de multe ori ca legi bune pentru agricultură să nu fie votate chiar de parlamentari cu afaceri agricole doar pe motiv că au fost inițiate de cei cu alte culori politice. Agricultura trebuie să aibă o singură culoare și o voce unică în frunte, pentru a merge ca pe roate.

Vrem rentabilitate, atunci să ne unim!

Să ne uităm în oglindă cu sinceritate și să recunoaștem că trebuie să ne schimbăm. Să ne analizăm pe noi și să nu mai judecăm. Să clădim împreună societatea la care visăm și să facem agricultura la care privim peste gard. Avem cu ce și cu cine.

Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că plătește ajutorul excepţional acordat producătorilor din sectoarele suin şi avicol. Suma autorizată la plată este de 129.166.260,85 lei și se acordă solicitanților care au accesat această formă de ajutor de stat, în conformitate cu prevederile HG nr. 1053/2022.

66.094.375,68 lei sunt de la bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), iar 63.071.885,17 lei provin din finanțare externă nerambursabilă.

Valoarea totală acordată pentru fiecare beneficiar din sectorul suin s-a calculat în funcție de capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare deţinută, echivalent UVM, până la concurenţa plafonului echivalent în lei a 150.000 euro.

Valoarea totală acordată pentru fiecare beneficiar din sectorul avicol s-a calculat în funcție de capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare deţinută, echivalent UVM, până la concurenţa plafonului echivalent în lei a 100.000 euro.

Suma totală de 129.166.260,85 lei este defalcată astfel:

• 71.759.029,21 lei pentru creșterea și/sau îngrășare și/sau reproducția suinelor;

• 57.407.231,64 lei pentru creșterea și/sau reproducția și/sau incubația păsărilor.

Cursul valutar este stabilit la rata de schimb de 4,9489 lei pentru un euro.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În județul Mehedinți, la Gârla Mare, Cornel Stroescu, împreună cu fiul său, Cristian, și cu fratele, Nicolae, administrează o afacere agricolă vegetală de circa 2.000 ha (cultură mare și legumicultură) și una zootehnică, de 16.000 găini ouătoare. Astfel, familia Stroescu e capabilă să schițeze un tablou care oglindește cu adevărat realitatea industriei agroalimentare din prezent, făcând parte dintre cei aflați în „prima linie” a frontului agriculturii: fermierii.

Despre familia Stroescu putem spune că face parte dintre fermierii mai mari și că știe cam toate greutățile cu care dau piept cei din sectorul agricol, inclusiv micii agricultori, Cornel Stroescu făcând parte de ani buni din diverse organizații profesionale, conducând unele structuri și reprezentând fermierii în dialogul cu autoritățile. Prin urmare, cei din familia Stroescu cunosc atât aspectele financiare ale unei afaceri agricole, mai mici sau mai mari, împrumuturile, ratele, creditele, cât și pe cele tehnice, dar și opreliștile politice pe care guvernanții le impun de mai bine de 20 de ani.

Nicolae Stroescu este inginer agronom și este familiarizat cu tehnica și tehnologiile. Cristian Stroescu, pe de altă parte, a studiat administrarea afacerilor și are în plan preluarea afacerii pe care a construit-o tatăl său, Cornel Stroescu. Crescând în fermă, Cristian Stroescu a dezvoltat o pasiune pentru munca în natură: „Îmi place să stau în aer liber, să muncesc pentru mine”.

Cristian Stroescu

Pierderi generate de calitatea recoltelor și lipsa depozitării

Din cauza secetei pedologice și a arșiței atmosferice instalate încă de la începutul anului, fermierii s-au confruntat cu schimbări în ceea ce privește calitatea recoltei și procesele cu care erau obișnuiți în anii trecuți. De obicei, recoltarea grâului are loc după data de 1 iulie. Anul acesta, Cornel Stroescu a început recoltarea în data de 17 iunie. Umiditatea era undeva la 10%, consecințele condițiilor climatice fiind clar vizibile. Nici pentru culturile de porumb sau floarea-soarelui nu estimează succese însemnate. Nu a mai plouat serios de la finalul lunii mai, iar plantele deja au intrat în stres. În lipsa apei culturile de porumb și floarea-soarelui au și ele de suferit. „Grâul nostru se află în zona parametrilor de 72% - 76%, greutate hectolitrică care este cerută de majoritatea cumpărătorilor din piață. Atunci când bobul a acumulat substanţe nutritive şi proteice nu a fost apă, şi atunci parametrii scad”, spune Cornel Stroescu.

Cornel Stroescu

Un alt aspect care contribuie la pierderile fermierilor, alături de condițiile meteo care afectează parametrii recoltei, este lipsa spațiilor de depozitare pentru cereale. „Asta e o problemă de infrastructură a statului român. Lipsa silozurilor este un impediment în special pentru fermierii aflați la început de drum. Neavând spații pentru a păstra ceea ce produc în condiții optime, prețurile la cumpărare scad. Cu toate că au fost făcute promisiuni din partea guvernanților, cu ani în urmă, despre construirea de depozite, într-un anumit număr per județ, nu s-a construit nimic, iar fermierii au fost nevoiți în continuare să se descurce așa cum le-au permis propriile resurse financiare”, ne-a zis Nicolae Stroescu. Construcția unui depozit, spune Cornel Stroescu, este o investiție costisitoare pe care majoritatea nu o poate susține. „Încă nu ne putem permite să stocăm producția agricolă, pentru că în general foarte mulţi fermieri care au făcut investiţii încă nu s-au capitalizat, pentru că investiţiile în agricultură costă şi, bineînţeles, creditarea e aşa cum este din partea băncilor, de multe ori nu este, şi atunci când este, este cu dobânzi foarte mari, ratele foarte mari, perioade scurte. E foarte greu de construit spații de depozitare.”

Statul se pune „de-a curmezișul” fermierilor

În opinia lui Nicolae Stroescu, România stă foarte bine la partea de tehnică agricolă, având utilaje de ultimă generaţie, de la tractor, pluguri, până la semănători și combine. În ceea ce privește sămânța, Nicolae Stroescu zice: „Testăm cu firmele producătoare de sămânţă sau multiplicatoare de sămânţă ce seminţe merg aici, ţinând cont de specificul locului, de ariditate, de lipsa de apă şi aşa mai departe. Am ajuns în anii cu precipitaţii cât de cât normale la producţii bune. Anul trecut, am avut medii mari şi la grâu, şi la rapiţă, tocmai datorită respectului pentru tehnologie. În agricultură sunt cinci factori limitativi de producţie, ei sunt strâns legaţi între ei: aerul, temperatura, lumina, solul şi omul. Nu se pot ajuta decât într-un fel de osmoză unul cu altul. Mai glumesc și spun că există și un al şaselea factor limitativ pe care nu-l putem de mult ameliora, factorul politic. Nu avem nici pesticide pentru el, nu avem nici alte soluţii pentru el”.

Nicolae Stroescu

Dar la finalul zilei, cea mai mare problemă a fermierilor rămâne în continuare apa, mai bine zis lipsa ei. Irigarea este un subiect intens dezbătut. Familia Stroescu vorbește despre canale de irigații care au fost astupate cu vegetație, odată funcționale și care deserveau culturi agricole de pe terenurilor lor, la doar 2 km de Dunăre. Statul a dat vina pe fermieri pentru stadiul deplorabil în care au ajuns instalațiile. În anul 2018 au fost reabilitate, în teorie, pompele de apă. În fapt, a fost dată o mână de vopsea pe exteriorul lor și puse în funcțiune doar pentru două ore, fără a se curăța măcar canalele magistrale de vegetație: „Două ore au funcţionat acele pompe, au fost vopsite frumos – deja sunt şi vândute la fier vechi o parte din ele”.

Ca răspuns, în lupta pentru a obține sisteme de irigații au fost formate asociații sau societăți ale producătorilor agricoli. Cornel Stroescu, alături de fratele lui și de vecini, este unul dintre fermierii care a încercat să înființeze o OUAI (Organizație a Utilizatorilor de Apă pentru Irigații). Dar și aici statul se pune „de-a curmezișul” fermierilor. „Pentru a înființa o OUAI, fermierii trebuiau să îi găsească pe vechii administratori, mulţi dintre ei sau majoritatea au pământul în arendă, au murit şi n-am mai găsit documente. Ceea ce, printr-un artificiu legislativ, trebuia desfiinţat, reziliat, radiat, că nu poţi să te duci să scoţi un mort din groapă şi să-l învii. Deci asta mi se pare ciudat şi rea-voinţă politică. O altă variantă este găsirea a 15 membri dispuși să dea declarații la notar legate de terenurile pe care le dețin pentru înființarea unei organizații”, arată Cornel Stroescu.

În ciuda capacității de producție a țării, chiar și în condițiile climatice actuale, România se afla într-un cerc vicios, devenind, așa cum zice Cornel Stroescu, din exportator de grâu, importator de pâine congelată, din exportator de carne în importator de mezeluri. Astfel, pe rafturile magazinelor din țara noastră ajungeau, de pildă, ouă poloneze, la momentul respectiv fiind cele mai scumpe din piață, în condițiile în care România exportă 50% din producția de ouă, chiar la cel mai mic preț. „Ouăle poloneze erau cele mai scumpe pe rafturile magazinelor, dar de fapt ne punem întrebarea: cine aduce în ţară aceste ouă din Polonia? Cine? Că am avut o declaraţie a unui ministru, care spunea că o să controleze toate fermele de găini ouătoare din România ca să vadă de ce au crescut prețurile. Răspunsul acestor întrebări este dat de lipsa de implicare a guvernului și de legile scrise parcă împotriva fermierilor, oameni care susțin o bună parte din economia țării. Totodată, remarcăm dezinteresul celor care se ocupă de finanțarea proiectelor care ar trebui să susțină producția agricolă, anume: sisteme de depozitare, irigații sau recoltare”, concluzionează Cornel Stroescu. 

Articol scris de: ILINCA OBADĂ & ȘTEFAN RANCU

Fermierii din sectoarele suin și avicol vor primi ajutoare excepționale, conform unei hotărâri adoptate de guvern pe 24 august 2022. Beneficiarii din sectorul zootehnic pot fi crescători de suine sau păsări, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale și/sau persoane juridice, care dețin exploatații comerciale autorizate sanitar-veterinar. Plata ajutoarelor excepționale trebuie să se efectueze până la data de 30 septembrie 2022.

Ajutoarele excepționale dedicate sectoarelor creșterii porcilor și păsărilor au rolul de a stimula producția românească, potrivit ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Resursele financiare totale necesare implementării schemelor de ajutor excepțional în sectorul zootehnic au o valoare de 129.166.292 lei, echivalentul sumei de 26.100.000 euro, care se asigură astfel: 63.075.336 lei, echivalentul sumei de 12.745.324 euro, finanțare externă nerambursabilă; 66.090.956 lei, echivalentul sumei de 13.354.676 euro, de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2022 pentru MADR cu această destinaţie.

Valoarea totală a schemelor de ajutor excepțional în sectorul zootehnic este repartizată astfel: 71.759.050 lei, echivalentul sumei de 14.500.000 euro, pentru sectorul suine; 57.407.240 lei, echivalentul sumei de 11.600.000 euro, pentru sectorul avicol.  

Cuantumul ajutorului excepțional care se acordă beneficiarilor din sectorul suin pe capacitatea de producție deținută este de:
          a) 200 euro/UVM pentru capacitatea de producție animale de reproducție (scroafe și/sau scrofițe montate), unde 1 UVM reprezintă 2 capete;
          b) 50 euro/UVM pentru capacitatea de producție suine la îngrășat, unde 1 UVM reprezintă 3,33 capete.

Cuantumul ajutorului excepțional care se acordă beneficiarilor din sectorul avicol pe capacitatea de producție deținută este de:
          a) 50 euro/UVM pentru capacitatea de producție găini reproducție rase grele și/sau tineret de reproducție, găini ouătoare și/sau tineret de înlocuire, unde 1 UVM reprezintă 71,42 capete;
          b) 20 euro/UVM pentru capacitatea de producție pui de carne, pui de curcă, precum și pui de găină eclozionați și/sau pui de curcă eclozionați pe serie, unde 1 UVM pentru categoria pui de carne, pui de găină eclozionați reprezintă 142,85 capete, iar 1 UVM pentru categoria pui de curcă, pui de curcă eclozionați reprezintă 33,33 capete.

Valoarea totală care poate fi acordată per beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 150.000 euro în sectorul suine, respectiv 100.000 euro în sectorul avicol.

Condiții de eligibilitate

Ajutorul excepțional vizează circa 250 potențiali beneficiari în sectorul suin cu aproximativ 553.988 UVM capacitate de producție și circa 310 beneficiari în sectorul avicol cu aproximativ 2.243.643 UVM capacitate de producție. 

Beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

        a) să fie înregistraţi în registrul unic de identificare şi să deţină cod unic de înregistrare atribuit de către APIA;
        b) să dețină exploatație comercială autorizată sanitar – verterinar;
        c) să desfășoare activitate de creștere și/sau îngrășare și/sau reproducție a suinelor, ori activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor, în perioada 24 februarie 2022 – 31 iulie 2022, cu condiția menținerii activității până la data de 31 decembrie 2022;
        d) ajutoarele de adaptare excepționale se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, în funcție de categoriile de suine sau păsări.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html