Cerambicidul Chlorophorus varius produce daune semnificative la nucul cultivat pentru lemn pe teritoriul județului Timiș. Cred că este prima raportare de acest fel din România.

Timp de un an de zile am analizat larvele dar nu am putut face identificarea. Pentru a nu greși, am așteptat primăvara și am pornit în căutarea adulților. I-am găsit în prima decadă a lunii iunie 2025 și atunci am fost sigură despre care cerambicid este vorba.

Despre Chlorophorus varius se cunoaște că este saproxilic, adică larvele se dezvoltă în lemnul mort al diferitor specii de foioase din păduri. Iată că, acum îl găsim ca dăunător într-o plantație de nuc. La această dată, nucii sunt compromiși în totalitate, nemaiputând fi exploatați pentru lemn. Vârsta plantației este de 11 ani, timp în care Chlorophorus varius a distrus tulpinile, pătrunzând adânc în lemn. Am găsit larve în lemnul viu, semn că nu se hrănește doar cu lemn mort. Dezvoltarea larvelor atât în lemn mort, cât și viu, face ca populațiile să crească continuu, mai ales atunci când ramurile și tulpinile infestate nu sunt scoase din plantație.

Se observă că nucii sunt stagnați în creștere. Sunt plantați de 11 ani

Menționez că, plantația ocupă o suprafață mare (peste 100 ha) și trebuia exploatată atunci când nucii ajungeau la vârsta de 20 de ani. Acest lucru nu mai este posibil, calitatea lemnului fiind compromisă total. Suspectez că nucii au fost infestați încă din primii ani de viață deoarece ei nu s-au dezvoltat corespunzător, stagnând în creștere. Diametrul tulpinilor este cuprins între 5 - 14 cm. Pe fondul infestării s-au instalat mai mulți patogeni care produc cancere, debilitând nucii total. Un aspect important este faptul că plantația se află în apropierea unei păduri. De regulă, plantațiile de nuc, dar și cele de pomi fructiferi sunt predispuse la infestare atunci când se află lângă o pădure.

Studiile cu privire la Chlorophorus varius ca dăunător în plantații sunt foarte puține. Vă îndrum să verificați plantațiile de nuc pentru a identifica din timp infestarea. Este important să faceți asta, mai ales dacă aveți vreo pădure prin preajmă.

Documentarea pe care am realizat-o a fost dificilă din cauza lipsei studiilor cu privire la Chlorophorus varius ca dăunător în livezi. Foarte puține studii am găsit.

În cele ce urmează aduc în atenția dumneavoastră câteva aspecte legate de răspândirea, biologia și combaterea dăunătorului Chlorophorus varius.

 

Răspândire, gazde și importanță economică

 

Chlorophorus varius este răspândit în toată lumea, în special în Europa sudică și centrală (sporadic), partea nordică a Iranului, Asia Mică, Siberia vestică, Turkestan (Abd El Moaty et al., 2013). După Fauna Europaea (2013), Chlorophorus varius apare pe lista cerambicidelor din păduri de foioase (uneori și pe conifere) din următoarele țări: Albania, Austria, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Croația, Cipru, Cehia, Turcia (partea europeană), Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Liechtenstein, Lituania, Macedonia, Malta, Moldova, Polonia, România, Rusia (centrală, estică și sudică), Slovacia, Slovenia, Spania, Elveția, Norvegia, Ucraina, Serbia.

Adulți de Chlorophorus varius

Chlorophorus varius este menționat cel mai des ca fiind prezent în pădurile de foioase, pe arbuști, la marginea pădurilor, pe câmpuri lăsate pârloagă (Belavista et al., 2008; La Mantia et al., 2010; Maican et al., 2019; Ruchin et al., 2021; Bărbuceanu et al., 2023, Gradinarov & Petrova, 2025).

Speciile gazdă raportate sunt: Quercus, Acer, Juglans, Populus, Vitis, Ficus, Elaegnus, Ulmus, Fraxinus, Salicornia, Prunus, Castanea etc. Adulții preferă pentru hrănire plante din familia Apiaceae.

Mențiuni despre Chlorophorus varius ca dăunător în plantațiile de pomi fructiferi sunt foarte puține. Totuși există câteva studii publicate, cele mai multe făcând referire la daunele produse în livezi de citrice, mango, piersic, cais, migdal, prun, smochin, plantații de viță-de-vie din Egipt. Autorii studiilor au încadrat dăunătorul ca fiind important din punct de vedere economic, în special la mango și citrice unde poate produce daune mari (Kinawy et al., 1993; Tadros, 1994; Tadros et al., 2006; Abd El - Moaty et al., 2013).

În România, un studiu publicat în anul 2025 de către Stoenescu et al. face referire la prezența cerambicidului Chlorophorus varius într-o plantație de jujuba din sudul țării, ca dăunător. Totuși nu se aduc în atenție pagubele produse.

Despre daunele produse la nucul cultivat nu am găsit nici un studiu (deocamdată). Este posibil ca acest articol să fie o premieră pentru România. Sigur că, în curând voi scrie și o lucrare științifică despre prezența acestui cerambicid ca dăunător la nuc în România.

Galerii, larve, pupe, lemn putred

 

Aspecte generale despre biologia cerambicidului Chlorophorus varius

 

Ciclul de viață durează 2 - 3 ani, implicând mai multe etape: ou, larvă, pupă și adult (Hoskovec et al., 2024). Adulții, activi din mai până în septembrie, sunt diurni și antofili (afinitate deosebită pentru florile din familia Apiaceae) - Alexander, 2002; Hůrka, 2005; Hoskovec et al., 2024. Lungimea corpului este cuprinsă între 8 - 15. Corpul adulților este alungit, acoperit cu o pubescență galben - verzuie (uneori poate fi gri sau albicioasă), iar colorația și marcajele pot fi variabile. Pe elitre prezintă marcaje de culoare neagră în forma literei C și două benzi transversale care îi dau aspect de viespe (camuflaj împotriva prădătorilor). De aici și numele de „wasp beetle” folosit de Abd El - Moaty (2013). Picoarele și antenele au culoare maronie - închis. Masculii au antenele mai lungi (ajung la jumătatea elitrelor) decât femelele. Sunt activi din mai până în septembrie (Slama, 1998).

Femelele își depun ouăle pe scoarța sau în interiorul lemnului plantelor gazdă potrivite. Larvele sunt sfredelitori, hrănindu-se în lemn (cambiu, floem, alburn, duramen) unde sapă tuneluri distincte pe măsură ce cresc. În primele etape de dezvoltare se hrănesc în zona subcorticală după care pătrund în alburn. La finalul dezvoltării ajung la 15 mm lungime și se transformă în pupe, în celule pupale care au formă de cârlig. Cei mai mulți autori arată că, dezvoltarea larvară se realizează în lemnul arborilor și arbuștilor de foioase morți, ocazional la conifere (sunt considerate saproxilice), de diferite diametre (de la câțiva centimetri până la zeci de centimetri) - Slama, 1998; Hoskovek et al., 2002; Hürka, 2005; La Mantia et al., 2010; Stefanelli et al., 2014.

Larvă de Chlorophorus varius în lemn de nuc

Cu toate acestea, în plantația de nuc din Timiș, nucii atacați vegetau, nefiind uscați. Nucii care s-au uscat au fost scoși. Menționez că este posibil ca dăunătorul să se fi instalat la nucii atacați de patogeni, pe țesuturile moarte, după care au pătruns în lemnul viu (până în mijlocul tulpinilor). Hrănirea în lemnul sănătos este acum o certitudine pentru mine. Această concluzie este în acord și cu cercetătorii din Egipt care au scris mai multe articole științifice despre Chlorophorus varius ca dăunător major la speciile pomicole.

 

Daune și mod de hrănire

 

Studiile realizate la mango de către Hashim (2013) arată că, adulții apar în plantații după jumătatea lunii aprilie. Ei pot fi observați până în luna septembrie. În noiembrie nici un adult nu mai apare. Apariția este influențată foarte mult de temperatură.

Larvă în galerie

Adulții de Chlorophorus varius nu dăunează, ei hrănind-se în principal cu nectar și polen, pe plante din familia Apiaceae. Uneori pot consuma și frunze putând produce excepțional pagube asupra copacilor tineri sau devitalizați din alte cauze, deși nu sunt de obicei considerați dăunători majori. Larvele sunt cele care pot provoca daune semnificative lemnului, pe măsură ce se dezvoltă. Prezența rumegușului la baza trunchiului este semn că larvele sunt acolo. Dacă verificăm zona, observăm că lemnul este putred, iar în interior sunt larve de diferite vârste. Am găsit și câte zece larve într-un trunchi cu diametrul de 7 - 8 mm. În secțiune longitudinală lemnul apare plin de galerii ascendente și descendente. Lemnul atacat este brunificat începând de la margine către interior, aspect care se vede în secțiune transversală. Zonele brunificate pot avea diferite forme (litera V, circulare, neregulate). Se observă clar că, larvele pătrund sub scoarță apoi își sapă galerii direct către inima tulpinii. Când se retrag pentru iernat își construiesc o cameră din rumeguș, fiind dificil de găsit când facem secțiuni în lemn. Cele mai multe le-am găsit la baza trunchiului, semn că acolo iernează. De obicei sunt inactive în timpul iernii, cu toate acestea le-am găsit active în trunchi. Iernile blânde din Banat favorizează acest tip de comportare (observații personale). Adulți și pupe am găsit în prima decadă a lunii iunie 2025, când am făcut și identificarea finală.

Pupă de Chlorophorus varius

În urma hrănirii larvelor, daunele la nuc sunt imense, valoarea lemnului reducându-se, producția fiind complet compromisă.

Principalele daune produse la nuc:

• În urma sfredelirii lemnului în tulpini și ramuri apar numeroase galerii sau tuneluri care devitalizează arborii și îi predispun la infecții cu patogeni;

• La infestări masive apar fenomene de defoliere semnificative care afectează capacitatea arborilor de a face fotosinteză;

• Ruperea ramurilor și trunchiurilor sub acțiunea vântului, vijeliilor, furtunilor;

• Valoarea redusă a lemnului. Daunele produse reduc drastic calitatea și valoarea lemnului.

Nucul nu este o gazdă principală a acestui cerambicid. Cu toate acestea avem o situație excepțională în Timiș, unde dăunătorul a distrus o plantație de nuc pentru lemn de mobilă. Mențiuni despre Chlorophorus varius ca dăunător în plantații de nuc nu am găsit până în prezent.

Nuc înclinat, tulpina este plină de larve

 

Managementul integrat al sfredelitorului lemnului, Chlorophorus varius

 

În strategiile de combatere integrată ale acestui dăunător, foarte importantă este monitorizarea zborului. Din cauza modului de hrănire ascuns, larvele nu pot fi combătute cu succes, de aceea adulții trebuie monitorizați cu foarte mare atenție. Acest lucru nu este deloc ușor deoarece adulții sunt activi 6 luni/an, în alte zone chiar 7 (activitate din aprilie până în noiembrie). Studii despre monitorizarea Chlorophorus varius sunt foarte puține (cele mai multe în Egipt), în prezent. Combaterea integrată depinde de monitorizare, de gradul de infestare din plantație și de factorii climatici (temperatura este cea mai importantă). Recomandări cu privire la combatere găsim în câteva lucrări științifice. Autorii au monitorizat dăunătorul în plantații de mango, piersic, prun, cais, migdal (Addel - Hamid, 2005; Tadros et al., 2006; Hashim, 2009).

Galerii în tulpină

Monitorizarea dăunătorului la mango și piersic arată că s-au înregistrat trei curbe maxime de zbor:

• Prima - în a doua jumătate a lunii mai și prima jumătate a lunii iunie;

• A doua - în a doua jumătate a lunii iunie și prima jumătate a lunii iulie;

• A treia - în a doua jumătate a lunii august și prima jumătate a lunii septembrie (Tadros, 1994; Hashim, 2013).

Maximum de capturi se înregistrează în timpul verii, după care acestea scad. După autorii citați, controlul se poate realiza printr-o sumă de măsuri: horticole, mecanice, chimice și biologice.

Orificiu de ieșire al adulților în ramură de nuc

Măsuri horticole

Acestea se referă la tăierea ramurilor atacate. Atacul se recunoaște după orificiile de ieșire vechi și noi.

Se recomandă:

• Tăieri în repaus vegetativ în luna decembrie. Se înlătură ramurile și cioturile cu orificii;

• Tăieri de vară în luna iulie. Se înlătură ramurile nou infestate (El - Moaty et al., 2013).

Măsuri mecanice

Îndepărtarea larvelor poate fi eficientă în cazul infestărilor mai mici. Această metodă se aplică imediat după tăieri, când larvele pot fi observate mai ușor. În galerii se introduce o sârmă flexibilă pentru a distruge larvele și pupele existente. Această măsură este destul de anevoioasă și de neaplicat în plantațiile mari.

Rumeguș la baza tulpinii de nuc. Semn că larvele sunt active

Măsuri chimice

Combaterea chimică poate da rezultate bune doar în prevenție. Cei mai mulți autori arată că metodele chimice ar fi cele mai eficiente în combatere. Nu există produse de protecția plantelor omologate pentru Chlorophorus varius, acesta nefiind prezent în plantații până acum, ci doar în păduri. Dacă dăunătorul a pătruns deja în lemn este foarte greu să îl mai combatem chimic. Totuși, tratamentele aplicate în lunile mai, iunie, iulie, august, pot reduce populațiile de adulți. Sunt necesare mai multe tratamente deoarece adulții apar eșalonat timp de 6 luni. De asemenea, larvele care se află în primul stadiu și se hrănesc sub scoarță pot fi omorâte de insecticide.

Metodele chimice de control împotriva Chlorophorus varius implică utilizarea insecticidelor, vopsirea și pulverizarea locală a zonelor infestate fiind deosebit de eficiente. În plantațiile din Egipt apar mențiuni de prin anul 2013 despre utilizarea organofosforicelor pentru reducerea populațiilor. Acum știm că acestea au fost retrase.

Trunchi atacat de Chlorophorus varius

Aplicarea locală prin vopsirea cu pensula a tulpinilor, ramurilor principale și a zonelor infestate trebuie să se facă alternativ, de patru ori, în lunile mai, iunie, iulie și august.

Tratamentele prin pulverizare locală cu insecticide se fac la fel ca și aplicările locale prin vopsire (în lunile mai, iunie, iulie, august) - Abd El - Moaty et al., 2013.

Măsuri biologice

Tratamentele biologice se fac cu preparate pe bază de bacterii și fungi. Cel mai frecvent se utilizează produse pe bază de Bacillus thuringiensis și Beauveria bassiana. Se recomandă patru tratamente prin pulverizare locală pe tulpini, ramuri principale, leziuni rămase după tăieri. Tratamentele se fac ca și cele chimice, în lunile mai, iunie, iulie, august.

Referitor la eficacitatea tratamentelor, studiile publicate până în prezent (foarte puține) arată că:

• Cel mai bun efect a fost obținut în urma tăierilor de iarnă (46%);

• Efect foarte scăzut (4%) în cazul măsurilor mecanice de după tăieri;

• Efect oscilant în cazul măsurilor chimice. Uneori eficacitatea poate fi ridicată (până la 85%), alteori nu;

• Efect foarte scăzut în cazul tratamentelor biologice cu preparate microbiene (6 - 15%). Acestea nu ajung în galerii și depind foarte mult de factorii climatici.

Cele mai bune rezultate s-au obținut când metodele menționate au fost combinate.

Tulpină cu țesut brunificat în zona unde larvele sapă galerii

În concluzie, tăierile de iarnă sunt cele mai importante pentru diminuarea populațiilor de Chlorophorus varius, urmate de cele chimice. După unii autori, preparatele microbiene ar trebui excluse (Abd El - Moaty, 2013).

În opinia mea, toate metodele trebuie combinate pentru un rezultat bun în combatere.

 

Bibliografie

Abdel-Hamid, E.A. 2005. Ecological studies on some fruit tree borers in certain stone fruit orchards and their control. Ph.D. Thesis, Fac. of Science Cairo Univ.

Abd El - Moaty R. M., Hashim S. M., Tadros A. W., 2013. Evaluation of some alternative control methods of wasp beetle, Chlorophorus varius Mull. (Coleoptera: Cerambicidae) in mango orchards in Egypt, J. Plant Prot. and Path., Mansoura Univ., vol. 4 (2): 189 - 198.

Bărbuceanu D., Niculescu L., Prunar F., Tîbîrnac M., Steiu C., Florea E., Niculescu M., 2022. Preliminary data regarding the saproxilic species of Cerambycidae (Insecta: Coleoptera) in ROSCI0045 Coridorul Jiului, România, Annals of the University of Craiova - Agriculture, Montanology, Cadastre Series, vol. 52 (2), 7 - 20.

Bellavista M., Sparacio I., Giardina G. & La Mantia T., 2008. Biodiversita dei Coleotteri Cerambicidi del Bosco della Ficuzza (Monti Sicani, Sicily) in relazione ai caratteri della vegetazione. Poster 37° Congresso Nazionale Italiano di Biogeografia, Catania, 7-10 ottobre 2008.

Gradinarov D., Petrova J., 2025. Longhorn beetles (Coleoptera: Cerambycidae) in Sakar Mountains, Bulgaria. In: Georgiev D. & Jancheva V. (Eds.), Fauna of Sakar Mts., Part 2, Zoonotes, Supplement 17, 2025.

Gonissen E., Drumont A., Keith D., 2025. Nouvelle observation de Chlorophorus varius (O. F. Müller 1766) en Belgique (Coleoptera, Cerambycidae, Cerambycinae Clytini), Entomologie faunistique – Faunistic Entomology 78, 1 - 4.

Hashim, S. M. 2009. Ecological and Control Studies on Mango Tree Borers and Their Natural Enemies in Egypt. Ph D Thesis, Faculty of Science, Cairo University.

Hashim S. M., 2013. Monitoring Chlorophorus varius Mull. in mango orchards in Egypt, Egypt. J. Agric. Res., 91 (4), 1319 - 1326.

Hashim, S. M., Tadros, A. W. and Abdel Hamid, E. A. 2014. The relative susceptibility and monitoring of citrus species/varieties to Chlorophorus varius Mull. In citrus orcahrds in Egypt. Egyptian Journal of Agricultural Research 92: 9-19.

Kinawy, M. M., F. F. Abd-Allah and A.W. Tadros. 1993. Emergence of adults of Chlorophorus varius and its relation to climatic conditions in fig orchards. Communications in Science & Development Res., Alexandria, Egypt. 42 (644): 55-65.

La Mantia T., Bellavista M., Giardina G., Sparacio I., 2010. Longhorn beetles of the Ficuzza wood (W Sicily, Italy)˝and their relationship with plant diversity (Coleoptera, Cerambycidae), Biodiversity Journal, 1 (1 - 4): 15 - 44.

Mifsud D., 2002. Longhorn beetles (Coleoptera, Cerambycidae) of the Maltese Islands (Central Medirranean), The Central Mediterranean Naturalist, 3 (4): 161 - 169.

Maican S., Serafim R., Stan M., 2019. Data on the Coleoptera (Staphylinidae, Cerambycidae and Chrysomelidae) in the Făgăraș Mountains area (Southern Carpathians, Romania), Rom. J. Biol. - Zool., vol. 64, Nos. 1-2, 45 - 46.

Ruchin A. B., Egorov L. V., Polumordvinov O. A., 2021. Coleoptera of the Penza region, Russia based on fermental crown trap, Biodiversitas, vol. 22, Number 4, 1946 - 1940.

Sláma M.E.F., 1998. Tesaříkovití – Cerambycidae České republiky a Slovenské republiky/Cerambycidae of the Czech Republic and Slovak Republic. Milan Sláma private printing, Krhanice, 383 pp, pages 170 - 171.

Stefanelli S., Della Rocca F., Bogliani G., 2014. Saproxylic beetles of the Po plain woodlands, Italy. Biodiversity Data Journal 2: e1106., 95 p.

Stoenescu A. M., Stan C., Stănică F., 2025. Occurence and diversity of insect species in a jujuba orchard in Southern Oltenia, Romania, Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj - Napoca, Vol. 53 (2): 14508.

Tadros, A.W. 1994. Monitoring the population of the wasp beetle, Chlorophorus varius Mull. (Coleoptera: Cerambycidae) on peach and its hosts in Egypt. Egypt. J. Agric. Res., 72 (1): 103-115. {5th Professional Fruit Workers Conf., Ashville, North Carolina, USA, Oct. 17-18, 1990, 5 (16)}.

Tadros, A. W., A. M. Abdel-Rahman and E. A. Abdel-Hamid, 2006. Stone Fruit Pests: (5) Monitoring the major apricot tree borers (Ptosima undecimmaculata, Chlorophorus varius, Macrotoma palmata and Scolytus amygdali) in Egypt. Egypt. J. Agric. Res., Egypt, 84 (6): 1789 - 1809.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Începând cu 17 iunie și până pe 13 septembrie 2024, inclusiv, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) primește cereri de finanțare pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, sesiunea 1/2024, aferentă Intervenției DR-07 din cadrul Planului Strategic PAC 2023 – 2020. Alocarea financiară pentru sesiunea 1/2024 este de 75.850.112 euro.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar în cadrul schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, solicitantul trebuie să depună cerere de finanțare la APIA. Cererea se depune online pe site-ul www.apia.org.ro, în aplicația electronică DR-07, se tipărește, se semnează și se depune/transmite împreună cu documentele aferente. În cazuri excepționale, cererea de finanțare se poate depune/transmite  doar pe suport de hârtie împreună cu documentele aferente. Cererile semnate, scanate și transmise la APIA prin email/alt mijloc de telecomunicații trebuie semnate și în original de către solicitant până la finalizarea etapei de evaluare a cererilor de finanțare.

Înainte de completarea și depunerea cererilor de finanțare, beneficiarii trebuie să întocmească dosarele tehnice aferente angajamentelor. După întocmirea dosarelor tehnice, acestea sunt depuse la Gărzile Forestiere în vederea verificării și emiterii avizelor prin care se constată îndeplinirea condițiilor de accesare a Intervenției DR-07.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă” se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităților Administrativ Teritoriale) de păduri din Fondul Forestier Național, în baza unui angajament încheiat pentru o perioadă de cinci ani și vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat. Anume:

• Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște, pentru care valoarea plăților compensatorii acordate este 38 euro/an/ha pentru întreaga suprafață inclusă în angajament;

• Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, pentru care valoarea plății compensatorii acordate este 137 euro/an/ha pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2 (Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1).

Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%.

Pentru suprafețe mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăților va fi ajustat.

Suprafaţa minimă pentru care se încheie un angajament pentru pachetul 1 este de 100 ha.

Proprietarii de terenuri forestiere care dețin suprafețe mai mici și/sau care nu îndeplinesc condițiile de accesare se pot asocia pentru a aplica în cadrul schemei de ajutor de stat.

Pentru a fi eligibili în cadrul schemei de ajutor de stat beneficiarii trebuie să îndeplinească mai multe cerințe, printre care:

• Să dețină amenajament silvic în vigoare pe toată suprafața din angajament;

• Să deţină contract de administrare sau prestări servicii silvice cu un ocol silvic autorizat pentru întreaga suprafață din angajament;

• Să participe în cadrul angajamentului cu toată suprafața de teren forestier deținută într-o unitate de producție și/sau protecție (conform amenajamentului silvic);

• Să delimiteze o zonă de liniște compactă de cel puțin 20% din totalul suprafeței pentru care se încheie un angajament, în cadrul căreia nu se vor efectua tăieri de masă lemnoasă pe întreaga perioadă a angajamentului, cu excepția situațiilor prevăzute în Ghidul solicitantului (pe suprafața din afara zonei de liniște, beneficiarul are dreptul să efectueze lucrările prevăzute de amenajamentul silvic, avându-se în vedere ca pe perioada angajamentului să nu se intervină cu lucrări mai mult de o dată pe aceeaşi unitate amenajistică, cu excepția situațiilor prevăzute în Ghidul solicitantului);

• Să contracteze şi să efectueze lucrări de colectare a materialului lemnos folosind exclusiv atelaje la operațiile de adunat, scos și apropiat, până la platforma primară, pe suprafața parcursă cu rărituri care face obiectul angajamentului pentru pachetul 2;

• Să respecte normele privind condiționalitatea pe toate terenurile agricole aparținând exploatației agricole și pe toată perioada angajamentului, în cazul în care dețin și suprafețe agricole.

Pădurile încadrate în tipul I funcțional (TI – conform prevederilor amenajamentului silvic) nu sunt eligibile în cadrul schemei de ajutor de stat „Silvo-mediu și climă”, iar terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi trebuie să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafața angajată.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și-a deschis porțile publicului larg printr-un eveniment de amploare, organizat marți, 11 iunie, la sediul central și la nivelul tuturor direcțiilor și ocoalelor silvice, administrațiilor de parcuri naționale și naturale administrate de Romsilva și al hergheliilor de stat.

La evenimentul găzduit de directorul general, Gheorghe Mihăilescu și de personalul de la sediul central al Romsilva, au participat: Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor, Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților, Alexandru Lucian Curtu, decan al Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere de la Universitatea Transilvania din Brașov, Silviu Geană, președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură ”Silva” și elevi și studenți curioși și pasionați de natură.

„Romsilva, o companie altfel decât o știai!” a fost tema din acest an pentru Ziua Porților Deschise, iar sediul Regiei a fost vizitat de peste 500 sute de bucureșteni, de toate vârstele, printre care peste 200 de copii.

Echipa organizatorică din cadrul Romsilva le-a prezentat vizitatorilor, în special celor mici, într-un mod atractiv și interactiv, secțiuni reprezentative din activitățile curente, pentru ca aceștia să cunoască organizația, produsele și serviciile, direct de la sursă.

Plimbarea cu trăsura trasă de cai, caii expuși la padocul amenajat și fazanii au făcut deliciul celor mici, iar cei mai mari au vizitat, însoțiți de ghizi, pădurea-parc care înconjoară Regia, pepiniera în miniatură care prezintă drumul unei păduri de la sămânță la maturitate, expoziția de flori și puieți ornamentali, standul cu miere marca proprie și, nu în ultimul rând, târgul cu produsele tradiționale specifice comunităților locale de pe raza parcurilor naționale și naturale administrate de Romsilva.

Grupurile de oaspeți au vizitat birourile de la sediul central al Regiei, sala de conferințe și Complexul hotelier Silva, iar în încheierea evenimentului, au participat la o tombolă, câștigătorii urmând să efectueze un sejur în una din cabanele silvice ale Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare proprietatea publică a statului, din care 80% sunt certificate la nivel internațional, 22 de parcuri naționale și naturale cu o suprafață cumulată de peste 850 de mii de hectare, precum și 12 herghelii de stat și patru depozite de armăsari.

Imediat după ce Slovacia a preluat președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene (UE) începând cu data de 1 iulie 2016, au fost prezentate și prioritățile sale cu privire la agricultură, în acest context putând fi menționate întârirea poziționării fermierilor pe lanțul alimentar, rezolvarea crizei de pe piețele agricole ale uniunii, în special cele din sectorul lapte și carne, cât și simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC).

Slovacii vor acorda atenție, de asemenea, pădurilor și silviculturii. Totodată, ei speră să încheie acorduri privind noile regulamente organice UE, de vreme ce nu toate punctele de vedere politice au coincis către un punct comun. Președinția slovacă prin rotație a Consiliului UE își propune, de asemenea, să definitiveze propunerea de ratificare a acordului de la Paris privind schimburile climatice. Nu în ultimul rând, la nivel global, Brexit-ul și consecințele sale au fost adăugate pe agenda lor ca element de noutate.

Adoptată în Camera Deputaților pe 8 iunie, noua formă a Legii 321/2009 aduce o serie de modificări privind comercializarea produselor proaspete. Sunt vizate doar legumele, fructele, carnea, pâinea și produsele de panificație, ouăle, mierea, laptele și brânzeturile pentru care, spațiul alocat la raft ar trebui să fie de 51% pentru produsele românești, exceptând perioadele de extra-sezon când producția autohtonă nu poate satisface cererea (atinge exact subiectul susținut de slovaci, și anume poziționarea fermierilor pe lanțul alimentar).

În plus, marile magazine nu mai pot impune taxe de raft și nici nu mai pot factura producătorilor o serie de servicii, astfel că prețul afișat va fi format strict din prețul de achiziție, TVA și adaosul comercial, ceea ce va aduce transparență în privința profiturilor pe care marile rețele le fac în România. Un alt element important este acela că pentru aceste produse proaspete, plata către producător se va face cu termen de 7 zile de la livrarea mărfii, nu la 90 de zile cum sunt acum amânați cu plata, prin contract, fermierii români.

Ambasadorul Republicii Slovace în România, ES Ján GÁBOR, ministrul Afacerilor Externe al României, Lazăr Comănescu, și șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Cristea, vor participa joi, 7 iulie 2016, la conferința de presă de lansare a Președinției slovace a Consiliului Uniunii Europene (iulie - decembrie 2016).