Afişez elemetele după tag: panificatie

Artisan Food Market, cel mai mare târg de produse artizanale, se deschide vineri 16 octombrie 2026 și reunește 102 producători români și 8 internaționali. Cea de-a XIII-a ediție a târgului are loc pentru prima dată la Biblioteca Națională a României, din București. Timp de trei zile, 16 – 18 octombrie, expoziția cu vânzare aduce în prim-plan producători artizanali, rețete locale vechi sau reinterpretate, povești antreprenoriale neobișnuite și produse care transformă gastronomia într-o experiență de descoperire.

Artisan Food Market aduce împreună producători locali și internaționali, artizani, antreprenori și publicul interesat de gusturi autentice, ingrediente de calitate și povești construite în jurul hranei. Oferta ediției depășește granițele unui târg gastronomic convențional, reunind produse rare, rețete transmise din generație în generație, inițiative antreprenoriale curajoase și proiecte cu impact social.

• 16 octombrie, premieră europeană: se deschide Muzeul Sarmalelor!

• Peste 100 de artizani români și europeni la Biblioteca Națională din București

• 98% din expoziție sunt produse alimentare

• România începe să se așeze pe un loc sigur în piața produselor de nișă

Vizitatorii vor putea descoperi specialități realizate în România, de la făinuri obținute prin măcinarea cerealelor la moară cu pietre și produse de brutărie după rețete vechi, până la conserve reinterpretate, lactate artizanale, vinuri și preparate din pește. Lor li se alătură produse tradiționale din Georgia și Bulgaria, precum și specialități din Italia, Grecia, Olanda și din spațiul mediteraneean.

Artisan Food Market este astăzi un eveniment de referință pentru producția artizanală, în care valoarea unui produs este descoperită atât prin gust, cât și prin povestea, ingredientele și munca din spatele lui.

„Suntem la prima ediție scalată la asemenea dimensiuni, într-o locație atât de frumoasă și de semnificativă. Vorbim deja despre o industrie a artizanilor și de un public avizat, care știe ce vine să guste. De restaurante care vin să-și aleagă furnizorii. De părinți care aleg calitate și sănătate pentru mâncarea copiilor. Se naște ceva uriaș. Prin diversitatea producătorilor, a produselor și a poveștilor prezentate, Artisan Food Market își propune să construiască o experiență în care gastronomia artizanală este explorată din mai multe perspective: gust, tradiție, inovație, antreprenoriat și responsabilitate socială. Degustările și prezentările de pe scena evenimentului, masterclass-urile și întâlnirile B2B sunt gândite atât pentru publicul interesat de experiențe senzoriale, cât și pentru profesioniștii care caută produse noi, parteneriate și oportunități de dezvoltare. Alături de producătorii români, prezența specialităților din Georgia, Bulgaria, Olanda, Italia, Grecia și din spațiul mediteraneean deschide dialogul către alte tradiții gastronomice și oferă ocazia unor comparații și descoperiri dincolo de granițele locale”, a declarat Ciprian Dincă, organizatorul Artisan Food Market.

Astfel, Artisan Food Market își propune să devină un reper pentru producția artizanală, un loc în care produsele sunt însoțite de poveștile celor care le creează, iar publicul poate descoperi nu doar ce cumpără și degustă, ci și munca, tradiția și ideile care se află în spatele fiecărui produs.

Aurul roșu pe care îl poți cultiva acasă, șofranul

Grădina cu Șofran aduce în fața publicului nu doar prețiosul condiment, ci și bulbii din care acesta poate fi cultivat acasă. Cunoscut drept „aurul roșu”, șofranul este cel mai scump condiment din lume, iar producția sa presupune multă muncă manuală și o recoltare atentă. Oferta Grădinii cu Șofran schimbă perspectiva asupra unui ingredient asociat, de regulă, cu gastronomia sofisticată: vizitatorii pot pleca de la eveniment, nu doar cu un condiment deosebit, ci și cu posibilitatea de a-l cultiva în propria grădină.

Și pentru că vorbim de producție artizanală, un alt expozant este Crama Lipiot, înființată în 2026, care își construiește identitatea în jurul unei suprafețe de numai un hectar de viță-de-vie. Una dintre cele mai mici crame din România, aceasta mizează pe producția la scară redusă și pe calitate, având deja premii obținute la concursuri de profil.

Zacuscă pescărească premiată, sturion marinat și palincă cu fruct crescut în sticlă

Conservele tradiționale capătă noi interpretări prin produsele prezentate la Artisan Food Market. Trio Arca aduce zacusca pescărească, realizată cu sturion, păstrăv și crap, o propunere care pune în valoare peștele, îndepărtându-se de rețetele clasice, bazate pe legume. Producătorul se remarcă prin recunoașterea obținută la Great Taste Awards, competiție internațională de referință în evaluarea produselor alimentare. Zacusca pescărească se înscrie astfel într-o tendință de reinterpretare a preparatelor cunoscute, prin ingrediente și combinații care le conferă o identitate proprie.

Tot din zona specialităților din pește vine marinata de sturion în ulei, un produs care aduce în prim-plan o specie apreciată pentru carnea sa și o modalitate de preparare potrivită unei selecții gastronomice artizanale.

O altă atracție o reprezintă pălincile specifice zonei Satu Mare, în care fructul este crescut direct în interiorul sticlei. Metoda tradițională presupune agățarea recipientului în pom, atunci când fructul este încă foarte mic. Pe măsură ce acesta se dezvoltă, crește în interiorul sticlei, fără a mai putea fi introdus ulterior prin gâtul îngust al recipientului. După ce fructul ajunge la maturitate, este desprins din pom, iar băutura este turnată în sticlă.

De la ferme construite de corporatiști, la povești care depășesc agricultura convențională

Artisan Food Market vine cu antreprenori care au ales să schimbe domeniul de activitate și să construiască proiecte în jurul producției alimentare.

Montana Laptele Naturii este povestea unei ferme de capre înființate de o echipă care se prezintă cu umor drept o „gașcă de corporatiști”. Proiectul a pornit din dorința de a dezvolta o activitate diferită de mediul corporate, având ca rezultat o fermă care produce lactate și brânzeturi.

O altă poveste de descoperit este cea a Fermei Noian, un proiect care își propune să depășească modelul unei ferme clasice. Prezența sa la eveniment contribuie la diversitatea inițiativelor care pun în legătură producția alimentară, viziunea antreprenorială și o relație mai apropiată cu ceea ce ajunge pe masa consumatorului.

Dulcețuri reinterpretate, brutării artizanale și făinuri produse de fermieri în cooperativă

Printre produsele care readuc în atenție rețetele locale se numără dulcețurile reinterpretate, în care fructele sunt asociate cu vin Pinot Noir sau cu diverse condimente exotice. Combinațiile propun o perspectivă diferită asupra unui produs familiar și arată cum ingredientele tradiționale pot deveni punctul de plecare pentru noi experiențe gastronomice.

Brutăriile artizanale și producătorii de patiserie vin cu preparate inspirate din rețete vechi locale, realizate cu făină măcinată la moară cu pietre, untură și brânză de burduf. Accentul cade pe ingrediente și tehnici care păstrează specificul unor produse regionale, într-un moment în care tot mai mulți consumatori caută să redescopere gusturi autentice.

Cooperativa agricolă Biruința Olteniei, din județul Olt, aduce în atenție făinuri din cereale românești, obținute în fermele cooperativei, din soiuri alese pentru calitățile lor calitative și nutriționale. „Ne bazăm în exclusivitate pe genetica românească, soiuri vechi axate pe partea calitativă și nutrițională. Cultivăm soiul de grâu Glosa și soiul de secară Suceveana, care și-au dovedit calitățile deosebite de-a lungul anilor”, spune Alexandru Ignat, președintele cooperativei.

Pe lângă făinuri, oferta include și paste realizate din aceste cereale, oferind publicului ocazia de a descoperi cum materia primă locală poate fi valorificată în produse de zi cu zi, fără a pierde din vedere originea ingredientelor și particularitățile soiurilor folosite.

Muzeul Sarmalelor și gastronomia ca patrimoniu viu

Artisan Food Market lasă loc și inițiativelor care păstrează memoria gastronomică. Muzeul Sarmalelor aduce în atenție unul dintre preparatele emblematice ale bucătăriei românești, privit dincolo de rețeta propriu-zisă: ca expresie a tradițiilor regionale, a obiceiurilor de familie și a diversității culturale.

Sarmalele au numeroase variante, în funcție de zonă, ingrediente și tehnicile de preparare, iar povestea lor vorbește despre felul în care gastronomia se transmite între generații și se adaptează comunităților care o păstrează vie.

„O parte, peste o sută de exponate, din colecția demnă de Cartea Recordurilor din viitorul Muzeu al Sarmalelor va fi expusă, în premieră, timp de trei zile, la Biblioteca Națională, la Artisan Food Market - cel mai mare târg de produse artizanale gourmet din România. Muzeul Sarmalelor este un proiect care, în acest moment, numără peste 400 de exponate diferite de pe patru continente corelate cu sarmalele. Colecția cuprinde conserve și ambalaje de sarmale, zeci de cărți cu sarmale pe copertă tipărite în diferite limbi, meniuri, cărți poștale, timbre, obiecte promoționale, miniaturi, picturi și accesorii speciale pentru gătitul sarmalelor. Planul este ca în următorii ani să înființez un muzeu al sarmalelor unic în lume. Cred că un astfel de muzeu poate fi o atracție importantă pentru turiștii care ajung la noi”, precizează Cosmin Dragomir, jurnalist specializat în gastronomie, autorul cărții „Colecționarul de Sarmale”.

Mâncarea Face Bine, un proiect gastronomic cu impact social

Dincolo de experiențele culinare și de întâlnirea cu producătorii, Artisan Food Market găzduiește și inițiativa Mâncarea Face Bine, un proiect socio-gastronomic care își propune să contribuie la combaterea violenței domestice, indiferent de forma în care aceasta se manifestă.

Campania aduce împreună gastronomia și responsabilitatea socială, folosind interesul publicului pentru produsele alimentare ca punct de plecare pentru conștientizarea unei probleme care afectează numeroase familii și comunități.

O parte din încasările obținute la standul campaniei va fi direcționată către finanțarea activităților de conștientizare a violenței domestice și de promovare a unui mesaj de solidaritate cu persoanele afectate. Astfel, participarea la eveniment poate însemna nu doar descoperirea unor produse și gusturi noi, ci și susținerea unei inițiative cu miză socială.

Artisan Food Market este deschis de vineri 16 octombrie, ora 12.00, până duminică 18 octombrie, ora 20.00, în atriumul Bibliotecii Naționale a României și reunește produse artizanale românești și europene, de la condimente și pâine, până la brânzeturi și specialități. Biletul de intrare costă 20 de lei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 25 - 27 septembrie, 20 de artizani listați în magazinele Carrefour din comunitățile lor își vor prezenta produsele și poveștile pentru publicul larg din București, în hipermarketul Carrefour din incinta ParkLake Shopping Center. Astfel, Carrefour România, retailerul cu peste 2.000 de producători parteneri la nivel național, marchează un an de la lansarea proiectului „De aici, de aproape - Artizani Locali” printr-un târg dedicat producătorilor locali.

Lansat acum un an cu nouă producători din Piatra Neamț și Roman, programul „De aici, de aproape” a ajuns astăzi la mai mult de 530 de mici afaceri partenere, prezente în peste 240 de magazine Carrefour din România din 41 de județe și în peste 80 de orașe. În primul an, produsele artizanilor înscriși în program au înregistrat peste 1,78 milioane de unități de vânzare.
„La un an de la lansarea De aici, de aproape - Artizani Locali, cifrele confirmă o direcție corectă de business: peste 6.300 de produse create de artizani locali se află astăzi pe rafturile noastre, pentru că relevanța ofertei depinde direct de cât de aproape reușim să fim de comunitățile în care operăm. Prioritatea Carrefour România rămâne dezvoltarea continuă a unui canal de distribuție accesibil pentru afacerile mici de familie care, altfel, ar ajunge greu pe rafturile unui retailer național. Continuăm să investim în acest model pentru că am demonstrat că funcționează, atât pentru producători, cât și pentru clienți”, a declarat Gilles Ballot, CEO Carrefour România.
Prin „De aici, de aproape”, Carrefour România creează un canal de distribuție pentru micii antreprenori locali, oferindu-le acces la clienții din comunitățile în care activează. Programul a pornit de la un model de aprovizionare bazat pe proximitate, artizanii livrând inițial în magazinele Carrefour aflate pe o rază de până la 50 de kilometri de locul în care își desfășoară activitatea. Ulterior, 50 dintre aceștia și-au extins prezența și în alte județe.

Produse locale din București și din întreaga țară, disponibile la Carrefour ParkLake

Târgul aniversar organizat între 25 și 27 septembrie 2026 aduce împreună 20 de artizani din București și din țară, inclusiv producători din primul val al programului, precum AHA Craft Beer din Piatra Neamț, care livrează astăzi în 20 de magazine din București și din țară. Astfel, vizitatorii târgului vor putea descoperi poveștile producătorilor din București și regiuni precum Muntenia, Moldova, Oltenia și Transilvania.
Poveștile artizanilor sunt la fel de variate ca și produsele. La Băcănia lu' Nea Ticu, familia Marica duce mai departe, de trei generații, rețeta cârnaților de Pleșcoi cu Indicație Geografică Protejată (IGP). Din Eden aduce siropuri și sucuri presate la rece din Munții Parâng, iar Soculent vine cu socată fermentată lent din Transilvania.

Produsele de panificație sunt reprezentate de Brutăria Iosif, Sixty7Bakery și Covrigeii Dariei, lactatele de Lăptăria lui Andrei, iar conservele și dulciurile de casă de Pofta Focului, cofetăriile Un Băiat și o Fată și Honey Gold.

La băuturi, standurile reunesc AHA Craft Beer, Curentu, Distileria Botenilor, Crama Marcea și iKombucha și Furori. Lista de produse locale de la târgul artizanilor este completată de Abatorul Câmpulung, Delicii Vânătorești și Ferma Tudor din zona de preparate din carne, Boierescu, cu suc natural de mere, și Movi's, cu sărățele de casă.

Dezvoltarea programului „De aici, de aproape” este reflectată și în oferta permanentă a magazinului Carrefour ParkLake. Clienții hipermarketului regăsesc zilnic în magazin conceptele „De aici, din București și din împrejurimi” și „Colecție de artizani locali din România”, prin care afaceri mici din București și din țară își expun produsele pentru clienții magazinului. Proiectul a fost implementat în luna mai, iar clienții pot găsi în magazin produsele a 39 de artizani, dintre care 17 din București și împrejurimi.

Carrefour România are în prezent peste 2.000 de producători parteneri la nivel național, dintre care 95% dintre furnizorii de pe componenta alimentară sunt români. Susținerea producătorilor locali face parte din strategia Carrefour de susținere a producătorilor locali și de dezvoltare a unui lanț de aprovizionare în care afacerile locale să poată ajunge mai ușor la consumatori.

Carrefour România continuă să extindă rețeaua și invită artizanii locali interesați să se alăture programului să trimită intenția de colaborare pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau să se înscrie pe site-ul carrefour.ro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Târgul Gastronomic Experiențial – Vatră și Ogradă, de la gospodari la gurmanzi, aduce în zona Dealu Mare - Prahova producători locali, chefi, artizani, comunitățile Slow Food Buzău și Slow Food Prahova, masterclass-uri, ateliere pentru copii, lansare de carte și produse artizanale care spun povestea gustului local. Evenimentul are loc la Ferma Dacilor, pe 13 și 14 iunie 2026, și este construit în jurul produsului local, al gastronomiei și al întâlnirii directe dintre gospodari, gurmanzi, familii, antreprenori și public interesat de hrană bună.

Evenimentul nu este gândit ca un simplu târg cu vânzare, ci ca o experiență gastronomică de weekend. Vizitatorii vor putea descoperi bere artizanală, vinuri, brânzeturi, pâine, prăjituri artizanale, paste artizanale, mied, fructe și legume de sezon, produse de cămară, uleiuri presate la rece, sucuri naturale, dar și obiecte handmade. Toate acestea vor fi completate de live cooking, degustări, masterclass-uri de brânzeturi, ateliere pentru copii și momente culturale dedicate gastronomiei românești.

„Ne dorim ca Vatră și Ogradă să nu fie perceput doar ca un loc de unde pleci acasă cu produse artizanale. Vrem să fie un spațiu în care publicul întâlnește producătorul, gustă, întreabă, înțelege povestea din spatele produsului și descoperă cum gastronomia românească poate deveni motiv de călătorie. Ne dorim să oferim vizitatorului motive suficiente ca, după ce a gustat experiența și a cunoscut producătorul, să devină el însuși un promotor al acelui producător și să îi spună povestea mai departe, astfel încât și alții să găsească motive pentru care să cumpere produse locale. Produsul local are forța de a spune povestea unui teritoriu, iar Dealu Mare și Prahova au toate ingredientele pentru a fi descoperite și prin gust. Inițial, acest teritoriu a fost descoperit prin vin, iar acum vinul are parte de un context aparte și complet”, transmite Juranda Kirschner, chef și vicepreședinte Slow Food Buzău, coorganizatoare a Slow Food Corner în cadrul evenimentului.

O componentă importantă a evenimentului va fi dedicată educației gastronomice și culturii brânzeturilor. Andreea Popa, Fellow al Academy of Cheese, International Cheese Judge și fondatoarea Cheese Orbit, va susține în cadrul evenimentului masterclass-uri de brânzeturi. Publicul va avea ocazia să descopere brânza nu doar ca produs, ci ca expresie a unui teritoriu, a unei tehnici, a unei tradiții și a felului în care gustul poate fi educat. Prezența Andreei Popa aduce la Vatră și Ogradă o perspectivă internațională asupra degustării și educației în domeniul brânzeturilor, într-un format accesibil atât gurmanzilor, cât și publicului larg interesat de produse locale de calitate.

La Vatră și Ogradă, publicul se va putea bucura de show-uri live cooking, susținute de patru chefi deja cunoscuți publicului românesc: Juranda Kirschner, Filip Ondrušek, Oana Coantă și Alex Burcă. Un moment special va fi susținut de Filip Ondrušek, chef austro-slav cu experiență în unele dintre cele mai cunoscute restaurante ale lumii, precum Central din Peru, Narisawa din Japonia și Azurmendi din Spania. După experiența în bucătării internaționale de top, Filip Ondrušek s-a apropiat de filosofia Slow Food, de produs, de comunități locale și de felul în care identitatea unui loc se regăsește în farfurie. În cadrul evenimentului, acesta va susține un moment de live cooking în colțul Slow Food Buzău și Slow Food Prahova, alături de chef Juranda Kirschner. Prin prezența chefilor invitați, Vatră și Ogradă creează o punte între produsul local, gastronomia contemporană, comunitățile Slow Food și turismul culinar. Accentul rămâne însă pe ingredient, pe producător și pe întâlnirea directă dintre public și oamenii care dau gust locului.

Dimensiunea culturală a evenimentului va fi completată de prezența jurnalistului culinar Cosmin Dragomir, fondator GastroArt, care va relansa volumul „Colecționarul de sarmale” și va susține o sesiune de autografe. Momentul aduce în program o perspectivă importantă asupra gastronomiei românești: nu doar ca experiență de degustare, ci și ca patrimoniu documentat, povestit și transmis mai departe.

Evenimentul include și activități dedicate copiilor, construite pe două direcții distincte. Atelierele AgriKids, organizate contra cost, îi vor apropia pe cei mici de agricultură, natură și lumea satului, prin activități educative și experiențiale. AgriKids aduce în prim-plan natura, agricultura și universul rural, în timp ce atelierele gastronomice coordonate de Dana Burlacu-Visternicu îi invită pe copii să descopere gustul, textura, culoarea și bucuria ingredientelor simple. Separat, Dana Burlacu-Visternicu va coordona ateliere gastronomice pentru copii, cu accent pe educație senzorială, ingrediente de sezon, gusturi reale și apropierea celor mici de hrană bună. Accesul la atelierele Danei Bulracu Visternicu este liber.

Accesul la Târgul Gastronomic Experiențial – Vatră și Ogradă, de la gospodari la gurmanzi se face pe bază de bilet, la prețul de 15 lei. Copiii cu vârsta de până la 14 ani beneficiază de acces gratuit. Biletele sunt disponibile pe Eventim (https://www.eventim.ro/event/vatra-si-ograda-ferma-dacilor-21726302/), iar detaliile actualizate despre program, expozanți, ateliere și invitați sunt comunicate pe pagina evenimentului.

Evenimentul, aflat la prima ediție, este organizat de Asociația de Agrement și Turism Cultural Getica, iar Slow Food Corner este organizat de Slow Food Buzău și Slow Food Prahova.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 5 – 7 iunie, în hipermarketul Carrefour din incinta Băneasa Shopping City, este organizată Piața de producători locali „De aici, de aproape. Chiar din Muntenia”. Sunt prezenți 21 de producători locali cu o gamă variată de produse obținute în ferme și mici unități de procesare din zona Munteniei, dar și din alte părți ale țării.

„Producătorii locali sunt acasă la Carrefour. Ne bucurăm că prin astfel de inițiative reușim să transformăm magazinele noastre în adevărate comunități de producători locali, în care își pot prezenta poveștile și produsele către publicul larg. Suntem retailerul cu cea mai mare amprentă locală, cu o rețea de peste 2.000 de producători locali și mereu în creștere, de la cei mai mici dintre ei, afaceri de familie, până la producători medii și mari, pe care îi susținem prin acces la raft, sprijin constant și acțiuni care le sporesc vizibilitatea. Acest tip de eveniment este o expresie constantă a eforturilor noastre în această direcție, reconfirmându-ne poziția de lideri în parteneriatele cu producătorii autohtoni”, a declarat Gilles Ballot, CEO Carrefour România.

„De aici, de aproape. Chiar din Muntenia” este o ocazie pentru consumatorii din București și Ilfov să deguste, să cumpere și să afle povestea producătorilor din țara noastră și a celor mai gustoase produse locale. Printre acestea se numără fructele și legumele proaspete, precum cireșele de la Livada Frumușica și roșiile românești de la Cooperativa Grădina Noastră din Fierbinți.

În zona de carne și preparate din carne pot fi degustate mezelurile și produsele de la Delicii Vânătorești, Zimbria, Maria Foodnova Holding, Raitar, Abatorul Periș, Comtim, Angus Farm Banat, precum și produsele de rață de la Genic. Cu produse din pește este prezentă Cooperativa Păstrăvul din Țara ta. Toate acestea merg de minune cu condimentele Ion Moș.

Vizitatorii târgului producătorilor locali de la Carrefour Băneasa pot degusta și produsele lactate de la Lăptăria Bârsan.

Oferta este completată de produsele de cofetărie și patiserie ale Brutăriei Amzei, Piccolo Angelo, Brutangerie și Hello Donuts.

Pentru reîmprospătare, clienții pot degusta sucurile naturale Rodagria, Fermentit și kombucha IKombucha. Bineînțeles, nu lipsește mierea de la Herta Bio Apicole.

Găzduit de un hipermarket și acoperind o întreagă regiune istorică a țării, târgul de producători locali a fost gândit ca un sprijin concret pentru aceștia. Rezultatele sunt deja vizibile, atât pentru consumatori, cât și pentru producătorii locali. Din martie 2025 și până în prezent, zeci de mii de vizitatori au interacționat direct cu expozanții și au putut să afle povestea din spatele fiecărui produs, mulți devenind clienți fideli.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Din 15 decembrie 2025, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide sesiunea pentru depunere a cererilor de finanțare prin intervenția DR-23 Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse alimentare și produse transformate, altele decât cele prevăzute în Anexa I a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene, finanțată din Planul Strategic PAC 2023 – 2027 (PS 2027).

Alocarea financiară totală pentru această sesiune este de 164.929.100 euro, împărțită astfel: 82.464.550 euro pentru componenta înființare și 82.464.550 euro pentru componenta modernizare.

Alocarea disponibilă aferentă primei etape de depunere lunare reprezintă 100% din alocarea componentei, dacă sesiunea de depunere s-a închis în prima etapă lunară și respectiv 50% din alocarea componentei dacă sesiunea de depunere s-a închis în a doua etapă lunară. Alocarea disponibilă aferentă celei de-a doua etape de depunere lunare reprezintă 50% din alocarea componentei, la care se adaugă alocarea neconsumată din prima etapa lunară, dacă sesiunea de depunere parcurge cele două etape. Pragurile de calitate lunare sunt de 70 de puncte pentru prima etapă de depunere (15 decembrie 2025 – 14 ianuarie 2026) și de 45 de puncte pentru ce-a de a două etapă de depunere (15 ianuarie – 16 februarie 2026), valabil pentru ambele componente. Cererile de finanțare se depun exclusiv on-line, prin intermediul portalului AFIR, www.afir.ro, până la termenul limită, stabilit la data de 16 februarie 2026, ora 16:00, sau până la epuizarea fondurilor alocate pentru această sesiune – în primele 5 zile ale fiecărei etape lunare de depunere sesiunea nu se închide, chiar dacă au fost epuizate fondurile alocate.

Sprijinul nerambursabil acordat poate ajunge până la 10 milioane de euro pentru investițiile din sectorul panificației și până la 3 milioane de euro pentru celelalte tipuri de investiții, cu o intensitate a finanțării de maximum 65% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Prin această intervenție, AFIR sprijină investițiile destinate dezvoltării industriei alimentare românești și creșterii valorii adăugate a produselor agricole, în special pentru activități din domenii precum panificația, patiseria, cofetăria, fabricarea produselor zaharoase, a ciocolatei, a produselor de morărit și a altor preparate alimentare, precum și producția de băuturi fermentate. Finanțarea vizează înființarea, extinderea și modernizarea unităților de procesare, achiziția de echipamente și linii tehnologice moderne, amenajarea spațiilor de depozitare și condiționare, precum și dezvoltarea capacităților de comercializare – de la magazine proprii și rulote alimentare până la platforme on-line. Totodată, sunt sprijinite investițiile orientate spre digitalizare și eficiență energetică, în acord cu obiectivele de sustenabilitate ale Politicii Agricole Comune.

„Intervenția DR-23 este un instrument prin care accelerăm modernizarea industriei alimentare românești și trecerea ei la standardele tehnologice și energetice ale viitorului. Finanțarea pe care o lansăm acum nu este doar un sprijin financiar, ci o direcție clară: materia primă trebuie transformată aici, în România, în produse cu valoare adăugată. Doar așa putem vorbi despre o competitivitate reală, despre lanțuri valorice consolidate și despre o economie rurală care nu mai exportă potențial, ci rezultate. Linia de finanțare DR-23 este o oportunitate și, în același timp, o invitație fermă adresată procesatorilor să facă pasul către performanță”, a declarat Adrian Chesnoiu, director general AFIR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru intervenția DR-23 Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii unor produse alimentare și produse transformate, altele decât cele prevăzute în Anexa 1 a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene din Planul Strategic 2023 – 2027 (PS 2027). Lansarea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare este preconizată pentru perioada septembrie - octombrie 2025.

Finanțarea acordată în cadrul intervenției DR-23 este de maximum 65% din totalul cheltuielilor eligibile și nu depășește 10 milioane de euro pentru investițiile de înființare în sectorul panificației și de cel mult 3 milioane euro pentru celelalte tipuri de investiții.

Beneficiarii eligibili, conform fișei intervenției DR-23, pentru acest tip de finanțare sunt operatorii economici care se încadrează în categoria IMM (întreprinderi mici și mijlocii) conform Legii nr. 346/ 2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și întreprinderile mari.

Dintre tipurile de investiții care se pot finanța prin intervenția DR-23, amintim: fabricarea înghețatei și a sorbetului, fabricarea pâinii, a prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie, fabricarea macaroanelor, tăieţeilor, cuşcuşului şi altor produse făinoase similare. Totodată, sunt eligibile pentru finanțare fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase, fabricarea condimentelor şi ingredientelor, dar și fabricarea preparatelor alimentare omogenizate şi a alimentelor dietetice, fabricarea băuturilor, cum ar fi berea.

Domeniile de activitate eligibile pentru investiții sunt detaliate în Anexa 16 la Ghidul solicitantului. Tot pachetul procedural ce include Ghidul solicitantului și anexele aferente intervenției DR-23 este disponibil pe site-ul AFIR, la secțiunea Finanțare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a transmis informații referitoare la implementarea Programului național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM, aferent perioadei 2023 – 2026, aprobat prin OUG nr. 65/2023. Astfel, sunt semnate 20 de acorduri de finanțare, cu investiții de peste 3,6 miliarde lei.

Până la ora actuală, AFIR a încheiat 20 de acorduri de finanțare cu o valoare totală a investițiilor de 3.697.030.708 lei și o valoare a ajutorului de stat de 2.187.781.206 lei. Primele opt acorduri, semnate în luna octombrie 2024, au însumat investiții de 1.324.393.060 lei, cu un ajutor de stat de 882.650.438 lei. În perioada martie – aprilie 2025, au fost semnate încă 12 acorduri, cu o valoare totală a investițiilor de 1.486.458.089 lei și un ajutor de stat de 863.388.146 lei.

În prezent, primele opt întreprinderi beneficiare se află în etapa de demarare a investițiilor, respectiv au început lucrările de construcție sau au încheiat angajamente juridice ferme pentru achiziția echipamentelor necesare.

Proiectele contractate vizează dezvoltarea capacităților de procesare a produselor agroalimentare la nivel național și acoperă o gamă largă de activități eligibile, inclusiv prelucrarea și conservarea cărnii, a peștelui, a fructelor și legumelor, fabricarea produselor lactate, de morărit, de panificație și a zahărului.

Schema de ajutor de stat INVESTALIM beneficiază de un buget total de 590 de milioane de euro, asigurat din bugetul de stat pentru perioada 2023 – 2026. Ajutorul nerambursabil poate atinge un nivel de până la 57.750.000 euro per întreprindere, cu intensități de sprijin cuprinse între 30% și 70%, în funcție de tipul și dimensiunea beneficiarului.

Pentru anii următori, semnarea acordurilor de finanțare va depinde de alocarea bugetară disponibilă și de aprobarea creditelor de angajament prin legile bugetare anuale.

Lista finală a solicitărilor eligibile și alte detalii privind sesiunea de finanțare sunt disponibile pe site-ul oficial al AFIR: www.afir.ro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În 2024, Panifcom, cel mai important producător din industria de panificație din inima Moldovei istorice, sărbătorește un moment deosebit în propriul parcurs, împlinirea a 100 de ani de tradiție. În cifre, astăzi, afacerea Panifcom înseamnă peste 4.000 de hectare lucrate, peste 2.000 de vaci din rasa Holstein, peste 100.000 de pâini produse zilnic, mai mult de 350 de angajați și o cifră de afaceri care a trecut de 30 de milioane de euro în 2023.

Centenarul a fost marcat printr-un eveniment desfășurat la jumătatea lunii iunie, sub titulatura sugestivă, „Panifcom: Rădăcini – Hărnicie și Statornicie de 100 de ani”. Invitații companiei din județul Iași au „parcurs” ceea ce organizatorii au numit „Drumul Pâinii”, un traseu al afacerii integrate, care cuprinde patru ramuri de activitate, interconectate dar independente: cultivarea cerealelor, zootehnie, morărit și panificație.

Puțină istorie

Dacă ne gândim că, până la Revoluție, inițiativa particulară nu prea își avea locul, este foarte greu să înțelegem cum poate o companie privată să-și aniverseze centenarul. Vorbim mai degrabă despre un secol de tradiție în hărnicie și statornicie, așa cum și-au numit ei înșiși rădăcinile. Cel de la care a început totul este un fost marinar rus ajuns în România pe celebra navă de război Potemkin. Celebritatea acestui vas de război provine mai degrabă de la producția cinematografică „Crucișătorul Potemkin” în regia lui Serghei Eisenstein, produs în 1925, care a fost considerat unul dintre cele mai revoluționare filme, datorită tehnicilor inovative pe care regizorul le-a folosit. În anul 1905, atunci când s-a întâmplat revolta de pe cuirasatul Potemkin, în Rusia avuseseră loc mai bine de 3.000 de revolte, în diverse locuri. Condițiile socio-politice erau foarte tulburi în acea perioadă în Rusia țaristă, iar această revoltă nu ar fi fost remarcată dacă nu ar fi existat și un potențial conflict transfrontalier cu România, care a fost implicată fără voia ei, deoarece marinarii revoltați s-au refugiat politic în portul Constanța. Rusia era angajată militar într-un război cu Japonia, pe care îl pierdea. Militarii de pe vas se temeau că vor fi trimiși pe front, în condițiile în care alte vase asemănătoare fuseseră sacrificate fără rost. La aceasta se adăuga comportamentul abuziv al ofițerilor. De altfel, punctul culminant care a dus la revoltă a fost tocmai atunci când marinarii militari de pe vas au fost constrânși să mănânce carne cu viermi. Ei au refuzat, iar ofițerii i-au amenințat cu execuția. Comandantul a fost ucis, iar ofițerii, arestați. Revoluționarii de pe vas au încercat să se refugieze la Odessa, unde se desfășura de câteva săptămâni o revoltă. Din păcate pentru ei, aceasta a fost înăbușită în sânge de către armata țaristă, iar marinarii a trebuit să plece și, după câteva încercări de acostare prin alte porturi, au ajuns la Constanța. Autoritățile române au reușit, după lungi negocieri, să aplaneze conflictul, oferind azil politic marinarilor și returnând vasul autorităților din Rusia țaristă. Nu toți cei 750 de marinari de pe vas au consimțit la această revoltă, dar toți a trebuit să împărtășească aceeași soartă. Cei câțiva marinari care au încercat să se întoarcă în Rusia au fost executați, restul au rămas în România sau au emigrat în Argentina. Printre cei rămași în România, se afla și cel care a fost la originea poveștii de succes despre care vorbim în acest articol.

Mihail Holicov a hotărât să nu se mai întoarcă în Rusia și s-a stabilit în județul Iași, pe moșia boierului Mișu Ștefănescu, acolo unde s-a ocupat de o moară, ca mecanic și administrator. Acest lucru se întâmpla în 1905, iar peste 19 ani avea să pornească propria afacere, începând cu o moară, ajungând să dețină mai multe în județul Iași. Afacerea a fost continuată de fiul său Petru și reluată peste ani, în 1994, de nepot. Ștefan Holicov s-a asociat atunci cu Liviu Bălănici și au dezvoltat împreună grupul de firme Panifcom. 

Integrarea, un proces natural 

Ceea ce îi face speciali și un exemplu pentru noi toți este modul cum au reușit să integreze mai multe ramuri de activitate. Liviu Bălănici ne-a explicat că totul a venit de la sine, adică integrarea a fost o necesitate, dată de conjunctură și de dorința lor de a-și maximiza profitul: „Integrarea cred că a fost o nevoie, România a fost într-o perioadă de tranziție, noi am fost întotdeauna focusați pe calitate și nu întotdeauna am găsit calitate. Adică oferta pe calitate n-a fost atât de generoasă. Și am fost nevoiți, datorită conjuncturii, de foarte multe ori să venim cu încă ceva în lanțul nostru. Acolo unde aveam nevoie de materii prime, unde aveam nevoie să ocolim – erau perioade în care prețurile erau exagerate sau produsul nu exista, și atunci a existat o nevoie ca să creăm integrarea”.

Dacă ne-am rezuma la vorbe, lucrurile par simple: am o moară și am nevoie de grâu: nu mai cumpăr grâu și îmi fac o fermă ca să-l produc eu; făina n-o mai vând, ci îmi fac o brutărie. Astfel ajungi să controlezi întregul proces, de la producția primară până la produsul finit. De altfel, domnul Bălănici chiar așa ne-a prezentat procesul de integrare. „Prima dată a fost o moară, de acolo am pornit și de acolo au pornit toate nevoile. A fost nevoie să facem agricultură ca să putem face un grâu de calitate, după revoluție noi am început agricultura în 1999, erau bani puțini, capital foarte puțin în piață, era o perioadă chiar grea, de tranziție, produsele erau foarte ieftine, nu-și acopereau oamenii cheltuielile și făceau compromisuri: nu mai tratau culturile, era foarte mult grâu cu tăciune, cu mălură și așa mai departe și nu exista marfă de calitate. Și atunci am fost nevoiți să intrăm în zona asta, să facem un grâu de calitate. De la moară vindeam făină în piață și recuperam foarte greu banii. Am fost nevoiți să facem o brutărie și de acolo am pornit partea asta de panificație. Fiecare sector are centrul lui de cost, ulterior la agricultură aveam nevoie de zootehnie. Cultivam și alte specii, făceam porumb de sămânță, sfeclă de zahăr care ne aducea banii foarte târziu și lipseau banii în cashflow-ul nostru lunar. Și am zis atunci: hai să facem o fermă de vaci de lapte, din care să ne vină în fiecare lună banii să avem pentru salarii, pentru piese de schimb, pentru nevoile curente”, povestește Liviu Bălănici.

Nu-i așa că pare simplu? Pare, dar nu e, fiecare pas a fost făcut cu precauție, cu multă atenție și analize, așa cum ne explică Liviu Bălănici că fac acum în privința unei eventuale fabrici de lapte, pentru că l-am întrebat ce fac cu producția de lapte, care nu este chiar un produs finit. „Suntem într-o zonă destul de incertă, acolo noi, chiar dacă suntem la o cantitate foarte bună, aproape de fermele cele mai bune din America, încă nu facem niciun fel de profit. Aproape că vindem laptele la prețul de cost. Și ceva trebuie să facem. Momentan așteptăm să vedem, poate e o perioadă, și în Europa sunt ceva probleme, dar nu ca la noi, și probabil o să trebuiască să facem un pas. Documentăm momentan, nu avem nimic de spus, pentru că studiem. Nu merge că așa m-am trezit dimineața, eu, antreprenorul, am hotărât să fac o fabrică. Nu. Facem studii de piață, de fezabilitate, pentru că marjele la ora actuală sunt foarte mici, au crescut foarte tare costurile cu energia, cu forța de muncă, cu absolut tot și trebuie să facem un pas foarte bine documentat, că riscul este foarte mare. Poți să strici tot ce ai construit în foarte mulți ani.”

Accentul pe calitate

Așadar, nu e simplu, că, dacă ar fi, ar fi astfel de companii pe toate drumurile. Mai ales că lucrurile nu sunt făcute doar ca să fie, ci sunt gândite din perspectiva unor produse premium, calitate înainte de toate.

Așa cum spunea domnul Bălănici, doreau să producă o făină de calitate și pentru asta aveau nevoie de un grâu de calitate. Se înțelege, evident, producția agricolă pe cele 4.000 ha nu poate fi altfel decât una de calitate. Iată ce înțelege Liviu Bălănici că înseamnă o producție de calitate: „Înseamnă o sămânță de calitate foarte bine tratată, înseamnă o nutriție echilibrată, înseamnă niște operațiuni de tratare optime în perioadele necesare tratamentului, înseamnă un recoltat la timp și cu cât mai repede, cu atât mai bine, ca să nu-l prindă ploile, înseamnă o muncă susținută, bine planificată și o productivitate foarte mare”.

Se știe că cei mai mulți fermieri aleg soiurile productive pentru a obține cantități mari, însă la Panifcom nu producțiile mari sunt primordiale, ci producțiile de bună calitate, de aceea domnul Bălănici spune că a fost și este adeptul soiurilor românești. „Și nu neapărat pentru că sunt cele mai bune, ci pentru că ne conferă o siguranță. Înainte de toate, noi înființăm o cultură, cheltuim o sumă de bani, iar soiurile românești, chiar în cele mai dificile condiții, ne asigură o anumită cantitate. Cu cât este mai secetos anul, cu atât grâul este mai puțin, dar mai calitativ”, arată Liviu Bălănici. Evident că și-ar dori o producție mai mare, dar calitatea să rămână. „Da, e un subiect care cred că ne depășește pe noi, ca știință, aici ar trebui să lucrăm cu universitățile, cu cercetarea, să vină cu noi soiuri, dar care se pretează pentru zona noastră. Pentru că avem un anumit specific. Noi suntem într-o zonă de silvostepă, nu avem atât de multe suprafețe irigate în zonă, folosim suprafețele irigate pentru hrană la animale, că acolo nu te joci, și atunci cred că e un studiu de care chiar suntem interesați să vedem cam ce soiuri s-ar preta în zona noastră, în așa fel încât să ne dea și cantitate, și o calitate foarte bună pentru panificație. Am studiat ceva, am trimis ceva probe în Franța, în Germania, am făcut ceva teste, s-au mirat, de exemplu pentru grâiele Glosa și Miranda, astea sunt la noi preponderent în culturile noastre, s-au mirat de calitatea lor, pentru că aveau 14, proteină, pentru că aveau un gluten foarte mare. Trebuie să documentăm, trebuie să testăm soiurile în câmpurile noastre, trebuie să vedem calitatea lor, cantitatea lor și după aia putem lua o decizie”, a adăugat Liviu Bălănici. Până la urmă, e normal ca un astfel de antreprenor să fie preocupat de o continuă dezvoltare, doar că în România nu are toate condițiile, cel puțin așa susține. „Sunt și factori pe care nu-i controlăm foarte bine, nu avem laboratoare atât de performante în România, la activitatea enzimatică și multe altele ar trebui să intrăm foarte amănunțit în zona asta și ar trebui să facem o cercetare cu cineva abilitat, specialist în domeniu, pentru ca să venim cu altceva. Deci ne-am învățat să folosim soiurile noastre de grâu în condițiile în care sunt făcute, dar cred că putem mai mult de atât, dar nu putem face nedocumentat”. Cât despre calitatea făinii pe care o fac, Liviu Bălănici consideră că e loc de mai bine. „Suntem focusați în zona asta, vrem să facem făinuri super-speciale. România importă cantități enorme de făină pentru pizza, pentru alte produse speciale, care se folosesc în patiserii, la croasant etc., din Ungaria, Italia. Cred că ne trebuie un pic mai mult know-how. Deci cred că putem face aceleași făinuri pe care le importăm, dar avem nevoie să ne reorganizăm un pic, să facem anumite upgradări la morile noastre, la felul cum sortăm grâul etc.” 

Făina se produce la comandă

La moara din Todireni, selecția este una destul de complexă, după cum spune Alina Luchian, managerul acestei unități de morărit din județul Botoșani – probabil, observația domnului Bălănici se referea la necesitatea unei și mai mari complexități. „Avem posibilitatea de a depozita grâul pe categorii și cantități, la recepția materiei prime din câmp noi facem analizele preliminare ale grâului, atât cele din laboratorul de recepție materie primă, cât și cele reologice. În funcție de analize, noi depozităm grâul pe categorii și pe cantități, ca ulterior să putem face o cupajare corectă. Corectă în ce sens? Nu neapărat că grâul este foarte bun. Avem diferite calități de grâu. Dacă noi știm pe ce ne axăm, atunci știm foarte bine să facem cupajarea în așa fel încât să ajungem la valorile dorite de colegi”, ne explică Alina Luchian. Și ne și argumentează de ce e nevoie de un asemenea proces. „Noi facem făina conform fișelor tehnice impuse de colegii de la fabrica de pâine. Ei, în funcție de fiecare sortiment de pâine, ne impun anumite fișe tehnice, cu anumite valori, cu anumiți parametri reologici ai  făinii, care sunt extrem de importanți, și atunci noi realizăm făina întocmai conform acelor fișe. Adică nu avem voie să ne abatem sub nicio formă de la acei parametri.” 

Tot de la Alina Luchian aflăm care sunt principalii parametri de care se ține cont: „În primul rând, analizăm glutenul, proteina, raportul P/L (P = presiune [fr. pression] sau rezistența, adică rezistența aluatului la întindere, iar L = lungime [fr. longueur] sau extensibilitate, adică măsura în care aluatul poate fi întins înainte de a se rupe. n. r.), gradul de elasticitate al făinii și puterea reologică (W-ul), adică capacitatea de extindere și de întindere a aluatului și rezistența la rupere. Ne mai interesează și punem foarte mult accent și pe partea hectolitrică, valoarea hectolitrică a grâului trebuie să fie bună, dar ăsta nu este un indice care neapărat ține de colegii mei, mai ține un pic și de vreme. Deci și ăsta este unul dintre parametrii pe care-i luăm în calcul, dar în principal W-ul, P/L, glutenul și proteina sunt principalii. Pentru o făină bună, glutenul trebuie să plece de la 27 în sus. În funcție de specialitățile pe care colegii mei le produc, avem nevoie de anumite valori ale glutenului. De pildă, sunt făinuri la care avem nevoie de un gluten 33+, și atunci colegii mei au în ogoarele lor grâu cu această valoare a glutenului. Ne interesează W-ul, la fel, avem sortimente de făină care se pretează cu un W de 280-330, avem care se pretează și cu 220, și cu 420, depinde de sortimentul de produs și de fișa tehnică impusă de colegi. De asemenea, cu cât P/L-ul este mai mic, cu atât gradul de extindere al aluatului este mai bun și absorbția apei este mai bună; cu cât P/L-ul este mai mare, aluatul este mai rigid, iar absorbția apei se face mai greu”. Trebuie să mai precizăm și care sunt sortimentele de făină pe care le produc cei de la moara din Todireni. „Noi producem cinci sortimente de făină, avem făina 650, făina-tip care se folosește pe liniile de panificație, avem făina 480 sau 000, avem făina 550, făina 1350, făina dietetică și tărâță, care rezultă din procesul tehnologic și care ajunge în zootehnie și la diverși fermieri clienți din zonă”, a precizat Alina Luchian.

O piață în continuă schimbare

Panifcom produce cam o sută de mii de pâini pe zi, o cantitate mare, am putea crede, dar pentru Liviu Bălănici nu pare deloc așa, el consideră că se poate și mai mult. „Dorim să creștem, am implementat sisteme de calitate foarte pretențioase, care ne permit să mergem la nivel mondial, suntem încă prea mici pentru zona asta, iar primul pas trebuie să-l facem înspre național. Deci trebuie să ajungem pe mesele românilor în toate orașele și lucrăm la capitolul ăsta.” Calea către acest deziderat este, în opinia lui Liviu Bălănici, în primul rând, diversificarea produselor. „Am scos deja anumite produse, sunt cu rețetă curată, fără niciun fel de ingredient de conservare chimic, și lucrăm acum să scoatem un produs care să fie și cu un termen de valabilitate tot la fel cu ingrediente naturale, prin fermentare, prin diferite soluții naturale să-i dăm un termen de valabilitate mai mare, ca să putem să mergem pe platforme, să mergem în celelalte orașe. Un termen de valabilitate mai lung, astea sunt cerințele la ora actuală ale tuturor marilor magazine, și chiar și ale magazinelor mici, sunt și costuri cu distribuția ulterioară, e vorba și de sustenabilitate etc. Încercăm să creștem perioada de valabilitate, dar prin niște metode naturale și, în general, printr-o fermentare dirijată să obținem acei conservanți naturali. Pâinea cu maia. N-am inventat-o noi, e un produs tradițional, e un proces de fermentare, nu este nimic altceva. Cu cât mâncăm un produs cu o fermentare mai lungă, cu atât este mai sănătos, mai gustos pentru noi.”

Așadar, cerințele pieței sunt în atenția lui Liviu Bălănici. Iată ce ne spune despre evoluția ei în acest moment: „Piața este segmentată. Bunăstarea aduce și educație. Încep să fie oameni care au o cultură alimentară datorită și posibilităților, încă sunt puțini în țara noastră, dar cu siguranță ne îndreptăm într-o zonă în care oamenii încep să prefere calitatea în detrimentul cantității. Noi am observat o tendință de consum, după pandemie a început să se folosească pâinea ambalată, pâinea feliată, pâinea branduită. În momentul în care majoritatea colegilor din sector vindeau numai pâine de 300 g nebranduită, clar că consumatorul nu știe ce să aleagă, nu știe niciodată de unde provine pâinea respectivă. Iar acum tendința este într-un produs mai calitativ, asta vedem noi și chiar acolo avem focus: să mergem într-o zonă a calității cât mai înalte”.

Acest lucru a fost observat și de Viorel Marin, președintele Asociației Naționale a Industriilor de Morărit și Panificație din România, care îl consideră pe consumator principalul vector al schimbării și al creșterii calității. „Consumatorul român nu mai este acel «disperat» de a primi totul pe gratis. Tendințele de consum în ultimii ani sunt orientate spre calitate, spre un alt gust, pe un alt nivel de bunăstare și așa mai departe, or, cred că e cazul să renunțăm la acele politici vechi, în care dădeam în cap la prețul pâinii cu orice preț, că asta-i pâinea românului și trebuie, dacă se poate, să fie vândută pe gratis, or, la ora actuală, nu mai e nevoie de așa ceva. Românul nu mai caută pâine ieftină cu care să-ți spargi capul a doua zi dimineață, românul caută specialități, mai pe gustul lui și așa mai departe, și un avantaj fantastic este că noua generație, Generația Z, excelează din punctul ăsta de vedere. Caută produse etnice, deosebite, și asta înseamnă valoare adăugată și venituri mai mari și prosperitate mai mare la morărit-panificație”, apreciază Viorel Marin, care observă și un aspect negativ care ține de politicile Uniunii Europene. El consideră că deși în Uniunea Europeană politicile promovează loialitatea, calitatea, securitatea și siguranța alimentară, toate la cel mai înalt nivel, există niște piedici care ne afectează: „Odată ce ai depășit frontierele UE, te izbești de barierele tarifare, de practici neloiale, de subvenționări masive la export, care practic, deși această țară la nivel de potențial agricol și industrial ar putea hrăni de cel puțin trei-patru ori populația României, este blocată și nu poate să facă export. Deci, această capacitate excedentară, potențialul de export, nu poate fi valorificat exact din cauza condițiilor pe terțe piețe cu care UE nu permite să concurezi la același nivel. Nu-ți dă voie să subvenționezi, n-ai voie să sprijini exportul de produse sub niciun fel”.

Și pentru că vorbim despre produse de panificație, am ridicat domnului Marin problema importului de produse congelate, despre care domnia sa nu părea îngrijorat, considerând că evoluția industriei românești de profil este pe cale să rezolve această problemă, pe care o consideră ca fiind un fenomen natural pe care n-ai cum să-l oprești. „Această nouă generație de produse – produse congelate, semicongelate, refrigerate care au un termen de valabilitate foarte mare, rezistă la distanțe foarte mari în timp, 6 luni, un an etc. – au permis ca ele să poată fi fabricate oriunde în lume, să poată fi transportate la orice distanță și utilizate la destinație, chiar dacă transportul a durat câteva luni. Deci, practic intră în zona schimburilor comerciale. România în mod normal poate a plecat mai târziu la drum cu această tehnologie și poate din această cauză marele retail care dorește produse rapide pe bandă rulantă, pe care să le poată stoca o perioadă mai lungă, a făcut apel la astfel de produse pentru retailul românesc, dar cantitatea nu este extrem de mare. În România intră cantități mari prin Constanța, de exemplu, dar nu neapărat pentru a rămâne aici, ci doar în tranzit spre alte zone. Dar și acest lucru se va atenua, pentru că la ora actuală avem în România câteva capacități extraordinar de mari, cu tehnologie de ultimă oră pe astfel de produse, deci ceea ce a fost până acum legat de acest fenomen am recuperat”, a explicat Viorel Marin.

Zootehnie de top

Dar așa cum am precizat de la început, Panifcom excelează și la capitolul zootehnie. Ferma zootehnică a societății Panifcom este localizată în comuna Iacobeni, la aproximativ 45 de kilometri de Iași, aproape de vama cu Republica Moldova. Animalele arată senzațional, iar genetica din spate este una de top.

Ionuț Lupu, directorul executiv al Asociației HolsteinRo, spune despre animalele de la ferma companiei Panifcom că se pot bate de la egal la egal cu animale din cele mai performante ferme din Europa. „Vorbim de investiții foarte mari făcute din punct de vedere sanitar-veterinar, astfel încât ferma să rămână indemnă pentru principalele boli cu impact economic, vorbim de un management al dejecțiilor și, de asemenea, despre investiții făcute în partea de sterilizare a compostului, a dejecțiilor, compostul rezultat fiind utilizat pentru așternut. Este, din punctul meu de vedere și al multor fermieri, o fermă de top, dar în acest moment, din punctul meu de vedere, Panifcom reușește să exceleze, în primul rând, prin performanțele din sala de muls. Acolo vorbim despre producții de 45-47-48 de litri/zi, sunt animale care au atins și valori fantastice, vorbim de 80-90 litri de lapte pe zi. Așadar, veți vedea, este un cumul de factori, un volum foarte mare de investiții și de oameni pregătiți care înțeleg care sunt valorile și care sunt interesele oricărui investitor care vrea să facă plusvaloare în ferma lui de vaci”, punctează Ionuț Lupu.

Ferma a fost autorizată în jurul anului 2007, cu rase mixte, cu animale cumpărate în principal de pe piața internă. S-a început cu Bălțată brună și ceva Bălțată alb cu negru, dar pentru că producțiile erau undeva la 27 - 28 l de lapte pe cap de vacă pe zi, au decis să treacă doar pe rasa Holstein și să se axeze pe producția de lapte. Acum dețin în jur de 2.100 de animale, dintre care 800 de vaci la muls cu o producție medie de 46,5 l pe zi.

Lucian Chelariu, șeful de fermă, ne spune de unde provine actuala genetică: „Genetica, la bază, este din Europa, din Germania, Olanda și Austria, dar după ce s-au finalizat aceste importuri, în jurul anilor 2009-2010, nu a mai intrat niciun animal în fermă și tot efectivul l-am dezvoltat prin însămânțări artificiale cu material sută la sută american”. Ceea ce este remarcabil, chiar mai mult decât producțiile mari de lapte, este faptul că ferma companiei Panifcom reușește să facă export de genetică, un lucru mai rar pentru România. „Sunt deja cam trei ani de când am început să dăm animale la export, anul trecut am depășit 200 de animale exportate și anul ăsta avem până la momentul ăsta 150 de animale, care deja au plecat în Republica Moldova. Este o perioadă grea, de asta încercăm să scoatem venituri din cât mai multe locuri posibile, inclusiv din vânzarea de genetică de foarte bună calitate, și aici aducem plusvaloare. Nu vindem ieftin, dar animalele sunt de cea mai bună calitate”, ne-a zis Lucian Chelariu.

Este evident că pentru companie vânzarea de genetică nu reprezintă un obiectiv în sine, pentru că balanța economică nu poate fi acoperită decât de principalul obiect de activitate al fermei, și anume producția de lapte. De aceea prețul laptelui este un parametru de care nu poți să nu ții cont. Lucian Chelariu ne explică acest lucru: „Prețul laptelui este foarte mic, suntem undeva cu prețul de cost foarte aproape de prețul de vânzare, iar în partea de juninci, de material de reproducție, este ceva profit, dar nici acolo foarte mare, pentru că pentru a produce o junincă de calitate sunt costuri foarte mari. Noi creștem tineretul după niște practici foarte bine puse la punct, creștem tineret foarte sănătos, îl pregătim pentru noi, tineretul nu primește siloz până în jurul vârstei de 7-8 luni, se crește doar cu concentrate, granule și fânuri de foarte bună calitate. Sunt costuri destul de mari, dar am început un drum, nu putem să ne oprim, ferma a ajuns la stadiul ăsta de indemn de orice boală, sunt vaccinări cu vaccinuri de foarte bună calitate care se fac anual, sunt analize care se fac anual pentru verificarea statusului de sănătate, se iau probe de sânge de la toate animalele și în fiecare an noi verificăm acest status și reușim să menținem de ani buni un status complet negativ. Avem sistem de verificare, un pedometru care transmite wireless din 15 în 15 minute la calculator date despre animal, starea fiziologică, starea de sănătate, este un interes foarte mare pentru bunăstarea animalelor și în felul acesta am reușit să ajungem și la producțiile acestea. Deci o stare de sănătate foarte bună și un interes foarte mare pentru bunăstarea animalelor”.

Panifcom investește constant în sustenabilitatea fermei sale, una dintre cele mai progresive din țară. În 2021, au achiziționat un echipament pentru sterilizarea gunoiului de grajd, care transformă gunoiul în așternut uscat și sterilizat pentru animale, precum și într-un îngrășământ eficient pentru ferma agricolă. Au investit în domeniul furajării prin implementarea sistemului nutritiv Ecofeed, pentru a compensa hrănirea intensivă, care poate duce la un dezechilibru în nutriția animalelor.

Ecofeed este un sistem de hrănire sustenabil care implică utilizarea resturilor alimentare reciclate ca hrană pentru animale. Acest sistem ajută la reducerea deșeurilor alimentare și oferă o alternativă ecologică și economică la hrana convențională pentru animale. Ecofeed este procesat prin diverse tehnologii pentru a transforma alimentele reciclate într-o hrană sigură și nutritivă, adecvată pentru diferite specii de animale. Scopul este de a promova o agricultură circulară și de a reduce impactul ecologic asociat cu producția tradițională de hrană pentru animale.

De asemenea, la Panifcom a fost implementat sistemul Flex Feed, un sistem foarte practic care permite hrănirea fără stres a animalelor. Sistemul Flex Feed este un sistem inovator de hrănire pentru bovine, conceput pentru a îmbunătăți confortul și bunăstarea animalelor. Acesta utilizează o barieră de hrănire flexibilă care se adaptează mișcărilor vacilor, permițându-le să mănânce într-o poziție naturală și confortabilă. Spre deosebire de barierele tradiționale, Flex Feed elimină nevoia de bare de restricționare a gâtului sau de blocare a capului, reducând stresul și promovând un aport crescut de hrană. Bariera Flex Feed are o flexibilitate de 30 de grade, ceea ce permite vacilor să ajungă mai departe pe masa de hrănire și să mănânce mai eficient. Această adaptabilitate contribuie la o creștere a producției de lapte, întrucât vacile petrec mai puțin timp mâncând și mai mult timp odihnindu-se și rumegând. Flex Feed reduce stresul în timpul hrănirii, îmbunătățește sănătatea animalelor și crește eficiența generală a fermei, ceea ce poate duce la o producție suplimentară de lapte de până la 2 kg per vacă pe zi. Ferma se remarcă printr-un program de testare genomică, realizat cu sprijinul unor laboratoare din Scoția și SUA, pentru a asigura o genetică superioară a vacilor.

După părerea domnului Bălănici, în ceea ce privește nivelul la care s-a ajuns, din punct de vedere genetic, este unul foarte ridicat, considerând că sunt, din anumite puncte de vedere, peste mulți dintre cei mai buni. „Am văzut într-o revistă, zilele trecute, o informație că israelienii sunt cei mai buni, nu cred că sunt cei mai buni, cred că suntem mai buni decât ei, pe domenii și punctual, cred că avem nevoie de mai multă promovare și să avem încredere în produsele românești. Noi ce arătăm nu e nimic formal, sunt lucruri adevărate, sunt lucruri documentate, sunt documente și sunt făcute în ani de zile cu foarte multă perseverență, cu colegi implicați și experimentați și nu avem de ce să spunem că alții sunt mai buni ca noi, putem spune că suntem mai buni ca alții. Am văzut acolo un animal care are 18.500 litri și e cel mai bun din lume – nu, noi avem mai multe vaci care au trecut de 21.000, la ora actuală avem o vacă care e la a patra lactație și va face 100.000 de litri. Deci în patru lactații dă 25.000 de litri pe lactație. Dar avem nevoie și acolo de investiții, din păcate e scump totul, avem nevoie de laboratoare, de specialiști, să putem face transferuri, avem nevoie de un stat care să înțeleagă că ăla e un patrimoniu național. Tendința în toată Europa e să scădem numărul de animale și să creștem cantitatea de lapte. Iar noi avem expertiză în zona asta și o putem împărtăși și cu colegii, putem da și consultanță pe zona asta, deci chiar stăpânim și putem ajuta, dar ar trebui să fie implicat și statul, și sectorul, și lumea să înțeleagă că putem. Și nu sunt singurul, cred că mai sunt mulți colegi care au animale de foarte mare valoare în fermă și ar trebui chiar să le punem în valoare la nivel național”, arată Liviu Bălănici.

Așadar, pentru Panifcom, 2024 este anul centenarului, chiar dacă cea mai importantă perioadă o reprezintă ultimii 30 de ani, de când actuala conducere a făcut posibil ca invitații la aniversare să se minuneze, precum am făcut-o noi. Asta, pentru că pe lângă toate investițiile făcute în tehnologii de tot felul, poate cea mai importantă este în oameni, după cum ne spune și doamna Alina Luchian, managerul morii de la Ibănești: „Ți-ar fi rușine să nu-ți faci treaba, atât timp cât ți se pun la dispoziție toate resursele, începând de la resurse financiare până la resurse de personal. În spatele echipei de la moară stă o echipă a colegilor de la contabilitate care sunt tot timpul acolo, există o echipă de aprovizionare care este tot timpul la dispoziția noastră, repet, resurse financiare – nu există să nu ne pună la dispoziție. Ți-ar fi rușine să nu-ți faci treaba. Da, avem mare susținere, din toate punctele de vedere”. Nu putem decât să le urăm la cât mai mulți ani în direcția în care au pornit.

Caracteristici ale agriculturii practicate la Panifcom

• Tehnologia no till – au eliminat aratul și celelalte tehnologii agresive cu solul, pentru conservarea umidității și pentru a reduce amprenta de carbon.

• Aplicarea optimizată a îngrășămintelor, doar unde este necesar, pentru un consum mai redus (folosesc îngrășăminte lichide) 

• Au optimizat producția prin digitalizare, pentru un control mai eficient al condițiilor meteo, al dăunătorilor sau al altor eventualele amenințări exterioare

• Folosesc asolamentele pentru a menține sănătatea și fertilitatea solului 

• Folosesc îngrășăminte organice din propria fermă zootehnică – în 2021, au făcut o investiție în sterilizarea gunoiului de grajd

• Au redus dozele de pesticide cu până la 33%.

Articol de: ADRIAN NEDELCU & ȘTEFAN RANCU

RO-Wine | The International Wine Festival of Romania revine cu ediția de toamnă la Fratelli Studios, între 11 și 13 octombrie 2024. Urmând tradiția edițiilor anterioare, și această ediție aduce noutăți remarcabile pentru iubitorii de vinuri, anunță organizatorii, care caracterizează festivalul ca o platformă unică pentru descoperirea noilor tendințe și inovații în lumea vinului și gastronomiei.

Peste 50 de crame românești și moldovenești, alături de producători internaționali de renume, vor aduce la Festivalul RO-Wine de la București o selecție impresionantă de vinuri. „Pe lângă producătorii consacrați, ediția de toamnă va pune în lumina reflectoarelor crame noi și vinuri inedite, oferind vizitatorilor ocazia de a explora arome surprinzătoare și povești captivante din lumea viticolă, împărtășite direct de către proprietarii sau oenologii cramelor”, punctează Marinela Ardelean, co-organizator RO-Wine | The International Wine Festival of Romania.

În zona dedicată vinurilor internaționale, vor fi prezenți producători atât din Lumea Veche, Georgia, precum și din Lumea Nouă - Argentina și Africa de Sud. O prezență remarcabilă, spune Marinela Ardelean, va fi cea a celebrei crame argentiniene Zuccardi, considerată una dintre cele mai importante din America de Sud.
Pe lângă vinurile de top, secțiunea gourmet va aduce un plus de savoarea festivalului dedicat vinurilor. „Producători noi și evenimente culinare inedite vor transforma fiecare zi într-o experiență gastronomică de neuitat, completată de sesiuni de live cooking și show-uri interactive desfășurate pe parcursul celor trei zile”, a precizat Marinela Ardelean.

Totodată, o experiență specială sub semnătura „Sicily Wine”, promovată de regiunea Sicilia, Departamentul de Agricultură - Programul European PSR, va furniza o importantă componentă culturală și educativă dedicată asocierii vinurilor cu preparate culinare de excepție.

Partenerul Gourmet al acestei ediții RO-Wine București este Macromex, un nume de referință în industria alimentară din țara noastră, care va aduce un plus de savoare la festivalul RO-Wine, oferind o selecție diversificată de produse de brutărie și patiserie, deserturi rafinate și diverse delicatese gastronomice, menite să completeze perfect fiecare pahar de vin.

Vizitatorii festivalului se vor putea bucura de două standuri dedicate, unde vor avea ocazia să participe la sesiuni de live cooking și degustări de preparate delicioase, de la diverse preparate pe bază de produse sous-vide, la o gamă variată de produse de brutărie de la La Lorraine, gogoși sub marca Donut Worry Be Happy, delicatese de cofetărie Dr Oetker, paste italiene cu umpluturi inedite de la Food&Glory și aperitive cremoase pe bază de brânză Philadelphia.

Masterclass-uri susținute de experți internaționali

O altă atracție a festivalului de vinuri o reprezintă masterclass-urile, care și la această ediție vor fi susținute de experți internaționali, aceștia împărtășind publicului cunoștințele și poveștile din spatele cramelor celebre. „Fiecare sesiune va reprezenta o călătorie inițiatică prin lumea vinului, oferind ocazia de a învăța despre tendințele și noutățile din viticultura mondială”, explică Marinela Ardelean.

În spiritul promovării educației în domeniul vinului, RO-Wine oferă acces gratuit profesioniștilor din domeniul HoReCa, încurajând astfel participarea la masterclass-uri și la celelalte activități interactive.
Pentru iubitorii de vinuri, biletele sunt disponibile online.

Foto: RO-Wine | The International Wine Festival of Romania 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, pentru anul școlar 2024-2025, a fost aprobată suma de 760.241.000 lei pentru implementarea Programului pentru Școli al României.

Bugetul total se împarte astfel:

• 96.176.000 lei pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi 38.163.000 lei pentru derularea măsurilor educative aferente;

• 370.676.000 lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi 38.163.000 lei pentru derularea măsurilor educative aferente;

• 217.063.000 lei pentru acordarea gratuită de produse de panificaţie.

În anul școlar 2024-2025 vor beneficia prin Program de fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate și măsuri educative aferente acestor produse, un număr de 1.908.231 preșcolari din grădinițele cu program normal de 4 ore de stat autorizate/acreditate și particulare acreditate și elevi din învățământul primar și gimnazial de stat și particular, precum și preșcolari și elevi incluși în învățământul special.

Solicitanţii sprijinului financiar din FEGA pentru furnizarea fructelor, legumelor, laptelui şi produselor lactate şi derularea măsurilor educative aferente (consiliile județene și/sau consiliile locale ale municipiilor, orașelor, comunelor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiului București) transmit la Centrele APIA, prin intermediul sistemului informatic al Agenției, cereri de plată, la sfârşitul fiecărui an şcolar, în termen de trei luni de la sfârşitul perioadei pe care o vizează.

În colaborare cu Ministerul Educaţiei, solicitantul de ajutor financiar din FEGA are obligaţia de a verifica activitatea instituţiilor de învăţământ beneficiare privind înregistrarea în sistemul informatic a numărului de preşcolari şi elevi prezenţi la cursuri, precum şi a numărului de porţii consumate pe parcursul unei zile de şcoală şi a perioadei cererii de plată, conform catalogului şcolar.

În cazul în care valoarea totală a cererilor de plată depuse de solicitanţi depăşeşte plafonul anual din FEGA pentru acordarea gratuită de fructe şi legume, respectiv de lapte şi produse lactate, valoarea ajutorului financiar aferent fiecărei cereri de plată eligibile se stabileşte proporţional cu încadrarea în plafonul anual respectiv.

Plata ajutorului financiar din FEGA se face de APIA în termen de trei luni de la data depunerii cererilor de plată, cu încadrarea în sumele alocate cu această destinaţie. Dacă până la data efectuării plăţilor au fost declanşate anchete administrative care nu au fost finalizate, termenul de trei luni se prelungeşte până la încheierea anchetelor administrative prin care s-a constatat eligibilitatea cererii de plată.

În anul şcolar 2024-2025, disponibilul de produse achiziţionate în cadrul Programului pentru şcoli al României neconsumate din motive obiective se redistribuie în cadrul colectivului de preşcolari şi elevi din instituţia de învăţământ respectivă, astfel încât instituţiile de învăţământ să nu mai fie obligate la plata contravalorii produselor neconsumate.

APIA precizează că, în anul școlar 2023-2024 au beneficiat de produsele distribuite în 9.134 de instituții de învățămînt, un număr de 1.131.330 preșcolari din grădinițele cu program normal de 4 ore de stat autorizate/acreditate și particulare acreditate și elevi din învățământul primar și gimnazial de stat și particular, precum și preșcolari și elevi incluși în învățământul special. 

Mai jos sunt prezentate sumele defalcate pe județe pentru acordarea gratuită de fructe şi legume proaspete, respectiv lapte și produse lactate și pentru derularea măsurilor educative în anul școlar 2024-2025 pentru care APIA a fost desemnată autoritate națională competentă pentru implementarea, monitorizarea, controlul și acordarea de ajutoare financiare din FEGA.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!