La capitolul miere, România este una dintre cele mai afectate state membre ale Uniunii Europene (UE), atunci când vine vorba de efectele legislației comunitare asupra producției autohtone, în condițiile în care aceasta permite cupajarea, a precizat președintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, joi, 6 septembrie 2018, cu ocazia unui eveniment care a marcat 60 de ani de existență a Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA) și care s-a desfășurat la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare în Apicultură din Bucureşti.

„Cel mai mare risc pentru apicultura României este desfacerea producţiei de miere. Este o mare problemă şi există o legislaţie la nivel european pe care trebuie să o respectăm, dar care nu ne favorizează pentru că sunt doar 4-5 state în Europa care exportă miere, iar restul consumă şi acestea nu sunt afectate. România este dintre cele mai afectate de legislaţia apicolă care nu favorizează producţia”, a susţinut Fetea în finalul discursului său, făcând referire la Directiva europeană 2001 care permite cupajarea mierii.

Șeful ACA a mai precizat că printre problemele cu care se mai confruntă apicultura românească se numără lipsa fondurilor de cercetare, care în prezent sunt la un nivel destul de scăzut, schimbările climatice cu efecte negative asupra populaţiilor de albine, consumul redus de miere şi problemele create din cauza tratamentelor fito-sanitare. El a mai menţionat, la capitolul probleme, şi lipsa şcolilor şi a liceelor de profil care să asigure pregătirea viitorilor apicultori, şi distrugerea fondului genetic autohton cu hibrizi din import.

Fetea spune că viitorul apiculturii în contextul actual depinde foarte mult de modul în care omenirea va şti să protejeze natura, biodiversitatea şi, implicit, albina şi mai ales de modul în care se va face finanţarea acestui sector.

„Producţia bio de miere a cunoscut în ultimii ani un interes deosebit din partea apicultorilor români. Se pare că este o nişă favorabilă şi noi trebuie să luăm măsuri pentru a-i sprijini pe cei care doresc să facă această activitate, în condiţiile în care mierea bio este foarte căutată. Europa este, după SUA, cel mai mare consumator de produse bio”, a adăugat şeful ACA.

Preşedintele asociației citate a vorbit totodată şi de rolul albinei privind polenizarea, în condiţiile în care, la nivel mondial, numărul polenizatorilor a scăzut. Numai în 2016, aproximativ 40% din albine au pierit la nivel mondial din cauza agriculturii intensive, schimbărilor climatice, utilizării excesive a produselor chimice sau pierderea habitatului.

„Din păcate, în Europa se produce un plus de producţie agricolă de vreo 15 miliarde de euro din activitatea de polenizare şi nu am făcut o socoteală să văd câţi bani se întorc în acest sector apicol”, a precizat Fetea.

Potrivit unui raport prezentat de UE, importanţa albinelor este dată de faptul că 76% din produse alimentare şi peste 84% din speciile de plante depind de polenizarea cu albine. Astfel, pentru Politica Agricolă Comună (PAC post-2020), ACA a transmis Ministerului Agriculturii principalele măsuri care ar trebui luate în sprijinul dezvoltării sectorului apicol, respectiv sprijin direct pentru apicultori, măsuri legate de sănătatea albinei, combaterea eficientă a contrafacerii mierii, promovarea consumului de miere în şcoli, fonduri pentru cercetare şi măsuri pentru protecţia fondului genetic apicol autohton.

ACA a fost înfiinţată ca organizaţie profesională la 30 decembrie 1957, dar a fost recunoscută oficial în 1958. Organizaţia are 40 de filiale judeţene şi două societăţi comerciale pe acţiuni - Complex apicol V. Harnaj şi Institutul de Cercetare şi Dezvoltare în Apicultură din Bucureşti, dar şi 40 de societăţi comerciale judeţene.

În anul 1958, Asociaţia a aderat la Federaţia Internaţională a Asociaţiilor de Apicultură - Apimondia, iar în 1965 s-a organizat la Bucureşti cel de-al XX-lea Congres al Apimondia şi prima Expoziţie - Târg Internaţional de Apicultură, integrând astfel apicultura românească în apicultura mondială.

Rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate de roșii de la producătorii agricoli sprijiniți prin programul de tomate românești demonstrează faptul că niciun consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea, anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă.

„Producătorii agricoli români susţinuţi prin programul de sprijin guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate dau dovadă de seriozitate şi cumpătare în ceea ce priveşte utilizarea optimă şi condiţiile de siguranţă a produselor de protecţie a plantelor”, se precizează în document.

Conform informațiilor oficiale, produsele de protecție a plantelor au fost aplicate în dozele recomandate de inspectorii fitosanitari ai Autorității Naționale Fitosanitare, respectându-se timpul de pauză de la aplicare și până la recoltare.

„Zilnic, se prelevează probe pentru determinarea reziduurilor de pesticide din legume și fructe, până la această dată fiind transmise Laboratorului pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale București un număr de 68 de probe de roșii de la producătorii agricoli sprijiniți prin Programul de tomate românești.

Astfel, producătorii au înțeles că produsele de protecţie a plantelor trebuie să fie folosite pentru a proteja culturile de atacul bolilor sau dăunătorilor și pentru distrugerea buruienilor pe parcursul perioadei de vegetaţie”, se mai precizează în comunicatul MADR.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea (de altfel, unul dintre favoriții șefului PSD, Liviu Dragnea), promitea, vineri, 12 mai 2017, că va da publicității, în mod regulat, buletinele de analiză pentru fiecare producător din programul „Susținere tomate, 2017”. Astăzi ar fi prima zi când se anunță sumar rezultatul analizelor la tomate.

Daea confirmă că toate probele prelevate de la producătorii de tomate și care au fost analizate în laboratoare, „de către specialiști, de către chimiști”, au dat un rezultat cum că toate „sunt curate”!

„Înțeleg foarte bine lupta pe piață. Înțeleg, de asemenea, disputa în piață, date fiind interesele, dar nu înțeleg niciodată deformarea realității, motiv pentru care o să vă transmit de fiecare dată, în fiecare săptămână, începând de luni, buletinele de analiză pentru fiecare producător, în așa fel încât presa să fie în cunoștință de cauză, iar populația să fie sigură că folosește tomate românești, curate și bune la gust”, a mărturisit șeful MADR. „La fiecare producător de tomate, în momentul în care a început primul recoltat se prezintă la producția respectivă, care înseamnă zeci de tone, se iau probe și se analizează. (...) Toți producătorii de legume din România, astăzi, când scot din solar tomatele respective, până ajung la piață, vor avea prelevate probe, vor fi analizate și acestora li se va da buletin pe care eu vi-l voi prezenta”.

Până la data de 12 mai 2017, în cadrul programului guvernamental s-au înscris 6.816 de beneficiari, iar la acest moment, pe piață, se vând roșii românești în 12 județe.