Porumbul ocupă cea mai mare suprafață în agricultura României. Orice diminuare de producție la această cultură se reflectă semnificativ negativ, atât în situația economică a fermelor, cât și la nivelul economiei naționale, având în vedere multiplele întrebuințări ale porumbului.

Frecventele schimbări climatice impun o anumită revizuire a tehnologiei la cultura de porumb pentru a evita, măcar în parte, din efectele negative.

Porumbul este o plantă unisexuat monoică, adică are florile mascule separate de florile femele, dar pe aceeași plantă.

Florile mascule (fig.1) se găsesc în paniculul situat în partea superioară a plantei.

În momentul înfloririi, anterele ies din floare cu grăunciorii de polen de formă sferică (fig.2).

Fiecare anteră produce circa 2.000 de grăunciori de polen, iar întregul panicul 14 milioane de grăunciori, pentru fiecare ovul revenind peste 2.000 de grăunciori de polen, deși este necesar doar unul pentru fecundare.

Temperaturile ridicate și insuficiența apei au influență negativă în obținerea polenului.

Florile femele (fig.3) sunt grupate în inflorescența spic (știulete). Ovarul are o singură ovulă și sunt grupate pe 8-20 rânduri longitudinale pe știulete. Stigmatele (mătasea) sunt lungi și sunt receptive pentru polen pe toată lungimea lor. Capacitatea de receptare pentru polen durează 6-10 zile.

Știuletele este protejat de pănuși. Știuleții se formează în jumătatea inferioară a plantei, la subsuoara frunzelor. Oscilațiile de temperatură între zi și noapte, înainte de fecundare, fac ca anterele să rămână seci, iar grăunciorii de polen, mici și deformați, inapți pentru fecundare.

Temperatura optimă pentru procesul de polenizare – fecundare este de 23°C.

Polenizarea și fecundarea la porumb în condiții normale se desfășoară astfel: polenizarea constă în deplasarea polenului de la antere la stigmatul lipicios. Fecundarea are loc prin germinarea grăunciorului de polen, ajuns pe stigmat, și formarea tubului polinic care crește și înaintează spre ovul. În tubul polinic pătrunde mai întâi nucleul vegetativ, urmat de cel generativ, care la rândul său se divide în doi gameți bărbătești.

Când tubul polinic ajunge la ovul (fig. 4), pătrunde prin micropil până la sacul embrionar. Aici, unul din gameții bărbătești se unește cu oosfera și formează zigotul, viitorul embrion, iar celălalt se unește cu nucleul secundar al sacului embrionar și formează viitorul endosperm.

În final, ovulul se transformă în sămânță, iar ovarul în fruct.

Cum s-au desfășurat aceste procese în vara 2024?

În multe zone din țară s-a manifestat o secetă extremă. Marele necaz nu a fost, în primul rând, seceta pedologică, cu lipsă de apă din sol, ci seceta atmosferică, deoarece umiditatea relativă a aerului a scăzut la 20-30% și arșița a depășit 39-40°C la umbră, cu 50-60°C la nivelul solului. În aceste condiții, au loc dereglări până la coagularea citoplasmei celulare și moartea plantelor, fără a mai vorbi de polenizare și fecundare. Temperaturile exagerate și aerul uscat au produs uscarea totală a plantelor în câteva zile.

Fermierul Laurențiu Baciu din jud. Bacău, fost președinte LAPAR, arată că a semănat anul trecut peste 1.000 ha cu porumb. Când era în plină vegetație evaluase 9-10 t/ha. Au venit trei zile cu temperaturi peste 40°C și s-a uscat totul, calamitate 100%.

Dr. ing. Dumitru Manole (renumit fermier din județul Constanța, de la Amzacea), cunoscând climatul dobrogean, a înființat loturi cu porumb semănat și conform recomandărilor fitotehnice la 5-10 aprilie 2024, dar și semănat timpuriu, în luna martie.

Hibrizii însămânțați în martie au parcurs perioada de vegetație înainte de apariția arșiței și polenizarea-fecundarea s-au desfășurat normal, au rezultat știuleți bine legați, cu boabe pe toată lungimea. Aceiași hibrizi semănați în aprilie au întârziat în vegetație, fenomenul de polenizare-fecundare nu a mai avut loc, au rezultat știuleți fără nicio boabă.

Învățăminte trase

Pentru un risc mai scăzut în lupta cu seceta și arșița este necesar ca în sezonul rece să se asigure acumularea și conservarea în sol a fiecărei picături de apă din precipitații. În primăvară să se facă cât mai puține intervenții, o singură trecere cu combinatorul, până la adâncimea de semănat. În niciun caz nu trebuie folosită grapa cu discuri care vântură solul, pe mari adâncimi, cu pierderi de apă de până la 28-29%.

O altă concluzie este că trebuie folosiți hibrizi mai timpurii care sunt mai toleranți la temperaturi scăzute.

Însămânțarea porumbului trebuie făcută mai devreme, la 6-7°C și mai superficial, la 4-5 cm.

Ar fi indicat să se realizeze și o analiză cold test (n.r., test la rece) înainte de semănat, iar dacă germinația este peste 85%, este bine.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Sol sănătos, prin dezmiriștit și menținerea terenului permanent verde

Patul germinativ și semănatul de calitate asigură recolte bogate

De ce trebuie redus gradul de îmburuienare din culturile agricole

Ministerul Agriculturii, la solicitarea Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a Federației Naționale PRO AGRO și a Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, a aprobat, pentru perioada 20 ianuarie – 1 mai 2020, tratarea semințelor de porumb cu produsul de protecție a plantelor Nuprid AL 600 FS (600g/l imidacloprid). Pentru cultura de floarea-soarelui nu se va emite autorizație temporară la tratamente pe bază de neonicotinoide pentru campania de primăvară 2020. Fermierii vor fi controlați de către Autoritatea Națională Fitosanitară, iar dacă nu respectă regulile privind tratamentele fitosanitare referitoare la neonicotinoide, vor risca excluderea de la plata subvențiilor.

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a precizat că autorizația temporară pentru tratamente pe bază de neonicotinoide vizează exclusiv porumbul și sfecla de zahăr. „Ținând cont de potențialul ridicat de atac al dăunătorilor Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Bothynoderes punctiventris, Chaectonema tibiali și luând în considerare faptul că nu există alternativă care să permită menținerea competitivității fermelor din România, până la identificarea unor soluții chimice alternative, este imperios necesară utilizarea de sămânță tratată în zonele și pe suprafețele unde, fără o astfel de soluție, culturile de porumb și sfeclă de zahăr vor fi compromise. Unica soluție pentru controlul eficient al acestor dăunători a fost și rămâne tratamentul semințelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide. Neaplicarea unui tratament corespunzător la sămânță impune efectuarea de tratamente în perioada de vegetație cu insecticide care pot duce mult mai ușor la unele incidente de mortalitate a familiilor de albine și poluarea mediului înconjurător”, a explicat Emil Dumitru.

Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecție a plantelor pentru situațiile cu risc fitosanitar asupra culturilor.

Raportat la numărul de autorizații temporare acordate de statele membre europene în perioada 2008-2018, derogările pe care România le-a dat reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizații temporare acordate în țările din Uniunea Europeană. (Despre derogări, mai multe informații aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/item/4308-derogarile-colacul-de-salvare-al-fermierilor.html).
Secretarul de stat Emil Dumitru a punctat că, „având în vedere importanța sectorului apicol din România și luând în considerare Rezoluția Parlamentului European referitoare la Inițiativa UE din 18 decembrie 2019 privind polenizatorii, MADR nu va acorda, în acest an, autorizație pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea-soarelui. În România, floarea-soarelui este una dintre principalele culturi melifere și, ținând cont de faptul că țara noastră s-a situat, în anul 2018, pe locul II în Uniunea Europeană din punctul de vedere al numărului de familii de albine și pe locul I din punctul de vedere al producției de miere, apreciem că este importantă dezvoltarea în continuare a sectorului apicol în parteneriat cu fermierii”.

APPR, una dintre organizațiile profesionale care au solicitat derogări, a anunțat și ea, imediat ce ministerul a autorizat tratamentul semințelor de porumb cu neonicotinoide, faptul că fermierii vor beneficia și în campania de primăvară 2020 de protecția împotriva temutului dăunător Tanymecus dilaticollis. „Asociația noastră continuă, pentru al patrulea an, proiectele de cercetare aplicată pentru a găsi cele mai eficiente soluții de combatere a acestui dăunător”, a menționat Alina Crețu, director executiv APPR.

Uniunea cooperativelor din sectorul vegetal (UNCSV) salută acordarea derogării pentru folosirea neonicotinoidelor la cultura porumbului, însă susține că este nevoie de derogare și pentru floarea-soarelui. „Având în vedere suprafața redusă cultivată cu rapiță în toamna lui 2019, ar fi trebuit să crească suprafața cu floarea-soarelui în 2020, dar să vedem dacă va fi așa, mai ales acum, fără tratamentul semințelor cu neonicotinoide. Este nevoie de derogare și pentru floarea-soarelui. Sperăm ca, în acest an, să nu fie atacuri masive și să nu se întoarcă suprafețe mari”, a declarat Florentin Bercu, director al UNCSV.

Ionel Arion, președintele Federației PRO AGRO, care are în județul Ialomița o fermă vegetală, dar este și apicultor, este curios ce motive se vor mai găsi, după ce neonicotinoidele nu vor mai fi folosite, pentru rata ridicată de mortalitate la albine. „Oare sectorul eco poate produce și hrăni atâția oameni câți suntem pe pământ? Nu cumva trăim și ne ghidăm doar emoțional, și nu rațional? Nu cumva suntem un pic mai mult ghidați sau manipulați spre a ne face singuri viitorul mai greu? se întreabă Ionel Arion. Vom trăi în viitorul nu prea îndepărtat vremurile în care nu o să mai știm dacă laptele produs de vacă mai este comestibil, pentru că avem ca alternativă laptele din grăsimi hidrogenate, de exemplu. Sunt și fermier în vegetal, dar și apicultor. Nu putem fără polenizatori să avem producții constante, cum nu putem să renunțăm nici la a mai cultiva floarea-soarelui. Mă gândesc cu groază ce am de făcut ca fermier în cazul în care, din alte motive decât cele legate de acest dăunător, nu pot cultiva nici porumb în această primăvară...”

Porumbul și sfecla, culturi cu șansă în 2020

România produce, în medie, 16 milioane de tone de porumb de pe 2,6 milioane de hectare. În fiecare an, cultivatorii de porumb se confruntă cu atacul dăunătorilor de sol rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) și viermii sârmă (Agriotes spp.), care infestează suprafețe mari de teren arabil și care, prin atacul lor, provoacă pierderi importante de producție și, implicit, economice atât pentru agricultori, cât și pentru bugetul statului. Prin urmare, se impune aplicarea unor metode specifice de combatere chimică. „În prezent, în România, nu există o alternativă viabilă pentru tratamentul semințelor de porumb care să împiedice pierderile de producție din cauza atacurilor dăunătorilor de sol, care, accentuez, nu pot fi combătuți prin tratamente în perioada de vegetație, tratamente de corecție. Cultura porumbului nefiind o cultură cu influență asupra sectorului apicol și ținând cont de faptul că nu există o alternativă viabilă, am luat hotărârea de a emite această autorizație temporară de tratare a semințelor de porumb cu produse de protecție a plantelor neonicotinoide”, a arătat oficialul MADR.
În ceea ce privește sfecla de zahăr, Emil Dumitru a afirmat că interzicerea utilizării neonicotinoidelor pentru protecția culturilor de sfeclă de zahăr determină fermierii să recurgă la tratamente în vegetație, care sunt costisitoare, ducând la creșterea costurilor de producție și, totodată, sunt mai puțin eficiente pentru combaterea dăunătorilor gărgărița sfeclei (Bothynoderes punctiventris) și rățișoara sfeclei de zahăr (Tanymecus palliatus). „Deja România importă o cantitate medie anuală de 375.000 de tone de zahăr, cu un efort valutar de circa 157 milioane euro/an”, a punctat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.

Sfecla de zahăr se cultivă anual în România pe o suprafață medie de 25.000 de hectare, iar semințele de sfeclă, plantele în curs de răsărire și în primele faze de vegetație sunt atacate fie alternativ, fie concomitent de un complex de dăunători, în funcție de zona de cultură, de desprimăvărare și de condițiile de iernare ale adulților/larvelor, în funcție de specie.

Trasabilitatea PPP, urmărită cu strictețe

Autorizația temporară pentru tratamente pe bază de neonicotinoide s-a dat, poate începe tratarea semințelor, însă toată lumea trebuie să respecte niște condiții. Însămânțarea se face numai în zonele și pe suprafețele puternic afectate de atacul dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis și viermii sârmă Agriotes spp., iar tratamentul seminței de porumb va fi făcut doar de către prestatorii de servicii autorizați.

Compania responsabilă de comercializarea produsului de protecție a plantelor (PPP), respectiv deținătorul omologării sau reprezentantul acestuia în țara noastră, va vinde produsul direct sau prin distribuitori la operatorii economici prestatori de servicii autorizați/înregistrați la oficiile fitosanitare județene. Prestatorii de servicii trebuie să facă dovada că tratamentul se face în stații/mașini de tratare a semințelor și cu personal calificat. De asemenea, prestatorii vor fi controlați de către inspectorii din cadrul oficiilor fitosanitare județene.

Prestatorii de servicii autorizați sunt obligați să țină o evidență strictă a loturilor de sămânță tratată, și anume: cantitatea de produs cumpărată, cantitatea de produs utilizată, cantitatea de sămânță tratată, cantitatea de sămânță rămasă neînsămânțată, precum și distribuitorul/furnizorul pentru care s-a efectuat tratamentul seminței. Situația se va transmite săptămânal la oficiul fitosanitar județean.

Pesticidele de tipul neonicotinoidelor sunt dăunătoare pentru albine, anunţa sec Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), miercuri, 28 februarie 2018, confirmând rezultatele unor studii contestate de industrie, conform informațiilor transmise de DPA şi Reuters.

Informația citată de Agerpres vine ca o lovitură directă pentru cultivatorii de porumb din România care au avut serios de suferit în anul 2017 ca urmare a prolificității crescute a dănunătorului Tanymecus dillaticolis, singurele produse care s-au dovedit eficiente în culturile infestate fiind tratamentul la sămânță cu neonicotinoide.

Potrivit cercetătorilor, numărul albinelor ar scădea semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile cu privire la un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol-cheie în polenizarea multor culturi.

Folosirea neonicotinoidelor ar reprezenta un risc pentru populațiile de albine sălbatice şi domestice, conform informării EFSA. Există o variabilitate a concluziilor, din cauza unor factori cum ar fi speciile de albine, utilizarea intenționată a pesticidelor și ruta expunerii, a explicat Jose Tarazona, expert în pesticide al autorității europene. Potrivit spuselor acestuia, unele riscuri scăzute au fost identificate, dar riscurile generale estimate pentru cele trei tipuri de albine sunt confirmate.

Studiul a analizat cele trei tipuri de neonicotinoide - clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam - a căror utilizare a fost sever restricţionată în Uniunea Europeană, în urma informaţiilor publicate de EFSA în 2013.

Printre cei care produc aceste pesticide se află giganţii Bayer şi Syngenta, care în urmă cu cinci ani au respins concluziile cercetărilor EFSA, apreciindu-le ca defectuoase.

Evaluarea EFSA va fi transmisă Comisiei Europene şi guvernelor UE, care vor decide restricționarea suplimentară a folosirii neonicotinoidelor.

În Europa, oamenii de știință au declarat că expunerea la culturi tratate cu neonicotinoide a afectat coloniile de albine domestice în două dintre cele trei țări incluse în cercetare și a redus succesul reproductiv al celor sălbatice din toate cele trei state.

APRR, îngrijorată de ultima comunicare a EFSA

Prin intermediul unui comunicat de presă, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ultima comunicare EFSA a (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) din data de 28 februarie 2018 privind privind produsele de protecția plantelor din categoria neonicotinoide.

Potrivit spuselor reprezentanților APPR, singura soluție de salvare este reprezentată de susținerea autorităților naționale prin descoperirea unor soluții alternative la neonice.

„Fiind utilizatorii direcți ai acestor produse în culturile din România, sperăm ca autoritățile naționale să susțină în continuare activitatea agricolă și să continue implicarea în proiecte de cercetare la nivel național pentru a găsi soluții alternative pentru culturile cele mai afectate de tratamentul cu aceste produse”, se scrie în documentul APPR.

Potrivit spuselor celor din APPR, organizația va continua și în 2018 proiectul de cercetare științifică aplicată în câmp, astfel încât să poată prezenta ulterior informații concludente pentru cultura de porumb și floarea-soarelui pentru condițiile locale.

„Vom susține alte soluții identificate ca fiind utile pentru fermieri, în condițiile în care aceste soluții vor fi testate în rețelele noastre de testare și cercetare aplicată și își vor dovedi eficacitatea”, au continuat cei din APPR.

Neonicotinoidele au un rol extraordinar de important (Nicolescu, ASAS)

La nivel european, fără neonicotinoide, blocul comunitar s-ar putea transforma rapid în importator masiv pentru produse cum sunt porumbul, cartofii și uleiul de rapiță.

În plus, neonicele contribuie la creșterea producției în UE cu 21-31 de milioane de tone, care se transpun în venituri de 3-4 miliarde de euro anual, potrivit informațiilor prezentate în cadrul evenimentului „O perspectivă echilibrată asupra rolului și impactului pesticidelor în agricultură”, parte din campania #CuSauFără #pesticide și care a avut loc la începutul lunii noiembrie a anului trecut.

În viziunea vicepreședintelui ASAS, Mihai Nicolescu, absența din schemele de tratament fitosanitar a neonicelor ar putea aduce atingere securității și siguranței alimentare în Europa.

„Pentru România, neonicotinoidele au un rol extraordinar de important. La sute, mii de exemplare pe metru pătrat, de multe ori asistăm la distrugerea culturilor de porumb, de floarea-soarelui și nu numai. De fapt, rățișoara (Tanymecus dilaticollis) a devenit polifag și, de multe ori, conduce la distrugerea totală a culturii. Pentru anumite zone din Europa, acest lucru nu este un pericol notoriu. Din acest punct de vedere, până când nu vom avea o alternativă la folosirea acestor substanțe care nici nu sunt incriminate în totalitate de toate forțele științifice ale Europei, cred că este bine să asigurăm acest echilibru în gândire și în practica de zi cu zi de așa manieră încât să ne întrebăm: dacă nu folosim aceste substanțe, fără alternativă, cum vom reuși să asigurăm securitatea și siguranța alimentare ale zonelor Europei?”, mărturisea Nicolescu.

În același ton, și-a prezentat punctul de vedere și fostul vicepreședinte LAPAR, Nicolae Sitaru. Vestit cultivator de porumb, el trăgea un semnal de alarmă și preciza că, în cazul absenței neonicotinoidelor, în sudul României nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui.

„Cred că și cei care ne conduc de la Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că noi, ca uniune de state, suntem diferiți. Trăim în zone diferite și măsurile trebuie luate un pic diferit. Dacă în nordul Europei sau în nordul țării nu este nevoie de tratament pentru rățișoara porumbului, în sudul țării nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui, dacă nu s-ar mai folosi neonicotinoide. Ar trebui folosită măsură punctuală pentru o anumită zonă, astfel încât să putem coexista. Nu putem trăi aici, în Bărăgan, cu măsurile luate la Bruxelles, fără ca acolo să se cunoască realitatea”, a afirmat Sitaru.

Într-o notă diferită, reprezentantul crescătorilor de albine, Răzvan Coman, preciza că derogările pentru utilizarea neonicotinoidelor nu respectă zonarea în România, fiind lăsat astfel loc pentru abuz.

„Se dă o derogare, se aplică la sămânță, dar noi avem o derogare pentru partea de sud-est a țării. De ce se aplică tratamente la sămânță în Baia Mare? În Maramureș? Și nu pentru suprafețe mari, ci pur și simplu 0,5 ha. Este o chestie generalizată. Înainte să vedem dacă infestarea există, noi facem tratamentul, intoxicăm solul respectiv”, preciza în noiembrie 2017 reprezentantul ACA.

Potrivit rezultatelor preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture), în cazul în care legislația „bazată pe hazard” la nivel european ar putea genera pierderea a 75 din 400 de substanțe importante pentru fermierii din UE, costurile de producție pentru fermierii români ar urma să crească, în medie, cu 88 la sută, s-ar putea confrunta cu pierderea a 21 la sută din recoltă și a nu mai puțin de 1,9 miliarde de euro.