Afişez elemetele după tag: poluare

Este cunoscut că agricultura este domeniul total dependent de prezența apei. În țara noastră, în anii normali din punct de vedere climatic, avem zone favorabile culturilor agricole precum Câmpia de Vest, Câmpia Transilvaniei, dar și zone care înregistrează deficit de umiditate cum sunt Câmpia Olteniei și Munteniei, Dobrogea și Sudul Moldovei care necesită irigații.

Cu schimbările climatice, cu extinderea fenomenului de secetă, apare deficit de umiditate în toate zonele afectate.

Dacă analizăm situația din Bărăganul de Nord aici deficitul de umiditate este de 100-150 mm în anii umezi, de 250 mm în anii moderați și 300-350 mm în anii secetoși. Aici nu se poate vorbi de agricultură performantă fără irigații.

În România sunt pretabile pentru irigat 5,4 milioane de hectare și s-a stabilit ca până în 2028 să se asigure aplicarea irigațiilor pe 2,7 milioane de hectare.

Conform prevederilor OCDE, dacă temperatura va crește cu 4°C față de perioada preindustrială, seceta va deveni de șapte ori mai frecventă și mai severă. Chiar la creșteri de 1,5-2°C se așteaptă creșterea stresului hidric peste tot. Solul va deveni tot mai uscat, pierzând capacitatea de a reține apa (umiditatea). Nivelul râurilor și pânza freatică sunt în scădere, scade producția agricolă și siguranței alimentară. Impactul economic al secetei s-a dublat față de 2000, iar până în 2035 costurile secetei ar putea crește cu 35-110 %. Se cer irigații, conservarea apei, soiuri rezistente.

De aceea este necesar să se mențină solurile sănătoase, bine întreținute care ar putea sechestra 27% din cantitatea de Carbon necesară a fi neutralizată pentru a menține creșterea încălzirii globale sub 2°C.

Necesarul de hrană pentru o populație în continuă creștere este tot mai mare. Era prevăzut pentru 2050 o populație de 9 miliarde, iar pentru 2100 să ajungă la 10 miliarde. În asemenea condiții, FAO stabilea ca până în 2050 producția să crească cu 70%.

Recent s-a evaluat că până în 2070 populația globului va fi de 11,7-12,4 miliarde. De aceea sunt absolut necesare cantități sporite de hrană, iar extinderea irigațiilor este obligatorie.

Resursele de apă care curg prin și sub România sunt de 134,6 miliarde m³ și apa respectivă este folosită 16% pentru consumul populației, 23% pentru agricultură și 60% pentru industrie.

Sunt asigurați 20 miliarde m³ de Dunăre, 13,68 miliarde m³ de râurile interioare și 4,67 miliarde m³ din apa freatică și de adâncime.

Desigur, sunt perioade de secetă severă când scade și nivelul Dunării, și al râurilor interioare. De aceea este imperios necesar să fie amenajate cât mai multe lacuri artificiale de acumulare a apei în perioadele cu ploi torențiale și topirea zăpezii pentru a avea apa necesară irigației în perioadele de secetă severă.

Necesitatea sporirii producției agricole impune, printre alte măsuri tehnologice, aplicarea cantității corespunzătoare de îngrășăminte. O fertilizare nerațională, fără a ține seama de ce oferă solul și de cerințele plantelor pentru un anumit nivel de producție, de etapele când are loc consumul maxim de elemente nutritive, dar și de evoluția condițiilor climatice, poate provoca pierderi de nutrienți care duc la poluarea solului și apei.

Avem în vedere, în special, pierderile de nitrați deoarece ionul NO₃ nu este reținut de complexul coloidal al solului, el este ușor luat de plante, dar și ușor levigabil mai ales în zonele irigate.

Prin urmare, avem aici probleme cu două secvențe importante ale tehnologiei de cultură care necesită un nivel de profesionalism mai ridicat și anume administrarea îngrășămintelor și administrarea apei. Îmi amintesc că la începutul anilor ’90 când a avut loc retrocedarea pământului, el nu a mai ajuns la vechii proprietari, ci la fiii și nepoții acestora. Peste 90% dintre noii proprietari proveneau din alte domenii de activitate și nu aveau nici elementare noțiuni despre agricultură, deși au devenit cultivatori. Atunci, prof. Nicolae Ștefan, ministru al Agriculturii, a solicitat ICCPT Fundulea soluții ca împreună cu ministerul și direcțiile agricole județene să fie inițiați în problemele agriculturii noii cultivatori. În cadrul ICCPT Fundulea am înființat, organizat și condus primul laborator de Extensie, Consultanță și Propagandă Agricolă din cercetarea agricolă românească.

În cadrul acestui laborator am realizat:

1. În revistele de specialitate agricolă, cu apariție săptămânală și lunară, am publicat articole de sezon cu problemele din perioada respectivă și modul de rezolvare a lor. Personal am publicat peste 1.500 de articole având o experiență în publicistica agricolă de peste 50 de ani, în afară de articolele publicate de colegii din Institut și din Stațiuni.

2. Am elaborat peste 20 cărți de specialitate și broșuri în mii și mii de exemplare care au fost difuzate gratuit, prin direcțiile agricole, către cultivatori. Exemplu: „Cum lucrăm pământul”, „Când, cum și cu ce executăm semănatul culturilor agricole”, „Fertilizarea culturilor agricole și mașinile folosite”, „Tehnologia lucrărilor mecanizate în cultura florii-soarelui” etc. În ultimul timp am elaborat o lucrare, „ABC-ul mecanizatului”, având în vedere că mulți dintre noii cultivatori au luat tractoare și lucrează cu ele.

3. La începutul fiecărei campanii agricole, prin Direcțiile Agricole se organizau ședințe de instruire cu problemele din campania respectivă, unde cercetătorii din Institut și Stațiuni țineau lecții cu problemele respective.

4. În fiecare zonă agricolă au fost înființate loturi demonstrative cu soiuri și hibrizi, precum și tehnologii de cultură care erau vizitate de cultivatori și vedeau concret ce se pretează cel mai bine în zona lor.

5. Anual, în Institut și în unele Stațiuni se organizează așa numitele „Zile verzi”, ca Ziua grâului și orzului, Ziua florii-soarelui și soiei, Ziua porumbului și sorgului, la care participă sute de cultivatori și se informează cu ce este nou în cercetarea științifică din agricultură.

6. Se au în vedere și fermele mari din fiecare zonă, care sunt conduse de specialiști de înaltă clasă și pot servi ca modele.

Pe parcurs problemele s-au mai clarificat, deoarece o parte din micii cultivatori au dat pământul în arendă la fermele mijlocii și mari, iar o parte dintre noii cultivatori au devenit buni fermieri.

În acest fel, ICCPT Fundulea a participat la o bună informare a cultivatorilor.

Administrarea îngrășămintelor și aplicarea irigațiilor

Acum, continuăm cu elemente mai amănunțite prin care să prevenim poluarea cu nitrați în zonele irigate.

Avem în vedere, pe de o parte, modul de administrare a îngrășămintelor, iar pe altă parte, tehnologia aplicării irigațiilor.

La administrarea îngrășămintelor trebuie avut în vedere:

1. Nici o fertilizare nu este indicat să se facă în orb, ci numai după cartarea agrochimică a fiecărei parcele, repetate la 3-4 ani.

2. Se vor aplica doze optime ținând seama de ce oferă solul și de ce pretind plantele pentru un anumit nivel de producții.

3. Complexul de măsuri agrotehnice, în afară de fertilizare, optimizează factorii de vegetație și asigură o bună valorificare a nutrienților, fără poluare.

4. Prezența asolamentului cu ierburi perene împiedică levigarea nitraților.

5. Îngrășămintele organice îmbunătățesc însușirile solului și au capacitate de a oferi nitrați treptat și rețin plusul, evitând poluarea.

6. Aplicarea fertilizanților lichizi este de 4-5 ori mai eficientă deoarece 95% din nitrați se absorb de plantă în primele zile, față de 25% la cei solizi.

7. Trebuie stabilite cu grijă epocile de aplicare urmărindu-se faza de consum maxim și când plantele au un început de stres pentru a consuma intens.

8. Nu este indicată fertilizarea în mustul zăpezii, deoarece îngrășămintele se dizolvă în 1-2 săptămâni, când plantele sunt în repaus vegetativ. În aceste condiții, se pierde 40-50% din azotat și 60% din uree, provocând poluarea.

9. Trebuie ținut seama și de solubilitatea îngrășămintelor, cunoscând că fosforul are solubilitate redusă, de 10-20%, potasiul 30-40%, iar azotatul în totalitate.

10. Pentru evitarea poluării îngrășămintelor azotate, este indicat să se aplice în 2-3 reprize, ținând seama de ritmul de consum al plantelor și de evoluția vremii.

11. Cel mai indicat este să se aplice îngrășăminte cu descompunere treptată/controlată.

12. Tipurile de îngrășăminte se aleg în funcție de sol de cultură și de condițiile climatice astfel:

• pe sol cu pH acid se aplică nitrocalcar;

• pe sol alcalin se aplică sulfat de amoniu (NH4)₂SO₄;

• pe sol cu pH neutru se aplică azotat de amoniu NH₄NO₃;

• pentru floarea-soarelui, rapița, in, sfecla de zahăr se aplică K și N;

• pe suprafețele cu agricultură conservativă se aplică îngrășăminte complexe.

13. La culturile de toamnă fertilizarea cu azot se face numai pe solurile sărace și cel mult 1/3 din doză.

14. Aplicarea îngrășămintelor în benzi, în apropierea plantelor asigură o mai bună valorificare și evită poluarea.

Alte măsuri:

• Folosirea ureei ENPRO asigură protecția azotatului, fără pierderi prin levigare;

• Tehnologia NG-îngrășăminte cu N și S care se pulverizează plante și are inhibitori pe bază de uleiuri vegetale, asigură azot 70-90 zile și reduce levigarea;

• Aplicarea produsului Instinct reduce pierderile prin levigare;

• Interzis spălarea mașinilor de administrat îngrășăminte în râuri, lacuri;

• Evitat stocarea provizorie a îngrășămintelor pe teren, au loc scurgeri în apa freatică.

La aplicarea irigațiilor se urmărește:

1. Pericolul poluării cu nitrați are loc când se irigă:

• pe solurile nisipoase, foarte ușor permeabile;

• când pânza freatică este la mai puțin de 2 m adâncime;

• când se aplică doze mari de îngrășăminte necorelate cu capacitatea și ritmul de consum al plantelor. Acestea trebuie evitate.

2. Tehnica de irigare și normele de udare se stabilesc în funcție de caracteristicile solului, atât pentru prevenirea poluării cu nitrați, cât și pentru evitarea sărăturării secundare a solului.

3. Momentul irigării se alege când plantele au început să sufere un ușor stres hidric pentru a consuma mai intens apa și nutrienții.

4. Să se asigure o irigare cât mai uniformă pentru a evita formarea zonelor cu exces de apă (când terenul nu este bine nivelat) și scurgerile la suprafață când terenul este în pantă.

5. În zonele cu sol mai greu permeabil și o capacitate bună de reținere a apei, se poate folosi irigarea prin aspersiune sau pe brazde fără pericol de poluare.

7. Este indicat ca încă de la semănat să se aplice un îngrășământ starter care să favorizeze o mai bună înrădăcinare pentru a valorifica un volum mai mare de sol pentru consum de apă și nutrienți.

8. Pentru a nu avea exces de nitrați în anumite etape ale vegetației este indicat să se mențină terenul permanent verde. Prin aceasta se asigură și protecția solului, se consumă îngrășămintele rămase de la cultura anterioară, cât și ce se formează prin nitrificare evitând poluarea și asigurând materia organică pentru sol.

9. Atenție la parcelele pe care s-au efectuat arături adânci sau lucrări de scarificare, deoarece pericolul de poluare cu nitrați este mai mare.

Prin urmare, aplicând corect toate aceste măsuri se poate evita pericolul de poluare cu nitrați.

Articol de: prof. dr. ing. VASILE POPESCU

CITEȘTE ȘI: Mașina de tocat asigură menținerea solului curat și sănătos

Să învățăm cum se pot obține recolte bune și în condiții de secetă

Istoria sfeclei de zahăr în România

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) anunță anularea sesiunii de înscriere în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului național de tractoare și mașini agricole autopropulsate, destinat producătorilor agricoli persoane fizice, program mult așteptat de agricultori încă din toamna trecută.

Luni, 12 mai 2025, la ora 10 s-a dat startul înscierii agricultorilor în program. Doar că, în scurt timp, aplicația informatică s-a blocat. Ne-au scris fermierii că nici n-au apucat să descarce cererea. Însă, au fost și norocoși, având în vedere că în două-trei minute fondurile erau deja epuizate, conform mesajului transmis de aplicație.

„Din cauza problemelor tehnice apărute în cadrul sesiunii de depunere a cererilor de finanțare pentru Programul Rabla pentru Tractoare, care a debutat astăzi la ora 10:00, generate de suprasolicitarea aplicației informatice, am decis anularea acestei sesiuni. Deși aplicația a permis înregistrarea cererilor într-un interval extrem de scurt, pe parcursul procesului de înscriere au fost înregistrate sincope și blocaje care au afectat funcționarea optimă. În acest context, pentru a asigura corectitudinea și echitatea accesului la finanțare, AFM va relua sesiunea de depunere la o dată ce va fi comunicată ulterior”, explică Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.

Măsura anulării înscrierilor a fost determinată de un trafic extrem de ridicat înregistrat pe platforma informatică aferentă Programului „Rabla pentru Tractoare”, fapt ce a condus la funcționarea cu sincope a aplicației.
În prezent, se desfășoară o analiză tehnică detaliată pentru identificarea cauzelor care au dus la blocarea sistemului, nefiind exclusă posibilitatea existenței unui atac cibernetic.
Înscrierile vor fi reluate după verificări și rezolvarea deficiențelor aplicației informatice, la o dată care va fi stabilită și comunicată ulterior. „Ne cerem scuze pentru disfuncționalitățile apărute și vă asigurăm că vom depune toate eforturile pentru reluarea programului”, transmite AFM.

Reamintim că, prin Programul „Rabla pentru Tractoare”, autoritățile urmăresc sprijinirea producătorilor agricoli care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei agricole primare, în vederea achiziţionării de tractoare şi maşini agricole autopropulsate, inclusiv a accesoriilor agricole aferente noi, mai puţin poluante. Bugetul alocat programului este de 500 milioane de lei.

Valoarea de achiziţie a tractorului/maşinii agricole autopropulsate, inclusiv a accesoriilor agricole aferente, nu trebuie să depăşească echivalentul în lei al valorii de 55.000 euro, cu TVA inclusă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fondurile Uniunii Europene din domeniul agricol care au fost alocate acțiunilor climatice nu au contribuit la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de agricultură, se arată într-un raport special publicat de Curtea Europeană de Conturi (ECA).

Raportul special nr. 16/2021, intitulat „Politica agricolă comună și clima – Jumătate din cheltuielile UE consacrate acțiunilor climatice sunt legate de agricultură, dar emisiile generate de acest sector nu sunt în scădere”, arată că deși mai mult de un sfert din totalul cheltuielilor agricole ale UE din perioada 2014‑2020 – peste 100 de miliarde de euro – au fost alocate pentru schimbările climatice, emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură nu au mai scăzut din 2010. Această situație se explică prin faptul că majoritatea măsurilor sprijinite de Politica Agricolă Comună au un potențial scăzut de atenuare a schimbărilor climatice, iar PAC nu stimulează utilizarea unor practici eficiente benefice pentru climă.

„UE joacă un rol esențial în atenuarea schimbărilor climatice în sectorul agriculturii, întrucât stabilește standarde de mediu și cofinanțează majoritatea cheltuielilor legate de agricultură ale statelor membre. Constatările noastre se vor dovedi utile în contextul obiectivului UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Noua Politică Agricolă Comună ar trebui să pună un accent mai puternic pe reducerea emisiilor generate de agricultură și să fie mai responsabilizată și mai transparentă în ceea ce privește contribuția sa la atenuarea schimbărilor climatice”, a precizat Viorel Ștefan, membru al Curții de Conturi Europene, responsabil de acest raport.

Emisiile generate de creșterea animalelor nu au mai scăzut din 2010

Auditorii au examinat dacă PAC din perioada 2014‑2020 a sprijinit acele practici de atenuare a schimbărilor climatice care aveau potențialul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate de trei surse principale: creșterea animalelor, îngrășămintele chimice și gunoiul de grajd, precum și exploatarea terenurilor (terenuri cultivate și pajiști). Ei au analizat, de asemenea, dacă în perioada 2014‑2020 PAC a stimulat într-o mai mare măsură decât în perioada 2007‑2013 adoptarea unor practici eficace de atenuare.

Emisiile generate de creșterea animalelor reprezintă aproximativ jumătate din emisiile provenite din agricultură și nu au mai scăzut din 2010. Aceste emisii sunt corelate în mod direct cu mărimea efectivului de animale și sunt cauzate în proporție de două treimi de bovine. Proporția emisiilor care pot fi imputate creșterii animalelor este și mai mare dacă se iau în considerare și emisiile provenite din producția furajelor (inclusiv importurile). PAC nu încearcă însă să limiteze efectivele de animale și nici nu oferă stimulente pentru reducerea acestora. Măsurile de piață din cadrul PAC includ promovarea produselor de origine animală, al căror consum nu a mai înregistrat nicio scădere din 2014, acest lucru favorizând mai degrabă menținerea emisiilor de gaze cu efect de seră decât reducerea lor.

Emisiile generate de îngrășămintele chimice și de gunoiul de grajd, care reprezintă aproape o treime din emisiile provenite din agricultură, au înregistrat o creștere între 2010 și 2018. PAC a oferit sprijin pentru practici care pot reduce utilizarea îngrășămintelor, cum ar fi agricultura ecologică și cultivarea de leguminoase pentru boabe. Impactul acestor practici asupra emisiilor de gaze cu efect de seră este însă neclar, în opinia auditorilor. În schimb, alte practici care sunt în mod evident mai eficace, cum ar fi agricultura de precizie care ghidează aplicarea îngrășămintelor în funcție de nevoile culturilor, au primit o finanțare limitată.

PAC sprijină unele practici care nu sunt benefice pentru climă de exemplu prin plăți către fermieri ce cultivă pe turbării drenate, care reprezintă mai puțin de 2% din suprafața agricolă a UE, dar emit 20% din gazele cu efect de seră generate de sectorul agricol din UE. Exista posibilitatea să se utilizeze fonduri din domeniul dezvoltării rurale pentru regenerarea acestor turbării, dar rareori s-a recurs la această opțiune. Sprijinul acordat prin PAC pentru măsurile care favorizează sechestrarea carbonului, cum ar fi împădurirea, agrosilvicultura și conversia terenurilor arabile în pajiști, nu a înregistrat o creștere în comparație cu perioada 2007‑2013. Legislația UE nu aplică deocamdată principiul „poluatorul plătește” în cazul emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din agricultură.

În fine, auditorii observă că normele privind ecocondiționalitatea și măsurile de dezvoltare rurală s-au schimbat foarte puțin în comparație cu perioada precedentă, în pofida nivelului sporit de ambiție al UE în materie de climă. Schema de înverzire era preconizată să îmbunătățească performanța de mediu a PAC, dar nu a oferit fermierilor stimulente pentru a adopta măsuri eficace benefice pentru climă și impactul ei asupra climei a fost unul neglijabil.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) a declarat anul 2020 ca fiind Anul Internațional al Sănătății Plantelor. Astfel, se urmărește creșterea gradului de conștientizare a producătorilor și a consumatorilor cu privire la modul în care asigurarea sănătății plantelor prin folosirea produselor de protecție puse la dispoziție de industrie poate ajuta la scăderea gradului de înfometare a populației, la reducerea sărăciei, la protejarea mediului înconjurător și la stimularea dezvoltării economice.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), membră a Asociației Europene de Protecție a Culturilor (ECPA), dedică anul 2020 sănătății plantelor. Prin urmare, AIPROM anunță că evenimentele organizate în acest an se vor desfășura sub sloganul „2020 – anul internațional al sănătății plantelor” și vor avea ca principal obiectiv creșterea gradului de conștientizare a rolului pe care industria de protecția plantelor îl are în asigurarea sănătății plantelor, precum și contribuția industriei la furnizarea necesarului de hrană în continuă creștere a populației. „Astfel, politicile și acțiunile de promovare a sănătății plantelor sunt fundamentale pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă”, se precizează într-un comunicat de presă al asociației.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania a luat ființă în anul 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă peste 85% din piața de produse de protecția plantelor din țara noastră.

Anual, pierderi de până la 40% din cauza dăunătorilor și a bolilor

AIPROM menționează că plantele de cultură reprezintă 80% din cantitatea de alimente pe care le consumăm și împreună furnizează 98% din oxigenul pe care îl respirăm. Odată cu evoluția cercetărilor în domeniul cultivării plantelor, au apărut boli și dăunători ce pun în pericol obținerea unor producții stabile.

În fiecare an, până la 40% din culturile globale se pierd din cauza dăunătorilor și a bolilor plantelor, iar pierderile anuale în comerțul agricol mondial sunt de peste 220 de miliarde de dolari. Tot aici pot fi însumate și milioane de oameni care nu au ce mânca, dar și afectarea gravă a veniturilor comunităților rurale sărace, unde singura sursă de venit este reprezentată de activitatea agricolă desfășurată.  

Schimbările climatice și activitățile umane intense modifică ecosistemele, reduc biodiversitatea și creează condiții în care dăunătorii pot prolifera. În același timp, călătoriile și comerțul internațional s-au triplat ca volum în ultimul deceniu și pot răspândi rapid dăunători și boli în întreaga lume, provocând mari pagube plantelor native și mediului.

„SCAPA de ambalaje”, gratuit

AIPROM se implică activ în protejarea mediul și a producătorilor agricoli. Acțiunile de protejare a mediului se concentrează în jurul proiectului SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide, care presupune colectarea, transportul și valorificarea deșeurilor de ambalaje din plastic, metal și hârtie provenite de la produsele de protecția plantelor (PPP) importate sau produse în România de către companiile care susțin sistemul. Începând cu anul 2008, campania de colectare a ambalajelor se desfășoară la nivel național sub sloganul „SCAPA de ambalaje!”.

Toate serviciile de colectare prin SCAPA sunt gratuite atât pentru fermieri, cât și pentru distribuitorii produselor, cu respectarea strictă a condițiilor de preluare ale sistemului. Preluarea ambalajelor este realizată prin intermediul operatorului Ecorec Recycling, furnizorul serviciilor de inspecție, transport și valorificare a ambalajelor ridicate din cele 70 de Centre de Colectare răspândite în toate județele. „Orice fermier sau distribuitor care utilizează sau comercializează produse de protecția plantelor ale membrilor SCAPA poate preda gratuit cantitatea de ambalaje pe care o deține, respectând Condițiile de Preluare la cele 70 de Centre de Colectare SCAPA în timpul campaniilor de colectare. Cele două campanii de colectare anuale se desfășoară în perioadele mai-iunie, respectiv octombrie-noiembrie”, arată reprezentanții AIPROM.

Toleranță zero față de produsele contrafăcute

Pentru asigurarea sănătății plantelor se recomandă utilizarea de produse sigure, care provin de la producători autorizați. AIPROM se implică activ în combaterea utilizării de produse contrafăcute de protecția plantelor prin proiectul SCUT, susținut la nivel european de ECPA. Proiectul se adresează distribuitorilor și utilizatorilor de PPP în special, dar și autorităților și publicului larg. „Este important ca toți actorii implicați în acest proces, producători, formulatori, reambalatori, distribuitori, fermieri, autorități competente, să manifeste toleranță zero față de produsele contrafăcute de protecția plantelor”, spun cei de la AIPROM.

Important, echipament de protecție în timpul aplicării tratamentelor

Protejarea fermierilor la aplicarea tratamentelor de protecția plantelor este la fel de importantă precum este protejarea mediului. SUI – Utilizarea în Siguranță a Produselor de Protecția Plantelor reprezintă proiectul prin care Asociația AIPROM își propune să aibă grijă de sănătatea producătorilor agricoli prin îmbunătățirea cunoașterii principiilor corecte de folosire a PPP, a utilizării echipamentelor de protecție certificate, a respectării regulilor de transport, depozitare și aplicare. Echipamentul minim recomandat în timpul aplicării produselor de protecția plantelor trebuie să cuprindă: combinezon, mănuși, cizme, pălărie/șapcă, mască și ochelari de protecție. AIPROM lucrează cu furnizori acreditați de echipament de protecție și îi ajută pe cei interesați să intre în contact cu aceștia.

TOPPS, prevenirea poluării surselor de apă

Asociația Europeană de Protecție a Culturilor (ECPA) împreună cu AIPROM își propune să protejeze mediul, dar și sursele de apă, de contaminarea cu produse de protecția plantelor atât din surse punctuale (surse existente în cadrul fermei), cât și difuze (deviere, scurgere, drenaj). În acest sens a fost creat și implementat proiectul TOPPS (Pregătirea Operatorilor pentru Prevenirea Poluării de la Sursele Punctuale) în colaborare cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.

TOPPS identifică și definește cele mai bune practici pe care, ulterior, le promovează prin recomandări, instruire și demonstrații în toată Europa.

Noul tractor New Holland T5.120 a fost premiat cu titlul “Tractorul Anului 2017” în cadrul Târgului Internațional de Mașini Agricole Organizat la Bologna, în Italia. Juriul, format din 24 de jurnaliști de top din domeniul tehnicii agricole, a analizat și a testat în câmp tractoarele nominalizate la secțiunea “Best Utility” cu două luni înainte de a lua decizia că T5.120 este cel mai bun.

Potrivit unui comunicat de presă al AgroConcept România, unul dintre argumentele juriului a fost că puntea față Terraglide™ este cea mai bună din clasa sa, alături de cabina cu suspensie Comfort Ride™, pentru un nivel de confort fără precedent. Mai mult, au fost luate în calcul performanțele de încărcare excelente date de cadrul pentru încărcător de dimensiuni extinse și de noile opțiuni adăugate pe joystick, funcțiile îmbunătățite la nivelul transmisiei Electro Command™, dar și motoarele ce respectă în totalitate normele Tier 4B privind emisiile și care folosesc tehnologia de reducere selectiv-catalitică a noxelor cu scopul de a crește performanțele utilajului și de a genera cu până la 24% mai multă rezervă de cuplu. Nu în ultimul rând, juriul s-a bazat inclusiv pe capacitatea de ridicare optimizată grație sistemului de ridicare cu prindere în 3 puncte și pe noua opțiune Heavy-Duty a punții față este compatibilă cu anvelope de 28”.

„New Holland a lucrat în permanență la optimizarea gamei de tractoare T5 – unul dintre cele mai bine vândute tractoare la nivel european, din gama sa de putere – nu numai pentru a respecta reglementările impuse de normele Tier 4B, ci și pentru a încorpora noi opțiuni menite să sporească eficiența, confortul și productivitatea”, se mai arată în documentul de presă.

„Prin tradiție, New Holland s-a implicat activ în sectorul agricol dedicat tractoarelor din această gamă de putere, iar îmbunătățirile aduse tractoarelor T5 Tier 4B sunt dovada clară a acestui lucru”, a declarat Sean Lennon, Directorul diviziei de Tractoare, Încărcătoare telescopice și Agricultură de Precizie.

Carlo Lambro, Președintele Mărcii New Holland Agriculture a adăugat: “Titlul obținut, The Best Utility 2017, este mărturia poziției de top pe care New Holland și-a adjudecat-o de-a lungul timpului pe segmentul tractoarelor de putere medie. Acest titlu reprezintă o recunoaștere binevenită a muncii asidue și a devotamentului celor implicați în dezvoltarea tractorului T5.120, de la echipele de ingineri și până la întreg personalul fabricii din Jesi, care au reușit să dezvolte un tractor ce vine în întâmpinarea necesităților specifice ale clienților.”

Reputația New Holland Agriculture este construită pe baza succesului clienților, producătorilor de cereale, crescătorilor de animale, antreprenorilor, viticultorilor și inginerilor agronomi. Aceștia pot beneficia de cea mai largă gamă de produse inovatoare și servicii: o linie completă de echipamente, de la tractoare la mașini de recoltare, completate de servicii financiare personalizate de la specialiști în agricultură. O rețea de distribuție profesionistă la nivel mondial și angajamentul New Holland pentru excelență, garantează fiecărui client în parte o experiență unică. Pentru mai multe informații despre New Holland accesați www.newholland.com

New Holland Agriculture este un brand CNH Industrial N.V. (NYSE: CNHI / MI: CNHI), un lider global în sectorul bunurilor de capital, cu experiență în domeniul industrial, o gamă largă de produse și o prezență la nivel mondial. Mai multe informații despre CNH Industrial pot fi accesate online pe www.cnhindustrial.com

Începând cu 1 ianuarie 2016, AgroConcept este unic importator și distribuitor New Holland Agriculture în România. Principalele domenii de activitate ale AgroConcept sunt comercializarea de utilaje și echipamente agricole, asigurarea unui serviciu complet de asistență (service și piese de schimb) și furnizarea de soluții financiare avantajoase. Mai multe informații despre AgroConcept pot fi accesate online pe www.agroconcept.ro.