pomi - REVISTA FERMIERULUI

Suntem în luna februarie și este încă frig. Când temperaturile vor crește este bine ca pomicultorii să se gândească la efectuarea tratamentului pentru combaterea stadiilor hibernante ale dăunătorilor pomilor și arbuștilor fructiferi.

În perioada de repaus vegetativ (durează de la căderea frunzelor toamna și până la dezmugurit) ar trebui efectuate câteva lucrări importante de igienă culturală în plantațiile pomicole și de arbuști fructiferi (pe lângă cele agrotehnice și de combatere).

Ar fi bine să se elimine din livadă ramurile atacate de patogeni și dăunători, cele uscate, înnegrite. Se recomandă, de asemenea, răzuirea ritidomului, adunarea cuiburilor de omizi (Euproctis chrysorrhoea sau fluturele cu abdomenul auriu ori „snopșorul”, care este prezent în unele zone din țară și care iernează sub formă de larve de vârsta a doua sau a treia în cuiburi localizate de obicei la vârful ramurilor), eliminarea fructelor mumifiate care rămân pe pomi (fructe atacate de specii de Monilinia sau de Erwinia amylovora la măr), eliminarea frunzelor sau îngroparea lor (sunt sursă importantă de inocul mai ales în livezile puternic atacate de patogeni care atacă și frunzele - Venturia iaequalis la măr de exemplu, Taphrina deformans la piersic etc).

Dacă aceste lucrări au fost efectuate, o mare parte din sursa de inocul reprezentată de patogeni și dăunători a fost îndepărtată.

Ouă de Aphis pomi pe ramuri de măr. Constat în acest an o densitate mare de ouă de Aphis comparativ cu alți ani. Foto la lupa binocular pe ramuri de măr din lvada SCDA Lovrin

Ouă de Aphis pomi pe ramuri de măr. Constat în acest an o densitate mare de ouă de Aphis comparativ cu alți ani. Foto la lupa binocular pe ramuri de măr din lvada SCDA Lovrin

Larve hibernante de Eriosoma lanigerum, păduchele lânos

Larve hibernante de Eriosoma lanigerum păduchele lânos

Larvă hibernantă de Quadraspidiotus perniciosus. Scutul protector a fost îndepărtat

Larvă hibernantă de Quadraspidiotus perniciosus. Scutul protector a fost îndepărtat

Tratamentul de iarnă împotriva dăunătorilor are ca țintă distrugerea stadiilor hibernante ale acestora. Fiecare pomicultor ar trebui să facă un control vizual în livadă. Cu ajutorul unei lupe de mână ar trebui să verificați ramurile pomilor. Controlul ar trebui făcut pe diagonala livezii sau în zig - zag sau chiar la întâmplare (sunt mai multe metode). Ar fi bine să cereți ajutorul unui specialist sau să trimiteți către laborator probe de ramuri pentru a fi analizate și a se stabili densitatea dăunătorilor la cm2. Înainte se făceau astfel de analize. Noi la SCDA Lovrin analizăm, la cerere, probe de ramuri din livezi.

Dăunătorii vizați de tratamentul cu ulei horticol și/sau insecticid sunt: larve hibernante de Quadraspidiotus perniciosus (păduchele din San Jose), ouă de Aphis pomi, ouă de acarieni (Panonychs ulmi, Bryobia rubrioculus), larve și coconi ai unor lepidoptere (Laspeyresia pomonella, Laspeyresia funebrana, Grapholita molesta, Anarsia lineatella, Hyphantria cunea etc), larve acarieni eriophyzi, ouă de Malacosoma neustria (inelar) și de Lymantria dispar (omida păroasă a stejarului), virginogene aptere şi larve de Eriosoma lanigerum pe ramuri şi lăstari etc.

Ouă de Panonychus ulmi

Ouă de Panonychus ulmi

Dacă pentru coconii și larvele care iernează sub scoarță și prin crăpături, tratamentul de iarnă nu are rezultatele scontate, pentru păduchele din San Jose (mai ales) este considerat tratament de bază. De ce? Pentru că, dacă tratamentul se execută corect și la momentul optim, populațiile din timpul sezonului de vegetație vor fi foarte scăzute, iar cheltuielile cu tratamentele la fel.

 

Atenție! Tratamentul de iarnă se face în ferestrele din februarie sau către sfârșitul lunii

 

Am observat că mulți pomicultori fac acest tratament primăvara. Tratamentul de iarnă este de iarnă, nu de primăvară. Primăvara se fac alte tratamente. La momentul potrivit voi aduce în atenție și aceste aspecte.

Tratamentul de iarnă împotriva dăunătorilor, executat corect, vă poate scuti de multe cheltuieli în perioada de vegetație.

Acest acarian nu este dăunător. Este un acarian prădător. Bănuiesc că este Anystis baccarum care consumă afide și este foarte des raportat ca fiind prezent în livezile de măr. Nu îl omorâți! Mulți pomicultori îl confundă cu acarienii dăunători

Acest acarian nu este dăunător. Este un acarian prădător. Bănuiesc că este Anystis baccarum care consumă afide și este foarte des raportat ca fiind prezent în livezile de măr. Nu îl omorâți Mulți pomicultori î

Substanțele utilizate pentru combaterea stadiilor hibernante ale dăunătorilor sunt pe bază de uleiuri, pe piață existând mai multe tipuri de formulări (uleiuri horticole, uleiuri minerale, uleiuri vegetale etc) - Cranshaw, 2013. Pentru rezultate bune, pomii trebuie îmbăiați. Este foarte important ca uleiul să acopere adulții, ouăle, larvele. Moartea lor are loc prin asfixiere în general dar și prin ingestie, mai ales când uleiul este combinat cu un insecticid [Halcomb et Hale, 2012].

În prezent, în fitofarmacii puteți găsi pachete formate din acetamiprid și Toil. În livezile ecologice tratamentul de iarnă trebuie efectuat doar cu ulei horticol. Respectați dozele recomandate de producători și măsurile de protecție a mediului înconjurător. Nu uitați că temperaturile trebuie să fie mai mari de 5 grade Celsius. De asemenea, urmăriți prognoza vremii și asigurați-vă că nu urmează zile cu îngheț. Este important.

o cotuna

 

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în cursul lunii decembrie 2022 se depun Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2023, la centrele judeţene ale APIA pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat sau unde au fost depuse cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă.

Beneficiari:

a) Producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

b) Producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

c) Organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare;

d) Organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Condițiile de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea sunt:

a) Să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);

b) Să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;

c) Să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

d) Să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

e) Suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci sa iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării;

f) Să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;

g) Să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

a) Copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

b) Adeverinţă eliberată de Primarie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

c) Adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

d) Situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat și/sau producția de ciuperci estimată;

e) Copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

f) Situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar ;

g) Dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

h) Copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

i) Cantitățile de motorină  pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri  funciare;

j) Angajamentul solicitantului persoana fizică cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr.44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din ordin.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către centrele APIA judeţene, în termen de cel mult 20 zile lucrătoare de la data limită de depunere a cererii de acord.

Documentele necesare depunerii cererilor de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2023 sunt publicate pe site-ul APIA, secțiunea Formulare (http://www.apia.org.ro/ro/formulare1386829353).

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

„Toamna Horticolă Bucureșteană”, eveniment aflat la a patra ediție, își deschide porțile între 6 și 9 octombrie 2022, în Campusul Agronomie-Herăstrău (Bd. Mărăști nr. 59). Peste 60 de expozanți cu profil horticol prezintă și oferă spre degustare numeroase soiuri și hibrizi românești, precum și soiuri recent introduse în țară de mere, pere, prune, gutui, struguri, jujube (curmale dobrogene), asimina (banana nordului), kiwi și ardei. Producătorii prezenți la „Toamna Horticolă Bucureșteană” expun și comercializează pentru publicul larg o gamă variată de plante, bulbi, flori, produse pentru grădinărit și delicii tradiționale.

Odată cu creșterea interesului pentru o viață sănătoasă, fructele și legumele proaspete cultivate local, devin din ce în ce mai căutate. Ziua Recoltei este o sărbătoare pentru comunitatea de producători și consumatori, fiind o încununare a unui an îmbelșugat. 

Toamna Horticola Bucuresteana Ziua Recoltei 2022

Pe parcursul celor patru zile vor fi prezentate noutățile Centrului de Transfer Tehnologic al USAMV – AgroBioLife spre informarea fermierilor, companiilor, dar și pasionaților de horticultură. Nu vor lipsi sucurile naturale, obținute la Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească, înghețata artizanală și numeroase alte produse inedite, alături de must și vinul universitar produs la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa. Se vor expune și comercializa pomi și arbuști fructiferi, inclusiv din speciile pomicole noi, produși la Pepiniera Istrița.

Acceleratorul de antreprenori „Localnicii” este prezent în acest an la Toamna Horticolă Bucureșteană cu un stand unde expun zece antreprenori locali, peste 25 de produse atent selecționate: miere, siropuri, zacuscă și chiar coșuri de răchită artizanale. În zona de bar se vor servi cafea & croissante, precum și băuturi non-alcoolice.

Noile tehnologii sunt o parte importantă a modernizării și digitalizării domeniului horticol, iar specialiștii au oportunitatea să participe la ateliere și demonstrații pe tot parcursul celor patru zile. Da Bacco este una dintre companiile ce susțin ateliere demonstrative în câmpurile experimentale ale Facultății de Horticultură și care furnizează o gamă completă de materiale și servicii necesare înființării și întreținerii plantațiilor viticole, pomicole.

Evenimentul are și o componentă educațională importantă prin conferințele și atelierele care au loc în fiecare zi în Aula Magna „Petre S. Aurelian” a USAMV București și vor fi transmise LIVE pe pagina de Facebook Toamna Horticolă Bucureșteană, unde găsiți și programul detaliat.

Vă invităm să urmăriți programul online și să nu ratați degustările și atelierele din cadrul Toamnei Horticole Bucureștene 2022.

Toamna Horticola Bucuresteana Ziua Recoltei 2022

Universitatea de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară din București (USAMV) este o instituție de învățământ superior și de cercetare acreditată, pol de excelență al învățământului universitar de specialitate, transformată constant și consistent pe parcursul celor 170 de ani de existentă. USAMV are peste 11.000 de studenți, fiind definită ca „o universitate pentru viaţă şi agricultură, prin educaţie şi cercetare de înaltă calitate” („Agriculture for Life, Life for Agriculture”). USAMV are în vedere patru direcţii strategice de dezvoltare în contextul actual: învăţământ de calitate (cu accent pe abilităţile practice urmărite de angajatori), cercetare avansată, internaţionalizare şi parteneriat cu mediul de afaceri.
Publicat în Eveniment

Din acest an, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin a extins monitorizarea dăunătorilor în pomicultură și legumicultură.

În livada de la stațiune am amplasat capcane cu feromoni pentru Cydia pomonella (viermele mărului), Leucoptera scitella (minierul circular al frunzelor), Cossus cossus (sfredelitorul tulpinilor), Zeuzera pyrina (sfredelitorul ramurilor), Synanthedon myopaeformis (sfredelitorul mare al mărului), Cydia funebrana (viermele prunelor).

1

În sectorul legumicol au fost plantate capcane pentru Tuta absoluta (molia tomatelor), Plutella xylostella (molia verzei), Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor), Autographa gamma (buha gamma).

Rezultatele monitorizării le vom împărtăși cu dumneavoastră, așa cum facem de obicei.

 

Un musafir nepoftit a ajuns în livada de prun (anul I) a SCDA Lovrin

 

Musafir care se hrănește cu frunze și a produs daune destul de consistente aparatului foliar al pomilor. Acest mic gândăcel este portocaliu și a fost identificat de mine ca fiind Clytra laeviuscula (determinare parțială, sper că nu greșesc). Bănuiesc că vine din perdeaua forestieră din apropierea livezii. Denumirea populară a acestui gândac este „gândacul de furnici”.

Clytra laeviuscula, gândacul de furnici. Se hrănește cu frunze de foioase. Atacă în special lăstarii tineri

Clytra laeviuscula gândacul de furnici. Se hrănește cu frunze de foioase. Atacă în special lăstarii tineri

Ciclul de viață al gândăcelului este chiar interesant. Adulții sunt polifagi și se hrănesc cu polen și frunze de foioase (salcie, mesteacăn, frasin, păducel etc). Preferă plopii, sălciile și păducelul. Pot fi văzuți pe speciile preferate în lunile mai până în august. Femela înconjoară ouăle într-un strat protector format din materii fecale. Ouăle astfel protejate sunt transportate de femele în cuibul furnicilor. Gazde ale larvelor sunt furnici din genurile Formica, Lasius și Camponotus, mai rar Aphaenogaster. Larvele pot ajunge și singure în furnicar. Viața lor nu este prea bine cunoscută. Se bănuiește că sunt erbivore, dar și carnivore. Se cunoaște că se hrănesc cu resturi din hrana furnicilor gazdă, deși pot consuma și frunze (studii în laborator). Când sunt atacate de furnici se retrag în camera protectoare, unde se și împupează când ajung la maturitate. După apariție, adulții ies imediat afară pentru a scăpa de atacul furnicilor. Concluzia e că acest gândac are un ciclu interesant (Agrain et al., 2015).

Frunze de prun roase de acest frumos gândăcel nepoftit

Frunze de prun roase de acest frumos gândăcel nepoftit

 

Care este potențialul de dăunare pentru pomii fructiferi?

 

În ultimii ani au fost publicate câteva studii care arată potențialul de dăunare al acestui gândăcel. Un studiu pe salcie energetică în Ucraina arată că acesta a produs defoliere în procent de 50% până la 70% (Stefanovska et al., 2015). Iată că, trebuie să fim atenți la acest gândăcel.

În livada tânără de prun de la Lovrin, Clytra laeviuscula a produs deja daune frunzelor, în procent destul de ridicat. Din acest motiv s-a intervenit chimic pentru eliminarea făptașului nepoftit.

292965189 2223656291127010 499111217903846399 n

Bibliografie

Agrain F. A., Buffington M. L., Chaboo C. S., Chamorro M. L., Scholler M., 2015, Leaf beetles are ant - nest beetles: the curios life of the juvenile stages of acse - bearers (Coleoptera, Chrysomelidae, Cryptocephalinae). In: Jolivet P., Santiago - Blay J., Schmitt M. (Eds) Research on Chrysomelidae 5. Zookeys 2015 (547): 133 - 164.

 

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, CSIII Laborator de protecția plantelor SCDA LOVRIN, Șef lucrări USAMVB Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura
Duminică, 19 Iunie 2022 15:36

Pomicultura 4.0

Joi - 23 iunie 2022, Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa organizează, în parteneriat cu Secția de Horticultură a ASAS, workshop-ul cu tema „Pomicultura 4.0. Cercetare – Dezvoltare – Inovare”. Evenimentul se va desfășura la Baza Experimentală „Moara Domnească”, din Afumați, județul Ilfov, de la ora 9,00.

Pactul Ecologic European aduce, odată cu beneficiile sale pentru mediu și consumator, o multitudine de provocări la nivelul fermelor. „Una dintre direcțiile generale abordate în cadrul acestor noi politici agricole este cea de creștere a producției agricole folosind mai puține resurse și inputuri într-un mod care protejează mediul”, spune directorul SCDP Băneasa. Viorel Oltenacu precizează că acest obiectiv poate fi atins prin utilizarea mai multor unelte, respectiv: „conservarea și utilizarea în mod durabil a fondului de germoplasmă (soiuri tradiționale mai bine adaptate la presiunile exercitate de schimbările climatice), introducerea de specii care prezintă oportunități de piață etc; aplicarea unor practici durabile, cum ar fi agricultura de precizie (Agricultura 4.0) și agricultura ecologică”.

În cadrul workshop-ului vor fi abordate toate aceste teme în scopul informării și diseminării de rezultate menite să conducă la creșterea performanțelor economice a fermelor pomicole, concomitent cu reducerea impactului activității acestora asupra mediului.

În cadrul atelierelor ce vor avea loc în loturile experimentale, experții prezenți vor răspunde întrebărilor, întregul eveniment fiind conceput într-un mod interactiv.

„SCDP Băneasa își propune ca prin acest eveniment să crească nivelul de acceptare a conceptului privind cea de-a patra revoluție în agricultură - Agricultura 4.0 – care folosește tehnologiile de vârf (senzori, roboți, sateliți și drone). Această tehnologie generează un volum suficient de date, care permit fermierului abordarea/luarea celor mai bune decizii în locul și la timpul potrivit, crescând semnificativ eficiența activitaților agricole care necesită în mod normal supraveghere și control permanent”, punctează Viorel Oltenacu, directorul Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa.

 

Subiecte abordate în cadrul panelului tehnic

 

1. Pomicultura 4.0 - Ce reprezintă această nouă tendință și cum este integrată în contextul PAC și PNS. 

2. Pomicultura durabilă – Cercetări și experiențe la SCDP Băneasa: 

  • Soiurile autohtone, bază genetică pentru adaptarea la provocările actuale de mediu și de piață – Ailin Moloșag;

  • Dudul, specie cu importante caracteristici nutraceutice, oportunități de cultură – Maria Dragnea;

  • Importanța analizei agrochimice a solului și a apei de irigare în pomicultură - Mihaela Dogaru;

  • Pomicultura ecologică, de la idee la rezultate – Damian Dragomir. 

3. Soluții și oportunități de dezvoltare a competitivității fermelor pomicole în contextul Pomicultura 4.0 - sisteme inteligente de colectare, gestiune și utilizare a datelor și tehnologii de producție inovatoare:

  • Prezentarea proiectului Robo – Fermier robofermier.ro

  • Prezentare Beia Consult – sisteme de colectare si gestiune date din mediul agro-pedologic și apă de irigare;

  • Cluster Inventikus – stație meteo + drone + sisteme de agricultură de precizie;

  • Prezentare Norofert - produse de fertilizare inovatoare;

  • Prezentare Syngenta - produse pentru agricultura ecologică, noutăți.

Publicat în Eveniment

Rosellinia necatrix este un fung care atacă sistemul radicular al pomilor și nu numai, producând boala numită „putregaiul alb al rădăcinilor”. Este o boală extrem de periculoasă și care nu poate fi combătută. Patogenul are capacitatea să omoare pomii, fie într-o perioadă mai lungă de timp, fie mai scurtă, în funcție de rezistența gazdei.

Din păcate, ne confruntăm în județul Timiș cu acest patogen în livezile tinere de cais și piersic înființate în sistem ecologic superintensiv. Putem discuta de focare? Nu știm deocamdată, vom vedea evoluția bolii și apoi vom emite concluzii. Au venit pomii bolnavi din pepiniere? Nici asta nu putem afirma deoarece nu am analizat aceste aspecte. Fermierii au observat că pomii nu au vigoare după ce i-au plantat. Piersicul și caisul sunt specii foarte sensibile care reacționează la stresul produs de patogeni și dăunători prin producerea de gome masive care au atras atenția pomicultorilor. Analizând pomii cu leziuni pe tulpini și gome masive am constatat că sistemul radicular este acoperit de micelii albe specifice fungului Rosellinia necatrix.

cotunaotilia

Rosellinia necatrix este un fung cu potențial distructiv extrem de ridicat pentru multe plante lemnoase (și nu numai) din zonele temperate, tropicale și subtropicale din lume. Acest patogen are un număr mare de plante gazdă, aproximativ peste 170 plante lemnoase,cât și erbacee (Teixeira de Sousa, 1985; Petrini, 1993). Pomii și arbuștii fructiferi, vița-de-vie, arborii din păduri, plantele ornamentale pot fi infectate, la fel și cartoful, lucerna, fasolea, bulbii de narcise, lalele etc. După Hatman et al. (1989), patogenul poate distruge pomii în pepiniere. Se poate spune că, datorită răspândirii sale pe cinci continente, R. necatrix este un fung cosmopolit (Petrini, 1993; Farr et al., 2006).

 

Simptome produse de patogen sau cum recunoaștem pomii bolnavi

 

Plantele bolnave prezintă simptome radiculare, dar și aeriene uneori. Însă, adeseori patogenul este dificil de diagnosticat din cauza modului de viață al fungului și a faptului că, de multe ori, pomii nu prezintă simptome aeriene. Simptomele aeriene se pot instala lent sau rapid. Atunci când se instalează rapid, se observă o scădere bruscă a vigorii pomilor, ofilirea frunzelor (defolieri premature) și moartea pomilor în final (Pliego et al., 2012). Când simptomele aeriene se instalează lent, se observă o creștere întârziată la pomii bolnavi. De obicei, astfel de pomi au frunzișul mai rar. Pe lângă asta, apar simptome de ofilire, cloroză, uscarea lăstarilor, ramurilor. În câțiva ani, acești pomi vor muri (Guillaumin et al., 1982).

284966987 2191238117702161 1607758284538470770 n

Ciuperca R. necatrix atacă rădăcinile plantelor producând boala numită „putregaiul alb al rădăcinilor”. Inițial, la pomii bolnavi se observă o scădere a vigorii și ofiliri ale frunzelor. În cazurile grave pomii se pot usca rapid. Dacă se verifică sistemul radicular al unui pom bolnav se observă că rădăcinile și coroana radiculară prezintă micelii albe, bumbăcoase și cordoane miceliene sau agregări de hife numite rizomorfe. La început, rizomorfele au culoare albă, după care, pe măsură ce îmbătrânesc se închid la culoare. Hifele fungului pot pătrunde în zona subcorticală ajungând la cambiu și lemn și pot progresa către trunchi. Fungul pătrunde în lemn mai ales când are condiții de umiditate ridicată. Lemnul bolnav se va brunifica și va căpăta o textură buretoasă, spongioasă (Hatman et al., 1989). Tipic pentru patogen este formarea de micelii sub formă de evantai la suprafața scoarței dar și la interior (Teixeira de Sousa et al., 1995). Aceste micelii invadează rădăcinile, ducând în cele din urmă la putrezirea lor. Pe măsură ce miceliul îmbătrânește, culoarea se schimbă în gri verzui și chiar negru uneori. Se formează astfel, plăci miceliene nedefinite în interiorul scoarței și hife miceliene slab agregate care duc la brunificarea și putrezirea rădăcinilor (Pliego et al., 2012).

La pomii bolnavi se observă adesea formarea lăstarilor pe tulpini.

 

Aspecte generale despre biologia și epidemiologia patogenului

 

Rosellinia necatrix supraviețuiește peste iarnă sub formă de scleroți și rizomorfe pe rădăcinile bolnave, dar și în sol. În mod saprofit trăiește pe resturile de rădăcini putrezite (Cazorla et al., 2006).

Temperatura optimă pentru dezvoltarea miceliului este cuprinsă în intervalul 16 - 18 grade C (Hatman et al., 1989).

284932887 2191238871035419 7591635712067075578 n

Fungul formează mai multe tipuri de spori: forma asexuată cu clamidospori (mai rar) și conidiospori (grupați în coremii ce se formează pe scleroți) și forma sexuată cu peritecii cu asce și ascospori (Petrini, 1993; Perez - Jimenez et al., 2003). Rolul acestor spori în epidemiologia ciupercii nu este pe deplin clară. Delatour et Guillamin (1985), arată că, agentul patogen se răspândește prin contactul direct cu rădăcinile plantei gazdă. Rizomorfele fungului se extind de la o plantă la alta, putând infecta suprafețe mari de teren în acest mod (Hatman et al., 1989). Atunci când cordoanele miceliene ating o rădăcină sănătoasă, rețeaua de micelii proliferează și acoperă suprafața radiculară cu micelii difuze uneori sau cu fire miceliene. Apoi se formează agregatele miceliene (rizomorfe) care se pot observa cu ochiul liber și care ajută în diagnosticarea corectă a patogenului. Hifele fungului pătrund de obicei prin deschiderile naturale (lenticele), prin răni sau chiar direct prin formarea unui sclerot de penetrare, invadând xilemul primar și secundar (Pliego et al., 2009).

 

Condițiile propice pentru realizarea infecțiilor și dezvoltarea fungului

 

Pentru dezvoltare, Rosellinia necatrix necesită mai multe condiții: sol umed, temperatură optimă, oxigen, pH corespunzător (Petrini et al., 1993). Temperatura optimă necesară dezvoltării este cuprinsă între 22 - 24 grade C. Fungul nu crește la temperaturi sub 4 grade C sau peste 32 grade C. Nu este inhibat de solurile cu pH ridicat, putându-se dezvolta la pH cuprins între 6 - 8 (Perez - Jimenez, 1997; Gupta et Gupta, 1982).

Umiditatea solului este foarte importantă pentru patogen, la fel și aerarea. O aerare slabă nu este favorabilă, de aceea, în astfel de situații, distribuția fungică este limitată la suprafața solului (Makambila, 1976). De asemenea, lumina inhibă dezvoltarea hifelor miceliene, omorându-le. Prezența materiei organice în sol este necesară și ajută la dezvoltarea miceliilor.

Micelii de Rosellinia pe rădăcini de cais. Se observă că rădăcinile sunt putrezite deja. Plantat în 2021

Micelii de Rosellinia pe rădăcini de cais. Se observă că rădăcinile sunt putrezite deja. Plantat în 2021

 

Ce putem face pentru combaterea acestui patogen?

 

Patogenul este foarte greu de controlat. De aceea, măsurile de prevenție sunt foarte importante, deoarece restul măsurilor nu sunt eficiente.

Ca să evitați astfel de situații, plantați puieți sănătoși într-un sol neinfectat. Este cel mai sigur că patogenul va sta la distanță. Drenați apa din sol (dacă este cazul), irigați echilibrat și aplicați îngrășăminte organice.

Micelii în formă de evantai, tipice pentru Rosellinia necatrix, pe rădăcini de piersic plantat în 2021

Micelii în formă de evantai tipice pentru Rosellinia necatrix pe rădăcini de piersic plantat în 2021

Înainte de înființarea unei plantații este important să ne asigurăm că solul nu conține micelii și rizomorfe de Rosellinia necatrix, mai ales atunci când înainte au fost pomi. Se poate efectua o solarizare a terenului peste vară, dacă testele de sol arată prezența fungului (Ruano - Rosa et al., 2007). În ce constă solarizarea? Peste solul prelucrat ca și un pat germinativ se pune o folie transparentă pentru a absorbi radiația solară. Înainte de acoperire se recomandă efectuarea unei irigări pentru a umezi solul. Temperatura ridicată coroborată cu timpul de expunere poate reduce mult din sursa de inocul. Pe lângă asta, omoară și alți patogeni din sol, insecte și chiar semințe de buruieni.

Micelii și rizomorfe de Rosellinia necatrix pe tumori de Agrobacterium tumefaciens la piersic plantat în 2021. Rosellinia și Agrobacterium în tandem la piersic

Micelii și rizomorfe de Rosellinia necatrix pe tumori de Agrobacterium tumefaciens la piersic plantat în 2021. Rosellinia și Agrobacterium în tandem la piersic

Un aspect important este ca materialul de plantat să fie sănătos, de aceea, pomicultorii trebuie să verifice cu atenție starea de sănătate a puieților înainte de plantare.

În caz de istoric de boală, se recomandă utilizarea soiurilor rezistente la patogen.

Atunci când apar infecții în livadă, pomii bolnavi trebuie scoși rapid. Se recomandă arderea lor (cei mai mulți autori recomandă) în mod organizat, în așa fel încât să nu poluăm mediul. Un mod de a arde materialul lemnos rezultat în urma defrișărilor este pentru încălzirea locuințelor. Trebuie acordată atenție deosebită îndepărtării totale a rădăcinilor și chiar a materiei organice care a venit în contact cu acestea, deoarece ciuperca poate trăi latent mai mulți ani, producând infecții doar când are condiții favorabile (Lopez - Herrera, 2000).

Rădăcină de piersic cu rizomorfe de Rosellinia și tumori de Agrobacterium. Plantat în 2021

Rădăcină de piersic cu rizomorfe de Rosellinia și tumori de Agrobacterium. Plantat în 2021

Pe suprafețe mici, când apar infecții, se pot expune rădăcinile pomilor la lumină și căldură vara. Această operațiune este dificil de realizat pe suprafețe mari.

Când patogenul s-a instalat într-o livadă, trebuie acordată atenție deosebită irigării. Din păcate, în multe livezi tinere din Timiș, patogenul este întreținut de umiditatea continuă. Între irigări trebuie lăsate pauze pentru ca solul să aibă timp să se usuce (Farre et al., 2005).

Rizomorfe (acele cordoane albe care seamănă cu niște rădăcinuțe) și micelii în formă de evantai pe rădăcini de cais

Rizomorfe acele cordoane albe care seamănă cu niște rădăcinuțe și micelii în formă de evantai pe rădăcini de cais

Scurgeri masive de gome

Scurgeri masive de gome

 

Putem ține sub control patogenul prin metode chimice?

 

Deși există studii care arată o oarecare eficacitate a unor fungicide asupra acestui fung, realitatea este că, din păcate, este foarte greu să luptăm chimic. Fungicidele utilizate pentru patogenii din sol au fost scoase rând pe rând (tiabendazolii, tiofanat - metilul etc), iar astăzi nu prea mai avem cu ce ține sub control astfel de organisme. Cu privire la substanțele chimice utilizate în combaterea R. necatrix s-a observat că, în prima fază, fungul dă semne că s-ar opri din evoluție. Cu toate acestea, foarte multe raportări arată că, uneori simptomele bolii au revenit în forță după tratamente. Acest lucru este explicat prin faptul că fungicidele (aplicate uneori poate incorect și neajungând la sistemul radicular) ucid microflora benefică din zona rădăcinilor (Bonilla et al., 1995; Aranzazu et al., 1999; Sugimoto, 2002).

Tumoră de Agrobacterium acoperită de micelii și rizomorfe de Rosellinia necatrix

Tumoare de Agrobacterium acoperită de micelii și rizomorfe de Rosellinia necatrix

În 2007, Lopez - Herrera et Bonilla, arată eficacitatea foarte bună a fluazinamului asupra Roselliniei necatrix. În România, din câte știu, acest fungicid este omologat pentru combaterea manelor.

 

Este combaterea biologică o alternativă viabilă pentru controlul acestui patogen?

 

Tot mai multe studii arată eficiența utilizării agenților biologici în controlul fungului Rosellinia necatrix. Sunt testați agenți biologici fungici, bacterieni și virali. Interes deosebit există pentru speciile de Trichoderma (T. harzianum. T. atroviride, T. virens, T. cerinum), pentru bacteriile Pantoea agglomerans, Pseudomonas fluorescens, Bacillus subtilis (Cazorla et al., 2001; Carmatti - Sentori et al., 2008; Ruano - Rosa et al., 2010).

Deși există interes pentru combaterea biologică a fungului, totuși succesul este variabil, oscilant. S-a constatat că, în sere (condiții controlate), agenții biologici au dat rezultate foarte bune de cele mai multe ori. În câmp, situația se modifică și marea majoritate a specialiștilor sunt de acord că eficacitatea agenților biologici scade foarte mult, fiind influențată de factorii biotici și abiotici (Thomashow et Weller, 1996; Lee et Cooksey, 2000).

Scoarța și-a schimbat culoarea în zona coletului la piersic

Scoarta și a schimbat culoarea în zona coletului la piersic

 

Bibliografie

Aranzazu, F., Cárdenas, J., Mújica, J., Gómez, R., 1999, Manejo de las llagas radicales (Rosellinia sp.). Boletín Sanidad Vegetal, 23, 35.
Bonilla, J. E., Macias, C. P., Mendoza, Z. C., Ponce, G. F., 1995, Manejo integrado de las enfermedades radicales del manzano (Malus pumilla Mill.) en Zacatlan, Puebla México: I. Ensayo Revista Chapingo, Ser. Protección Vegetal. 2, 63 – 66.
Carmatti - Sartori, V., Valdebenito - Sanhueza, R. M., Ribeiro, R. T., 2008, Development of Pantoea agglomerans under different temperatures, pH and carboxymethyl cellulose rates and their effect on Rosellinia necatrix control. Summa Phytopathol. 34, 13 – 17.
Cazorla, F. M., Bloemberg, G. V., Lugtenberg, B. J. J., 2001, Biocontrol of white root rot on avocado plants using rhizobacterial strains. IOBC WRPS Bull. 24, 79 – 82.
Cazorla F. M., Duckett S. B., Bergström E. T., Noreen S., Odijk R., Lugtenberg B. J. J., Thomas - Oates J. E., Bloemberg G. V., 2006, Biocontrol of Avocado Dematophora Root Rot by Antagonistic Pseudomonas fluorescens PCL1606 Correlates With the Production of 2-Hexyl 5-Propyl Resorcinol. Phytopathology, 19 (4): 418 – 428.
Delatour, C., Guillaumin, J. J., 1985, Importance des pourridiés dans les regions tempérées. Eur. J. Forest Pathol. 15, 258 – 263.
Farré, J. M., Hermoso, J. M., Torres, M. D., 2005, Alternate irrigation of avocados: effects on growth, cropping and control of Rosellinia necatrix. Calif. Avocado Soc. Yearbook, 87, 117 – 125.
Farr, D. F., Rossman, A. Y., Palm, M. E., McCray, E. B., 2006, Fungal Databases, Systematic Botany and Mycology Laboratory, Agricultural Research Service, US Department of Agriculture. Available at: http://nt.ars-grin.gov/fungaldatabases/ [accessed on May 11, 2021].
Guillaumin, J. J., Mercier, S., Dubos, B., 1982, Les pourridiés á Armillariella et Rosellinia en France sur vigne, arbres fruitiers et cultures florales I. Etiologie et symptomatologie. Agronomie, 2, 71 – 80.
Gupta, V. K., Gupta, S. K., 1992, Management of white root rot of apple with fungicide drenching. Indian Phytopathol. 45, 239 – 240.
Hatman M., Bobeş I., Lazăr A., Gheorghieş C., Glodeanu C., Severin V., Tuşa Corina, Popescu I., Vonica I., 1989, Fitopatologie, Edit. Did. şi Ped. Bucureşti, p. 185 - 188.
Lee, S. W., Cooksey, D. A., 2000, Genes expressed in Pseudomonas putida during colonization of a plant-pathogenic fungus. Appl. Environ. Microbiol. 66, 2764 – 2772.
López-Herrera, C. J., Zea-Bonilla, T., 2007, Effects of benomyl, carbendazim, fluazinam and thiophanate methyl on white root rot of avocado. Crop Prot. 26, 1186 – 1192.
López-Herrera, C. J., 2000, Podredumbre blanca de la raíz causada por Rosellinia necatrix. In: Enfermedades de los Frutales de Pepita y Hueso, Monografía de la Sociedad Española de Fitopatología No 3: 79 – 81 (Montesinos, E., Melgarejo, P., Cambra, M. and Pinochet, J., eds), p. 147. Madrid: Ediciones Mundi-Prensa.
Petrini L. E., 1993, Rosellinia species of the temperate zones. Sydowia, 1993; 44: 169 – 281.
Makambila, C., 1976, Contribution à l’étude de Rosellinia necatrix (Hart.) Berl. et du Rosellinia querciana (Hart.). PhD Thesis, Université de Clermont Ferrand.
Pliego C., López-Herrera C., Ramos C., Carzola F. M., 2012, Developing tools to unravel the biological secrets of Rosellinia necatrix, an emergent threat to woody crops. Mol Plant Pathol, 13(3): 226 - 239.
Pliego, C., Kanematsu, K., Ruano-Rosa, D., De Vicente, A., López-Herrera, C., Cazorla, F. M., Ramos, C., 2009, GFP sheds light on the infection process of avocado roots by Rosellinia necatrix. Fungal Genet. Biol. 46, 137 – 145.
Pérez-Jiménez, R. M., Zea-Bonilla, T., López-Herrera, C. J., 2003, Studies of R. necatrix perithecia found in nature on avocado roots. J. Phytopathol. 151, 660 – 664.
Ruano-Rosa, D., Schena, L., Ippolito, A., López-Herrera, C. J., 2007, Comparison of conventional and molecular methods for detection of Rosellinia necatrix in avocado orchards in southern Spain. Plant Pathol. 56, 251 – 256.
Ruano-Rosa, D., del Moral-Navarrete, L., López-Herrera, C. J., 2010, Selection of Trichoderma spp. isolates antagonistic to Rosellinia necatrix. Spanish J. Agric. Res. 8, 1084 – 1097.
Sugimoto, K., 2002, Fluazinam (Frowncide ®)—a novel and effective method of application against white and violet root rot. Agrochem. Jpn. 80, 14 – 16.
Teixeira de Sousa A. J., Giillaumin J. J., Sharples G. P., Whalley A. J. S., 1995, Rosellinia necatrix and white root rot of fruit trees and other plants in Portugal and nearby regions. Mycologist, 9: 31 - 33.
Teixeira de Sousa A. J., 1985, Lutte contre Rosellinia necatrix (Hartig) Berlese, agent du pourridie laineux: sensibilite de quelques especes vegetales et lute chimique. Eur J Forest Pathol, 15: 323 - 332.
Thomashow, L. S., Weller, D. M., 1996, Current concepts in the use of introduced bacteria for biological disease control: mechanisms and antifungal metabolites. In: Plant-Microbe Interactions, Vol. 1 (Stacey, G. and Keen, M., eds), pp. 187 – 235. New York: Chapman and Hall.

 

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, CSIII Laborator de protecția plantelor SCDA LOVRIN, Șef lucrări USAMVB Timișoara

Puteți accesa articolul și pe www.scdalovrin.com la secțiunea „Articole de informare”.

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează în campus, prin Facultatea de Horticultură, prima ediție a evenimentului „Zilele Horticulturii Clujene”, în zilele de 27 și 28 mai 2022.

Pe parcursul celor două zile, specialiştii în horticultură din universitatea clujeană și cei invitați de USAMV Cluj-Napoca susțin workshop-uri atractive, ateliere, expoziţii şi demonstrații.

1

Vizitatorii au posibilitatea să afle despre cele mai adecvate soluţii pentru amenajarea grădinilor sau a teraselor, dar se pot bucura și de expoziția cu vânzare. Producătorii pun la dispoziție flori, legume, plante ornamentele și aromatice, pomi şi arbuşti fructiferi, răsaduri, sisteme de irigaţii, unelte, utilaje sau accesorii pentru horticultură.

„Avem și demonstrații cu mașini destinate întreținerii spațiilor verzi și multe alte surprize pentru pasionații de horticultură, iar fiecare seară se va încheia cu degustări de vinuri de la Stațiunea Viticolă Vinea Apoldia Maior, a universității noastre, și de la Pivnița Savu. Ne bucurăm să anunțăm și un tur ghidat al campusului și al facultății noastre, în cadrul Institutului de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei (ICHAT)”, a precizat organizatorul evenimentului, prof. dr. Mirela Cordea, din cadrul Facultății de Horticultură a USAMV Cluj-Napoca.

3

Societatea de Horticultură și Silvicultură din Transilvania este partener al evenimentului „Zilele Horticulturii Clujene”,  al cărui program este între orele 11.00 – 19.00 pentru ziua de 27 mai, respectiv 10.00 – 19.00 pentru 28 mai 2022.

Publicat în Eveniment
Duminică, 27 Martie 2022 20:48

„Tinerii fermieri” au eșuat

Instalarea tinerilor fermieri în mediul rural cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile este un eșec. Însuși ministrul Agriculturii a constatat acest fapt. Adrian Chesnoiu, care a condus Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în perioada februarie 2017 – mai 2020, a declarat recent că statul i-a direcționat greșit pe tineri să investească. „Tinerii fermieri, prin PNDR 2014-2020, au avut la dispoziție aproximativ 600 de milioane de euro. Am constatat că, din cei instalați, aproape 70% au abandonat afacerile. Nu este în regulă, deoarece au avut la dispoziție 40.000 de euro să-și înceapă o afacere în agricultură. Din păcate, s-a întâmplat ceva greșit și cel puțin pe programul de agricultură România a avut o competiție de hârtii, o competiție de proiecte în care consultanții în general le impuneau prin planul de afaceri tuturor solicitanților anumite condiții pe care ei, în timp, nu reușeau să le mai îndeplinească. Și lucrul acesta s-a datorat lipsei de cunoaștere și de informare a tinerilor”, a arătat Adrian Chesnoiu.

Prin urmare, șeful MADR recunoaște că în realitate banii europeni s-au dus pe apa sâmbetei, în afaceri neviabile. Oficialul crede că s-a întâmplat asta și pentru că beneficiarii nu trebuiau să vină cu bani de acasă. Să ne amintim și că tinerii primeau punctaj suplimentar dacă puneau în câmp dovleci sau roșii, ca și când românii sunt mari consumatori ai acestor produse.

Tinerii care au reușit să-și facă o afacere viabilă economic cu sprijinul financiar de la UE destinat lor sunt dintre cei aflați deja sub o formă sau alta în mediul rural, de obicei copiii fermierului existent. Așadar, scopul programului de a aduce tinerii în satele românești nu prea a fost atins.

Acum, AFIR nu mai are bani pentru instalarea tinerilor fermieri, în acest an doar se implementează programele din perioada de tranziție 2021-2022.

Tinerii care-și desfășoară activitatea în agricultură vor avea la dispoziție, prin Planul Național Strategic 2023-2027, aproximativ 450 de milioane de euro. O sumă mai mică decât în programarea trecută.

Ministrul Chesnoiu promite că ghidurile solicitantului vor fi făcute în așa fel încât tinerii fermieri care vor beneficia de finanțare europeană să desfășoare afaceri rentabile.

Cât de eficiente vor fi viitoarele măsuri, având în vedere că ele vor fi elaborate de aceiași oameni ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale care au lucrat la ghidurile solicitantului despre care Chesnoiu zice că au fost ineficiente? E pregătită clasa politică să renunțe la clientelismul de la țară?

„Schimbul de generații în agricultură” e în gura tuturor politicienilor, dar faptele ne arată că reforma agrară e tot mai departe.

Închei cu tonul pesimist și, totodată, realist al lui Florin Constantin, fondatorul companiei de recrutare de specialiști în agribusiness AGXecutive și consultant HR: „Schimbul de generații în agricultura României, așa cum este el prezentat azi de politicienii avizi după votul încă numeros al sătenilor, nu se va întâmpla niciodată. Îmi pare rău să v-o spun”.

Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - martie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Editorial

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a primit și a analizat 103.204 solicitări de finanțare în valoare de peste 12 miliarde de euro. Cererile au fost depuse în intervalul martie 2015 – martie 2021, de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice și finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Dintre acestea, AFIR a încheiat contracte de finanțare cu 74.053 de beneficiari privați și publici, prin care se acordă fonduri nerambursabile totală de 5,9 miliarde de euro.

Cele mai multe investiții finanțate prin AFIR sunt realizate în cadrul submăsurii 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, respectiv 29.302 fermieri au contractat peste 256 milioane de euro pentru dezvoltarea fermelor mici. De asemenea, submăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri a avut cerere mare, 12.911 de tineri fermieri contractând peste 506 milioane de euro.

AFIR a acordat fonduri pentru 2.122 de investiții în proiecte de utilitate publică, prin Măsura 7 - Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale, valoarea totală a proiectelor însumând 1,43 miliarde de euro. Alte 871 de proiecte pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole, silvice și de irigații au fost contractate prin submăsura 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice, valoarea investițiilor realizate în mediul rural fiind de 707 milioane de euro.

„Rezultatele finanțărilor acordate prin AFIR sunt vizibile peste tot în satele românești, prin eforturile conjugate ale beneficiarilor acestor fonduri, dar și ale angajaților Agenției. Absorbția efectivă a fondurilor alocate este una bună până în prezent, dar trebuie să păstrăm același ritm intens pentru a absorbi în totalitate aceste finanțări, atât de necesare fermierilor și investițiilor care să asigure o dezvoltare durabilă a mediului rural”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR)..

Totodată, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale finanțează cu 1,3 miliarde de euro cele 2.483 de investiții în exploatații agricole și pomicole, în cadrul submăsurilor 4.1 și 4.1a, prin care, susține AFIR, s-a asigurat practic modernizarea și dezvoltarea agriculturii din țara noastră.

Prin AFIR se finanțează aproximativ 700 de proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare agricole și pomicole cu fonduri de 470 milioane de euro, contractate prin submăsurile 4.2, 4.2a și schemele GBER și de minimis aferente.

Și sectorul non-agricol a primit finanțare prin PNDR 2014-2020 în valoare de 276 de milioane de euro pentru 3.080 de investiții specifice activităților neagricole, contractate în cadrul submăsurilor 6.2 și 6.4.

„În total, AFIR a efectuat plăți în valoare de peste 8,4 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural, cât și pentru plăți compensatorii (măsuri de mediu și climă). Menționăm că, în cadrul acestei programări financiare, se pot face plăți până la finalul anului 2025, având în vedere că aplicăm regula N+3 raportat la perioada de tranziție, 2021 – 2022. Gradul de absorbție a fondurilor europene acordate României pentru agricultură și dezvoltare rurală prin PNDR 2014 – 2020 este în prezent de 89%”, a punctat Dorin Opreanu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. 

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

De curând am primit la laborator probe constând în lăstari de prun ce prezentau gale rotunde, localizate în jurul mugurilor, sub formă inelară. Practic, mugurii erau sufocați de aceste gale. Analiza de laborator a arătat prezența acarianului galicol al mugurilor de prun, Acalitus phloeocoptes.

Despre acest dăunător, Acalitus phloeocoptes, sunt cunoscute mai puține aspecte cu privire la biologia sa. Probele analizate provin de la prun din zona Vaslui.

Acest acarian galicol este capabil să producă daune serioase deoarece poate distruge mugurii floriferi. De aici și pagubele în producție. Dintre speciile atacate, pagube mai mari poate produce mai ales la cais, prun, migdal.

Acarianul galicol al mugurilor de prun

Acarianul galicol al mugurilor de prun

În această perioadă puteți observa cu ușurință galele de pe ramuri. Controlați livezile și respectați recomandările pe care le găsiți în materialul de față.

Vin în sprijinul pomicultorilor cu informații și fotografii ale acestui acarian extrem de dăunător.

Acarianul galicol al mugurilor de prun a fost identificat și raportat pentru prima dată de către Nalepa în anul 1980 la prun [Nalepa, 1890]. Pe lângă prun, mai atacă caisul, piersicul, cireșul, migdalul. Este un acarian oligofag (nutriție restrânsă la un număr limitat de specii). Aparent, este limitat la gazde din genurile Prunus și Cotoneaster [Jeppson et al., 1975].

La nivel mondial sunt raportate daune la migdal, cais și prun, cu mențiunea că, cele mai mari prejudicii le aduce migdalului [Temreshev et al., 2016].

 

Cum recunoaștem atacul acestui acarian Eriophyd

 

La prun, dar și la celelalte specii pomicole atacate, acarienii formează gale foarte mici, rotunde cel mai adesea sau neregulate uneori, cu diametrul de 1,3 - 1,8 mm. Galele se formează de jur împrejurul mugurilor, ramurilor, cicatricilor (sub formă de inele suprapuse), deformându-i în cele din urmă. Pot fi solitare sau grupate în jurul mugurilor. Galele noi au culoare roșie. Mai târziu capătă culoare gri, maro sau chiar neagră și au consistență lemnoasă. În interiorul galelor trăiesc acarienii [Li et al., 2021].

Forma cea mai gravă de atac este la lăstarii fructiferi. În astfel de situații, producția va fi scăzută.

Acalitus phloecoptes este un acarian Eriophyd considerat un dăunător important din punct de vedere economic. Prin modul de hrănire, acești acarieni sunt capabili să afecteze creșterea și fiziologia plantelor pe care trăiesc [Larson et al., 1998; Van Leeuwen et al., 2010; Li et al., 2021]. Datorită galelor lemnoase formate, lăstarii vegetativi și fructiferi se pot usca. Mugurii acoperiți de gale vor muri și ei. În timp, ramurile tinere se usucă, iar pomii atacați se devitalizează și chiar pot muri în câțiva ani [Ben - David et Shamian, 2011]. Există câteva soiuri recunoscute pentru rezistența la acești acarieni.

Acarieni de culoare ivorie în interiorul galei

Acarieni de culoare ivorie în interiorul galei

La soiurile sensibile, impactul economic poate fi ridicat, deoarece dăunătorul duce la reducerea producțiilor. Pierderi importante în producție se înregistrează mai ales la migdal și la cais. Acarianul galicol al mugurilor produce daune mari la cais în întreaga lume, fiind prezent în Europa, America de Nord și de Sus, Asia de Est [Castagnoli et Oldfield, 1996].

 

Aspecte generale despre biologia și modul de răspândire al acestui acarian Eriophyd

 

Acarianul galicol al mugurilor de prun supraviețuiește peste anotimpul de iarnă în gale, sub formă de adult (femele), ouă și nimfe. Unele studii arată prezența adulților în procent de 70%, nimfe 15% și ouă 13% [Li et al., 2021]. Primăvara, când temperaturile cresc, galele se crapă, iar acarienii ies și caută muguri noi pe care îi infestează. De obicei, migrarea din gale se face în timpul nopții. Pe măsură ce mugurii sunt atacați, noi gale se formează de jur împrejurul lor. Din cauza asta, mugurii se deformează și mor. În aceste gale acarienii se înmulțesc. Acarianul poate avea câteva generații pe an [Jeppson et al., 1975]. Într-o singură gală pot trăi sute și chiar mii de acarieni care proliferează în timpul verii [Sternlicht et al., 1973]. 

Gale ale acarianului Acalitus phloeocoptes. Printre ele se observă și ouă de afide

Gale ale acarianului Acalitus phloeocoptes. Printre ele se observă și ouă de afide

În timpul verii are loc depunerea ouălor. Fiecare femelă depune câte un ou în fiecare zi timp de 20 - 25 de zile. După Jeppson et al. (1975), femelele de Acalitus phloeocoptes pot produce între 700 - 850 ouă.

Vara, o nouă generație se formează cam la trei săptămâni. Toamna reproducerea se oprește. O gală poate conține aproximativ între 4000 - 5000 de acarieni [Diekmann et al., 2019].

Ou de afide printre gale

Ou de afide printre gale

După Vacante (2016), femelele adulte au aproximativ 0,15 mm lungime, sunt albe și au corpul vermiform. Alți autori arată că, acarienii femele au formă vermiformă și culoare cel mai adesea ivorie. Partea anterioară a corpului este mai largă și are formă de morcov. Ouăle au culoare albă și sunt ovale. Acarianul adult este albicios, de aproximativ 0,13 - 0,15 mm lungime [Sternlicht et al., 1973; Li et al., 2021]. Pot fi observate și alte culori, roz și violet, de exemplu (observație personală).

În general, acești acarieni sunt microscopici, au până la 0,15 mm în lungime sau chiar mai puțin, formă cilindrică, vermiformă și doar două perechi de picioare. Fără microscop sunt foarte greu de observat. De regulă, nu sunt observați decât atunci când galele sunt formate. Galele se văd foarte bine în timpul iernii când pomii nu au frunze.

Acalitus phloeocoptes este răspândit în principal cu ajutorul vântului și al insectelor în timpul primăverii când ies din gale [Sternlicht et al., 1973; Jeppson et al., 1975; Li et al., 2021]. Păsările pot fi implicate și ele în dispersarea dăunătorului.

Potențialul de reproducere și răspândire al acestui acarian este unul ridicat. Migrația prelungită și rata ridicată de reproducere sunt strategii de supraviețuire de succes ale acarianului Acalitus phloeocoptes.

Secțiune în gale. Se observă culoarea violacee

Secțiune în gale. Se observă culoarea violacee

 

Combaterea dăunătorului

 

Dăunătorul poate fi ținut sub control dacă este descoperit la timp.

Lăstar cu muguri înconjurați de gale

Lăstar cu muguri înconjurați de gale

Profilactic, se recomandă tăierea lăstarilor infestați în timpul iernii când galele pot fi observate ușor. După tăiere, ramurile cu muguri infestați trebuie scoase din livadă. O metodă bună, ecologică este solarizarea acestor ramuri. Ele pot fi introduse în saci de plastic care pot fi lăsați apoi la soare o perioadă de timp. Temperatura ridicată care se formează în interior va omorî acarienii. După această operație sacii pot fi aruncați la gunoi [Vacante, 2016].

Chimic, se recomandă două tratamente. Ele ar trebui să fie efectuate la momentul migrării femelelor din galele în care au iernat și la începutul formării galelor [Vacante, 2016]. Pot fi efectuate stropiri cu sulf umectabil sau cu abamectin. Abamectinul (Vertimek una din denumirile comerciale) este omologat în România pentru combaterea acarienilor eriophyzi, nu se specifică pentru care. Temreshev et al. (2018) a obținut rezultate foarte bune în combatere cu abamectin. Pentru eficiență ridicată, tratamentele trebuie sincronizate cu ieșirea adulților din gale primăvara, înainte de formarea noilor gale. Cel mai bun moment pentru efectuarea primului tratament este la dezmugurit când acarienii încep să iasă din gale [Diekmann et al., 2019].

Studii realizate de Lacasa et al. (1990) în Spania la prun au arătat că femelele adulte de Acalitus phloeocoptes migrează din gale de la sfârșitul lunii martie până la începutul lunii mai. Ei au observat primii acarieni la data de 2 aprilie. Aceasta este perioada în care pot fi efectuate tratamentele pentru a omorî acarienii. Autorii arată că cele mai eficiente au fost tratamentele de la începutul lunii aprilie care au redus infestarea cu 95% [Lacasa et al., 1990]. Tratamentele de la sfârșitul lunii aprilie nu au fost eficiente, mortalitatea înregistrată fiind de 30%.

Tratamentele de iarnă nu controlează acest dăunător.

În caz de infestare se recomandă ca materialul de înmulțire să nu fie scos din livezi sau pepiniere pentru a preveni răspândirea dăunătorului.

finala

Bibliografie

Ben-David, T. and Shamian, S. 2011, European plum galls caused by the Plum tree bud mite, Acalitus phloeocoptes. Alon Hanotea 65: 26 - 28 (in Hebrew).
Castagnoli, M., Oldfield, G. N., 1996, Other Fruit Trees and Nut Trees. Chapter in: Eriphyoid Mites - Their Biology, Natural Enemies and Control, 543 - 559.
Diekmann L., Gazula A., Grothe K., 2019, Plum gall mite: An emerging pest in the Greater Bay area, UCCE Santa Clara Publication, Published March 2019, Revised September 2021, 5 p., accesat la data de 01.03.2022.
Jeppson, L. T., Keifer, H. H, Baker, E. W., 1975, Mites Injurious to Economic Plants. University of California Press, 468 - 469.
Lacasa A., J. Torres, M. C. Martínez, 1990, Acalitus phloeocoptes (NALEPA) (Acarina: Eriophidae) plaga del ciruelo en el Sureste español. Bol. San. Veg. Plagas, 16 (1): 285 - 295.
Larson K. C., 1998, The impact of two gall - forming arthropods on the photosynthetic rates of their hosts. Oecologia. 1998; 115 (1 – 2): 161 – 166.
Li S., Khurshid M., Yao J., Zhang J., Dawuda M. M., Hassan Z., et al. (2021),  Interaction of the causal agent of apricot bud gall Acalitus phloeocoptes (Nalepa) with apricot: Implications in infested tissues. PLoS ONE 16 (9): e0250678. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0250678.
Nalepa, A., 1889, Beitrage zur systematik der phytoptiden. K. Akad. der Wiss. Wien, Math.- Nat. Cl. Sitzber. Abt. 1, 98 (1 - 3): 112 - 156.
Nalepa A., 1890, Zur Systematik der Gallmilben. Sitzungsberichte; (99): 40 – 69. http://dx.doi.org/10.5962/bhl.title.60847, accesat la data de 20.02.2022.
Sternlicht, M., Goldenberg, S. and Cohen. M., 1973, Development of the plum gall mite, Acalitus phloeocoptes (Eriophyidae). Annales de zoologie - écologie animale 5: 365 - 377.
Temreshev, I. I., Kopzhasarov, B. K., Slyamova, N. D., Beknazarova, Z. B., & Darubayev, A. A., 2018, First records of invasive pests Almond bud mite Acalitus phloeocoptes (Nalepa, 1890) (Acari, Trombidiformes, Eriophyidae) in Kazakhstan. Acta Biologica Sibirica, 4 (4), 6-11.
Vacante, V., 2016, The handbook of mites and economic plants. CAB International, 314 - 317.
Van Leeuwen T., Witters J., Nauen R., Duso C. and Tirry L., 2010, The control of eriophyoid mites: state of the art and future challenges. Exp. Appl. Acarol.; 51 (1 – 3): 205 – 224.

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, CSIII Laborator de protecția plantelor SCDA LOVRIN, Șef lucrări USAMVB Timișoara

Puteți accesa articolul și pe www.scdalovrin.com la secțiunea „Articole de informare”.

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Publicitate

agri trade summit

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

FMC banner site

T7 S 300x250 PX

Banner Corteva 2020

 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista