Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță că până la data de 15 decembrie 2023 inclusiv, se depun, la Centrele judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului, cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2024, cereri avizate de către Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ).

Valorile maxime ale ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei sunt:

• 60 lei/cap pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine;

• 35 lei/cap pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine;

• 100 lei/cap pentru rasele de animale din speciile porcine.

Valorile maxime ale ajutorului de stat pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sunt:

• 140 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte şi 60 lei/cap în cazul controlului producţiei de carne pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline;

• 35 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte, 35 lei/cap în cazul producţiei de carne, 30 lei/cap în cazul producţiilor de lână pentru rasele cu lână fină şi 36 lei/cap în cazul producţiei de pielicele pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine.

Ajutorul de stat este reglementat prin OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor.

Documente necesare

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi  însoţită de următoarele documente:

• Dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

• Acreditarea solicitantului pentru efectuarea serviciului de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei/recunoașterea ca societatea de ameliorare a solicitantului în scopul desfășurării unui program de ameliorare cu animale de reproducție de rasă pură înscrise în registrul genealogic condus sau înființat de aceasta și decizia de aprobare a programului/programelor de ameliorare derulate la rasa/rasele pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

• Lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de întocmire și menținerea registrelor genealogice, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;

• Copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terță desemnată în programul de ameliorare aprobat, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

• Lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

• Copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

• Declarația pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiează sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

• Dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

• Acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau autorizarea ca parte terță pentru efectuarea testării performanțelor, eliberată de ANZ;

• Lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona “întreprindere nou-înfiinţată”;

• Copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terță desemnată în programul de ameliorare aprobat sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

• Lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

• Copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

• Declarația pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiează sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Documentele privind cele două cereri vor purta sintagma „conform cu originalul”, însușite prin semnătura solicitantului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 25 martie – 29 aprilie 2022, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) primește Cererile de sprijin privind depozitarea privată a cărnii de porc.

Stocarea privată a cărnii de porc este un sprijin acordat în situaţia în care preţul mediu de piaţă pentru carcasele de porc se afla sub preţul de referinţă aşa cum este stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu impact negativ semnificativ în sector.

Ajutorul se acordă operatorilor care, într-un termen determinat, retrag de pe piaţă o cantitate de carne de porc, fixată în prealabil, proaspătă sau refrigerată, pe care o menţin în stoc, fără schimbarea depozitului, pe o perioada prevăzută într-un contract.

Beneficiarii ajutorului sunt toate persoanele fizice autorizate, II, IF sau persoane juridice, plătitori de TVA, stabilite pe teritoriul Comunitar şi care:

• Desfăşoară activitatea în sectorul cărnii şi/sau cel al creşterii animalelor şi sunt înscrişi în Registrul Comerţului;

• Dispun în vederea stocării de instalaţii corespunzătoare autorizate sau au încheiate contracte de depozitare în acest sens;

• Dispun de autorizaţie sanitar – veterinară.

Ajutorul pentru stocare privată se acordă numai pentru cantitățile de carne proaspătă sau refrigerată care nu au fost încă depozitate.

O cerere de sprijin se va referi la o singură categorie de produs care urmează să fie depozitată pe o perioadă de 60, 90, 120 sau 150 de zile.

Cantitatea aferentă unei cereri se va depozita într-un singur depozit.

Fiecare cerere de sprijin trebuie să acopere o cantitate minimă de cel puțin 10 tone pentru produsele dezosate și 15 tone pentru alte produse.

Lista produselor eligibile precum și cuantumurile pentru fiecare perioadă de depozitare sunt prevăzute în Anexa din Regulamentul (UE) nr.470/2022.

În conformitate cu Regulamentul Delegat (UE) nr. 1238/2016, la depunerea cererii de sprijin, solicitanții trebuie să depună și dovada constituirii unei garanții egală cu 20% din cuantumul ajutorului solicitat.

Valoarea garanţiei se stabileşte în euro şi va fi convertită în monedă naţională la ultimul curs de schimb al Băncii Centrale Europene înainte de prima zi a lunii în cursul căreia se produce faptul generator.

Faptul generator al cursului de schimb este data la care se depune garanția.

Cursul de schimb aplicabil pentru cererile de sprijin depuse până la data de 31 martie 2022, este cursul comunicat de BCE în Jurnalul Oficial (UE) la data de 28 februarie 2022, respectiv 4,9484 lei/euro.

Pentru cererile de sprijin depuse până la data de 29 aprilie 2022, cursul de schimb aplicabil va fi cel din data de 31 martie 2022.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Grupul Farmavet, important integrator de servicii veterinare din România (producție de produse medicamentoase și biologice de uz veterinar, producție de nutrețuri combinate – distribuție – retail), a încheiat anul 2020 cu aproximativ 45 de milioane de euro cifra de afaceri, reprezentând o creștere de 20% față de anul anterior. Pe lângă rezultatele în creștere, Grupul Farmavet a început anul 2021 cu un nou model de business, cu o echipă completă de management și cu o activitate reorganizată, pregătită pentru dezvoltare și adaptare la noile cerințe ale pieței autohtone și internaționale.

Anul 2020 a fost unul de schimbări profunde în cadrul grupului, care a trecut de la un model de business antreprenorial, la unul corporate, în paralel cu redefinirea viziunii de business. „Unul dintre obiectivele majore în acest proces a fost maximizarea sinergiilor din grup astfel încât să intrăm în 2021 cu o platformă solidă care să permită dezvoltarea portofoliului de produse și de servicii oferite, precum și modernizarea facilităților de producție”, a declarat Irina Roșu, CEO Grup Farmavet. 

Pe lângă adaptarea activității la realitatea pandemică, astfel încât furnizarea produselor și serviciilor oferite de grup să nu fie întreruptă în niciun moment, toate departamentele au fost supuse unui amplu proces de reorganizare, atât din punct de vedere procesual, cât și din punct de vedere uman, cu atragerea unui număr impresionant de noi competențe și talente.

Crearea unei identități vizuale a grupului este tocmai expresia transformărilor profunde inițiate în 2020. Procesul de rebranding marchează noua paradigmă a grupului, cu obiective și strategii distincte ale celor trei divizii comerciale (vânzări naționale en gros, vânzări naționale cu amănuntul, vânzări export), dar și ale celor trei divizii de producție (medicamente, vaccinuri și furaje nutriționale). Astfel, diviziile comerciale și de producție vor avea identități vizuale distincte, generate de misiunea și de valorile asociate fiecăreia. Acestea susțin filosofia însușită a grupului, sumarizată în deviza „Facem bine făcând bine”.

Planuri ambițioase pentru 2021

În 2021, Farmavet și-a propus menținerea trendului de creștere de peste 20% a cifrei de afaceri față de anul trecut și, totodată, dublarea profitabilității care să permită companiei susținerea efortului investițional semnificativ pe care îl are în plan în acest an. „Investiții consistente sunt necesare pentru intensificarea procesului de digitalizare, de automatizare în toate segmentele de activitate (fabrici, depozite, logistică), precum şi de actualizare şi modernizare a tuturor proceselor de asigurare şi control al calităţii. Numai așa putem să ne urmăm viziunea de a deveni etalonul pieței naționale de medicină veterinară și să fim alături de toți clienții noștri cu produse și servicii de înaltă calitate, accesibile atât din punctul de vedere al prețului, dar și din perspectiva disponibilității la nivel național”, a adăugat Irina Roșu.

În acest an, Grupul Farmavet își propune să surprindă piața cu un portofoliu lărgit de produse pentru animalele de producție din ferme și gospodării, dar și cu extinderea portofoliului de produse medicamentoase, de îngrijire și nutriție pentru animalele de companie.

Divizia de vânzări en gros a fost reinventată la începutul acestui an, cu politici comerciale actualizate și cu echipe de vânzări cu competențe personalizate pentru fiecare categorie de clienți (ferme, farmacii, cabinete/clinici, medici concesionari etc).

Totodată, grupul aduce o abordare nouă, integrată, a diviziei de retail. Astfel, rețeaua actuală de peste 170 de farmacii veterinare va continua să crească atât ca acoperire națională, cât și din punct de vedere al conceptelor oferite. „Ne concentrăm foarte mult pe această abordare holistică a competențelor Grupului Farmavet pentru a putea genera noi servicii integrate cu valoare adaugată pentru clienți. Începutul acestui an ne găsește pregătiți cu noi competențe, noi game de produse, un portofoliu extins de servicii și cu inițiative multiple de modernizare și eficientizare a facilităților de producție”, a concluzionat Irina Roșu.

Despre Grupul Farmavet

În cadrul Farmavet Group sunt companiile Farmavet, Pasteur Filiala Filipești și FNC Nutriție Pietroiu.

Un reper al industriei locale, cu o istorie care începe acum 125 de ani, odată cu înfiinţarea Institutului de Seruri şi Vaccinuri Pasteur la Bucureşti, Grupul Farmavet marchează în prezent mai mult de 20 de ani de existență modernă, investiții și extindere cu o activitate integrată de producție și comercializare.

Producția de vaccinuri și medicamente de uz veterinar se desfășoară în trei fabrici certificate GMP (o fabrică de vaccinuri la București și două fabrici de medicamente la Filipeștii de Pădure). Producția este completată de o a patra fabrică de nutrețuri și furaje situată în Borcea. Întreaga producție este preluată în rețeaua de distribuție și de lanțul de farmacii proprii, ambele gestionate de Farmavet.

Din 2019, grupul beneficiază de susținerea fondului de investiții China Central and Eastern Europe Investment Co-operation Fund II prezent pe 16 piețe din regiune cu angajamente de peste 1,2 miliarde USD.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Pentru prima dată în cei peste trei ani și jumătate de la apariția pestei porcine africane (PPA) pe teritoriul României, instituțiile cu rol în gestionarea acestei boli s-au așezat la masă și au decis să își asume împreună un plan esențial pentru stoparea și controlul PPA, transmite Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România. APCPR salută publicarea în transparență decizională a proiectului de OUG pentru aprobarea Planului de măsuri de urgență pentru supravegherea, prevenirea și controlul pestei porcine africane în România și pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

De la începutul anului 2021, România a înregistrat 281 de noi focare de boală la porcul domestic, din care aproximativ 97% se regăsesc în gospodăriile populației, fapt ce prefigurează un viitor întunecat pentru producția de porcine din România, cu afectarea economică a tuturor fermierilor și tipurilor de exploatații, indiferent de mărime sau sistem de creștere, cu un impact social care cu greu va putea fi depășit în următorii ani, se precizează într-un comunicat de presă transmis redacției Revista Fermierului de către APCPR.

Proiectul de OUG pune în practică măsurile recomandate de misiunile de audit ale Comisiei Europene din perioada 2018-2020 și cele pe care membrii asociației le-au solicitat și le consideră necesare pentru controlul și stoparea bolii atât la porcul domestic, cât și la mistreți. Prin acest proiect de act normativ se va reglementa modul în care se pot produce și comercializa porci în diverse sisteme de creștere și în toate tipurile de exploatații existente pe teritoriul României și se vor adopta reguli cu privire la gestionarea mistreților, aceștia fiind unul dintre principalii vectori de difuzare și menținere a bolii în teritoriu. „Proiectul de OUG stabilește atribuții și competențe pentru fiecare autoritate a statului cu rol în gestionarea bolii. Astfel, toate autoritățile naționale și locale trebuie să își asume atribuțiile și competențele ce le revin, să elaboreze norme de aplicare care să fie puse în practică cât mai urgent, într-un efort conjugat de combatere a PPA. Proiectul de OUG publicat în transparență decizională reprezintă pentru fermieri primul semnal de intrare într-o normalitate europeană și, la acest moment, singura speranță pentru securizarea producției de carne la nivel național și evitarea falimentului.”

APCPR solicită autorităților adoptarea în regim de urgență a acestui act normativ și publicarea normelor de aplicare în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a proiectului de OUG.

Proiectul de OUG poate fi consultat aici: http://www.ansvsa.ro/wp-content/uploads/2021/03/Modif_1_Proiect_OUG_plan_masuri_PPA_si_modif_Lege_407_2006-18.03.2021.pdf

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În perioada 8 - 21 februarie 2021 se depun cererile de plată pentru Măsura 14 „Bunăstarea animalelor” - pachetul a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR 2014 – 2020, informează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Cererea de plată va fi completată online individual prin accesarea site-ului www.apia.org.ro, iar după tipărire, verificare și semnare se depune la Centrul judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe a cărui rază teritorială se află sediul social al solicitantului sau pe raza teritorială a judeţului unde este exploatația cu capacitatea de producţie cea mai mare.

Cererile de plată pentru Măsura 14 „Plăţi în favoarea bunăstării animalelor” cuprind angajamentele şi informaţiile aferente tuturor exploataţiilor cu cod ANSVSA deţinute de un solicitant, indiferent pe raza cărui judeţ îşi desfăşoară activitatea solicitantul și se depun însoţite de:

• Copie CUI/CIF, după caz;

• Documente care atestă calitatea de fermier activ: documente privind înregistrarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) - cod CAEN/act de înființare/act constitutiv/statut din care reiese că are activitate agricolă (că desfăşoară activitate agricolă cu codul CAEN 0146 – Creșterea porcinelor, respectiv CAEN 0147 – Creșterea păsărilor) și/sau 0150 - Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor). În cazul în care, din documentele stipulate mai sus, nu reiese activitatea agricolă, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea condiției de fermier activ: Situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, din care rezultă venitul total realizat în anul anterior anului depunerii cererii de plată; Formularul „Date informative” (cod 30) care cuprinde indicatorul „venituri din activităţi agricole”; Formularul „Situaţia veniturilor şi cheltuielilor” (cod 20) care cuprinde indicatorul „venituri totale”;

• Copie buletin/carte de identitate al/a titularului/administratorului/reprezentantului legal/împuternicitului;

• Copie/copii autorizaţie/ii sanitar-veterinară/e pentru fiecare exploataţie deţinută înscrisă în cererea de plată. Copia/copiile autorizaţiei/iilor sanitar-veterinară/e poate/pot fi depusă/e de către beneficiar o dată cu primul decont/documente justificativ/e pe care îl înregistrează la CJ APIA în anul respectiv de angajament. Dacă autorizația este eliberată după data depunerii cererii de plată, aceasta trebuie să fie în vigoare la data populării exploatației;

• Graficul de livrare estimat anual;

• Graficul de populare estimat anual;

• Document coordonate bancare;

• Împuternicire şi copii după actele de identificare ale împuternicitului, dacă este cazul;

• Declarații și angajamente pentru bunăstare și specifice subpachetelor.

În plus față de documentele mai sus menționate, se depun, în funcție de pachetul solicitat și documentele de mai jos.

Pentru pachetul a) Porcine

• Copia schiţei grajdului/halei pentru fiecare exploataţie cu cod ANSVSA (din care să reiasă adresa, suprafaţa spaţiilor de cazare/spaţiul maxim de cazare pe compartiment/boxă). Din suprafața totală respectivă se exclude suprafața spațiilor de hrănire și adăpare așezate pe podea, stâlpii, aleile, alte spații nedestinate creșterii pentru toate categoriile de porcine;

• Pe copia schiței fermierul va menționa instrumentul/aparatul cu care au fost efectuate măsurătorile înscrise în schițele depuse și toleranța acestuia în conformitate cu fișa tehnică (carte tehnică) a aparatului/instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile;

• Copii ale documentelor care fac dovada că beneficiarul are la dispoziție echipamente specializate de măsurare și control a calității aerului şi acestea sunt la dispoziţie în exploataţie în vederea monitorizării zilnice a pulberilor (prin prezentarea unui document de achiziție sau a unui contract de comodat sau a unui alt document);

• Copia documentului care atestă funcționarea în parametrii tehnici a echipamentului specializat de măsurare și control a calității aerului.

Pentru pachetul b) Păsări

• Copia notificării către DSVSA referitoare la densitatea practicată;

• Copia schiţei halelor pentru fiecare exploataţie cu autorizaţie sanitar-veterinară din care să reiasă adresa, suprafaţa spaţiilor de creștere utilă. Din suprafața totală respectiv suprafaţa cuştilor/ compartimentelor se exclude suprafaţa echipamentelor de hrănire şi adăpare așezate pe podea, stâlpi, alte spatii nedestinate creșterii pentru toate categoriile de păsări, inclusiv a cuibarelor în cazul găinilor ouătoare în sistem alternativ la sol a cuibarelor pentru găinile de reproducție rase grele și spațiul aferent cocoșilor pentru categoria de găini de reproducție rase grele. Având în vedere că suprafața minimă obligatorie pe cap de găină ouătoare în sistem de creștere în cuști îmbunătățite include și suprafața cuibarului (750 cmp/cap găină), la calcularea suprafeței necesare pentru respectarea condițiilor de bunăstare superioară se măsoară suprafața totală a cuștii care include și suprafața cuibarului rezultând astfel o suprafață de 825 cmp/cap pentru subpachetul de densitate 10%, respectiv 862 cmp/cap pentru subpachetul de densitate 15%. Pe copia schiței halelor fermierul va menționa aparatul cu care au fost efectuate măsurătorile înscrise în schițele depuse și toleranța acestuia în conformitate cu fișa tehnică (carte tehnică) a aparatului/ instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile;

• Copia documentului care atestă că aparatul de măsurare a noxelor în vederea monitorizării acestora zilnice este la dispoziţie în exploataţie;

• Copia documentului care atestă funcționarea în parametrii tehnici a aparatului de măsurat noxe.

Călin Matieș solicită redeschiderea târgurilor de animale și crearea unui plan de măsuri tehnico-sanitare care să permită acest lucru în deplină siguranță pentru toată lumea. În acest sens, senatorul PSD de Alba a trimis astăzi, 20 ianuarie 2021, o scrisoare președintelui ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor) – Robert Chioveanu.

Reamintim că actualul senator Călin Matieș este producătorul renumitului produs recunoscut la nivel european – „Pita de Sântimbru” și cel care a avut inițiativa înființării Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, organizație pe care a condus-o până la preluarea mandatului de parlamentar, în decembrie 2020.

„Solicit măsuri urgente pentru redeschiderea târgurilor de animale în condițiile respectării tuturor măsurilor de prevenire a răspândirii noului coronavirus. Totodată, solicit identificarea de soluții pentru prevenirea extinderii pestei porcine africane astfel încât crescătorii de animale să nu mai aibă de suferit”, scrie Călin Matieș în scrisoarea către președintele ANSVSA.

Afectată de pandemia de COVID-19, România se află din nou sub incidența răspândirii cazurilor de pestă porcină africană, ceea ce afectează buna desfășurare a activităților de comercializare a animalelor în spațiul rural.

Prin menținerea suspendării activității târgurilor, crescătorii de animale nu-și pot comercializa produsele, situație agravată și de faptul că numărul abatoarelor este insuficient la nivel național, existând județe neacoperite. Apoi, transportarea animalelor către abatoare este îngreunată nu doar de distanțele mari care trebuie parcurse, ci și de necesitatea transportării cu automobile autorizate de DSVSA.

„În acest context, crescătorii de animale și oamenii din mediul rural sunt constrânși de intermediari să reducă prețurile pentru comercializarea animalelor până la un nivel la care riscăm să îngenunchem . În România sunt zone rurale de munte, ca în județul Alba – de pildă, și fac referire în mod special la Munții Apuseni, unde oamenii trăiesc doar din creșterea animalelor, iar dacă mai continuă să fie ținute închise târgurile de animale există riscul ca aceste zone deja defavorizate să se depopuleze”, este de părere senatorul de Alba.

În opinia lui Călin Matieș, o strategie de monitorizare a focarelor de pestă porcină africană, la nivel național, care să permită deschiderea târgurilor și să corespundă nevoilor crescătorilor de animale, este imperios necesară. „O primă soluție ar fi să putem stabili scenarii graduale pentru fiecare localitate în parte, cu zone verzi, galbene și roșii, în funcție de gradul de răspândire a pestei porcine africane. Târgurile ar putea fi redeschise în zonele verzi (zero cazuri/focare PPA), inclusiv pentru comercializarea porcinelor; în zonele galbene (sub 5 cazuri/focare PPA) ar putea fi comercializate animalele exceptând porcinele, urmând ca doar în zonele roșii (peste 5 cazuri/focare PPA) târgurile să rămână închise. Suplimentar proveniența animalelor ar putea fi certificată prin verificarea crotaliilor de un medic veterinar, prezent în fiecare târg. Astfel se poate avea un control asupra gestionării și monitorizării numărului de animale, cât și asupra modalităților actuale de comercializare ale acestora, inclusiv în ceea ce privește porcinele, unde o mare parte din exemplare nu sunt înregistrate din lipsa subvențiilor.”

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) și Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) solicită, printr-o scrisoare adresată Executivului de la București, alocarea fondurilor bugetare pentru implementarea tuturor actelor normative menite să sprijine sectoarele de creștere a porcinelor și a păsărilor. „Criza privind sănătatea publică prin care trece și România afectează aceste sectoare într-o măsură ridicată, punând în pericol funcționarea și chiar existența acestora pe termen scurt și pe termen mediu. Suntem într-o situație extrem de dificilă din punct de vedere financiar și epidemiologic și un sprijin real din partea guvernului este reprezentat doar de alocarea sumelor prevăzute de cadrul legislativ în vigoare”, se arată în scrisoarea trimisă de cele două organizații profesionale inclusiv ministrului Agriculturii, Adrian Oros.

Crescătorii de porci se confruntă cu probleme legate de preț, răspândirea continuă a pestei porcine africane, mulți dintre ei fiind în pragul falimentului sau chiar în faliment. Până în prezent, pierderile totale ajung la un miliard de euro. „În ultimii trei ani au fost sacrificați/eutanasiați 600.000 de porci, urmare a infectării cu pestă porcină africană, iar 86% dintre aceștia au fost sacrificați de fermele comerciale, principalii furnizori de carne de porc în comerțul intern. Totodată, au fost ucise circa 47.000 de scroafe din fermele comerciale, ceea ce reprezintă un deficit suplimentar de două milioane de purcei pentru îngrășare, pe care va fi necesar să îi importăm. Sectorul are nevoie de investiții pentru a putea asigura aprovizionarea cu purcei pentru fermele de îngrășare și pentru a produce carne de porc pentru consum”, precizează Ioan Ladoși, președintele APCPR. În condițiile actuale, producătorii locali de carne de porc pot asigura doar 30% din necesarul pentru consumul intern, România fiind în situația de a importa restul de 70% pentru a asigura securitatea alimentară a populației.

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România solicită alocarea fondurilor pentru aplicarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție care să acopere toate cererile depuse până în acest moment și aprobarea modificărilor propuse pentru a putea fi implementate; asigurarea unui ajutor de stat fermelor de creștere și îngrășare pentru a putea produce la capacitate maximă și pentru despăgubirea pierderilor de venit datorate crizei COVID, precum și sprijinirea asociațiilor profesionale prin crearea unui cadru legislativ corect și predictibil (norme de aplicare la Legea nr. 123/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului emisă de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ordin pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de biosecuritate în exploatațiile de porcine emis de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Legea 204/2008 privind protejarea exploatațiilor agricole emisă de Ministerul Agriculturii).

Referitor la sectorul avicol, producția este încă insuficientă, valoarea importurilor este uriașă, iar producția de ouă pentru consum este subdezvoltată. „În timp ce fermierii vând la poarta fermei cu cele mai mici prețuri din UE, sub valoarea costurilor de producție, și acumulează stocuri mari, comerțul intracomunitar cu carne de pasăre și ouă de consum, de calitate îndoielnică și la prețuri de dumping, continuă, accentuând situația grea a sectorului avicol. În timp ce prețurile la poarta fermei s-au redus continuu din decembrie 2019 până în iunie 2020, conform Observatorului Prețurilor UE, Indicele Prețului de Consum (prețul la consumator), conform INS, a crescut continuu, la sfârșitul lunii iunie 2020 acesta a înregistrat o creștere cu 2,5% la consumator. Deși prețul la poarta fermei la ouă de consum s-a redus cu 26% prețul la consumator a scăzut doar cu 4%. Atragem atenția că pe fondul pandemiei de COVID-19, efectivele de păsări din România s-au redus cu circa 20% până la jumătatea anului 2020 și, dacă circulația materialului biologic avicol va fi din nou restricționată în UE, producția poate scădea chiar și cu 40%”, arată Ilie Van, președintele UCPR.

Uniunea Crescătorilor de Păsări din România solicită acordarea de sprijin imediat în conformitate cu legislația UE pentru: subvenționarea depozitării produselor avicole; ajutor pentru fermierii care nu pot popula din cauza reducerii pieței produselor avicole și ajutor pentru dezvoltarea fermelor de reproducție – incubație – creștere, conform legislației în vigoare.

Lipsa sprijinului autorităților va duce în mod cert la falimentul acestor sectoare cu efecte dezastruoase atât economice, cât și în asigurarea necesarului pentru consumul intern, susțin reprezentanții APCPR și UCPR.

PROF. UNIV. EMERIT DR. ING. DR. H. C. VALERIU TABĂRĂ, PREȘEDINTE ACADEMIA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI SILVICE (ASAS):

În data de 17 iunie 2020 a fost adoptată în Camera Deputaților Legea de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, modificări cunoscute sub denumirea de „Legea mirosului‟. În Expunerea de motive, inițiatorii legii arată că „Legea Mirosurilor este un instrument mult-așteptat de către cetățenii din toată țara, oameni ajunși în situația în care nu pot deschide ferestrele, nu pot ieși în parcuri, nu pot beneficia de dreptul fundamental la aer curat, din cauza poluării olfactive generate de activitatea unor operatori industriali, ferme zootehnice sau gropi de gunoi, amplasate în proximitatea zonelor rezidențiale”.

Cu privire la fermele zootehnice, subiectul nu este nou, deoarece în ultimii ani a existat tendința realizării unor construcții civile în apropierea exploatațiilor zootehnice, deși multe dintre acestea pe fonduri europene, cu respectarea tuturor normelor de mediu în vigoare. La data respectivă, când au fost realizate casele de locuit, „oamenii care nu pot acum deschide ferestrele pentru a putea beneficia de dreptul fundamental la aer curat” nu au fost deranjați de problema disconfortului olfactiv, pentru că unitățile zootehnice erau acolo. Nicio fermă zootehnică nu a fost construită lângă zone rezidențiale, ci invers. Facem precizarea că toate unitățile zootehnice construite în timp, atunci când au fost realizate, au avut avizele și aprobările necesare conform legislației în vigoare la data respectivă (disciplina în construcții, mediu etc.).

Considerăm că inițiatorii legii ar fi trebuit să solicite, în prealabil, și efectuarea verificărilor necesare pentru toate construcțiile civile și complexele rezidențiale, dacă la data realizării construcției au avut toate avizele, autorizațiile și aprobările necesare, pentru amplasarea acestor construcții, ținând cont de faptul că în zonă existau exploatații zootehnice care funcționau acolo de foarte mulți ani, dacă au respectat legislația în domeniu.

Apariția acestui act normativ, care face referire și la fermele zootehnice fără a consulta specialiști și experți în domeniu și care a creat numeroase discuții în spațiul public, arată, dacă mai era necesar, modul în care a fost tratată și abordată zootehnia românească în ultimii 30 de ani, neluându-se în seamă rolul fundamental în securitatea alimentară a cetățenilor români. Au scăzut drastic efectivele de animale, s-a redus numărul exploatațiilor și al producțiilor, suntem dependenți de import și, în același timp, la insecuritate și creșteri de prețuri ale produselor animaliere de toate categoriile.

În țara noastră, valoarea producției zootehnice reprezintă în prezent circa 28 – 30% din valoarea globală a producției agricole, față de cel puțin 50% cât ar trebui să reprezinte în mod normal. Gripa aviară, pesta porcină africană, dar și altele, iar mai recent criza sanitară vor determina și mai mult scăderea producției zootehnice naționale, făcându-ne și mai dependenți de importuri. Asta ar mai lipsi acum, să închidem fermele zootehnice și pentru unele mirosuri, pe baza unor aprecieri subiective ale unora, în condițiile în care noi nici nu dispunem de aparatura și dotarea necesare pe teritoriul României, pentru determinarea disconfortului olfactiv, existând doar un laborator acreditat RENAR, la nivel central.

În domeniul protecției mediului, România are reglementări specifice, sunt norme de protecție a sănătății umane, precum și norme sanitar-veterinare, pe care toți crescătorii de animale din fermele familiale sau din fermele mai mari trebuie să le respecte. Fără discuție că este obligatoriu din partea agenților economici, a cetățenilor, respectarea legislației, a normelor tehnice privind protecția mediului, astfel încât să nu fie depășite limitele minime admise ale poluanților, privind solul, apa și calitatea aerului, care pot pune în pericol sănătatea umană.

În  țara  noastră, amplasamentele exploatațiilor agricole sunt reglementate de Legea  nr. 204  din  anul  2008  și  de Ordine ale Ministerului Sănătății (nr. 536/1997 și nr. 119/2014). Această lege stabilește păstrarea amplasamentelor exploatațiilor agricole care au fost înființate și funcționează cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Toate activitățile de creștere a animalelor sunt supuse normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, instituite prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014. Articolul 11 din OM nr. 119/2014 stabilește distanțele minime de protecție sanitară între teritoriile protejate și perimetrul unităților care produc disconfort și riscuri asupra sănătății populației. Controlul în acest caz este realizat de către Direcțiile de sănătate publică.

În zona de protecție sanitară a exploatațiilor agricole existente și care funcționează conform prevederilor legale se interzice eliberarea autorizațiilor de construcție și construirea clădirilor destinate locuințelor și altor obiective socio-economice. Zonele de protecție sanitară și distanțele minime de protecție sunt definite și stabilite de Norme de igienă și recomandările privind mediul de viață al populației, aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014. De ce nu s-au respectat și de ce nu se respectă? Este inadmisibil ce se întâmplă și mai ales cum se încearcă reglementarea – PRIN ABUZ!

În perimetrele limitrofe construcțiilor reprezentând exploatații agricole sau anexe gospodărești ale acestora, delimitate prin planuri urbanistice cu respectarea distanțelor de protecție în care s-a instituit un regim de restricții privind amplasarea de locuințe sau obiective socio-economice, solicitantul va obține avizul conform al Direcției pentru agricultura județeană, respectiv a municipiului București. Așa scrie Legea nr. 204/2008 privind protejarea exploatatiilor agricole

Deținătorii de exploatații agricole care au fost înființate și funcționează cu respectarea prevederilor legale și în perimetrul cărora s-au construit locuințe sau alte obiective socio-economice cu nerespectarea restricțiilor impuse de Ordinul Ministrului Sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației, cu modificările și completările ulterioare, pot iniția proceduri judiciare în vederea demolării acelor construcții neautorizate, sau a celor autorizate, fără respectarea prevederilor legale în vigoare, cu scopul exclusiv de a preveni și limita disconfortul și riscurile sanitare.

Încălcările grave ale unor legi nu pot fi rezolvate prin emiterea altor legi care să impună măsuri de forță împotriva acelora care, cu eforturi extraordinare, au construit sau au menținut în funcțiune unități producătoare de SECURITATE ALIMENTARĂ. Este incredibil ce se întâmplă în România. Chiar agricultura, producția alimentară și cei care o fac inclusiv la nivel de performanță au ajuns pe treapta cea mai de jos, ca importanță.

Pentru aplicarea acestei legi, este necesar să avem stabilite niște standarde și de luat niște măsuri, chiar și de organizare a teritoriului național, lucru care nu s-a făcut, care să prevadă prezența și concentrația mirosurilor în aerul înconjurător, precum și aparatura și dotarea necesară, care să poată constata depășirea unor valori minim admise.

Din informațiile pe care le deținem, în România există doar un sigur laborator acreditat RENAR pentru determinarea nivelului de miros prin olfactometrie dinamică, deținut de un Institut Național de Cercetare - Dezvoltare.

Considerăm că promulgarea acestui act normativ nu aduce beneficii protecției mediului, ci dimpotrivă, creează numeroase confuzii și posibile litigii și abuzuri, cu consecințe grave, nefiind posibilă verificarea tehnică a unei eventuale depășiri a disconfortului olfactiv.

În sensul celor spuse mai sus, cerem Președintelui României să nu promulge o astfel de lege, iar Parlamentului să reia analiza ei și să o respingă.

Așa-zisa „lege a mirosurilor” votată în parlament, la inițiativa unui deputat USR, a fost trimisă pentru promulgare președintelui României. Conform acestei legi, autoritățile administrației publice locale vor avea obligația să reglementeze, inclusiv prin interzicerea permanentă sau temporară, desfășurarea activităților generatoare de mirosuri în zonele de locuit, recreere, odihnă, tratament și agrement și să controleze preventiv și la sesizarea publicului activitățile care nu se supun reglementării din punct de vedere al protecției mediului. Prin urmare, legea mirosurilor aduce fermierii și procesatorii la mâna primăriilor. Reacțiile nu au întârziat să apară, iar nemulțumiții așteaptă ca președintele țării să nu promulge legea.

„Într-o țară în care 30% din populație trăiește la limita sărăciei și nu are acces la apă potabilă curentă, fosă septică și câte și mai câte lucruri normale pentru o viață decentă, un parlamentar, care a rezolvat toate problemele poporului român și care probabil nu a creat un loc de muncă în toată existența sa, a vrut să rezolve problemele legate de mediu prin această lege. Sunt convinsă că alesul în cauză a rezolvat problema gropilor de gunoi, a deșeurilor ilegale, a venitului minim garantat și a contribuit la dezvoltarea țării. Prin această lege, domnul în cauză a reușit să aducă oamenii care muncesc la mila primarilor. Îl invit să muncească, să plătească credite la bancă, să lupte zi de zi cu un sistem deficitar și apoi pe munca dumnealui să stea la mila alesului local. Din neștiință și inconștiență pură, acest om reușește să distrugă și bruma de zootehnie rămasă în această țară. Când o să mâncați cașcavalul sintetic din export și carnea făcută în laborator, îi puteți mulțumi stimabilului parlamentar. Această lege a mirosurilor îngroapă fermierul din România!”, transmite Larisa Ene, fermier și președinte al Asociației Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin (AFISS).
Fermele de animale și fabricile, în general, au devenit subiect de campanie electorală între candidații vechi și candidații noi, susține Mary Pană, președintele Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine (ACEBOP). „Au apărut deja în spațiul public reacții jalnice și neprofesioniste ale unora de care va depinde soarta fermelor în România, ale celor care sunt sau se visează primari. Nu ne ajung pesta porcină africană, închiderea HoReCa europeană, cazurile de Covid-19 din unitățile de carne din alte state membre, carnea de porc și de pasăre îndoielnică din alte țări. Mai bine distrugem agricultura românească, micul și marele producător de carne – pentru că, în forma votată, Legea mirosurilor afectează toate fermele, toate structurile de abatorizare, prelucrare a cărnii, indiferent de dimensiunea lor. Ce competențe poate avea un primar să închidă o fermă? În legislația de mediu actuală, sunt prinse dezbaterile publice, cu cetățenii comunei și primarul lor – asta da, există și se aplică. Aceste dezbateri sunt supuse votului, fermierul urmând să facă ce a decis urbea. Știați că pentru obținerea unei autorizații integrate de mediu, fermierul, și mai ales cel din sectorul suin, trece prin avizări multiple, de la Administrația Bazinală Regională, Agenția de Mediu, Direcția de Sănătate Publică, Direcția Sanitară Veterinară, plătește studii de impact: asupra sănătății cetățenilor, mediului și apelor. Apoi face tot ce scrie în aceste studii, de la bataluri, lagune, analize de apă și sol, curenți de aer, mirosuri, respectiv analize pentru emisiile de hidrogen sulfurat și amoniac. Nu are voie să împrăștie dejecțiile pe câmp decât pe baza unui program stabilit de Agenția de Mediu și conform analizelor de sol, are plan de gestionare a dejecțiilor pe care îl urmează cu sfințenie – altfel, apare Garda de Mediu și îl amendează cu sume enorme, iar dacă continuă să fie neglijent, este suspendată activitatea fermei – chiar și cu porci înăuntru?! Considerați că este puțin? Și după toate cheltuielile făcute, prin care demonstrezi tuturor că ești în regulă să crești porci, te trezești că vine domnul primar și îți închide ferma. În loc să ajutăm tinerii fermieri, să dăm credite fără dobândă să-și facă ferme și să se întoarcă acasă, să muncească și să susțină pensiile bunicilor, ne frecăm mâinile că avem subiect electoral. Solicităm președintelui României să nu promulge o asemenea lege, dacă nu se vrea dispariția zootehniei în țara noastră”, a arătat Mary Pană.

Deputatul USR Cornel Zainea, la dezbaterile în plen, a explicat necesitatea legii mirosurilor astfel: „Avem vid legislativ, iar Garda de Mediu a spus că nu poate da amenzi și sancționa poluatorii deoarece nu există cadru legal. Mirosurile afectează pe toată lumea. Dacă pute, pute și pentru USR-ist, și pentru PSD-ist, și pentru UDMR-ist, și pentru sărac, și pentru bogat. Și pentru cetățean, și pentru politician”.

Multe săptămâni agricultorii au stat cu ochii pe cer în așteptarea apei. Fermierii susțin că seceta a produs pagube pe o suprafață de vreo trei milioane de hectare, în timp ce autoritățile spun că e vorba de vreo 1,5 milioane de hectare. Ce e de făcut, ce așteptări au agricultorii noștri, cu ce probleme se confruntă și din cauza crizei generate de noul coronavirus ne-a spus președintele Asociației Fermierilor din România, Adrian Rădulescu, el însuși fermier cu state vechi și investiții masive în cultura mare, în viticultură și în zootehnie.

„Circa 3.000.000 ha sunt distruse în proporție de 80%-100%. Dacă nu vor fi ajutați, fermierii riscă să nu-și revină câțiva ani buni sau chiar să renunțe la agricultură.”

Reporter: Ce semnale primiți de la fermieri, având în vedere situația aceasta deosebită, pe de o parte seceta, iar pe de altă parte pandemia de COVID-19?

Adrian Rădulescu: Seceta lasă urme foarte grele, peste 50% din suprafața semănată în toamnă, circa trei milioane de hectare, sunt distruse la ora asta, așa cum transmit fermierii, între 80%-100%. E adevărat că sunt zone, diferența de teren, zone unde a plouat și unde ne permite, existențial ca națiune să mergem în continuare, adică nu este o chestiune în care să speriem populația, nici pe departe. Problema e de pierderile foarte grave pe care le suportă fermierii afectați. Mulți dintre ei, dacă nu vor fi ajutați, riscă să intre în pierderi mari și să nu-și revină câțiva ani buni ori chiar să renunțe la agricultură.

Reporter: Ce măsuri ar trebui luate pentru sprijinul acestora?

Adrian Rădulescu: Am avut discuții cu fermierii și majoritatea solicită să se simplifice acest mod în care se fac constatările, pur și simplu să se dea o declarație pe proprie răspundere și ulterior să verifice aceste comisii de constatare a pagubelor, pentru că suprafața este foarte mare, comisiile sunt foarte puține, timpul este foarte scurt și practic fermierii, după ce i-a lovit acest dezastru, întârzie și cu semănatul, acolo unde întorc culturile. Apoi, au nevoie de bani. Nu te poți mișca, stai și aștepți comisia ca să constate calamitățile.

Reporter: Cei mai mulți fermieri au terminat deja înființarea culturilor de primăvară și se uită pe cer...

Adrian Rădulescu: Nimeni nu se aștepta să ajungem aici, a venit perioada de semănat și trebuia să semeni, că putea să plouă oricând. Dar dacă se prelungește perioada fără precipitații, vor fi afectate și culturile de primăvară. Agricultorii așteaptă măcar o ploaie între 20-30 de litri, ca să fie siguri că cultura pe care o înființează răsare, sau așteaptă să vadă ce se întâmplă cu cea care a răsărit și, în funcție de asta, să vadă dacă administrează îngrășăminte, dacă a rezolvat restul de lucrări tehnologice care să ducă cultura până la capăt.

„Crescătorii sunt puși în situația în care, dacă nu-și asigură baza furajeră, vor fi nevoiți să sacrifice animalele, o parte din efectiv.”

Reporter: Asigurarea culturilor împotriva secetei continuă să fie o problemă?

Adrian Rădulescu: Nimeni n-a vrut să se aplece cu adevărat asupra acestui lucru. Mă refer la factorii de decizie. Noi inventăm roata întotdeauna. Ea a fost inventată demult, dar probabil că nu ne place cu zece spițe și o vrem cu 20 sau cu 3. Trebuie copiat de afară un sistem de asigurare pentru agricultură care se practică în toate țările din Uniunea Europeană și pe ăla să mergem. Dar noi nici n-avem firme de asigurare proprii, firmele de afară care vin au învățat șmecheria „în România putem să facem bani numai dacă n-asigurăm două chestiuni: seceta și înghețul. Și pe astea le excludem”. Și atunci s-au găsit fel de fel de la bănci, care sunt în legătură cu societățile de asigurare, și dacă n-ai asigurare, băncile nu-ți dau credit. Însă, eu sunt „Stan pățitul”, așa că pentru mine lucrurile stau foarte clar. Asigurarea ar trebui să nu fie facultativă, ci obligatorie. La tot, și la casă, și la mașină, la culturi, la animale, la tot.

Se prefigurează două tipuri de criză, economică și alimentară

„Globalizarea nu merge. Acum se demonstrează că țările care sunt suverane, care-și asigură necesarul de hrană, care-și asigură necesarul de energie, sunt țări care sunt viabile și în situații de criză.”

Reporter: Sunt fermieri care au și zootehnie și care ar vrea să facă din grâu furaj pentru animale, masă verde.

Adrian Rădulescu: Silozul este principalul furaj folosit în sectorul de creștere a vacilor de lapte și a celor de carne. Din păcate, în acest moment este aproape imposibil ca fermierii să facă siloz din grâu, dacă nu se vor lua niște decizii. Nicușor Șerban a venit cu o soluție, să le dea voie din râuri, din bălți și așa mai departe să tragă apă și să irige 5, 100, 150 de hectare ca să poată să-și facă partea furajeră. Crescătorii sunt puși în situația în care, dacă nu-și asigură baza furajeră, vor fi nevoiți să sacrifice animalele, o parte din efectiv.

Reporter: Situația întregii zootehnii e destul de gravă, nu doar la bovine sunt probleme, ci și la porc, pasăre, oaie. Agricultura așteaptă de mai bine de o lună niște reglementări, niște măsuri de sprijin. Până acum, n-am văzut nimic concret din partea guvernului.

Adrian Rădulescu: Eu cred că parlamentul, unde am tot avut discuții cu deputați, senatori, ar trebui să ajute guvernul. În opinia mea, lipsa de experiență a guvernului se vede în această perioadă, și atunci trebuie oameni care au luat decizii grele în agricultură, indiferent în ce partide sunt, în acel nucleu al parlamentului, rapid să se întâlnească și, în urma discuțiilor pe care le-au avut cu noi, să pună pe masă cu rapiditate, în extremă urgență, o serie întreagă de decizii care să-i ajute pe fermieri, o legislație care să-i sprijine în mod real, concret. Una e să vorbești și alta este să faci. Deocamdată, am auzit numai vorbe, dar fapte deloc. Din păcate, timpul nu ne permite să stăm să ne gândim, să mai vedem, să analizăm, să mai socializăm. Nu. Lucrurile ar trebui să se decidă foarte rapid și de oameni care să-și asume această responsabilitate și să facă lucruri. Faptul că nu există această responsabilitate, asta este. O vedem ca atare și o vom vedea după ce vom trece de acest lucru, când vom intra în două tipuri de criză, una economică și una alimentară.

Reporter: Se pune în discuție securitatea alimentară din ce în ce mai mult, de către fiecare țară, nu numai membră a Uniunii Europene, ci de către fiecare țară din lumea aceasta. De la Bruxelles vin tot felul de măsuri, ori mai degrabă sfaturi, recomandări, se lasă deciziile la nivelul fiecărui stat. Ce se întâmplă cu Uniunea Europeană, domnule Rădulescu?

Adrian Rădulescu: Problema e că fenomenul de globalizare n-a mers și s-a demonstrat că nu merge. Toată această poveste în care se spunea că omenirea se va globaliza acum se demonstrează că țările care sunt suverane, care-și asigură necesarul de hrană, care-și asigură necesarul de energie sunt țări care sunt viabile și în situații de criză. Sunt restricții impuse de criza aceasta sanitară. Ce se întâmpla, Doamne Ferește!, dacă chiar nu se dădea drumul sub nicio formă circulației mărfurilor, dacă nu existau acele culoare verzi și două luni nu circula nimic, iar România nu se putea aproviziona cu produse agroalimentare din Europa? Pentru că, din nefericire, depindem de importuri și la carne, și la fructe, și la altele. Și, culmea, astăzi, fermierii noștri spun că nu-și pot vinde carnea de porc, nu se vinde carnea de pasăre, nu se vând roșiile. Fermierii români sunt obligați să facă stocuri de carne, nu există spații de depozitare, e o întreagă tevatură care nu mi se pare normală.

Reporter: Dacă la carnea de porc noi asigurăm doar 30% din necesarul țării, cum se întâmplă că producătorul român nu are desfacere, nu are unde vinde porcul, carnea?

Adrian Rădulescu: Păi nu are pentru că este un lanț care se rupe tot timpul, din punct de vedere organizatoric, economic și legislativ. Să luăm porcul: n-avem ferme de scroafe, suntem dependenți de comerțul intracomunitar, și fiți siguri că nu ne dau purceii cei mai buni și ni-i dau când au… și la preț mai mult decât dublu. Azi, nu luăm grăsunul sub 120 de euro. Decidenții nu privesc lucrurile niciodată în viitor, în perspectivă și ca dezvoltare economică. Noi niciodată n-am avut o politică economică să urmărească parametrii economici și, din păcate, foarte mulți bani europeni s-au folosit neadecvat, neeficient. Niciodată, niciun proiect european, credeți-mă, n-a fost avizat din punct de vedere economic. Veneai tu cu niște cifre, le puneai acolo, ăia înmulțeau și împărțeau și „a, e bine! e perfect! Dă drumul la proiect să-l finanțăm”, după care în trei-patru ani dădeau faliment.

Îi condamn pe cei de la Ministerul Agriculturii. Eu am fost într-o funcție în minister, am trecut prin lucruri la fel de grele ca ei, dacă vă amintiți 2010, criza economică și așa mai departe. Deci eu spun că în plină priză economică m-am bătut cu ministrul de Finanțe, am ajuns la premier și n-am plecat de acolo până când n-am luat 600 de milioane din bugetul național, care erau plăți restante pe ultimele cinci luni ale anului 2009, însemnând: motorina, subvenții care se dădeau, la irigații, pe animale, și toate astea erau această sumă. Cel mai ușor este să spui că nu sunt bani sau că nu se poate! Nu se poate și am terminat. Hai să găsim soluții! Trebuie să se poată. Haideți să ne gândim care sunt efectele și cât de dezastruoase și câte probleme vom avea dacă nu luăm măsura atunci când trebuie.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html