precipitatii - REVISTA FERMIERULUI

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a centralizat informațiile actualizate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) referitoare la aprovizionarea cu apă din sol. Astfel, precipitațiile înregistrate începând din 16 noiembrie 2023 și până în prezent au refăcut rezerva de apă din sol, îndeosebi în zonele din estul, sud-estul și sudul țării, unde seceta pedologică era extremă. La această dată aprovizionarea cu apă se prezintă în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și chiar optim în cea mai mare parte a regiunilor agricole.

Dacă în intervalul 1-16 noiembrie 2023 cantitatea medie de precipitații a fost de 43,6 l/mp, pentru intervalul 1-26 noiembrie, aceasta a crescut până la valoarea de 86,3 l/mp (max.), cu 44,8 l/mp peste media climatologică a lunii noiembrie.

Potrivit ANM, luna noiembrie 2023 este a doua lună cea mai ploioasă din 1961 până în prezent, după luna noiembrie a anului 1966 (96,9 l/mp). Zona Dobrogea înregistrează un record sub aspectul cantității medii de precipitații în această lună, valoarea de 128,7 l/mp căzută în perioada 1-26 noiembrie 2023 fiind cea mai ridicată valoare din istorie, depășind recordul anterior de 88,9 l/mp din noiembrie 1975. De menționat că, în Dobrogea, în intervalul 1-16 noiembrie 2023, cantitatea medie de precipitații era de 11,6 l/mp, față de o medie lunară de 34,8 l/mp.

Nivelul de precipitații pentru ultimele trei luni:

  • Septembrie - 33,5 l/mp, față de o normă de 55,0 l/mp;

  • Octombrie 23,9 l/mp, față de o normă de 43,5 l/mp;

  • Noiembrie 86,3 l/mp, față de o normă de 41,5 l/mp.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Corteva Agriscience a inaugurat primul său laborator mixt de cercetare în domeniul protecției plantelor și al ameliorării plantelor din Europa, contribuind la stimularea inovației și furnizarea de soluții durabile pentru fermieri.

Cu o investiție de aproape șase milioane de euro, extinderea sediului de cercetare și dezvoltare din Eschbach (Germania), îi permite companiei Corteva Agriscience să facă studii de ultimă generație în domeniul protecției plantelor, contribuind astfel la dezvoltarea de soluții care să protejeze culturile de dăunători și boli.

Noul centru integrează trei direcții de cercetare și dezvoltare, axate pe:

  • Ameliorarea plantelor pentru a crea culturi mai tolerante la stres și mai rezistente la schimbările climatice;

  • Biologie moleculară, având un laborator de genotipare care asigură testarea purității semințelor;

  • Inovare și dezvoltare a produselor pentru protecția plantelor, în acord cu obiectivele de durabilitate.

Aducând într-un singur loc ameliorarea și protecția plantelor, devine posibilă facilitarea și dezvoltarea de noi metode, precum evaluarea digitală a loturilor de testare cu ajutorul dronelor, teledetecția și utilizarea biologiei moleculare, pentru a înțelege cum răspund agenții patogeni ai plantelor la noi moduri de acțiune.

Corteva Agrisciences new RD Center in Eschbach Germany 1

Situat în sud-vestul Germaniei, lângă frontiera dintre Franța și Elveția, noul centru de cercetare și dezvoltare asigură o bază solidă pentru efectuarea testelor de teren la aproape toate culturile relevante din Europa. Noul centru este integrat în rețeaua globală de laboratoare Corteva și vine în completarea altor laboratoare din SUA.

Centrul din Eschbach va stimula, de asemenea, economia locală, nu numai prin tranferul programelor europene de cercetare în acest centru, ci și prin angajarea a peste 30 de cercetători și personal auxiliar, inclusiv experți în gestionarea dăunătorilor, bolilor și a buruienilor.

În plus, centrul de cercetare este eficient din punct de vedere energetic, cu emisii de ape reziduale zero, în conformitate cu angajamentul de sustenabilitate al Corteva Agriscience.

Elliot Heffner, director pentru ameliorarea plantelor la Corteva Agriscience Europa, a declarat: „Investiția în noul centru de cercetare și dezvoltare de la Eschbach reflectă angajamentul nostru de a oferi fermierilor soluții inovatoare care îmbunătățesc productivitatea și contribuie la un sistem alimentar global rezistent și durabil. În conformitate cu obiectivele noastre privind durabilitatea, rămânem neclintiți în fața angajamentului nostru de a dezvolta și implementa soluții agricole inovatoare și durabile, în beneficiul clienților, consumatorilor și comunităților pe care le servim”.

Seed Treatment Lab

Andreas Huber, director pentru cercetare integrată al Corteva Agriscience Europa, a adăugat: „Acest nou centru ne va permite să continuăm să inovăm și să sprijinim fermierii în tranziția lor către practici mai durabile. Corteva Agriscience se angajează să protejeze mediul înconjurător, în timp ce oferă fermierilor produsele de care au nevoie pentru a-și proteja culturile. Odată cu creșterea cererii pentru produse de protecție a plantelor de origine naturală din partea consumatorilor, Eschbach se va concentra și asupra produselor biologice și a eficacității acestora împotriva dăunătorilor și bolilor prezente în Europa”.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

Miercuri, 12 aprilie 2023, Guvernul a aprobat obiectivele celei de-a XXIII-a etape anuale de implementare a Programului de Realizare a Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor pe perioada 2010-2024, precum și banii necesari pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare de 27 de milioane lei credite bugetare și 86,65 milioane lei credite de angajament.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) transmite că, pentru dezvoltarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei Centre Zonale de Coordonare din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate în 2023 vor finanța realizarea de studii de fezabilitate pentru înființarea a două unități de creștere a precipitațiilor, una în Muntenia și una în Moldova, precum și pentru înființarea a două noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Cluj și Sălaj-Bistrița. Totodată, va începe realizarea de noi Puncte de lansare a rachetelor antigrindină în cadrul Grupurilor de Combatere Vânju Mare, Dăbuleni, Olt, Giurgiu, Dâmbovița-Argeș, Matca, Suceava-Botoșani și Maramureș.

De asemenea, anul acesta vor fi realizate activități de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv aviație, generatoare terestre și baloane cu heliu, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase.  

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2004. „De la an la an, prin extinderea SNACP au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente”, precizează MADR.

Harta investițiilor în dezvoltarea SNACP: cu albastru sunt evidențiate punctele de lansare operaționale în sezonul 2023 de combatere a căderilor de grindină, iar cu roșu este marcat amplasamentul noilor puncte de lansare ce urmează a fi realizate începând de anul acesta.

antigrindina

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită declararea stării de calamitate cauzată de seceta pedologică severă și de arșița atmosferică în localitățile/județele unde mai mult de 50% din suprafața acoperită de o cultură este afectată.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare susține că fermierii au înregistrat pagube uriașe în urma instalării secetei pedologice severe, în iarna 2021-2022 și primăvara 2022, și a arșiței atmosferice din această vară. Sunt județe unde suprafețele cu culturi agricole de toamnă sunt afectate între 40%-80%. Situația este mult mai dramatică la culturile de primăvară care au un grad de afectare între 90% și 100%. Deși seceta din acest an nu este generalizată la nivelul întregii țări, afectând doar anumite județe, fermierii sunt afectați mult mai grav decât în anul de recoltă 2020 din cauza efectelor crizelor energetice, de carburanți sau război.

„Sunt multe cazuri când dificultățile sunt de natura supraviețuirii exploatației agricole, având în vedere investițiile mari care s-au făcut în ferme în anul acesta, datoriile pe care agricultorii le au pentru inputurile folosite în anul de recoltă 2022, cheltuielile cu arenda și cheltuielile necesare pentru înființarea culturilor agricole pentru anul agricol 2022-2023. Avem nevoie de declararea stării de calamitate, deoarece majoritatea contractelor pentru inputurile cumpărate cu preț crescut din cauza crizelor energetice, carburanți, război, vor ajunge la termen la sfârșitul lunii iulie 2022. În fiecare an normal agroclimatic, fermierii și-au achitat inputurile, au livrat recoltele contractate cu furnizorii de inputuri sau cu firmele locale, au plătit arenda, ratele la credite, leasing, taxele și impozitele. Le solicităm ministrului Agriculturii Petre Daea și premierului Nicolae Ciucă să inițieze demersurile pentru aprobarea ordonanței de urgență și declararea stării de calamitate datorate secetei pedologice severe și arșiței atmosferice, până la 31 iulie 2022. OUG vine în continuarea legislativă a OMADR 97/2020 cu modificările și completările ulterioare, dând posibilitatea autorităților implicate să aibă puterea conferită prin lege de a declara stare de calamitate și asimilarea cu forța majoră”, precizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Agriculturii și premierului României.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici:https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Seceta pedologică severă din iarnă și primăvară a afectat culturile agricole din țara noastră, în unele județe fermierii înregistrând pagube însemnate. Suprafețele cu culturi agricole sunt afectate în proporție de peste 20%. Într-o adresă trimisă Ministerului Agrculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în care solicită despăgubirea fermierilor, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) exemplifică situația gravă cu județul Vrancea, care la începutul acestei săptămâni centralizase procese verbale pentru circa 16.000 ha, constatând-se un grad de dăunare între 40-80%.

APPR insistă să fie admise în continuare înștiințări în județele afectate, deoarece „tocmai dincolo de data de 15 mai se manifestă cel mai mult efectele secetei”. Potrivit ANM, seceta instalată deja în unele zone din Moldova, Dobrogea și Muntenia, alături de lipsa precipitațiilor în perioada următoare, vor crea probleme serioase nu doar la culturile înființate în toamnă, ci și la cele de primăvară.

„Îl rugăm pe ministrul Agriculturii să aibă în vedere cu prioritate identificarea resurselor bugetare pentru plata despăgubirilor aferente suprafețelor afectate, având în vedere concentrarea lor într-un areal limitat. În plus, fermierii români, prin vocea Alianței pentru Agricultură și Cooperare, au solicitat continuu autorităților și s-au implicat activ, începând cu 2020, an care a stat sub spectrul unei secete fără precedent, în crearea unui instrument complex pentru asigurarea sustenabilă a riscurilor majore cu care se confruntă agricultura prin mutualizarea acestor riscuri – iar acum, în absența unui astfel de instrument, autoritățile au datoria morală să identifice soluții care să dea fermierilor afectați de calamitate posibilitatea de a-și recupera pierderile pentru a putea relua procesul de producție. Totodată, reiterăm disponibilitatea membrilor APPR de a participa la consultări în grupul de lucru constituit în cadrul MADR pentru identificarea cu celeritate a variantelor adecvate pentru gestionarea complexă și durabilă a riscurilor din ce în ce mai mari cu care se confruntă sectorul agricol românesc”, transmite președintele APPR, Nicolae Sitaru.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a demarat o nouă etapă a activității experimentale de creștere a precipitațiilor în zonele cu risc de secetă. Astfel, în perioada 26 aprilie – 15 mai 2022 se desfășoară etapa 2022 a „Programului pentru creșterea/uniformizarea precipitațiilor în regiunile Banat, vestul Olteniei, sud-estul și nord-nord-estul României”.

Activitățile de creștere a precipitațiilor se derulează pe Aeroportul Internațional Craiova și pe Aeroportul Internațional Iași, în funcție de condițiile meteo-climatice din aceste regiuni. Acțiunea a început în regiunea  Moldovei, în zonele cu potențial agricol din județele Iași, Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați pe o suprafață totală de aproximativ două milioane de hectare, și va continua în regiunile Munteniei și Olteniei, în zonele cu potențial agricol din județele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj și Mehedinți pe o suprafață de aproximativ 1,8 milioane ha. 

Activitatea se efectuează utilizând metoda aviației, iar intervențiile active în atmosferă pentru stimularea precipitațiilor se fac utilizând torțe pirotehnice și cartușe ejectabile, ambele glaciogene și higroscopice. Aeronavele utilizate în acest experiment sunt de tipul Beechcraft King Air C90, echipate și omologate pentru activități de intervenții active în atmosferă, dotate cu două casete cu 96 de cartușe ejectabile pe casetă de tip - Loza 30  (cu iodură de argint - AgI sau clorură de calciu - CaCl2) și două sisteme acroșate pe aripi de torțe pirotehnice neejectabile având 36 de cartușe pe fiecare sistem, de tip Loza 150 (cu iodură de argint - AgI sau clorură de calciu - CaCl2). Cartușele pot fi utilizate în stimularea precipitațiilor din norii reci și calzi, în funcție de condițiile meteorologice.

madr seceta

Datele despre evoluția vremii sunt furnizate de Administrația Națională de Meteorologie, prin radarele de la Bârnova și Craiova, care deservesc cele două areale de interes pentru acest experiment.

„Efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai evidente în România. Avem zone în care cantitățile de precipitații sunt insuficiente și cauzează instalarea secetei, în timp ce în alte regiuni căderile de grindină pun în pericol munca fermierilor. Prin continuarea și extinderea programelor de combatere a fenomenelor meteo extreme ne propunem să creștem suprafața agricolă protejată. Aceste măsuri, alături de programul de reabilitare și extindere a sistemului de irigații și cel privind modernizarea sistemului de desecare, sunt menite să ofere fermierilor condiții cât mai bune pentru a continua să obțină producții la un nivel ridicat”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Sezonul de combatere a căderilor de grindină din acest an a început pe 15 aprilie, cele șase Unități operaționale din cadrul Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) fiind pregătite pentru realizarea intervențiilor active în atmosferă în scopul reducerii riscurilor de fenomene meteorologice periculoase, transite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

harta antigrindina

În sezonul 2022 de combatere a căderilor de grindină, respectiv în perioada 15 aprilie-15 octombrie, Unitățile de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) vor proteja o suprafață de aproximativ 2,2 milioane de hectare, prin funcționarea, pentru început, a unui număr de 94 de puncte de lansare (PL), amplasate astfel:

  • UCCG Prahova - asigură, cu 22 de PL, protecția culturilor agricole în județele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt;

  • UCCG Iași - asigură, cu 16 PL, protecția culturilor agricole din județele Iași și Vaslui;

  • UCCG Vrancea - asigură, cu 20 PL, protecția culturilor agricole în județele Vrancea și Galați;

  • UCCG Oltenia - asigură, cu 19 PL, protecția culturilor agricole din județele Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți;

  • UCCG Timiș - asigură, cu 7 PL, protecția culturilor agricole din județul Timiș;

  • UCCG Mureș - asigură, cu 10 PL, protecția culturilor agricole din județul Mureș.

Alte 12 PL din cadrul UCCG Timiș și Mureș se află în diferite stadii de realizare (construcție, finalizare lucrări, dotare sau punere în funcțiune) urmând a intra în operare pe parcursul sezonului.

În ultimii ani, precizează MADR, suprafața protejată a crescut constant, de la 116.000 ha protejate împotriva fenomenelor meteorologice periculoase, în anul 2015, la peste 1,5 milioane de hectare în anul 2021, cu perspectiva de a depăși 2,3 milioane hectare în acest sezon.

SNACP nu are în acest moment capacități de intervenție pentru combaterea căderilor de grindină la nivelul întregii țări, ci doar în zonele protejate de infrastructura antigrindină din cadrul unităților operaționale. Serviciile de protecția antigrindină și capacitățile de creștere a precipitațiilor sunt în curs de dezvoltare la nivelul întregii țări și de conectare la nivel transfrontalier.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) a devenit funcțional începând cu anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă etc. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc), precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. Activitățile de combatere a grindinei generează modificări ale condițiilor meteo-climatice la nivel local, cu rază limitată de acțiune, în spațiu și timp. Responsabilitatea managementului Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP, structură de specialitate din subordinea MADR.

Foto: MADR

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune Executivului de la București câteva soluții prin care fermierii pot fi despăgubiți pentru pagubele înregistrate anul trecut din cauza secetei pedologice. Soluțiile, susțin reprezentanții Alianței, „sunt instrumente prin care suma de circa 1.093.000 mii lei cheltuită/investită într-un termen scurt are perspectiva economică de a se întoarce, până la sfârșitul anului, în bugetul de stat, prin efectul de multiplicare, sub formă de impozite și taxe, precum și datorită impactuluui economico-social care ar contribui la salvarea activității celor 85.000 de fermieri afectați”. Alianța solicită aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2021 prin includerea la plată a sumei reprezentând despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură prin intermediul a cel puțin uneia din cele patru soluții pe care le prezentăm mai jos. „Estimăm că fermierii pot avea sumele la dispoziție până la sfârșitul lunii martie 2021”, se precizează într-un comunicat de presă al Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

„Despăgubirile pentru seceta pedologică severă care a afectat producătorii agricoli în anul 2020 se notifică și instituie ca schemă de ajutor de stat în conformitate cu Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale, conform pct. (352) al capitolului 1.2.1.2 - Ajutoarele pentru compensarea pagubelor provocate de un fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat calamităților naturale. Sunt inventariate și centralizate suprafețele afectate, se cunoaște numărul de beneficiari și impactul bugetar. Schema de ajutor de stat este în continuarea (similară) celei aprobate pentru culturile de toamnă”, se arată în comunicatul Alianței.

Soluțiile propuse de Alianța pentru Agricultură și Cooperare Guvernului României

I. Plata din credite bugetare

Completarea proiectului Legii bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2021, astfel încât să fie cuprinse, așa cum au fost promise fermierilor, în mod public și pe toate canalele media, sumele necesare pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă din 2020, precum și sumele rămase restante pentru despăgubirile aferente culturilor de toamnă.

În acest sens, propunerea este ca: Anexa 2 - SINTEZA cheltuielilor pe surse de finanțare, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole, alineate după caz, pe anii 2019-2024, să se modifice astfel: MADR, Cap 8301, gr. 59 – Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură: 2020 – credite bugetare de 930.000 mii lei, 2021 – credite bugetare 1.093.000 mii lei. „Date fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că despăgubirile pot să ajungă în conturile fermierilor până la sfârșitul lunii martie.”

II. Scontare în baza protocolului APIA/bănci

Implementarea prin APIA și băncile comerciale a unui sistem de scontare de adeverințe eliberate fermierilor calamitați, pornind de la valoarea sprijinului pe hectar acordat ca sprijin forfetar, care nu depășește 40% din cheltuielile efectuate, conform schemei de ajutor de stat notificate.

„Considerăm că aceasta ar putea fi cea mai rapidă soluție prin care fermierii pot merge la bănci cu aceste adeverințe pe care le pot sconta și pot obține un credit pentru 85-90% din suma înscrisă în adeverință drept creanță, pentru a-și acoperi o parte din datorii și/sau achiziționa inputuri pentru însămânțarea și întreținerea culturilor agricole din acest an. Sumele înscrise pe adeverințe vor cuprinde inclusiv despăgubirile restante aferente culturilor de toamnă. Suma scontată va fi acordată pe o durată de maximum 12 luni, iar rambursarea integrală va fi prevăzută după data încasării de către fermieri a ajutoarelor reprezentând despăgubiri pentru culturile calamitate. Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că adeverințele pot să ajungă la fermieri până la mijlocul lunii martie.”

III. Compensarea sumelor reprezentând despăgubiri acordate fermierilor cu sumele reprezentând creanțe bugetare (impozit pe venit/salarii, CAS, CASS)

Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare sunt, de fapt, în posesia unor înscrisuri prin care li se atestă că sunt deținătorii unor creanțe (suprafața x cuantumul ajutorului de stat pe hectar = creanța), iar autoritățile statului pot recunoaște acest lucru printr-o OUG, urmând ca aceste sume să fie utilizate pentru plata/compensarea obligațiilor de plată către bugetul de stat (creanțe bugetare, impozit pe venit, CAS, CASS etc).

„Apreciem că printr-un astfel de mecanism de compensare la nivelul bugetelor s-ar ușura sarcina fiscală și birocratică a fermierilor în relația cu autoritățile statului, putând fi implementată începând cu creanțele bugetare aferente lunii martie 2021.”

IV. Accesarea unor credite capital de lucru cu garanții de stat similar IMM INVEST

Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole pot fi considerați ca fiind titularii unei creanțe asupra bugetului de stat prin MADR în cuantumul stabilit prin cererea de despăgubire (creanța = suprafața x cuantumul ajutorului de stat pe hectar).

„Printr-un mecanism de creditare și garantare similar programului IMM INVEST, dar printr-o procedură mult simplificată, fermierii afectați de calamități pot accesa de la bănci credite pentru capital de lucru, în limita sumelor cuvenite drept ajutor de stat pentru despăgubiri. Un astfel de mecanism poate fi implementat pe o perioadă de 8-12 luni.”

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Joi, 14 Ianuarie 2021 14:14

Familia, mai presus de toate

Evident că nu este nevoie să spunem prea multe despre cel care vă zâmbește din fotografie, cei mai mulți dintre dumneavoastră îl știu foarte bine. Ne-a făcut plăcere să îl reîntâlnim, de astă-dată nu în biroul de director al APIA, de unde, cu ani în urmă, ne oferea foarte multe informaţii utile, ci în câmp, pe o tarla semănată cu rapiță, care arăta foarte bine, la Stejaru, în județul Tulcea. Nicolae Sterghiu spune că a fost atras de politică ca de un magnet, ca un fel de tradiție de la moșii lui, dar la vremea potrivită a avut asul în mânecă și l-a scos ca pe o carte câștigătoare, meseria cea mai importantă din lume, aceea de fermier. Și toate acestea, pentru că familia a fost pe primul loc.

Reporter: Ce ați făcut în toți acești ani, de când ați părăsit Bucureștiul, APIA, pe unde ați umblat? Aici, la fermă, sau...

Nicolae Sterghiu: Am stat puțin mai retras, ca să pun pe picioare afacerea pe care eu o aveam și când am venit la București, era planul meu B, de aia eram atât de curajos când mă luam la ceartă cu cei din Ministerul Agriculturii, din guvern, că aveam unde merge. Regret că n-am plecat mai devreme, fiindcă am rămas în urmă ca suprafață față de prietenii mei, care sunt mult în fața mea. Dar partea bună, a mea, a fost că, având experiență în agricultură, știam că va veni o perioadă de secetă și din câștigul care era, certându-mă cu familia, am reinvestit în irigații. Ceea ce vedeți aici e un sistem de irigații local, prin forare, și am antenă pe care am făcut-o acum patru ani, îngropată, cu hidranți, de unde irig.

Reporter: La cât ajunge o investiție de acest gen? Fac un puț forat, cât îmi ajunge? Investesc atât și pot să acopăr o suprafață de...?

Nicolae Sterghiu: Atunci când am făcut, prima dată, m-a costat cam 500 de euro pe hectar. Dar acum e mult mai ieftin. Cu un puț forat acopăr 23 plus 8 hectare, m-am extins în vara asta, deci acolo e extindere din vara asta fiindcă am prelungit antena până acolo cu 2 hidranți și pompez tot de aici, cu motopompa. Iar dincolo, tot pe cont propriu, am făcut la ieșirea din localitate, 40 de hectare, dar e mult mai greu. Acolo împing apa la deal și costă mai mult energia. Dar investiția mea și-a arătat roadele anul ăsta. Am reușit să irig 100 de hectare, iar aici, rapița am înființat-o după grâu – aici am avut o solă de grâu înainte, unde am făcut 6 tone la hectar, fiind irigat –, foarte multă apă am consumat cu rapița, am irigat înainte de semănat, udare de aprovizionare, am semănat și am mai dat două udări după. Deci ca să ajungă în stadiul ăsta am făcut trei udări. Iar înainte am mai dat trei udări la grâu, fiindcă nu făceam nimic. Ce vedeți de aici, de la drumul ăsta, în sus, nu s-a recoltat. Nici acolo unde am rapiță acum, unde m-am extins cu irigatul, n-am recoltat. N-am putut intra cu combina. Aveam grâu, am avut și un soi – că noi suntem lacomi din fire – cu potențial mare și n-a ieșit nimic. Unde am avut soi românesc, am intrat cu combina și am recoltat câte ceva. Sper că voi recupera la anul prin cultura de rapiță. Am 75 de hectare la irigat înființate de rapiță, altfel nici nu se putea. Mai am 50 de hectare tot în zona asta, dar care sunt irigate din stație. Acolo, pe lângă sola mea, irigă, în momentul de față, colegii mei, care au înființat cultură de grâu.

Reporter: Și sigur că faceți parte din aceeași Organizație a Utilizatorilor de Apă, împreună cu dumnealor. Ce s-a întâmplat cu sistemul vechi care trecea și pe la dumneavoastră? Dacă stau și mă uit bine, acolo, unde e stuf, nu era canal?

Nicolae Sterghiu: Nu, e un râu care acum e secat, râul Slava. Istoria spune că pe aici urcau corăbierii până la cetatea de lângă localitatea Slava. Eu, care sunt un iubitor al istoriei, zic „băi, dacă era debitul atât de mare, pe vremuri, trebuie să fie apă subterană, pe aici”. Și într-adevăr, la 10 metri am apă din abundență care-mi duce doi tamburi aici, pe zona asta. Mai jos, prietenul meu are pivotat, irigă tot în sistem local, pentru că noi, aici, n-avem apă, deși canalul, care iriga 20.000 de hectare, vine de la Razelm până aici. Acum, ne-am angajat ­– pentru că am teren acolo și la 6 Martie și trece canalul foarte aproape – împreună cu vecinii care sunt acolo, dacă statul nu intervine, vom încerca noi, pe cont propriu, să irigăm măcar câteva sute de hectare.

Reporter: Revin la problema cu costurile, pentru că avem așa: un puț forat la adâncimea de 10 m. Care este capacitatea lui de apă?

Nicolae Sterghiu: Îmi duce doi tamburi, deci în 24 de ore eu pompez la fiecare tambur cam 40 de litri de apă la metru pătrat. Deci 400 mc. 400 mc aici, 400 mc celălalt, deci să împărțim la 20 de ore, vine 40 mc pe oră pompez eu și nu se mișcă, rămâne nivelul la fel. Cel puțin până acum.

Reporter: Asta înseamnă că puțul forat asigură aproximativ 30 de hectare aici, dincolo, 40, tot un puț forat?

Nicolae Sterghiu: Dincolo e din râu direct. Am făcut un stăvilar mic... În primăvară eu am avut niște probleme, soția a avut Covid, a fost internată și am fost izolat, două săptămâni n-am mai mișcat, dar, norocul meu, pe 31 martie 2020 am venit să văd culturile care deja intrau în fază de ofilire avansată și zic: „Trebuie irigat”. Și am forțat mâna la stație acolo, am pornit stația. Aveau o lozincă, cei de la stație, că „nu e apă pe canal”, că, dacă bate vântul dinspre vest, n-are debit canalul și nu pot pompa apă. Și mă duc acolo, de la Constanța direct acolo și zic: „Vreau să văd debitul canalului”, „păi, are”, „de ce nu dați drumul la apă?”, „Nu ne-ați cerut!”, „Cum n-am cerut, că de două săptămâni ne tot spun că n-are canalul apă!”, „Trebuie plătit avans!” „Cât?” „150 de milioane!”, „Când?” „Acum!” O sun pe fiică-mea, îi zic să plătească online, plătește și după o oră îi zic: „Nelu, banii v-au intrat în cont”. Au dat drumul la apă. Când am plecat de aici, nevastă-mea era luată cu izoleta de acasă, am intrat și eu. Săracii, mecanizatorii, cei trei oameni, pe care-i am angajați, ei au făcut toată treaba, am făcut trei udări. N-am putut acoperi toată suprafața în timpul ăla scurt, erau 100 de hectare de grâu, pe 60 de hectare a mers bine, le-am acoperit, inclusiv astea, aicea. Acolo, la ieșire, a fost mai greu, chiar râdeau prietenii de mine: „Lapte de cuc dacă mai dai, tot nu-l mai faci!”. L-am întors, cu trei ape, am făcut cam 4 tone. Se mirau toți, dar le zic: „Dacă-i dai apă, învie tot!”.

Reporter: Și dacă, după ce învie, îi mai dai și ceva hrană...

Nicolae Sterghiu: A avut putere de revenire rapidă. Acum am făcut altă structură, e rapiță pe zona asta și diferența de încă 60 de hectare vor fi culturi de primăvară. Mi-am mai luat, între timp, doi tamburi, fiindcă n-aveam suficienți. Eu zic că e mai bine acum, lucru care mă relaxează, gândindu-mă la continuitatea fermei. Într-adevăr, n-am făcut veniturile din anii trecuți, pot să spun că dacă făceam, anii trecuți, cam 6,000 de lei pe hectar, cam 1.200 de euro pe hectar, anul ăsta, cam la jumătate și ceva, vorbesc pe toată suprafața pe toate culturile, și de primăvară, și de toamnă. Și irigate, și neirigate. Dar pot merge în continuare.

Reporter: Este important ce ne-ați spus dumneavoastră, faptul că nu întotdeauna fermierul trebuie să urmărească profitul foarte mare, ci o stabilitate continuă în fiecare an, la o producție care să-i aducă și un profit, adică să fie un randament bun la culturile respective. Și nu poți face asta, cum aminteați și dumneavoastră, fără să faci investiții. N-ai cum!

Nicolae Sterghiu: Nu. Nu poți rezista. Dacă la anu’ e la fel ca anul ăsta? Ce ne facem? Anul ăsta, guvernul – fiind alegeri – ne-a ajutat. Păi la anul ne mai ajută? Ridică mâinile toată lumea și zice: descurcați-vă! Deci trebuie noi să facem.

Reporter: Din toată suprafața pe care o aveți, înțeleg, în jur de 500 de hectare, cât irigați?

Nicolae Sterghiu: 125 de hectare pe care le irig fără probleme, restul, la neirigat.

Reporter: Ele pot fi irigate dacă se reabilitează sistemul de irigații sau trebuie să mergeți tot pe sistem local?

Nicolae Sterghiu: Poate fi foarte ușor făcut. Eu, în nebunia mea, prin 2014, motivul pentru care m-au și trimis la plimbare „prietenii” mei, am făcut programul „Proiect de țară – agricultura” și am trecut irigațiile la punctul trei, acum le trec la punctul unu.

Reporter: Deci e clar că pe suprafața respectivă, dacă nu există sistem de irigații, va trebui să investiți în continuare.

Nicolae Sterghiu: Sigur. Voi investi în zona 6 Martie – Jurilovca, am 150 de hectare în zona aia, sunt proprietate, acolo, dacă nu vom reuși să reabilităm stația, care ar fi un lucru foarte ușor, cred că voi încerca să forez, deși familia nu este de acord, că acolo trebuie să merg pe debit mare și pe forare la 200 m ca să dau de apă. Voi discuta cu Apele Române să văd ce șansă am. Să iau din lac ar fi mai complicat, pentru că intru în litigiu, deoarece zona apropiată e piscicolă și ar fi și mai costisitor. Sperăm că statul va face..., că în 2013, când trebuia făcut planul strategic pentru următorul pachet, toată lumea vorbea că nu sunt prinși bani de la Uniunea Europeană pentru irigații. Și atunci, având timp liber, eram la audit, am zis: „Hai să citesc Regulamentul European”, doar ce apăruse, când văd acolo: bani pentru irigații, pentru infrastructura primară, pentru stațiile de bază, Uniunea Europeană dă bani, dar trebuie să vii și tu cu 15%. Și zic: „Uite ce ne fac!”. Pentru mine e clar, pentru orice program agricol, orice partid l-ar face, trebuie să înceapă cu punctul 1: irigații. Deci avem canalul Dunăre-Marea Neagră, care trece prin mijlocul Dobrogei și mai avem Dunărea pe 250 hectare, care trece până la Sfântul Gheorghe, și mai avem lacul Razelm care este cu apă dulce. Deci avem apa foarte aproape de noi și noi murim de sete... Costul de a împinge apa până la 100 m diferență de nivel nu e mare. Să ne gândim că acum avem surse de energie alternative. Uitați câte eoliene sunt aici! Puteam și noi, statul român, să facă două-trei turbine eoliene lângă stațiile de pompare, că e terenul statului.

Reporter: Ar fi o idee foarte bună. Și chiar panouri fotovoltaice, să fie proiecte integrate de reabilitare a stațiilor, a canalelor, a infrastructurii subterane și să fie alimentate cu energie electrică solară.

Nicolae Sterghiu: Știți ce trebuie? Trebuie un lider și o echipă determinată ca să facă treaba. Ca să facem doar spectacol, să ieșim pe la televizor, că am făcut, că am dres și în spate am vopsit gardul, nu rezolvăm nimic. Să vă spun o poveste cu un credit. Anul trecut, m-am gândit să iau un credit, de ce, pentru că fata mea, care din cauza mea a renunțat la serviciu când eu eram criticat și spânzurat prin București, că sunt un nenorocit, deși pe mine nu mă atingea, ea, imediat, și-a dat demisia. Vă dați seama, că era și familia atacată. Și chiar așa mi-a zis: „Știi ceva? Eu n-am văzut familie cu doi bărbați să nu poată să țină două femei! Munciți mai mult și...”. Și am acceptat. E director economic, îmi face toată treaba cu plăți, are un control total al cheltuielilor, dar m-am gândit că n-o să aibă pensie mare, că și salariul ei e mai mic. Și am zis: „Hai să-i fac un job”, ea mi-a propus să cumpărăm o clădire care se vindea de lichidator în Constanța. Zic: „N-avem bani! I-am cheltuit aiurea, v-ați plimbat, v-ați...” și zice: credit. Și am apelat la credit. Primul lucru când m-am dus la bancă, m-a luat directorul: „Eu n-am mai văzut fermă cu așa profit!” și zic: „Ce treabă ai tu cu profitul meu? E făcut!”. Îți spun care era profitul: era de 104-105 euro impozit pe profit, pe hectar. Era mare, acum a scăzut. Eu, care sunt de dreapta, radical – am fost tot timpul –, trebuie să recunosc că PSD-ul a făcut treabă cu 1% pe cifra de afaceri. Acum plătesc mai puțin la stat, pe hectar, de 7 ori. Și mă întreabă: „Cât produci tu, ce producție ai?”, „Produc mult și cheltuiesc puțin!”. Și plăteam... eu n-ascund profitul, pentru că-mi dau seama că avem anumite facilități și ne-ar pedepsi Dumnezeu dacă începem să mai furăm!

Reporter: Să revenim la povestea despre investiția pe care ați făcut-o pentru fata dumneavoastră. V-a dat creditul?

Nicolae Sterghiu: Ca să vedeți. Mi-au spus că „la cum arată firma, profitul pe care-l ai pe ultimii 5 ani, nu-i nicio problemă pentru creditul pe care ți-l dau”. Și după câteva săptămâni, că eu am făcut cumpărarea cu termen de plată 3 luni, zice: „Avem o problemă, trebuie să vii cu contractul de vânzare-cumpărare”, zic: „nu pot semna contractul pentru că n-am plătit!”, „Păi nu-ți pot da banii, dacă nu-i contractul semnat!”. Și apărea momentul acela de timp zero, în care... Și m-am dus la CEC, aceeași treabă, „bine c-ați venit la noi!”, vacă de muls, ăsta are profit, dar același lucru: nu putem. Și zic: „Dacă mă mai țineți așa, trec cele trei luni!”. Norocul meu că un băiat tânăr, la altă bancă, zice: „N-ai pământ proprietate?”, „Ba da, am!”, „Pune-l gaj!”. Am luat valoarea de la notariat, 100 de hectare era nevoie pentru gaj și imediat mi-a dat banii. Dar acum apare o problemă, că trebuie să fiu sănătos să achit creditul, că rămâne nepotul fără pământ! Dar e ok. Mă rog la Dumnezeu doar pentru sănătate și un an normal.

Reporter: Domnule Nicolae Sterghiu, haideți să începem cu începutul, pentru că nu trebuie să ne ferim de faptul că sunteți de origine aromână, mulți vă cunosc...

Nicolae Sterghiu: De acolo mi s-a tras și „moartea!”, în ghilimele.

Reporter: Născut-crescut aici?

Nicolae Sterghiu: Da. La 12 km, la Stejaru, renumitul Stejaru, care a dat-o pe Simona Halep, l-a făcut cetățean de onoare pe Gigă Hagi... Suntem foarte încăpățânați, dar acum nu înseamnă că toți sunt așa. Eu, de exemplu, la București – dar când vom discuta de perioada aia... –, dacă nu eram încăpățânat – dar aveam și pentru ce să fiu încăpățânat! –, nici acum nu era înființată APIA. Numai dacă-ți dau câteva exemple. Când eram tânăr inginer, la mine, în comună, eram cu nevastă-mea la Buziaș, ea fiind cardiacă, operată pe inimă, de atunci, mergeam vara la stațiuni – și acum același lucru facem. Și o aveam și pe fiică-mea, atunci avea 4 ani. Ca să nu se plictisească, apăruse la modă casetofon, muzică, și îi puneam muzică aromână acolo. Noi fiind trei, întotdeauna venea a patra persoană cu noi la masă. Fata, până să vină mâncarea, punea muzică și o bătrână ne întreabă: „Sunteți, aromâni?”, „Da”, „Tinere – eram tânăr atunci – să nu te rușinezi niciodată de originea ta. Habar n-ai ce oameni ați avut. Eu sunt doctor – cam la 80 de ani era – ați avut niște oameni nemaipomeniți în istoria poporului român și a întregii Europe. Nici nu știți ce oameni ați avut, să te mândrești cu originea ta! Și atunci am început să-mi pun întrebări și am studiat toată istoria aromânilor. Avem gena asta de, vorba lui Țuțea, pasăre sălbatică. Dar, zic eu, la noi, cultul familiei ajută, pentru noi familia este totul. Când eram director la Direcția Agricolă a venit la mine acasă, că lucram încă la Stejaru atunci, prefectul, cu ministrul învățământului de pe vremea aia. Zice: „Unde să-l duc?, hai să-l ducem la tine”. Nevastă-mea bună gospodină, ajungem la Stejaru pe înseratelea, și zic: „Vreau să vă spun un lucru, până aici, eu am fost șeful, de la poartă încolo, e nevastă-mea”. Faptul că e bătălia asta pentru familie ne determină să fim muncitori și probabil istoria noastră. Eu am pornit, vreau să vă spun, de la opinci.

Reporter: Ăsta e și cursul interviului nostru. V-ați născut la Stejaru, într-o familie tot de aromâni, ca atare... care erau cu oile la vremea respectivă?

Nicolae Sterghiu: Oi în privat, pe lângă munca pe care o făceau la colectiv, cu venituri puține, și oi în privat. Bunică-miu mă trimitea cu oile – eu eram nepotul cel mare –, din clasa întâi, până am plecat la liceu, nu era zi din săptămână să nu merg cu oile, până începeau orele. Zicea: „Du-te că am puțină treabă în centru”, și venea exact la ora 12 și plecam la școală. Dar a fost un avantaj ăsta, fiindcă mergând cu lecțiile neînvățate, trebuia înainte de venirea profesorului să citesc o dată lecția. Citind în fugă atunci, îmi forțam memoria ca să rețin cât mai mult și probabil m-a ajutat treaba asta. Când am plecat la liceu și atunci, în vacanțe, tot la fel îmi arăta bățul, „te duci acolo...” până...

Reporter: La ce liceu ați mers?

Nicolae Sterghiu: Agricol, la Poarta Albă. Noi, prima dată când am ieșit și am văzut trenul a fost când am dat admitere la liceu. Am venit pe jos, de acolo, până la gară, la Baia. Nu exagerez cu nimic! Eram un sălbatic. Acolo erau reuniuni, eu stăteam și mă uitam de departe cum dansau. Să mă apropii eu de o fată? Aveam și complexul ochilor albaștri, pentru mine fiind singurul din cunoștințe cu ochi albaștri mi se părea că e un defect al meu, până când au început să tragă fetele de mine: vai ce ochi frumoși are! Și au început să mă tragă la dans. Eu, nativ, sunt o fire timidă, nu sunt foarte curajos. Am terminat liceul și, având aplecare către științele politice și istorie, n-am mai vrut să continui pe agronomie, am plecat la Iași și am dat la istorie-filosofie. Am picat de mi-au sărit fulgii! Păi erau 25 de locuri și erau peste o mie de candidați, și eu de la liceul agricol... Am plecat în armată un an și patru luni. După armată, să dau tot acolo... Acolo, am intrat în discuție cu ofițeri cu științele politice, mai erau lecții politice, eu eram brici în tot ce se discuta, îi băgam în ceață pe toți. „Ce vrei să te faci?”, mă întrebau. Zic: „Filozof, fac filosofia”, în liceu mă porecleau Marx.

Reporter: Ați avut pasiunea aceasta de a citi încă din liceu foarte mult, mai ales filozofie.

Nicolae Sterghiu: Încă din generală, noaptea citeam foarte mult. Îmi plăcea nu neapărat să învăț carte, cât să citesc mult. M-a ajutat după aia. Și-mi spune: „Ce liceu ai terminat?”, „Liceul agricol”, „Du-te, mă, la agricultură, că pâinea este viitorul omenirii! Ai pâine, o să ai pâine, n-ai pâine, mori de foame ca profesor!”. Eu, nu, zic: „Ce știe el?” Eu, tot în domeniu, nu mai dau la filozofie, dau la Drept, la București. Și mai și... și vin să dau la Drept. Dar știți care a fost norocul meu? În ’75 au fost inundații. Am plecat să depun dosarul la Drept, când zice: „Îți trebuie recomandare de la UTC”, nu te primeau fără. Bun, să mă întorc acasă, dar se oprise circulația trenurilor. La pod, la Cernavodă, nu se mai trecea cu trenul, din cauza debitului mare al Dunării. Și zic: „Cum ajung eu? nu am timp!” Norocul meu că discutasem cu un prieten de-al meu, era student în anul doi la Agronomie, zic: „Alternativa, dacă nu pot să mă înscriu la drept – mă gândeam, aveam o presimțire –, mă duc la Agronomie”. Zice: „Dacă ai probleme la Agronomie, du-te la secretariat, am un coleg, Petrache – care era șef ASC –, să te ajute el, îi spui că vii din partea mea”. Intru în secretariat, la Agronomie, nu știu de ce pe adeverință, în loc de Sterghiu era trecut Sterchiu, bătut la mașină. Zice: „Du-te înapoi și adu altă adeverință!”. Când mă uit, acolo era unu’ care ducea dosarele și îi spun: „Nu vă supărați, caut și eu un băiat, Petrache”, la care zice: „Ce treabă ai cu el, îl cunoști?”, „Nu-l cunosc, dar un prieten de-al meu mi-a spus că dacă am vreo problemă să apelez la el.” „Eu sunt Petrache!”, zic: „Din partea lui Uda”, așa-l chema pe prietenul meu, vorbește cu secretara și-i zice: „Lasă că...” și mie: „Dă-mi buletinul!”. Și trece acolo, „după buletin, corect, Sterghiu”. Uite așa am intrat eu la Agronomie, erau o mie de candidați și am intrat al șaselea. Și n-am mai dat la botanică, că era mai groasă cartea, și zic: „N-am timp!”. Eu m-am dus mai devreme, erau 5-6 zile pentru fiecare, zic: „Dau la biologie, că are vreo 150 de pagini”. Am învățat-o pe dinafară! Și am intrat la Agronomie și uite așa am devenit agronom.

Reporter: Inginerul, sau mai bine zis tânărul inginer agronom, Nicolae Sterghiu și-a luat repartiția, care l-a dus unde?

Nicolae Sterghiu: La Stejaru, în satul natal, fiindcă urma în anul acela, în ’79, când am terminat eu, trebuia să se opereze soția de inimă. Și atunci, pe vremea aia, nu se știa, vai, de inimă, parcă te duceai la moarte! La Fundeni s-a operat, și zic: „Mă duc la Stejaru”, fiindcă ea era deja angajată, era contabilă la CAP.

Reporter: Înseamnă că v-ați luat soția încă din timpul facultății.

Nicolae Sterghiu: Vreți să știți cum m-am căsătorit eu? În timpul liceului mă întreabă străbunicul: „Ce ai de gând, când termini liceul?”, „Să dau la facultate!” Și merge și-i spune lui bunică-meu: „Vezi că nepotul ăsta al nostru, vorbește cu taică-su, spune-i să nu plece nelogodit la facultate, că dacă merge acolo, îl taie capul și cred că o să intre, dacă intră, acolo o să-l păcălească vreo româncă. Așa că trebuie logodit și n-are încotro”. Și uite așa...

Reporter: Ați plecat la facultate logodit.

Nicolae Sterghiu: Logodit, și în primul an nunta. Și ăsta e motivul pentru care am venit la Stejaru, pentru familie, și am stat până în ’87 la Stejaru. Adevărul este că aveam note bune, puteam merge și în cercetare, prindeam post, dar am venit acasă.

Reporter: Și fata când a venit?

Nicolae Sterghiu: Fata în ’77, eram în facultate.

Reporter: Ați dat de treabă doamnei...

Nicolae Sterghiu: I-am dat de treabă. Eram la Pietroasele în practică, la cules de vie, când s-a născut, pe 23 septembrie e născută și primesc telegramă: „Vino, a născut soția fetiță”. Am avut un unchi la Tulcea și el mi-a trimis. Am zis: „Ăștia fac mișto de mine!, nu se poate, trebuie să am băiat eu! Când ajung acolo, va fi băiat!”. Ajung, intru, fată. Aoleu! Zic: „Nici nu arată bine – era brunețică... – e și urâtă!”.

Reporter: Și aici la Stejaru, era CAP sau IAS?

Nicolae Sterghiu: CAP. Șef de fermă, inginer-șef imediat, rezultate – norocos! – aveam rezultate foarte bune. Am fost foarte curtat pentru promovări în perioada aia, anual eram chemat pentru promovare și refuzam pe motive medicale. Poate par lăudăros că am fost foarte loial familiei, nu-mi puteam părăsi soția. Pe lângă promovările de aici, mai erau și curtările de a fugi din țară. Am avut niște colegi greci care ziceau: „Nu-ți trebuie decât drumul până în Grecia și acolo rezolvăm noi totul cu tine!”. Și eram în dilemă – să plec, să nu plec...

Reporter: Oricum, trebuia să plecați cu familia, că n-aveați cum să plecați singur.

Nicolae Sterghiu: Cu familia nu puteam pleca... în fine.

Reporter: Ați rămas la Stejaru, la CAP, până în ’87.

Nicolae Sterghiu: Și după, am venit la COASC, la Baia. M-a prins Revoluția inginer-șef de COASC, am stat vreo 6 luni, de fapt inginer-șef de SMA, că imediat în ianuarie Victor Surdu a desființat COASC-urile și pe noi ne-a trecut la SMA. După câteva luni, am trecut la IAS director tehnic, IAS-urile se rupeau în două că erau prea mari, directorul care a rămas pe Baia zice: „Nu vii în echipă cu mine?”. Că s-a făcut IAS Baia și Lunca. Și am venit la Baia. Am stat până în ’96, când am plecat, am fost promovat, la Tulcea, la Direcția Agricolă, director general adjunct. Am stat până în 2001.

Reporter: Și a venit domnul Dobre, Dumnezeu să-l odihnească.

Nicolae Sterghiu: În locul meu a venit domnul Dobre. A fost înainte, și după aceea a venit în locul meu.

Reporter: În ’93-’94, dânsul era director.

Nicolae Sterghiu: După alegeri, când a zdrobit, PDSR-ul a luat tot, stăteam în birou și primesc telefon de la Cornel Ivanov. Îl cunoșteam.

Reporter: Era la centrala Deltei Dunării.

Nicolae Sterghiu: Da, și se crease o simpatie între noi. Mă rog... eu eram mai mic, el fiind director general la centrală, chiar mă mândream că sunt prietenul lui. Și zice: „Vrei să rămâi pe post?”. Zic: „Da, dar ce-mi cereți?”, „Fă cerere la PDSR și nu se atinge nimeni de tine!”, el îmi spune și eu, tolomac, ca orice machidon, zic: „Nu pot, domnule, să fac treaba asta! Când vine omul mă dau deoparte...” și așa am trecut șef de serviciu, a venit Dobre, am stat până în 2003. Eu făceam și politică din ’96...

Reporter: Deci, vedeți? Dacă n-ați luat la facultatea de științe politice și filozofie, până la urmă v-ați apucat de politică!

Nicolae Sterghiu: Tot acolo am ajuns! Motivul pentru care am fost director general adjunct era că eram cu PD-ul, eram și consilier județean și în 2003 apare Legea funcționarilor publici în care n-aveai voie să fii... mă duc și depun cererea de demisie, că eu nu pot continua fiindcă sunt vicepreședinte PD Tulcea, am o firmă – mergea atunci, luasem în concesie 200 de hectare de la ADS și ferma Mocani, care e lângă poligon acolo, care e și acum centrul fermei –, la care el zice, Carcov, era director general, „ești nebun? Dar cine știe că...”. Și zic: „Nu pot, eu trebuie la anu’ să te atac pe tine și tu-mi spui: «Ăsta, care n-a respectat legea?», Nu, eu trebuie să fiu curat”. Și mi-am dat demisia din funcție publică și am venit la fermă.

Reporter: Și, uite așa, aromânul Nicu Sterghiu a zis... de fapt, cum vă spune pe aromână?

Nicolae Sterghiu: Culuș. Nicolae, Niculăieș, Culuș e diminutivul. Nicolae la noi la aromâni e Cola sau Culuș, mai mult Cola decât Culuș.

Reporter: Și uite așa v-ați apucat de agricultură de-adevăratelea.

Nicolae Sterghiu: Da, doi ani și politică. În politică am intrat în conflict cu ai mei colegi de la Tulcea, m-au văzut plecat din Tulcea, către fermă, aici, aveam apă atunci, irigam, aveam treabă multă de făcut, intru în conflict cu ei, iar când am câștigat localele – atunci a câștigat Hogea primăria – și în toamnă alianța DA intră la guvernare. Hai să împărțim funcțiile, deconcentratele! Sterghiu – zic: „Director”. Președintele: – „N-ai cerere făcută!” Că la PD trebuia să faci dinainte cerere ce dorești să fii la un moment dat, și la mine nu era. Mă întorc, vreau altceva, n-ai aia, n-ai aia, m-am simțit izolat, dat deoparte, ei toți fiind orășeni, eu băiatul de la țară. Trag două înjurături și... plec. Zic: „Știți care-i treaba? E recomandarea organizației PD pentru director general, dar se intră tot cu examen și acolo nu e interzis să particip la examen. Și vă spun că voi participa și vă mai spun un lucru: eu n-am pierdut niciun examen în viața mea, ca atare gândiți-vă că eu voi câștiga examenul acolo”. Mă gândeam și la faptul că mă știam foarte bine cu Aurel Pană, care era fost secretar de stat și va fi ministru al agriculturii, așa mă gândeam eu, atunci așa erau cărțile. Nu vorbeam chiar aiurea. Și le-am trântit ușa și am plecat. Plec, apare guvernul – Flutur ministru! Îl sun pe Aurel Pană, zic: „Ce faci, de ce nu ești ministru al agriculturii?”, „Nicule, duminică la ora 2 eram ministrul agriculturii, la ora 4 apare la televizor Flutur. Am trântit televizorul de....”, „Și acum ce faci?”, „Sunt la Mediu, acum, director la Mediu. Dar tu ce faci, Nicule?”, „Fac o... nimic. Sunt la fermă”, „Băi Nicule, voi ați ieșit pe locul 7 – organizația partidului de la Tulcea, pe țară – tu ai relații, te știu ăștia la București, toți, de ce nu iei o recomandare de la Tulcea și vino la APIA, director general!”, „Ce-i aia APIA?”.

Reporter: Nici nu exista de fapt.

Nicolae Sterghiu: Nu, avea două luni, era doamna Drăghici.

Reporter: Era doamna Mariana Drăghici, da.

Nicolae Sterghiu: Și zice: „Eu am lucrat la programul de guvernare, revine PD-ului, am negociat eu cu Flutur, eu trebuia să fiu director general, dar eu acum sunt la Mediu și nu mă mai interesează. Vino tu!” Și mă duc la partid – deși încă funcționam ca vicepreședinte, nu mă mai duceam la ședințe –, se uită ăia la mine și zic: „Mi-a trecut supărarea, vreți să scăpați de mine?”, „Da. Ce e? ”, „Dați-mi recomandare, plec la București. A apărut un post, o instituție, și vreau director general. E treaba mea acolo, voi dați-mi recomandarea de aici”. Într-o bucurie mi-au dat-o!

Reporter: Au scăpat de nebun!

Nicolae Sterghiu: Da. Și așa am venit la București.

Reporter: Director general la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, împreună cu doamna Mariana Drăghici, director adjunct.

Nicolae Sterghiu: Care nu voia să-și dea demisia. Și Mugur Crăciun, era secretar de stat atunci, a convins-o până la urmă, foarte ambițioasă, am luat-o, am început să discut, Mariana noi avem vârste apropiate, e ultima șansă de a face ceva pentru țara asta. Tu n-ai ambiția să facem instituția asta? N-aveam nimic, nici scaune.

Reporter: Îmi aduc bine aminte, stăteați amândoi la același birou!

Nicolae Sterghiu: Da! Și mai era ghereta din spate. Și zic: nu, stai lângă mine! – Mă gândeam să comunic cu ea, să socializez, că dacă o îndepărtam devenea dușmanul meu. Și zic: „Rămâi director general adjunct. Eu voi fi cu munca, oricum toată treaba vezi că e politică, și ai să vezi că va fi mai bine pentru amândoi. Facem ceva pentru România, că dacă nu mișcăm... eu am habar, cunosc țara asta, cunosc agricultura”, și uite așa mi-a devenit foarte fidelă, vreau să spun că avea o minte brici.

Reporter: Și ați organizat Agenția de Plăți, ați stat acolo director doi ani...

Nicolae Sterghiu: Exact doi ani.

Reporter: După aia a început nebunia cu schimbări, ați rămas în APIA...

Nicolae Sterghiu: ...în APIA ca auditor. Șef serviciu audit.

Reporter: Pe final, vă întreb: filozofie, politică sau agricultură?

Nicolae Sterghiu: Acum, agricultură. Aș vrea, s-ar putea în toamna asta (2020, n.r.), după ce-mi rezolv o problemă de sănătate, să văd cum mă lasă pandemia, că s-ar putea să o lungească. Cred că voi ieși, voi prezenta ce am avut în gând, dacă e încântat vreun partid politic, cele 10 puncte – eu am făcut decalogul, ce trebuie făcut.

Reporter: Și ziceți-le! Nu le dezvoltați, scurt.

Nicolae Sterghiu: Pe scurt:

Primul lucru – agricultură integrată. Proiect de țară – agricultura, că noi n-am avut proiect de țară altul decât intrarea în NATO și UE, dar agricultura e singura ramură care ar putea relansa România.

Doi – am trecut irigațiile. Avem 1075 km de Dunăre...

Trei: Registrul agricol informatizat.

Patru: Cadastru.

Cinci: Tinerii fermieri. Eu am dat, în 2014, chestiunea cu 50 de hectare și ei au preluat-o că or să dea 50 de hectare la tinerii specialiști, dar n-au de unde! Eu am introdus-o cu alt sens, la terminarea facultății, fiecare absolvent să aibă stagiatură de 2 ani – că tot îi plătește statul, ca șomeri, și apare umilitor, tânăr, ai terminat facultatea și iei șomaj – și obligă-l să meargă într-o fermă mare, noi avem cam la 3.000 de ferme cu peste 100 de hectare, acolo el va lua în primire 50 de hectare și va ține evidența cheltuielilor, va fi ca proiectul lui. Ce înseamnă cheltuieli și venituri pe 50 de hectare, asta am spus eu atunci, și el va ști exact care este circuitul banilor. Și dacă e bun și-i place munca, îl oprește fermierul mare, că toți fermierii sunt îmbătrâniți, au nevoie de tineri.

Deci punctele forte sunt astea: irigații, registrul agricol, cadastru și tinerii fermieri.

Reporter: Am înțeles ce ați ales din toată povestea asta, mai cochetați și cu celelalte. Ce și-ar dori Nicu Sterghiu în continuare?

Nicolae Sterghiu: Sănătate. Ca să pot ajuta familia, deci eu mai am 4 ani de rambursat creditul și de reparat și clădirea, fiindcă vreau să facă fata ce vrea din clădire, poate să fie spații de birouri, pentru cabinete medicale, e în centrul Constanței, e ok, și să aibă un venit al ei sigur, lunar, o chirie care va fi.

Reporter: Dacă ați fi să vă gândiți, ce ați regreta uitându-vă în urmă?

Nicolae Sterghiu: Regret faptul că n-am plecat în 2007 și n-am venit aici. Era o doamnă care ne dădea viza, ea mi-a spus: rămâi la audit, fiindcă ăștia, după ce pleci tu, vor începe atacuri la tine și te vor controla... rămâi aici să le răspunzi, că dacă ești plecat n-ai cum să le răspunzi. Și atunci când m-au chemat și mi-au spus: alege ce vrei, zic: nu pot, că apare principiul dominoului. Trec ca adjunct și încet așa, până jos, câte unul schimbat. Și dacă merge treaba, lumea e obișnuită, zice: „Merge datorită lui Sterghiu”, dacă nu merge, „sabotează Sterghiu”. „Eu plec la audit...”. Și s-a făcut imediat serviciul, dar am rămas pentru motivul că erau două neîmpliniri ale mele atunci, dar n-aveam cum să le fac. Deci avansul pe 15 octombrie și controlul trebuia terminat pe 30. Toată lumea a plecat în concedii și s-a ținut controlul până în primăvară.

Reporter: Mai aveți astăzi neîmpliniri?

Nicolae Sterghiu: Nu. În afară de sănătate... nu. Neîmplinirea e că n-am continuat cu politica. E un microb. Eu am un stră-străbunic împușcat, deodată cu stră-străbunicul Simonei Halep, în 1912, de comitagii bulgari, în Macedonia, atunci erau războaiele balcanice și amândoi au fost împușcați. Pe o treabă neclară, dar eu știu ce era: era transport de arme, Rusia ducea arme în Peninsula Balcanică pentru a revendica zona și... mă rog, asta e. Și cred că e microbul ăla care se transmite, chiar i-am reproșat străbunicului meu care a rămas, deci tatăl lui, zic: „Cum de n-ai făcut tu în perioada ’30-’40 politică?”. Zice: „N-aveam cum. A murit tata, aveam patru surori, trebuia să le fac rostul lor. Eu aveam trei copii, fratele meu, împușcat și el, avea două fete...”, familia a fost pe primul loc.

Interviu publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Interviu

Marius Zărnescu este șeful de fermă de la Agromec Vlad Țepeș, din județul Călărași, fiind pentru câteva momente și gazda noastră. Am vizitat această fermă pentru că am aflat aici un mod de irigare modern, puțin folosit în cultura mare, mai mult în zona horticolă. Este vorba de irigarea prin picurare a unei suprafețe de aproape 150 de hectare cu porumb.

Poate că într-un an cu precipitații normale, efortul financiar pe care îl presupune o tehnologie de irigare prin picurare nu s-ar justifica, ne-o spune chiar interlocutorul nostru: „Acum doi ani, aici, la porumb, am făcut o medie de 16.000 și ceva la hectar, și lângă, în aceeași zonă, la neirigat, am făcut 15 tone. În aceeași zonă. Deci o diferență prea mică pentru o cheltuială atât de mare. Dar a plouat. Vreau să spun că atunci nici n-am irigat cum am irigat anul ăsta, făceam pauze. Anul ăsta s-a irigat continuu, s-a asigurat o medie de 6 litri pe metru pătrat zilnic. Aici cultivăm și o suprafață de zece hectare de test de la Monsanto pentru hibrizii de porumb pe care vor să-i aducă în România, sunt aproape o mie și ceva de hibrizi, și vă dați seama că nu ne-ar fi ales, dacă nu le convenea.”

Avantajul pe care îl oferă acest tip de irigare este dat și de faptul că fertilizarea se face pe aceeași cale, odată cu irigarea. „În afară de ce dăm la pregătirea patului germinativ, totul se face numai prin fertirigare, totul se face numai prin analiză pe frunză, ce are nevoie să-i dăm”, arată fermierul călărășean.

Atunci când s-au gândit să utilizeze o astfel de tehnologie, au socotit că vor putea să ajungă la producții similare cu cele din America, douăzeci și ceva de tone la hectar. „Noi nu avem clima pe care o au americanii, ziua la noi e mult mai scurtă decât la americani, fotosinteza nu se face ca în America pe o perioadă mai lungă și asta duce la diminuarea producției față de a lor”,  justifică Marius Zărnescu, într-un fel, faptul că încă nu s-a reușit o asemenea performanță.

Avantaje incontestabile, care justifică investiția

În privința costurilor, fermierul ne-a mărturisit că investiția inițială a fost de 500.000 de euro, adică puțuri, pompe, generatoare, driper (furtunul cu picurare, care este peste 190 de euro pe hectar), benzi la capete și altele, la care se adaugă cheltuielile continue, motorină, componentele care se mai deteriorează, întreținerea lor și așa mai departe.

Sistemul nu pare complicat atunci când îl zici din vorbe: „Propriu-zis, apa pleacă din fântână, este extrasă cu o pompă care împinge apa până la următoarea pompă, care o împinge spre lanul de porumb. Ea se distribuie pe o coloană principală de furtun, din care pleacă la noi, pe fiecare solă, cinci coloane secundare care irigă între 8 și 10 hectare, fiecare coloană. Se face o trecere în fiecare zi de câte 5-6 ore pe fiecare coloană, ca în 24 de ore totul să fie udat. Iar pentru a recolta, întâi se vor scoate coloanele de pe capăt, se strâng, se strâng vanele și totul, pe urmă se recoltează, apoi avem o mașină cu care scoatem driperele”.

Un alt avantaj pe care îl are ferma Agromec Vlad Țepeș este cultura a doua. „Sincer să spun, ăsta nu e un an în care să faci cultura a doua. Anul trecut, am făcut pe cealaltă solă cultura a doua, am făcut orz, am recoltat orzul, în urma orzului am semănat porumb, dar porumbul l-am recoltat undeva în februarie, pentru că aici sunt grupe de maturitate mai mici, anul trecut am semănat cu grupe de maturitate mai mare, producția a fost puțin mai mare...” Dar și faptul că rezerva de apă din sol rămâne bună. „Irigându-se aici, rezerva în sol a fost mult mai bună, de aia am făcut și puțină mazăre, de aia facem și porumb, că aici întotdeauna s-a menținut rezerva de apă în sol. Ăsta e marele avantaj”. În schimb, în zona unde nu s-a irigat, necesarul de apă din sol este foarte mare. „Vorbeam cu cineva, o doamnă inginer, care-mi spunea că la ora asta un 700 de litri la hectar ne-ar aduce și pe noi undeva la o limită superioară, dar nu la o capacitate de câmp, adică să poți să faci o producție totală. Suntem rău... acum vă spun, ieri a plouat la 5 km de aici – la noi, niciun pic.” Din păcate, asta este situația și în multe zone se întâmplă la fel. Ploile, mai ales vara, nu sunt pe arii mari, ci vin punctual pe mici suprafețe.

În rest, dezastru

Și pentru că am ajuns aici, la capitolul neirigat, trebuie să spunem că ferma despre care am vorbit nu are doar această suprafață de 148 de hectare irigate astfel, prin picurare, ci și alte suprafețe care au suferit precum în foarte multe locuri din țară. Cam zero pe toată linia. Iată cum descrie Marius Zărnescu efortul „încununat” de eșec. „Anul acesta agricol a început din toamna lui 2019. Vreau să vă spun că tot ce aveam culturi de toamnă înființate, grâu și orz, pentru că rapiță nu am avut condiții de a semăna în toamna lui 2019, arătau extraordinar de bine. Am făcut deja primul tratament de boli și dăunători la grâu și orz deja din toamnă, am făcut erbicidatul din toamnă la toată suprafața de grâu și orz pe care am avut-o, deci premisele erau foarte bune. Chiar dacă noi veneam după un an în care seceta deja își făcuse prezența, în toamnă anul agricol a început chiar foarte bine. Culturile la noi arătau extraordinar. Noi am avut și mazăre de toamnă. La ieșirea din iarnă, plantele arătau extraordinar de bine. După ce am aprovizionat plantele cu îngrășăminte chimice, am făcut fertilizare, am avut două geruri care au dus la diminuarea atât de mult a fraților, încât inclusiv plantele-mamă au dispărut. Am fost nevoiți ca toată suprafața pe care o aveam de grâu și de orz s-o întoarcem și să semănăm porumb direct în miriște – de fapt, în cultură, că propriu-zis nu era miriște. Și am semănat 1.200 de hectare de porumb în miriște. Am avut noroc că pe unele suprafețe am avut ploi, între 5 litri și 60 de litri, răsărirea a fost cât de cât uniformă peste tot. Am avut un atac atât de masiv de afide, de cicade, de a trebuit să aplicăm două tratamente cu insecticid, unul sistemic, unul de contact. Am făcut, eu zic, tot ce era omenește posibil pentru a fi bine, dar, din păcate, seceta a continuat, porumbul e calamitat, absolut nimic. Dacă porumbul pe care l-am semănat în ogor propriu... nu știu dacă vom face 100 kg la hectar.”

Toate aceste operațiuni au necesitat investiții: „Am avut cheltuială, nu mai știu exact, dar oricum la grâu și la orz am depășit 3.000 de lei pe hectar, până la data în care am întors cultura. Gândiți-vă că fiind dezvoltate plantele am făcut tratamente din toamnă, am făcut un tratament de boli și de dăunători în primăvară, pentru că erau căldurile în februarie și apăruseră iarăși toate insectele, și a trebuit să facem tratament...” Iar despăgubirea pe care o primesc acești fermieri este de circa 900 de lei pe hectar. Probabil, cei care, din principiu, nu investesc prea mult sunt, cât de cât, mulțumiți, dar nu cred că trebuie să încurajăm o astfel de abordare. Toți cei interesați trebuie să participe și să-i ajute pe fermieri să meargă mai departe. Nu doar statul, ci și băncile care le-au acordat credite, și cei care le furnizează inputuri ar trebui să îi înțeleagă pentru că sunt parte a aceleiași afaceri. „Unele dintre bănci ne-au înțeles, unii dintre furnizorii de inputuri ne-au înțeles, alții nu ne-au înțeles, dar nici noi nu-i vom mai înțelege că ne-o veni și nouă rândul, că așa se întâmplă în viață: cu ce mână-mi dai, îți dau și eu la fel. Asta e. Gândiți-vă că noi, agricultorii, în general ne achiziționăm tot ce înseamnă produse fitosanitare cam din toamnă. Și sunt produse o groază pe care nu le-am folosit, din cauză că nu am avut unde. Și toate sunt pe stoc. Și toate-s la plată acum. Unii au înțeles, unii au prelungit, am pierdut discounturi, ne-am dus pe anul viitor. Gândiți-vă că urmează încă un an în care noi va trebui să înființăm culturi, să le ținem curate, să facem producții.” Producții care să poată să acopere și paguba acestui an de care nu vrem să ne amintim.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - octombrie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare
Pagina 1 din 3

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista