La Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”, pe 1 septembrie 2026, a avut loc o ședință de lucru dedicată viitorului fermelor de ovine și caprine.

La întâlnire au participat societățile de ameliorare recunoscute, care derulează programe de ameliorare aprobate, precum și părțile terțe autorizate cărora le-au fost externalizate activități de testare a performanțelor în cadrul acestor programe. Prezent a fost și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, alături de conducerea și specialiștii Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu” (ANZ).
Iacob Lelior, director general al ANZ, a punctat că astfel de întâlniri sunt necesare având în vedere că e vorba de „un sector aflat sub presiune, dar susținut de oameni puternici, dedicați și determinați să meargă mai departe”.

Schemele de ajutor financiar au constituit tema centrală a întâlnirii, iar subiectul care a generat cele mai multe intervenții a fost modul de acordare a sprijinului financiar instituit prin OUG nr. 61/2023, respectiv finanțarea serviciilor de întocmire și menținere a registrelor genealogice, precum și a testelor și controalelor obligatorii. Organizațiile, în calitatea lor de reprezentanți ai crescătorilor, au subliniat că fără sprijin financiar programele de ameliorare și dezvoltarea fermelor nu pot continua. În acest context, s-a analizat în perspectivă continuarea finanțării pentru anul 2027; cât și integrarea sectorului în viitoarea Politică Agricolă Comună 2028 – 2032.

S-a discutat și despre situația epidemiologică la ovine și caprine, mai ales că variola ovină și caprină (POX) și pesta micilor rumegătoare continuă să afecteze ferme din mai multe județe. Crescătorii au cerut măsuri unitare pentru protejarea efectivelor din programele de ameliorare, punctând că bolile nu afectează doar fermele, ci și exporturile, mișcările intracomunitare, registrele genealogice și viitorul genetic al raselor românești.
Referitor la genetică, Iacob Lelior a ținut să spună că: „România trebuie să intre într-o nouă etapă a ameliorării genetice și anume testarea genomică, cu accent pus clar pe animalele de reproducție de rasă pură, deoarece ele asigură difuzarea progresului genetic, în populații”.

Ministrul Tánczos Barna a vorbit despre necesitatea alinierii la standardele calitative europene, importanța consolidării activităților de ameliorare, angajamentul MADR de a promova și susține acest domeniu, în interesul fermierilor și al României. „Am toată susținerea pentru un sector ovin și caprin puternic, modern și competitiv, în care munca crescătorilor să fie recunoscută și promovată”, a precizat Tánczos Barna.
Agenția Națională pentru Zootehnie a supus analizei evoluția efectivelor din programele de ameliorare atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ. Concluziile au evidențiat că:
Numărul animalelor de rasă pură reprezintă un factor critic pentru realizarea obiectivelor programelor de ameliorare;
Cu cât populația de rasă pură este mai mare, cu atât selecția genetică este mai precisă pentru caracterele vizate;
Managementul împerecherii și gestionarea genofondului populației (imigrație și emigrație) sunt elemente esențiale pentru atingerea obiectivelor programelor;
Registrele genealogice și programele de ameliorare sunt permanent controlate și evaluate de ANZ pentru a asigura alinierea la obiectivele aprobate.

„Devotamentul crescătorilor, al operatorilor de ameliorare și al specialiștilor reprezintă fundamentul pe care se construiește progresul genetic al raselor românești, iar dialogul deschis din cadrul acestei ședințe confirmă încă o dată că doar împreună putem asigura stabilitatea, modernizarea și competitivitatea unui sector de importanță națională. Mesajul nostru comun este unul puternic: sectorul are nevoie de stabilitate, predictibilitate și respect pentru munca depusă în fiecare fermă”, a conchis Iacob Lelior, director general al Agenției Naționale pentru Zootehnie.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Pe 28 mai 2026, în prima zi a expoziției AgriPlanta – RomAgroTec, IPSO a organizat o conferință de presă în care și-a prezentat noutățile, tema evenimentului fiind „Sprijin complet pentru fermieri: soluții integrate IPSO pentru ferma viitorului”. În esență, este vorba despre sprijin, despre soluții, despre ceea ce contează cu adevărat în fermă. 2026 este anul în care IPSO împlinește trei decenii de existență, compania celebrând momentul printr-un un nou logo și un nou producător de mașini agricole în portofoliu.
IPSO a prezentat, în cadrul AgriPlanta-RomAgroTec 2026, modul în care sprijinul său complet pentru fermieri, bazat pe soluții integrate, reprezintă un diferențiator clar pe piața agricolă din România și un răspuns concret la provocările actuale din agricultură.
Fondată în 1996, cu scopul de a distribui mărci importante de utilaje agricole pe piața locală, IPSO a evoluat constant, transformându-se dintr-un distribuitor de echipamente în cel mai mare furnizor de soluții integrate pentru fermierii din țara noastră.
Astăzi, compania oferă nu doar utilaje agricole, ci un ecosistem complet care include service și piese, agricultură de precizie, irigații și soluții de finanțare, gândite să susțină performanța și continuitatea activității din fermă.
„Astăzi, agricultura nu mai înseamnă doar producție, ci control, continuitate și decizii bazate pe date. Rolul nostru este să fim alături de fermieri cu soluții integrate, care funcționează împreună și care, prin agricultură de precizie, service și suport conectat, îi ajută să ia decizii mai clare, cu mai puține blocaje și mai mult control asupra fermei”, a declarat Arnaud Van Strien, CEO IPSO.
La nivel național, IPSO are o rețea de 20 de puncte de lucru, cu peste 500 de angajați, dintre care 200 de specialiști de service care asigură intervenții rapide și suport constant în teren.
„Un element-cheie al diferențierii IPSO este amprenta puternică a serviciilor de post-vânzare. Livrarea pieselor de schimb în 24 - 48 de ore, procesele de service bine structurate și investițiile continue în oameni și formare permit reducerea timpilor de nefuncționare și creșterea gradului de predictibilitate în ferme”, a subliniat Gabriel Petrișor, Chief Operations Officer IPSO.
IPSO este un deschizător de drumuri în implementarea agriculturii de precizie în România. Peste 5.000 de utilaje sunt conectate în John Deere Operations Center, platforma digitală care permite monitorizarea în timp real a performanțelor, optimizarea lucrărilor agricole și luarea deciziilor bazate pe date. Din perspectiva fermierului, sprijinul complet oferit de IPSO se concretizează pe de o parte prin prevenirea problemelor tehnice grație unui service conectat și inteligent și pe de altă parte prin agricultura de precizie care ajută fermierii să lucreze mai eficient, cu costuri reduse și o productivitate crescută în fermă.
Pe parcursul celor 30 de ani de activitate, IPSO a depășit granițele României și a devenit un jucător de anvergură europeană în agribusiness, prin prezența în Croația începând cu 2014, în Turcia din 2020 și în Germania de la începutul acestui an.
„Prin poziționarea sa ca furnizor de soluții integrate, IPSO oferă fermierilor un singur punct de contact pentru toate nevoile fermei, de la utilaje și tehnologie, la service, piese și finanțare. Această abordare integrată contribuie direct la creșterea eficienței, reducerea riscurilor și îmbunătățirea profitabilității fermelor din România, dat fiind ca răspunde rapid atât nevoilor imediate din fermă, cât și obiectivelor de dezvoltare pe termen lung”, a conchis Arnaud Van Strien.
Noul logo al companiei a fost prezentat în detaliu de Dan Gîdea, director de marketing IPSO.

Semănătorile Claydon, în portofoliul IPSO
În conferința de presă organizată la AgriPlanta-RomAgroTec, IPSO a anunțat parteneriatul cu producătorul din Marea Britanie, Claydon, renumit pe plan mondial pentru semănătorile directe strip-till, o metodă de cultivare conservativă care maximizează producția și minimizează impactul asupra mediului.
Claydon este o familie de fermieri din Suffolk, așezare din estul Angliei, astăzi aflându-se la a treia generație de fermieri, care lucrează 400 de hectare. Utilajele Claydon sunt dezvoltate în ferma familiei, de către fermieri pentru fermieri, fiind testate în condiții agricole reale, într-un mediu agricol real, înainte de a fi lansate pe piață. Din 2003, Claydon a devenit liderul pieței europene în semănatul direct.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Înghețul târziu de primăvară rămâne unul dintre cele mai mari riscuri pentru pomicultura din România, conform Agra Asigurări, lider național în domeniul asigurărilor agricole.
După un an 2025 marcat de pierderi semnificative, Agra Asigurări oferă fermierilor protecție extinsă pentru cultura de măr începând cu stadiul de vegetație BBCH 57 (buton floral roz) - momentul de maximă sensibilitate fiziologică a pomului.
Anul trecut, la nivel național, aproximativ 8.800 hectare de plantații pomicole (toate speciile) au fost afectate de înghețul târziu, cu pierderi între 30% și 100% în județele Bistrița-Năsăud, Constanța și Arad. În unele zone ale țării, temperaturile au coborât până la minus 7,3°C în perioadele de înflorire.

În Bistrița-Năsăud, stațiunile de cercetare din zonă au raportat temperaturi de până la minus 5,5°C în luna aprilie, exact în perioada sensibilă de înflorire. În multe plantații de măr din zonele pomicole tradiționale, peste 90% dintre mugurii florali au fost compromiși. Practic, în numeroase livezi, potențialul de producție a fost pierdut înainte ca fructele să apuce să se formeze, ceea ce a transformat sezonul într-unul aproape compromis din start.
În Constanța, cel mai afectat județ din regiunea Dobrogea, pierderile au fost concentrate în bazinele pomicole din centrul și sudul județului, în special în localitățile Valu lui Traian, Cobadin, Medgidia și Ostrov. Gradul de afectare la măr a variat între 35% și 60%. Deși mărul înflorește mai târziu decât speciile sâmburoase, care au fost aproape integral calamitate în zonă, înghețul din luna mai a surprins cultura în faza de legare a fructului, un moment critic pentru stabilirea producției finale. Specific acestei regiuni a fost fenomenul de „îngheț de radiație”. În nopțile senine și fără vânt, aerul rece s-a acumulat pe văi, afectând puternic livezile situate în zonele joase, în timp ce plantațiile amplasate pe dealuri au înregistrat pierderi mai reduse.
În Arad, din cauza scăderii drastice a temperaturii la sol, pomicultorii au raportat pierderi între 20% și 50%, inclusiv în exploatațiile dotate cu echipamente de protecție, precum tunuri de aer cald.
Aceste diferențe regionale confirmă faptul că înghețul târziu de primăvară nu mai este un risc punctual, ci un fenomen complex, influențat de momentul biologic al culturii, microclimat și amplasarea plantației, factori care trebuie integrați în mod riguros în evaluarea și gestionarea riscului.

În portofoliul Agra Asigurări, 50% dintre fermele pomicole asigurate au avizat cel puțin un risc în 2025, iar cultura mărului a reprezentat 35% din totalul despăgubirilor plătite pe segmentul pomicol. Cea mai mare despăgubire achitată pentru o livadă de măr a fost de 302.748 lei, către o fermă din județul Vrancea.
„Înghețul târziu nu mai este un fenomen ocazional, ci o realitate aproape anuală. Alternanța dintre temperaturile ridicate din februarie-martie și revenirea bruscă a valorilor negative în aprilie expune cultura de măr într-un moment critic. De aceea, acoperirea riscului de înghet târziu de primăvară începe în funcție de stadiul biologic al culturii, nu de o dată din calendar”, precizează Horia Adrian-Lupu, director general al Agra Asigurări.
Polița acoperă atât pierderea cantitativă, cât și deprecierea calitativă a fructelor - inele de îngheț, leziuni, necroze interne sau deformări care declasează merele din categoria pentru consum în stare proaspătă către procesare. Evaluarea se realizează individual, conform standardelor europene de calitate, iar despăgubirea reflectă nivelul real al pierderii.
Determinarea producției nu se face estimativ, ci pe baze tehnice, pornind de la arhitectura livezii, înălțimea coroanei și densitatea plantației. Pentru plantațiile de peste cinci ani, potențialul de producție este calculat matematic, oferind o bază transparentă și obiectivă pentru stabilirea pierderilor.
„Într-un climat tot mai volatil, fermierii au nevoie de predictibilitate financiară. Rolul nostru este să preluăm riscul meteo și să oferim stabilitate într-un sector tot mai expus”, subliniază Horia Adrian-Lupu.

Într-un context în care frecvența înghețurilor târzii a crescut semnificativ în ultimul deceniu, iar cultura de măr a trecut de la un risc ocazional la unul aproape anual, adaptarea devine esențială. Protecția financiară nu mai este un instrument opțional, ci o componentă strategică a managementului unei exploatații pomicole.
„Pomicultura modernă înseamnă investiții mari, tehnologie și profesionalizare. Nu este sustenabil ca un singur episod de îngheț să anuleze munca și capitalul unui an întreg. Obiectivul nostru este să oferim fermierilor stabilitate și capacitatea de a merge mai departe, indiferent de provocările climatice. Informațiile pe care le-am prezentat au caracter informativ, iar condițiile aplicabile produselor de asigurare ale Agra Asigurări sunt cele prevăzute în documentele contractuale în vigoare”, arată Horia Adrian-Lupu, directorul general punctând că Agra Asigurări își continuă astfel angajamentul de a adapta permanent produsele la realitățile din teren, oferind soluții specializate pentru un sector agricol tot mai expus riscurilor climatice.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În România, productivitatea muncii și eficiența politicilor economice par, din păcate, direct proporționale cu vacanțele politice. În timp ce economia reală funcționează fără pauză, decizia publică intră prea des în suspendare, cu efecte directe asupra investițiilor și competitivității.
Agricultura, industria și mediul antreprenorial nu își permit vacanțe. Producția nu se oprește în perioade electorale, iar fermierii nu pot amâna deciziile tehnologice în funcție de calendarul politic. În schimb, politicile economice sunt adesea fragmentate, întârziate sau lipsite de continuitate.
Această discontinuitate administrativă generează costuri reale: programe amânate, fonduri europene neutilizate, lipsă de predictibilitate și vulnerabilitate economică. În agricultură, unde planificarea se face pe termen lung, fiecare pauză decizională se traduce în pierderi concrete.
Statele care reușesc la Bruxelles acționează pe baza unui mandat național de negociere, stabil și coerent, indiferent de ciclurile politice interne. România, în schimb, schimbă pozițiile în funcție de contexte și perioade, slăbindu-și propria capacitate de negociere.
O țară nu se dezvoltă prin pauze repetate de decizie. Productivitatea nu crește prin absență, iar competitivitatea nu se construiește din vacanțe politice, ci din muncă, politici coerente și respect pentru cei care produc valoare economică.
România are nevoie urgentă de strategie economică pe termen lung, mediu și scurt! Avem nevoie de predictibilitate atât la muncă, cât și acasă. Nu avem nevoie de măriri de taxe, ci avem nevoie de profesionalism și politici corecte.
Autor: dr. ing. NICU VASILE, președinte LAPAR

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agricultura României trebuie să rămână coloana vertebrală a economiei naționale și a stabilității sociale, în ciuda contextului dificil care continuă și la început de an 2026, marcat de presiuni economice, schimbări climatice, instabilitate geopolitică și politici europene adesea insuficient adaptate realităților din teren.
Anul care s-a încheiat, 2025, a fost unul al rezistenței și al responsabilității. Fermierii din țara noastră au continuat să producă hrană pentru populație, să mențină viața economică a satului românesc și să susțină securitatea alimentară a României și a Uniunii Europene, chiar și atunci când costurile au crescut, iar predictibilitatea a scăzut.
Agricultura nu este doar un sector economic, ci este un bun strategic național, o expresie a suveranității, a muncii și a continuității acestei țări. Fără fermieri puternici, nu poate exista nici dezvoltare durabilă, nici echilibru social, nici viitor pentru mediul rural.
Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a susținut și va susține în continuare tratamentul echitabil al fermierilor în cadrul politicilor europene; recunoașterea rolului strategic al agriculturii în economie și securitate alimentară; investițiile în producție, procesare și depozitare, pentru a adăuga valoare în România; dialogul real cu autoritățile, bazat pe date, studii de impact și soluții aplicabile.
LAPAR solicită autorităților:
Recunoașterea agriculturii ca sector strategic de interes național;
Fundamentarea deciziilor publice pe studii de impact economico-social;
Inițierea unui dialog instituțional structurat între Guvernul României și organizațiile profesionale reprezentative ale fermierilor.
Anul 2026 trebuie privit cu responsabilitate, dar și cu determinare. Avem nevoie de politici coerente, de stabilitate legislativă, de finanțare predictibilă și de o viziune națională care să pună agricultura în centrul dezvoltării României.
Transmit respectul și recunoștința mea tuturor fermierilor, celor care muncesc pământul indiferent de condiții, care investesc, care cred în viitorul agriculturii românești și care duc mai departe tradiția, performanța și responsabilitatea față de această țară. Vă doresc sănătate, unitate, recolte bune și prețuri pe măsura muncii, profituri maxime, decizii înțelepte!
Autor: dr. ing. NICU VASILE, președinte LAPAR
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Marți – 17 decembrie 2024, pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților se află Pl-x nr. 435/2024 propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil referitor la Arendă. Este ultima săptămână de lucru pentru actualul Parlament, iar organizațiile profesionale ale producătorilor agricoli speră ca Legea Arendei să intre la vot și să treacă, așa încât să nu fie nevoie ca de anul viitor să o ia de la capăt.
Pentru fermierii din țara noastră, acest proiect legislativ este cel mai important din 1989 până în prezent pentru că asigură predictibilitate și posibilitatea de a continua activitatea agricolă. Totodată, se asigură locurile de muncă și investițiile în mediul rural în aceste condiții incerte cauzate de seceta pedologică severă și arșița atmosferică, inflație, constrângeri legislative impuse de la nivel european, lipsă de condiții reciproce, în oglindă pentru mărfurile produse/importate în UE, diverse crize regionale sau internaționale.
De ani buni, Alianța pentru Agricultură și Cooperare face demersuri și prezintă argumente pentru adoptarea unei perioade minime de arendare de șapte ani. „Am cedat de la 10 ani la 7 ani doar-doar să avem această durată minimă de arendare pentru a putea avea stabilitatea terenului în fermă, predictibilitatea veniturilor într-un plan de afaceri cu care să poți convinge banca să te împrumute, iar cu aceste două condiții îndeplinite să putem avea încredere, ca fermieri, că putem să ducem mai departe activitatea agricolă cu toate greutățile pe care le avem astăzi pe umeri”, arată Nina Gheorghiță, fermier și vicepreședinte LAPAR.
Beneficiile adoptării Legii Arendei, cu o perioadă minimă de arendare de măcar șapte ani, sunt multiple pentru fermieri, aceștia putând astfel conserva calitatea solului, putând realiza rotația culturilor, vor putea adapta tehnologiile de arat conform celor mai noi cerințe, vor putea susține investiții în irigații, perdele de protecție, tehnologie, vor putea accesa credite și, în general, vor putea asigura continuitatea activitității agricole așa încât să nu fie încurajate specula și acapararea terenurilor de către fondurile de investiție străine.
În România, maximum 10% din suprafața arabilă se utilizează pe locația deținută în titlul de proprietate. Pentru că terenurile sunt foarte fragmentate și nu pot fi lucrate, fiind multe parcele care au lățimi de 2- 3 m, mai mici decât lățimea de lucru a utilajelor agricole existente, fermierii și proprietarii de terenuri au fost forțați să facă schimburi și înțelegeri verbale pentru a comansa terenurile și să poată fi lucrate într-un mod sustenabil. „Din acest motiv, este extrem de important să fie permise prin lege schimburile de terenuri între proprietari/arendași așa cum este prevăzut în proiectul Pl-x nr. 435/2024”, susține Alianța pentru Agricultură și Cooperare în adresele trimise legiuitorilor.
Organizațiile membre ale Alianței (LAPAR, UNCSV, PRO AGRO și AFF) fac apel la colaborare parlamentară și consens privind participarea și susținerea la vot a Legii Arendei pentru a fi asigurate cvorumul necesar și adoptarea legislației atât de necesare pentru agricultura românească. „Ne exprimăm încrederea că toți parlamentarii, indiferent de culoarea politică, vor da dovadă de responsabilitate și nu vor mai sabota în niciun fel un drept al celor care vor să lucreze legal pământul, în acord cu o legislație corectă, care să răspundă problematicii și realității din zilele noastre”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.
O încercare de radiografiere a crizei din sectorul vegetal
Parlamentul României votează împotriva intereselor fermierilor din țara noastră
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR), structură federativă afiliată la Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb din Europa (CEPM) își exprimă nemulțumirea pentru modul în care deputații români au ales, din nou, să trateze viitorul agriculturii. „Au decis pentru a doua oară să respingă un proiect de lege care ar fi contribuit enorm la predictibilitatea și dezvoltarea sectorului agricol”, transmite Forumul APPR.
Comunicatul de presă al Forumului APPR:
Suntem, deopotrivă surprinși că ieri, 9 aprilie 2024, la Camera Deputaților, propunerea de modificare, în Codul Civil, a prevederilor privind contractul de arendă a fost respinsă: 164 de deputați au votat „pentru”, 60 au votat „împotrivă”, iar 18 s-au abținut.
Surprinderea noastră vine, cu atât mai mult, din faptul că în nenumărate rânduri asociația noastră, împreună cu alte organizații de profil, au contribuit cu explicații și au pus la dispoziția legiuitorului informațiile necesare pentru o înțelegere cât mai bună a urgenței pe care o reprezintă amendarea reglementării privind durata și condițiile contractului de arendă.
Am participat la nenumărate întâlniri cu autoritățile cu competențe pe care îl consideram epuizat și desigur, pe deplin înțeles de către decidenți; am alocat timp și resurse pentru ca perspectivele fermierilor și problemele cauzate de instabilitatea contractelor de arendă și a celor legate de incoerențele fondului funciar să fie corect înțelese și mai ales, corect tratate. Am explicat, de asemenea, cât de importantă este această modificare a Codului Civil pentru a încuraja investițiile pe termen mediu și lung. Satul românesc are nevoie de investitii, acestea se realizează doar în condiții de predictibilitate și stabilitate și din acest motiv este nevoie de un cadru legislativ actualizat.
Votul de ieri ne-a arătat că vom rămâne, în continuare, singuri. Că nu contează argumentele, că vom plăti, în continuare, pentru decizii și situații care nu pot fi imputate fermierilor. Vom plăti pentru inconsecvențele fondului funciar și eterna lui actualizare, pentru rivalitățile politice dintre Putere și Opoziție, pentru că încercăm să ne implicăm acolo unde, poate, rolul principal trebuia să fie al autorităților.
Ne întrebăm ce mai putem face acum. Nu avem un set de obiecții care au stat la baza respingerii de ieri. Nu cunoaștem motivele pentru care o parte semnificativă a deputaților au ales să oprească amendamentele pe care noi, pe de altă parte, le-am fundamentat temeinic.
Noi, Forumul APPR, adresăm următorul mesaj public către deputații care au ales să respingă, ieri, propunerea de modificare a Codului Civil: consecințele deciziei dumneavoastră de ieri sunt nocive pentru viitorul agriculturii și performanțele fermierilor români! Nu se poate practica agricultura doar empiric, diletant și sub spectrul hazardului. NOI, fermierii, vom suporta mâine consecințele deciziei dumneavoastră de ieri: nu vom putem aplica ecoschemele (pentru ca nu se poate trece la agricultură conservativă de la un an la altul), nu se poate dezvolta, la modul serios, sectorul de agricultură ecologică, nu se pot amortiza investițiile în utilaje moderne (de pildă cele care să ne permită aplicarea și extinderea lucrărilor minime în vederea protejării solurilor) nu se poate face un plan de culturi, nu se pot accesa fonduri europene din cauza perioadei de monitorizare și păstrare a exploatației, nu se poate dezvolta infrastructura de irigații.
Într-un an electoral, unii dintre reprezentanții poporului ați ales să nu se schimbe nimic, în goana după voturi și neînțelegând nevoile reale ale fermierilor pe care, vă reamintim, și pe ei aveți responsabilitatea de a-i reprezenta și de a-i ajuta să facă saltul către o agricultură durabilă și performantă!
Cu dezamăgire, Consiliul Director al Forumului APPR

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Politicienii împiedică performanța în agricultura românească, susțin organizațiile profesionale ale fermierilor, mâhnite de respingerea Legii arendei, la o diferență de două voturi, în ședința Camerei Deputaților din 9 aprilie 2024. LAPAR, Federația PRO AGRO și UNCSV transmit, prin intermediul unui comunicat de presă, că Parlamentul României este incapabil să adopte o lege a arendei care să susțină activitatea fermierilor din țara noastră.
În continuare, comunicatul de presă al LAPAR, PRO AGRO și UNCSV
În numele fermierilor reprezentați de Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România (PRO AGRO) și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), cele trei organizații își exprimă dezamăgirea și revolta față de respingerea la vot a amendamentelor privind contractul de arendă în ședința Camerei Deputaților din Parlamentul României care a avut loc, marți, 9 aprilie 2024.
După îndelungate și nenumărate consultări și negocieri, care au condus la acorduri privind soluțiile adoptate și compromisuri acceptate de toate părțile implicate în acest demers, în urma votului de ieri, fermierii își văd înșelate așteptările că vor avea, în sfârșit, o lege a arendei care să le asigure stabilitate și predictibilitate și le va oferi siguranță și încredere în dezvoltarea afacerilor lor agricole.
LAPAR, PRO AGRO și UNCSV își exprimă aprecierea față de parlamentarii care au înțeles importanța acestei initiative legislative privind reglementarea unei durate minime a arendei și au votat pentru. În același timp, organizațiile solicită explicații argumentate parlamentarilor care au votat împotrivă sau s-au abținut, în condițiile în care consultările și negocierile cu fermierii și mediul asociativ durează de ani de zile pe acest subiect care face obiectul programelor de guvernare asumate de majoritatea formațiunilor politice din ultimele două mandate parlamentare.
LAPAR, PRO AGRO și UNCSV au făcut nenumărate demersuri, au transmis documente de poziție și au organizat sau au participat la întâlniri cu autoritățile naționale responsabile pentru agricultură (Guvern, Parlament, Președinție) și cu formațiunile politice, în care au prezentat solicitările fermierilor, cu argumente tehnice și economice, privind necesitatea adoptării unei legi a arendei și importanța acesteia pentru fermierii din România.
În condițiile în care o treime din deputați a lipsit la ședința din 9 aprilie, propunerea legislativă pentru instituirea unei durate minime a contractului de arendă a fost respinsă cu concursul formațiunilor politice USR (care a votat în bloc NU), AUR (care a avut 23 voturi negative și doar un vot pozitiv) și al deputaților neafiliați (21 de abțineri sau vot negativ și doar 1 vot pozitiv). Parlamentarii prezenți de la PSD, PNL și UDMR au votat pentru adoptarea legii (au fost 3 abțineri la UDMR), iar reprezentanții minorităților au exprimat 14 voturi pozitive din 15.
Cele trei organizații resping cu fermitate argumentul de neconstituționalitate prezentat ca motiv pentru votul negativ, în condițiile în care:
Parlamentul României a revizuit și modificat în ultimele luni prevederile legislative privind reglementarea duratei minime a contractului de arendă în Codul Civil, în urma sesizării CCR transmise de Președintele României. Reamintim că prin decizia sa, în esenţă, „Curtea Constituțională a reţinut că, prin conţinutul normativ al legii, aceasta este o lege organică, dar a fost adoptată ca lege ordinară, ceea ce contravine dispoziţiilor art.73 alin.(3) lit.m) şi ale art.76 alin.(1) prin raportare la art.147 alin.(4) din Constituţie”, arată comunicatul de presă al CCR.
În România, a fost în vigoare și și-a produs efectele până în anul 2011 Legea arendei nr. 16/1994, lege care a fost abrogată în contextul adoptării noului Cod Civil. Legea arendei nr. 16/1994 abrogată în 2011 prevedea o perioadă minimă de 5 ani pentru contractul de arendă.
Totodată, LAPAR, PRO AGRO și UNCSV resping cu fermitate argumentul conform căruia solicitarea fermierilor de a avea stabilitate este neconstituțională pentru că ar încălca dreptul de proprietate. Legea arendei nr. 16/1994 a fost în vigoare într-o perioadă îndelungată, Constituția României nefiind modificată din 1991 și fiind revizuită în 2003, când nu a fost inclusă nicio prevedere legată de contractul de arendă.
LAPAR, PRO AGRO și UNCSV își exprimă dezamăgirea și îngrijorarea că în acest moment România nu are o Lege a arendei în vigoare. Faptul că perioada de arendare nu este reglementată prin lege are un impact economic negativ semnificativ asupra afacerilor agricole, asupra investițiilor în tehnologie și eficienței gestionării fermelor pe termen mediu-lung, afectează predictibilitatea planurilor de business și reziliența fermelor mici și mijlocii, cu consecințe negative asupra competitivității fermierilor din România la nivel național și european.
Mai mult, lipsa acestei reglementări are impact negativ asupra resurselor naturale, în condițiile în care fermierii nu au predictibilitate și stabilitate pentru practicarea rotației culturilor, protecției biodiversitații solului, a investițiilor în sistemele de irigații și perdelele forestiere, iar atingerea țintelor privind suprafețele agricole împădurite rămâne doar un deziderat care apare în mod recurent pe fondul campaniilor electorale.
LAPAR, PRO AGRO și UNCSV vor continua demersurile pentru adoptarea unei Legi a arendei care să reglementeaze drepturile și obligațiile părților semnatare ale contractului de arendă, inclusiv instituirea unei perioade minime privind durata acestuia.
În acest sens, LAPAR, PRO AGRO și UNCSV fac un apel la fermieri și la mediul asociativ din România să facă front comun și să-și exprime nemulțumirea privind votul negativ de ieri. De asemenea, este vital ca producătorii agricoli să vină alături de cele trei organizații și mediul asociativ în demersurile viitoare pentru a-și susține și apăra interesele, în vederea obținerii unui rezultat favorabil privind mult așteptata Lege a arendei.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Cea de-a doua generație „Antreprenor în Agricultura 4.0” a absolvit vineri – 17 februarie 2023, cursurile programului care își propune perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești pentru transformarea propriei afaceri într-un model de business sustenabil. 31 de manageri de ferme din toate regiunile țării au participat la a doua ediție a programului „Antreprenor în Agricultura 4.0”, ale cărui cursuri au început în noiembrie anul trecut.
Ceremonia de absolvire a avut loc în prezența conducerii Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, inițiatorul programului destinat fermierilor cu experiență în agricultură, indiferent de sectorul în care activează, vegetal sau zootehnic.
,,Felicitări! Să puneți în practică cele deprinse aici și să împărtășiți cu colegii fermieri din zona dumneavoastră din experiența acumulată în urma acestor cursuri de Antreprenor în Agricultura 4.0”, le-a spus absolvenților Florin Tiutiu, președintele în exercițiu al Clubului Fermierilor Români.
„Alături de programul Tineri Lideri pentru Agricultură, acest program al antreprenorilor în agricultura 4.0 este foarte important pentru noi, pentru că el pregătește fermierii pentru a face față provocărilor actuale, dar mai ales pentru cele viitoare”, a punctat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.
Membru fondator și cu activitate de mentorat în cadrul Clubului, Jabbar Kanani, președintele Grupului Agricover, a afirmat: „Nu uitați că vârsta medie a fermierilor este către 55 - 60 de ani. Problema care se punea tot timpul în discuțiile mele cu agricultorii era cine preia ferma. Am ajuns, astăzi, la a patra serie de Tineri Lideri pentru Agricultură și a doua de Antreprenor în Agricultura 4.0. Până acum putem spune fără să greșim că am creat o comunitate foarte strânsă de fermieri bine pregătiți pentru provocările viitoare”.
Unul dintre absolvenți este Bogdan Pantazi, cu o experiență de 15 ani în agricultură, azi fiind managerul afacerii familiei, Agrocomplex Lunca Pașcani, județul Iași, societate care deține atât ferme vegetale, cât și zootehnice. „Consider că întotdeauna putem să ne îmbunătăţim cunoştinţele şi să învăţăm lucruri noi din experienţa altora şi întotdeauna este loc pentru lucruri noi. Antreprenor în Agricultura 4.0 mi-a arătat modalităţi pe care le pot implementa în cadrul firmei noastre pentru a simplifica anumite procese şi a realiza o coeziune cât mai bună între oameni şi între sectoarele noastre de activitate. Şi din punctul ăsta de vedere cred că e un pas mare pe care-l facem cu aceste cursuri”, ne-a zis Bogdan Pantazi.
Florin Stegariu, un alt manager tânăr de afacere agricolă, ne-a declarat: „Consider că avem nevoie de predictibilitate în fermele noastre, avem nevoie mai mult ca niciodată de un proces de şlefuire, de învăţare continuă care să ne ofere posibilitatea de a crea un ecosistem valoros, de a inova în fermele noastre, de a digitaliza fermele, de a pune accent pe o cultură organizaţională care să ne ofere o orientare spre profitabilitate, spre oportunitatea de a ne îmbunătăţi atât noi ca antreprenori, cât şi fermele noastre să evolueze odată cu capacitatea noastră de a simplifica, în primul rând, şi de a inova. Mă simt ca într-o familie. Colaborăm de foarte mulţi ani, particip activ la evenimentele organizate de Clubul Fermierilor Români, este o oportunitate unică de a ne conecta cu toate elementele de noutate care apar, evoluăm, evoluăm şi noi ca tineri antreprenori, asta este şi raţiunea pentru care am urmat și am absolvit cursurile programului Antreprenor în Agricultura 4.0. Rolul antreprenorului este de a fi un creator de context, de valoare adăugată, avem nevoie de modele de business de succes, modele de afaceri integrate şi nu în ultimul rând avem nevoie de o foaie de parcurs. Trebuie să avem predictibilitate în fermele noastre, iar în Clubul Fermierilor Români am găsit un sprijin de nădejde din toate punctele de vedere”. Florin Stegariu este proprietarul Cramei Strunga, din județul Iași, acolo unde se exploatează 87 de hectare cu viță-de-vie, pe Dealurile Moldovei.
Cât trăim, învăţăm, şi tot nu le ştim pe toate, este de părere Maniu Vonica, fermier din județul Constanța, cu o experiență de aproape 20 de ani în agricultură, în prezent având o fermă vegetală, cultură mare pe 2.400 ha. „Agricultura e într-o continuă schimbare, în fiecare an vin provocări noi, apar reguli noi, apar probleme noi, partea de climă şi de meteo se schimbă, şi atunci, ca să fii ancorat în tot ceea ce se întâmplă, e bine să fii tot timpul în contact cu oameni care au experienţă, care au trecut prin toate. Sunt foarte încântat acum la finalul cursurilor Antreprenor în Agricultura 4.0. Precizez că eu sunt membru în Consiliul director al Clubului Fermierilor Români şi sunt foarte mândru de aceste două programe - „Tineri Lideri pentru Agricultură” şi „Antreprenor în Agricultura 4.0”, deoarece ele lansează şi perfecţionează tinerii şi oamenii din domeniu. Toţi cei care activează în agricultură învață să facă lucrurile mult mai profesional, să obțină calitate în toate”, a precizat Maniu Vonica.
„Acest program are o formă perfectibilă. În această a doua serie au fost întâlniri fructuoase, cu provocări și legături strânse între cursanți. O comunitate care a schimbat idei și care, cu siguranță, își va împărtăși și-n viitor din experiența fiecărui membru”, a concluzionat Bogdan Chiripuci, manager politici și programe pentru agricultură în cadrul Clubului Fermierilor Români.
Articol de: MIHAELA PREVENDA și ȘTEFAN RANCU
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Fermierii români atrag atenția, într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Klaus Iohannis și premierului Nicolae Ciucă, că, în contextul regional și european actual extrem de tensionat și de complicat pentru toate domeniile, au nevoie de stabilitate și de predictibilitate.
„Avem nevoie ca agricultura să poată continua să fie un furnizor credibil de securitate alimentară, devenită dimensiune esențială a securității! Din acest motiv, ne exprimăm încrederea că coaliția de guvernare și noul deținător al portofoliului Agriculturii își vor asuma politic continuarea proiectelor începute de fostul ministru Adrian Chesnoiu, pe care le considerăm de importanță vitală pentru lanțul valoric agricol și, în general, pentru economia românească, fie că vorbim despre renegocierea PNRR-ului în vederea introducerii investițiilor în sistemul național de irigații, de definitivarea planului strategic pentru Politica Agricolă Comună (PAC), de reglementarea legii salarizării în agricultură și sectoare conexe, de soluții pentru gestionarea durabilă a riscurilor agricole etc. Subliniem încă o dată că proximitatea față de zona de conflict (cu toate efectele asociate, de la presiunea exercitată asupra prețurilor și tarifelor și până la perturbări în aprovizionarea cu combustibil), seceta severă și lipsa sistemelor de irigații, infrastructura rutieră și feroviară deficitare, constituie provocări majore pentru producătorii agricoli, asupra cărora decidenții politici ar trebui să se aplece cu prioritate”, se arată în scrisoarea deschisă a Asociației Producătorilor de Porumb din România, semnată de președintele APPR – Nicolae Sitaru.
Totodată, în opinia fermierilor, trebuie intensificat dialogul cu Comisia Europeană pentru lămurirea și finalizarea opțiunilor de politici și instrumente de sprijin pentru perioada de programare 2023-2027 ale României, pentru că orice tergiversare poate avea consecințe grave în alocarea bugetului PAC. „Sperăm că vom putea contribui la forma finală a PNS ca parteneri ai MADR în cadrul grupelor de dialog civil. Avem nevoie de voință și de coerență politică, de un calendar ferm, cu obiective clare și responsabili delegați. Avem nevoie de opțiuni înțelepte, care să asigure continuitate și stabilitate și să ducă la rezolvarea problemelor grave cu care se confruntă sectorul agricol românesc”, a conchis Nicolae Sitaru.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html