pregatire - REVISTA FERMIERULUI
Căutare - Categorii
Căutare - Contacte
Căutare - Conținut
Căutare - Fluxuri știri
Căutare - Etichete
Căutare - articole

CAFFINI BANNER

În Dobrogea, agricultura avea un an mai prost o dată la 8-9 ani. Astăzi, anii grei s-au înmulțit, un an e secetă extremă, un an moderat și iar un an secetă. Din 2019, agricultorilor dobrogeni le este tot mai dificil să facă față schimbărilor climatice, secetei, arșiței, vânturilor, prețurilor în creștere la input-uri și în cădere liberă la produsele agricole. La Agigea, inginerul Gheorghe Lămureanu face agricultură de jumătate de secol. Lucrează o mie de hectare împreună cu familia. Și cu toate greutățile din ultimii ani, agricultura continuă să fie privită ca afacere de către familia Lămureanu.

Gheorghe Lămureanu: Dacă nu ne vom schimba şi dacă nu ne vom adapta şi dacă nu vom crea condiţii noi faţă de lucrurile pe care le-am învăţat în şcoala generală, în licee, în facultăţi, n-o să avem succes. Se spune că rata de succes a unei culturi e atunci când pregăteşti patul germinativ. Când ari, spre exemplu. Şi chiar anul acesta am întâmpinat această problemă, că am fost obligaţi, de nu ştiu ce norme europene, să nu arăm decât cu două săptămâni înainte de semănatul culturilor de toamnă, astfel că am arat cu un consum de motorină exact ca şi cu U650, adică undeva la 32-33 litri/ha şi am dat de câte două-trei ori cu discul ca să pregătim un pat germinativ pentru viitoarea cultură. Bineînţeles că tot din cauza unor condiţii impuse de agromediu am semănat şi aproape jumătate din culturile de toamnă în lucrări de minimis, adică foarte puţine lucrări, dar după mine n-am făcut o treabă excelentă şi vom vedea doar atunci când vom băga combina. Deocamdată lucrurile stau satisfăcător datorită unei ploi de 100 litri pe care am avut-o în decembrie anul trecut, când de fapt atunci ne-a răsărit şi orzul, şi grâul. În sola unde suntem am dat două irigări de câte 300 metri cubi, o dată pentru răsărire şi o dată pentru dezvoltare, pentru că primii 300 n-au ajuns, nevenind ploaia decât pe 1 decembrie, şi gândiţi-vă că grâul a fost semănat undeva la 20-25 octombrie 2023.

Ce vreau să vă spun este că am avut o vizită a unui grup de academicieni în zonă, care o săptămână au studiat condiţiile agro-climatice din judeţele Constanţa şi Tulcea. Am făcut şi câteva cadre pedologice şi le-am arătat şi lor că anul trecut, deci în vara anului trecut, am semănat 580 de hectare de culturi complementare, adică am aruncat în jur de 600 milioane de lei într-un an în care n-am făcut 600 de milioane după 600 de hectare. De pe cele 580 de hectare n-am reuşit să recoltăm un fir de mazăre sau de muştar sau de rapiţă sau de grâu semănat după recoltatul culturilor de grâu şi de orz din anul precedent.

„Câțiva fermieri ne-am hotărât, pentru anul 2024, dacă se va continua politica aceasta neprietenoasă cu agricultorii, să renunţăm la subvenţia europeană.”

interviu 250 lamureanu 1

Reporter: Aşadar, partea asta cu înverzirea n-are cum să acopere, să spunem, surplusul pe care l‑ar da la hectar Comisia Europeană faţă de pierderile pe care le are un fermier, în condiţiile în care respectă aceste condiţii impuse, care, cred, n-au în spate nici un calcul.

Gheorghe Lămureanu: Nu sunt „Ghiţă Contra” şi sunt de acord, dar atunci când e posibil! Dar când noi n-am avut nici o ploaie din aprilie, de la semănatul florii-soarelui şi a porumbului noi n-am avut nici un aport de ploaie până în decembrie. Deci, în condiţiile acestea am recoltat. Toată floarea-soarelui neirigată a fost întoarsă când ajunsese la 30 cm, porumbul s-a întors sub brazda plugului sau sub disc, deci oamenii n-au recoltat nimic, absolut nimic. Noi venim în luna iulie să semănăm culturi complementare când nu am reuşit să le realizăm nici pe cele din cultura iniţială, în cultura pură? Şi am aruncat sămânţă pe 580 de hectare. Adică, după ce că am lucrat în pierdere, că din o mie de hectare am irigat 400, dar 600 la neirigat, am făcut două tone de grâu la hectar printr-un noroc, credeţi-mă; am făcut 1,5 tone de mazăre, o tonă de muştar, trei tone de orz care a scăpat un pic de stresul secetei, deci cu toate culturile la neirigat am fost în pierdere. Poţi să spui, nu chiar ca în 2020 când n-am recoltat deloc de pe o mie de hectare. Anul trecut le-am recoltat, însă cu producţie care nu ne-a aranjat deloc să putem să reluăm activitatea. După 30 de ani, credeţi-mă că am luat din nou credite pentru producţie, pentru că n-am reuşit să recuperăm banii pe sămânţa pe care am produs-o la irigat decât în noiembrie-decembrie, şi atunci ne-am mai revenit puţin din coşmarul de vară.

Prin urmare, sunt de acord cu măsuri de agromediu, dar noi care oricum cultivăm o sută de hectare pe an de mazăre, oricum cultivăm lucernă, cultivăm culturi proteice, de ce să mai fim obligaţi? Anul trecut am avut 70 de hectare de cultură dublă, aţi văzut silozul pe care l-am produs, şi am şi recoltat 25 de hectare pentru porumb boabe. Deci noi, care totuşi putem iriga o suprafaţă cât de cât, să mai fim obligaţi să mai semănăm? Să aruncăm de fapt de pomană sămânţă pe 580 de hectare? Credeţi-mă, că după un disc greu am distrus o semănătoare de 150.000 de euro, am consumat încă vreo 30 de tone de motorină, credeţi-mă că inclusiv discul acela, am discuit cu fier într-un pământ care se transformase într-un fier-beton. Noaptea când discuiam ieşeau scântei în urma discului. De ce să fim obligaţi atunci când nu e posibil? Când avem condiţii, cu toată dragostea suntem şi noi fermierii alături de măsurile acestea europene, dar când nu sunt condiţii, când la noi n-a plouat deloc din aprilie până în decembrie, de ce să lucrăm să facem nişte lucrări care sunt ca un robinet fără gură? E un nonsens. Foarte mulţi fermieri nu înţeleg asta. Ca dovadă, ne-am strâns câţiva fermieri în decembrie, ne-am hotărât pentru anul 2024, dacă se va continua politica aceasta neprietenoasă cu fermierii, să renunţăm la subvenţia europeană care, să mă ierte Dumnezeu, nu face prea mulţi bani şi foarte multă lume spune: aţi primit ajutoare! Din 130 de euro vreo 16 plătim impozit, ne rămân vreo sută de euro, nici măcar diferenţele la preţuri n-au fost acoperite, pentru că am cumpărat pentru producţia de anul trecut îngrăşământ complex cu 7 lei şi azot cu 5 lei, vă pot arăta facturile, şi noi le-am cumpărat mai prietenos prin cooperativă, dar foarte mulţi le-au luat cu preţ integral şi nu şi-au scos nici sămânţa şi nici îngrăşămintele, d-apoi să mai facă şi profit, să mai semene şi culturi complementare, să mai facă şi cheltuieli în plus, să-şi distrugă şi utilajele agricole.

„Comuna Agigea are în jur de 2.000 de hectare suprafaţă de teren arabil. Cel puţin 200 hectare sunt deja pârloagă. De ce mai vrem altă pârloagă?”

gheorghe lamureanu 1

Reporter: Așadar, ce veți face în continuare, cum v-ați gândit să procedați referitor la toate aceste strategii europene neprietenoase cu agricultura și fermierii? 

Gheorghe Lămureanu: Continuăm activitățile în câmp. Am fertilizat, culturile au pornit în vegetație, dar au nevoie de puțin ajutor. Am redus dozele de îngrășăminte, din sărăcie, dar şi din economie. Pentru că nu mai putem să mai dăm 200-250 kg, pentru că îngrăşământul pe bază de azot costă în jur de 2 lei, complexul în jur de 3 lei. Gândiţi-vă ce ar însemna să dai 300 kg de îngrăşământ complex la semănatul porumbului şi al florii-soarelui. Şi toţi profesorii noştri ne-au învăţat şi ne învaţă şi acum încă, pe generaţia pe care o reprezint, să dăm pământului ce-i luăm. Dacă facem 7-8 tone de grâu la hectar, trebuie să-i dăm mâncare pentru cele 7-8 tone de grâu pe care le-am făcut, adică tot ce am luat pământului, ca să putem reveni la o nouă producţie de 7-8 tone. Referitor la GAEC-uri, 6, 7, 8, comuna Agigea are în jur de 2.000 de hectare suprafaţă de teren arabil. Eu zic că cel puţin 200 hectare sunt deja pârloagă. De ce mai vrem altă pârloagă? O să vă duc să filmaţi să vedeţi câtă pârloagă avem. De ce ne obligă cineva să mai facem şi altă pârloagă? Pentru că, vă spun, măsurile care se iau acum şi Politica Agricolă care se face împotriva marilor ferme şi vă amintesc că şi străinii au ferme mari, şi francezii au ferme de 500-1000 de hectare, sunt şi ferme de 50, 70, 90 de hectare, însă ei fac 8 tone/ha pentru că au peste o mie de litri de apă pe metru pătrat tot timpul anului, şi le au distribuite pe tot timpul anului, nu ca noi în aprilie şi decembrie. Şi asta se întâmplă de vreo 5-6 ani încoace. Generația mea şi generaţia tânără şi cei care fac politică agricolă trebuie să înţeleagă că agrotehnica este o ştiinţă care trebuie aplicată, adică mai popular: trebuie semănat când ai temperatura, trebuie pregătit patul germinativ, trebuie tratat când au crescut buruienile, nu pe teren negru, toate lucrările trebuie făcute în timp optim, cum ziceam noi altădată. Uitaţi că marea majoritate a semănat culturile de mazăre, de fapt absolut toată lumea, pentru că sămânţă de mazăre nu se mai găseşte să tragi cu tunul. Dar nu înțeleg de ce sunt eu obligat la înverzire, că oricum semăn an de an o sută de hectare de mazăre. Nu înţeleg condiţiile acestea.

„99% din fermieri sunt convinşi că irigatul este indispensabil, este absolut necesar, iar la ora asta este indisponibil.”

interviu 250 lamureanu 2

 

Apa, absolut necesară, dar lipsește cu desăvârșire

 

Reporter: Să vorbim un pic de irigații, mai ales că aveți suprafețe de teren la irigat.

Gheorghe Lămureanu: Dacă acum câţiva ani mai erau sceptici care susțineau că irigatul este aşa şi aşa necesar, că se poate trăi şi cu 3-4 tone de grâu la hectar, astăzi, 99% din fermieri sunt convinşi că irigatul este indispensabil, este absolut necesar, iar la ora asta este indisponibil. De ce? Irigaţiile nu le poate face fermierul mic. Noi încercăm, ne luptăm, ne zbatem, unul ca mine sau un fermier simplu se duce şi vrea să facă un proiect şi alţi cinci oameni care n-au irigat în viaţa lor şi n-au lucrat un hectar de pământ trebuie să-i dea aprobarea. Bineînţeles că la început sunt sceptici şi ei. De ce nu avem o politică națională, o strategie pe irigații? Acum fermierii vor să irige, dar nu sunt ajutaţi în niciun fel. Bani sunt, există miliardul ăla şi jumătate pentru infrastructura generală, există destule proiecte europene pe măsurile de cumpărare de aripi, s-a dat voie acum să cumperi şi aripi din bani europeni. A crescut şi suma la 1,5 milioane euro, s-au dat acum şi nişte fonduri suplimentare că s-au modificat preţurile. Sunt bani pentru irigații, însă, în opinia mea, nu există voinţă politică. Oamenii sunt încă încurcaţi. Să cumperi o aripă de ploaie pe fonduri europene şi să iei acordul nu ştiu câtor instituţii ale statului, care neapărat trebuie să stea două-trei luni, nu cumva vreo zi să fie mai devreme termenul, neapărat trebuie să stea acolo…Şi nu poţi să iei acordul de la Mediu, dacă n-ai şi acordul de bune practici şi de bună utilizare a apei de la Apele Române. Cu aprobările acestea noi am mers şi la DSP, şi la DSV, şi la Ministerul Transporturilor. Fraţilor, faceţi voi politica, că sunteţi şcoliţi şi specializaţi pe treaba asta şi ştiţi s-o faceţi. Lăsaţi-ne pe noi să producem, să instalăm echipamentele şi să le exploatăm. Noi vrem, dar dacă  ne opriţi? Am pornit un proiect pe irigații în 2000, atunci am prima finanţare, şi a doua finanţare este din 2019, suntem în 2024 şi încă nu l-am implementat! Mai am un an şi se anulează şi finanţarea.

În judeţul Constanţa mai sunt la ora asta cel puţin 10-15 fermieri cu câte o mie de hectare care nu pot să le modernizeze, să le irige. Şi vă mai spun o dată: nu-i păcat? Facem lucrări de bună calitate la pregătirea terenului, folosim cea mai scumpă şi cea mai bună sămânţă care există în ţara românească, cele mai bune îngrăşăminte, cele mai bune insecticide, cele mai performante fungicide şi să nu-i dai ultima treaptă tehnologică în Dobrogea, la noi, apa!?! Apa este absolut necesară.

interviu 250 lamureanu 3

 

Arătură, dar superficială

 

Reporter: Un subiect mult disputat la ora actuală este legat de lucrările solului. Mai facem arătură ori mergem doar pe no-till, minimum-till?

Gheorghe Lămureanu: Noi am lucrat cu minimum-tillage din 1990. Am semănat culturi în disc în 1990, pentru că aveam toate condiţiile. După recoltat ne-a dat o ploaie, pământul afânat, am dat un disc mai greu sau mai uşor – cum aveam în 1990 – cu tractoarele mici, şi am semănat în felul acesta. Atunci când este posibil, da. Dar când pământul nostru anul trecut, plugurile noastre au între 5-6 tone, erau aruncate din brazdă, discul nici măcar nu zgâria terenul. După ce am dat o irigare am putut să dăm cu discul şi am semănat. Grâul în care suntem acum, este după arătură, după o altă cultură premergătoare, după porumb. Sunt adeptul unei arături neapărat, chiar dacă mai superficiale, nu trebuie neapărat să arăm la 35-40 cm cum ni se cerea odată, dar o arătură de 20-22 cm ca să acopere resturile vegetale, mai ales c-am avut porumb de sămânţă şi a avut o dezvoltare vegetativă puternică. Păi noi n-am făcut încercările astea? Le-am făcut şi au fost ani când am semănat jumătate de culturi într-un disc mai greu, sau în scarificator. Probabil că în judeţ am luat primul scarificator, şi pot să vă confirme colegi de-ai mei că au venit să vadă cum lucram cu scarificatorul care nu exista – asta prin 1996. Deci, sunt adeptul, dar atunci când se poate. Dar când laşi pământul să se facă beton-armat, apoi să încerci să dai cu discul greu, să nu-ţi dea voie nici măcar dezmiriştire să faci – nu înţeleg, credeţi-mă! Şi nu înţeleg cum ne-au putut obliga să aruncăm 60-70 tone de sămânţă pe câmp, şi am făcut o încercare şi le-am arătat distinşilor academicieni: a răsărit doar acolo unde am pus un tambur de irigat, 3.000 metri. Doar acolo a răsărit mazărea şi muştarul pe care le-am pus. În rest, pe 580 de hectare nici un fir! Nu mai vorbesc de tocat şi încorporat din nou în pământ. Dacă vă uitaţi la grâul de alături, el este semănat după ce am avut grâu, după ce am semănat mazăre, după ce am semănat muştar şi n-a răsărit. Am semănat încă o dată cu grâu după un alt disc.

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Interviu

Programul de pregătire profesională TalentA 2023, organizat de Corteva Agriscience pentru femeile din mediul rural, a fost lansat vineri, 10 martie, în cadrul unui eveniment Media Club online.

Pentru a celebra Luna Istoriei Femeilor, Corteva Agriscience a anunțat, pe 10 martie, lansarea oficială a programului TalentA 2023. Aflat la a patra ediție în România, TalentA este un program educațional gratuit pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură, dedicat femeilor inovatoare din mediul rural.

Odată cu începerea oficială a înscrierilor, se pot alătura programului doamnele și domnișarele ce activează în agricultură pentru a putea participa gratuit la cursuri specifice domeniului de agribusiness. La finalul programului, vor fi alese cele mai inovatoare trei proiecte ale femeilor care activează în mediul rural, acestea fiind premiate. Valoarea totală a premiilor oferite de Corteva Agriscience România este de 15.000 USD.

TalentA 2023 se va desfășura pe o perioadă de cinci luni, începând cu data 21 mai și va include două module online de studiu: modulul de business ce va cuprinde 10 cursuri și modulul de agribusiness ce va cuprinde 4 cursuri. Cursurile vor fi susținute și facilitate de specialiștii Corteva și membrii echipei Starperfomining – companie de consultanță în afaceri, partener oficial al programului pentru al patrulea an consecutiv.

Anul acesta, în program se pot înscrie femeile cu vârsta de peste 18 ani de pe teritoriul României, dar și al Republicii Moldova. Pentru a se putea înscrie în program, concurentele trebuie să fie implicate în activități agricole sau să fie studente ale universităților agricole. De asemenea, concurentele trebuie să dezvolte proiecte noi și să fie hotărâte să facă din afacerea lor o întreprindere sustenabilă, dinamică şi competitivă, dar şi să contribuie la dezvoltarea comunităţilor în care trăiesc şi muncesc. Proiectele trebuie să se raporteze la beneficiul întregii comunități și să se axeze pe îmbunătăţirea securităţii alimententare, asigurarea accesului la apă potabilă în comunități, susţinerea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice şi conservarea ecosistemelor, conform obiectivelor de sustenabilitate ale Corteva Agriscience.

Femeile din mediul rural interesate de TalentA trebuie să se înscrie în program pe website-ul companiei Corteva până la data de 10 mai 2023.

Valoarea totală a premiilor oferite de Corteva Agriscience la finalul instruirii în anul 2023 este de 15 000 USD (calcul în moneda națională la cursul de schimb al BNR valabil în ziua transferului de fonduri) și va distribuită astfel: locul I – 6.000 USD, locul II – 5.000 USD, locul III – 4.000 USD.

Ceremonia de Premiere va avea loc pe 13 octombrie 2023.

„Unul dintre obiectivele principale de sustenabilitate ale companiei promite să implice și să dea o voce femeilor care activează în agricultură, iar din acest motiv s-a lansat programul TalentA. Acesta oferă, an de an, oportunități educaționale și financiare femeilor talentate din Europa. În România, cele trei ediții de până acum s-au dovedit un real succes, atât pentru Corteva, cât și pentru antreprenoriatul agricol din țară. Femeile antreprenor din agricultură au nevoie de vizibilitate, recunoaștere și sprijin pentru a-și dezvolta proiectele, de aceea, în acest an vom invita să se înscrie și femeile din România, dar și din Republica Moldova. Ne adresăm în continuare doamnelor întreprinzătoare din mediul rural pentru că ne dorim să sprijinim îmbunătăţirea calităţii vieţii în aceste zone, dar și studentelor de la universitățile cu profil agricol care doresc să-și dedice cariera acestei industrii și să asigure progresul generațiilor viitoare”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Pentru informaţii suplimentare, reguli oficiale și înregistrare în program, vizitaţi site-ul Corteva.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

În data de 11 august 2022 a avut loc o reuniune organizată de MADR fără participarea ministrului Daea, care probabil a considerat că nu este foarte important ce-o să fie după ce domnia sa nu va mai fi ministru.

Secretarii de stat au boicotat în grup participarea, cu o mică excepție dată de participarea meteorică și fără substanță a domnului Sorin Moise. La reuniunea sus amintită s-au prezentat ultimele modificări ale PNS, multe dintre ele ca răspuns la observațiile formulate de Comisia Europeană.

Reuniunea a avut loc într-o atmosferă tensionată, în special datorită poziției MADR care a mers pe formula de informare, dar fără dezbatere și consultare, adică s-a prezentat direct ce s-a stabilit să fie transmis ca răspuns la Bruxelles, fără a se mai aștepta eventualele opinii ale mediului asociativ, dar asta este situația, nu este nici prima și nici ultima oară când se întâmplă așa.

Dar mă întorc la acest material, unde am dorit să selectez principalele obligații pe care le vor avea fermierii din cultura vegetală începând cu anul 2023, așa cum sunt stabilite ele până la acest moment și sub rezerva că nu putem anticipa ce observații mai pot veni de la Comisie până ne vor da binecuvântarea finală. Astfel vom parcurge principalele prevederi care se aplică fermierilor din cultura vegetală și acolo unde este cazul voi ridica și observații asupra lacunelor de definire sau de formulare, care poate vor fi auzite de cei în drept și, cine știe, vor aduce și corecturile sau lămuririle de rigoare.

I. GAEC 6 – Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile

Prima oprire o vom face la GAEC 6, unde, așa cum se poate citi mai jos formularea oficială de la acest moment, terenul agricol trebuie să fie acoperit în perioada 15 iunie – 30 august, ori prin cultură principală și care se va recolta după 30 august, ceea ce este de înțeles, ori prin lăsarea miriștii nelucrate în urma recoltării culturii principale, ceea ce este la fel posibil, sau prin cultivarea de culturi secundare timp de 30 de zile după recoltarea culturii principale.

Legat de ultima prevedere privind cultivarea culturilor secundare, se impun câteva clarificări, în sensul că putem avea culturi pe care le recoltăm în jurul datei de 15 iunie și imediat se seamănă culturile secundare (cele pentru covoare vegetale) și unde avem obligația de a le lăsa 30 de zile, dar în acest caz nu vom îndeplini cerința de a le avea pe teren la 30 august. În acest sens, recomand fermierilor să îndeplinească ambele cerințe, adică cultura secundară să fie ținută 30 de zile, dar fără a fi desființată înainte de 30 august.

„GAEC 6 - CERINȚE  OBLIGATORII PENTRU FERMIERI

-  Pentru protejarea solurilor în perioada cea mai sensibilă din cursul anului (15 iunie – 31 august), terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi agricole sau se asigură o acoperire minimă a solului cu resturi vegetale (miriște), covor vegetal (culturi de acoperire) ori culturi secundare, timp de cel puțin 30 de zile după recoltarea culturii principale, pe cel puțin 80% din suprafața arabilă a exploatației.

-  Pentru terenul lăsat pârloagă, acoperirea adecvată a solului înseamnă: terenul arabil necultivat pe durata unui an agricol, întreținut în bune condiții agricole și de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreținere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minim 6 luni într-un an agricol și acoperă lunile martie-august.

-  Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puțin 20% din suprafața arabilă a exploatației agricole.”

O altă observație se ridică în cazul practicii fermierilor (care nu sunt puțini) care imediat după recoltarea orzului sau a grâului pregătesc și seamănă rapiță mai mult de 20% din suprafață, înainte de 30 august, situație în care rapița este considerată cultură principală și nu se mai încadrează la culturi secundare, deci nu respectă cerințele GAEC 6. Cum vor trebui să procedeze fermierii?

Privitor la definirea conceptului de teren pârloagă, se referă la terenul necultivat între martie –august și care va avea parte doar de lucrări minime de întreținere definite conform OUG 5/2015, adică ori o cosire, ori un discuit, ori o erbicidare. Sincer să fiu, nu am priceput de ce nu se permite în acest caz cultivarea unor amestecuri pentru covoare vegetale încorporabile începând cu 1 septembrie și care ar permite o creștere a materiei organice în sol, dar poate la MADR printre funcționarii foarte bine pregătiți (dar nu la astfel de lucruri) nu a fost nimeni care să poată argumenta un astfel de demers.

Ultima cerință de care fermierii trebuie să țină cont este gradul de acoperire a solului în timpul iernii, care nu trebuie să scadă sub 20%, ori culturi înființate, ori teren nelucrat și lăsat sub formă de miriște după recoltarea culturii principale.

II. GAEC 7 – Rotația culturilor pe terenurile arabile, cu excepția culturilor care cresc sub apă

Trecând la GAEC 7 trebuie reținut faptul că nu se permite monocultura în cazul culturilor care sunt cele mai cultivate în fermele vegetale, gen porumb, floarea soarelui, grâu, rapiță, soia, mazăre sau orz, acest lucru fiind permis doar în cazul ierburilor sau al culturilor erbacee.

Teoretic este permisă o excepție, în sensul că nu se mai consideră monocultura dacă între cele două culturi principale de același fel se cultivă o cultură secundară. Astfel pentru a fi clar, în cazul în care dorim cultivarea de grâu după grâu, trebuie ca în perioada liberă între cele două culturi, să zicem între 15 iulie și 15 septembrie, să cultivăm altceva. Nu putem spune că în acest caz nu este posibil să se facă așa, cu toate că efectul de obținere de materie organică este destul de puțin realizat, dar se ridică o primă observație, în sensul dacă există o durată minimă pentru menținerea culturii secundare?

Clarificarea acestei durate va duce și la evaluarea situației dacă este posibil acest scenariu atât la grâu, cât și în cazul monoculturii de porumb, mai ales în cazul terenurilor irigate unde se cultivă hibrizi tardivi.

„GAEC 7 - CERINȚE  OBLIGATORII PENTRU FERMIERI

- Regula generală: se aplică o rotație a culturilor pe terenul arabil, cu excepția culturilor care cresc sub apă. Rotația constă în alternarea culturilor cel puțin o dată pe an (an agricol) la nivel de parcelă agricolă, inclusiv a culturilor secundare gestionate în mod corespunzător, cu excepția culturilor multianuale, a ierburilor și a altor plante furajere erbacee, a terenurilor lăsate pârloagă și a culturilor din spații protejate.

- Prin excepție de la regula generală, una și aceeași specie de plante (cultura de bază sau principală) poate fi cultivată pe aceeași suprafață de teren arabil o perioadă de cel mult 3 ani consecutiv, cu obligația ca, anual, între două culturi principale să înființeze o cultură secundară, diferită ca specie față de cultura principală.”

Și ca o ultimă observație, eu personal nu aș fi permis excepția de la interzicerea monoculturii în cazul culturilor de floarea-soarelui, rapiță sau soia, chiar și în cazul cultivării de culturi secundare și aș fi mers mai departe în sensul că nu aș fi acceptat nici rotații formate consecutiv din culturile enumerate mai înainte, dar este doar opinia mea și este bazată pe amărâtele alea de cărți de fitotehnie după care unii dintre noi am mai citit, dar este clar că nu toți.

III. GAEC 8 – Procentajul minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive

Astfel am ajuns la GAEC 8 și unde ne vom opri asupra obligației de a lăsa 4% din terenul cultivat al fermei drept teren necultivat sau pârloagă. Există și o derivată a acestei interdicții, în sensul că se poate lăsa doar 3% teren necultivat, dar la asta se adaugă obligația de a cultiva 4% din terenul fermei cu culturi fixatoare de azot (leguminoase), însă fără aplicarea tratamentelor fitosanitare.

„GAEC 8 - CERINȚE  OBLIGATORII PENTRU FERMIERI

Se asigură ponderea minimă de cel puțin 4% din terenul arabil la nivel de exploatație alocat zonelor sau elementelor neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă. Opțional, fermierul poate asigura o pondere minimă de cel puțin 7% din terenul arabil la nivel de exploatație, dacă acesta include culturi fixatoare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecție a plantelor, din care 3% reprezintă terenuri lăsate pârloagă sau elemente neproductive.”

Că este bine sau nu, fiecare dintre cei care vor citi va aprecia, dar cred că aici autoritățile vor răspunde sub forma „atât s-a putut” și nici nu trebuie să ne mire, dacă ne gândim la cei care au reprezentat România la aceste negocieri.

Și aici, ca și la GAEC 7, se poate repeta întrebarea de ce la terenurile necultivate nu s-a permis semănatul de covoare vegetale care sunt oricum mai bune decât lăsarea buruienilor să crească nestingherite, dar toate răspunsurile sunt date de nivelul de cunoaștere al celor care cer și care aplică astfel de principii, nivel care trebuie să acceptăm cu mândrie că este slab și la ei (adică la Bruxelles), ca și la noi.

IV. ECOSCHEMA 1 – Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil

Ușor, ușor, am ajuns la ultimul punct pe ,,ordinea de zi” și care este reprezentat de ecoschema care va trebui aplicată de fermele peste 20 ha și care doresc să obțină și subvenția aferentă acesteia. Ecoschema are trei principii standard obligatorii, adică 5% teren necultivat, 5% teren cultivat cu leguminoase și în perioada 15 iunie – 30 august 80% din terenul fermei să fie protejat prin cultură principală, miriște sau culturi secundare (aici a se ține cont de observațiile deja prezentate mai sus), iar apoi se adaugă alegerea unuia dintre cele 3 principii variabile, adică diversificarea culturilor prin existența a minimum 3 sau cultivarea prin minim/no/strip tillage a cel puțin 50% din suprafață sau plantarea a 2 arbori/ha anual din speciile agreate.

O primă observație este că aplicarea acestei ecoscheme se bate cap în cap (în sensul că este neclar) cu GAEC 9, astfel încât dacă conform GAEC procentul de teren necultivat trebuia să fie de minimum 4% din terenul fermei, aplicarea ecoschemei ridică acest procent la 5%, dar în condițiile în care nu scrie nicăieri dacă acest procent de la GAEC poate fi folosit și la îndeplinirea obiectivului de la ecoschemă. Adică, mai simplu spus, ca să se respecte și GAEC 8, și ecoschema, trebuie să lăsăm necultivat doar 5%, sau 4% de la GAEC, plus 5% de la ecoschemă, adică în total 9%?

Sunt ferm convins că primul răspuns al celor de la MADR va fi ,,stați liniștiți” este prima formulă, dar, atenție, nu scrie nicăieri asta, iar Comisia atunci interpretează cum dorește, adică poate să o facă în spiritul obiectivului care îl are de a se ajunge la 10% necultivat și să vedem cu toții atunci dezastru.

A doua observație este legată de cultivarea leguminoaselor, în sensul că la GAEC se poate practica formula 3% teren necultivat și 4% cultivat cu leguminoase, dar fără aplicarea de tratamente fitosanitare. La ecoschemă se spune că a doua cerință este cultivarea a 5% din suprafață cu culturi leguminoase, dar fără a se interzice tratamentele fitosanitare. Ceea ce nu se menționează explicit în documente, dacă cele 4% suprafață culturi leguminoase de la GAEC pot fi acceptate și în respectarea cerinței de la ecoschemă sau va trebui să avem formula 4% pentru GAEC și 5% pentru ecoschemă, adică 9% teren cultivat cu leguminoase? Poate de această dată funcționarii MADR vor înțelege mai clar care sunt nedumeririle mediului asociativ la ceea ce ei au prezentat și, mai știi, poate vor face ceva în sensul clarificării acestor aspecte.

„ECOSCHEMĂ - Cerințe de bază (modificări)

1. Fermierii trebuie să aloce peste 5% din terenul arabil pentru elementele neproductive (inclusiv teren lăsat pârloagă).

1. 1. În cazul fermelor cu peste 75% din terenul arabil utilizat pentru producția de iarbă sau de alte plante furajere erbacee, culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură, sau care face obiectul unei combinații, ponderea elementelor neproductive (inclusiv teren lăsat pârloagă) trebuie să depășească 3%.

2. Să cultive pe minimum 5% din totalul terenului arabil declarat, culturi leguminoase, bogate în proteină vegetală, fixatoare de azot, care se pot recolta, precum: soia, mazăre de consum/furajeră, măzăriche, sparcetă, trifoi, facelia, fasole, fasoliță, ghizdei, năut, lupin, linte, bob, lucernă, arahide, amestecuri de leguminoase și graminee perene.

3. În perioada sensibilă pentru sol cuprinsă între 15 iunie și 31 august, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi agricole sau se asigură o acoperire minimă a solului cu resturi vegetale (miriște), covor vegetal (culturi de acoperire) ori culturi secundare, timp de cel puțin 30 zile, în intervalul stabilit, după recoltarea culturii principale, pe cel puțin 90% din suprafața arabilă a exploatației. Această practică are ca scop principal protejarea solurilor în perioadele cele mai sensibile din parcursul anului agricol, în contextul schimbărilor climatice actuale.

Cerințe specifice

La condițiile de bază de mai sus, fermierul trebuie să aleagă una din următoarele condiții specifice:

A - să practice diversificarea culturilor pe terenul arabil, în funcție de suprafață, după cum urmează:

  •       în cazul suprafețelor cuprinse între 10.01 ha și 30 ha, fermierul trebuie să cultive cel puțin două culturi diferite, iar cultura principală să acopere maximum 75% din terenul arabil;

  •       în cazul suprafețelor de peste 30 ha, fermierul trebuie să cultive cel puțin trei culturi diferite. Cultura preponderentă trebuie să acopere maximum 70% din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 85% din terenul arabil, cu respectarea procentului de 5% din teren pentru elementele neproductive;

  •       în cazul în care suprafața de teren arabil este cultivată în proporție de peste 80% cu iarbă / plante erbacee / leguminoase sau acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producție, indiferent de mărimea exploatației pentru care solicită sprijinul prin această ecoschemă, se consideră ca fiind practică de diversificare dacă respectă un procent de minimum 3% teren neproductiv.

B - să practice o tehnologie de agricultură de tip conservativ pentru sol (no /minimum /strip-tillage) pe minimum 50% din suprafața cultivată a exploatației.

Gestionarea lucrărilor solului de tip conservativ contribuie înmod direct la protejarea solurilor în perioadele și în zonele cele mai sensibile, cât și la reducerea riscului de degradare a solului și eroziune.

Prin promovarea acestei practici conservative se dorește evitarea la maximum a compactării solului prin reducerea trecerilor repetate cu utilaje, creșterea capacității de reținere a apei în sol, creșterea capacității solului de sechestrare a carbonului, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și, implicit, reducerea amprentei de carbon prin reducerea consumului de combustibil pe hectar, creșterea biodiversității la nivelul solului, concomitent cu asigurarea unui habitat prielnic pentru dezvoltarea faunei. Totodată, urmare arăturii conservative se va obține și o îmbunătățire a texturii și structurii și a biotei solului, creșterea materiei organice din sol (+ de humus).

Nu în ultimul rând, prin promovarea aplicării agriculturiiconservative de tipul no till/minimum till/ strip till se va reduce amprenta de carbon din partea fermelor ce vor apela la această practică, consumul de motorină la hectar fiind redus în medie cu 35%.

C - Fermierii trebuie să planteze anual cel puțin 2 arbori pe hectar, la nivel de exploatație, precum: populații locale de pomi fructiferi și arbori (măr, piersic, prun, corcoduș, zarzăr, cais, cireș, vișin, gutui), nuc, stejar, ulm, tei, alun, salcâm, glădiţă, paltin, arţar, jugastru, pin, sălcioară, castan, precum și alte specii.

Această practică contribuie la stoparea și inversarea pierderii biodiversității, la îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și la conservarea habitatelor și a peisajelor, poate constitui un refugiu pentru păsări și  animale. De asemenea pe termen mediu poate constitui un sprijin pentru reducerea eroziunii solului, reducerea temperaturii solului în zonele de proximitate a plantației, cât și o influență ușoară asupra capacității de menținerea apei în sol și sechestrare de carbon în locul plantației și limitrof acesteia.”

V. CONCLUZII

În final, fermierii, cel puțin la acest moment, trebuie să aibă în vedere pentru anul agricol 2022-2023 măcar următoarele aspecte:

  • Iarna, cel puțin 20% din terenul fermei trebuie acoperit de culturi principale sau secundare ori să fie lăsat sub formă de miriște;

  • Între 15 iunie și 30 august, 80% din suprafața terenului fermei trebuie să fie acoperit de culturi principale, secundare sau miriște, iar culturile secundare să aibă o vechime de cel puțin 30 de zile pentru a se evita orice problemă de înțelegere în raport cu prevederile GAEC 6;

  • Se interzic monoculturile cu excepția cazului în care se folosesc culturi secundare. Dar pentru motivele expuse în material este de evitat dacă nu se vine de la MADR cu lămuriri suplimentare.

  • Prin GAEC 8 se impune lăsarea a 4% din teren necultivat sau 3% necultivat și 4% cultivat cu plante leguminoase.

  • Implementarea ecoschemei duce la lăsarea a 5% din teren necultivat plus 5% din teren cultivat cu plante leguminoase, dar fără să se cunoască la acest moment dacă se pot contopi cu cele de la GAEC8, fiind necesare lămuriri suplimentare de la MADR. În plus trebuie să se aleagă între diversificarea culturilor, adică existența a minimum 3 culturi principale sau aplicarea pe 50% din suprafața fermei a tehnologiilor minim/no/strip tillage sau plantarea a doi arbori pe hectar anual.

 

Articol scris de: DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

gheorghita

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Gânduri de fermier

Orice lucru bine făcut trebuie să țină cont de mai multe aspecte care să se potrivească între ele. Așa se face că pentru o cultură bună, în cazul nostru vorbim despre grâu, trebuie să potrivim foarte bine genetica, tehnologia de cultură și condițiile pedo-climatice, pentru a avea atât calitate, cât și cantitate. Vă propunem să cunoașteți în articolul de față două soiuri de grâu potrivite condițiilor din sud-estul țării noastre, acolo unde au fost testate. Cel care s-a preocupat îndeaproape a fost chiar gazda noastră, Constantin Mihalache, administratorul societății Agromec Vlad Ţepeş, din județul Călărași. 

mihalache 1

 

RGT Borsalino, un soi care promite mult

 

Primul soi de grâu despre care vom vorbi este cultivat în exclusivitate în cadrul fermei de la Vlad Țepeș, pentru producerea de sămânță, fiind testat și omologat abia anul trecut. Este vorba despre RGT Borsalino, produs de RAGT în Franța, fiind omologat acolo în cursul anului 2019, deci este un soi relativ tânăr. Fermierul care ne-a prezentat soiul de grâu, Constantin Mihalache, spune că în condițiile destul de grele de anul acesta,  se comportă bine, spre foarte bine. „Date fiind condiţiile greu de îndeplinit pentru o cultură de grâu de anul acesta, având, practic, din decembrie până la sfârşit de mai 190 de litri de apă pe metru pătrat şi, după cum vedeţi, starea lui fitosanitară este bună, dar stindardul ne arată că a suferit enorm tocmai atunci când avea nevoie mai mult de un regim hidric bun.”

Caracteristicile lui ne-au fost prezentate tot de domnul Constantin Mihalache: „Este un soi de grâu extratimpuriu, de talie medie, ceea ce-i conferă o rezistenţă foarte bună la cădere şi frângere, rezistent la ruginit, atât brună-galbenă, cât şi la fuzarium, cu o foarte mare putere de înfrăţire, aici am semănat în jur de 320-340 de boabe germinabile pe metru pătrat, a înfrăţit foarte bine, şi cu calităţi foarte bune atât de producţie, cât şi de panificație. În condiții normale pedoclimatice, producătorul ne spune că acest soi de grâu poate produce o cantitate extrem de bună, undeva la 11-12 tone, şi calităţi foarte bune de panificație. Categoria biologică a fost bază și va fi spre vânzare ca şi categorie biologică C1. După condiționare și însăcuit, va fi pus la dispoziţia fermierilor începând, probabil, cel mai devreme, cu 10 septembrie. Cu specificaţia că, dacă există un pat germinativ foarte bine pregătit şi avem o bonitate a solului bună spre foarte bună, densitatea să nu fie mai mare de 340 de boabe la momentul optim, ceea ce ar însemna probabil maximum 170 kg de sămânţă la hectar. Asta înseamnă economie atât pe logistică, cât şi la preţul pe hectar la înfiinţat. Sperăm să aducă rezultate bune spre foarte bune fermierilor din România, exemplificând de altfel că acest soi este aflat în exclusivitate la SC Agromec Vlad Ţepeş, pentru primul an de producere de sămânţă în România”.

mihalache 4

În ceea ce privește condițiile de cultivare, gazda noastră ne explică: „Anul trecut, cultura premergătoare a fost cultura de rapiţă, unde am obţinut producţii foarte bune, în jur de 4.200 kg la hectar în această tarla. Sistemul de pregătire este minim-till, am făcut o singură trecere pentru o dezmiriştire uşoară, după care, la 30 de zile, am făcut o trecere cu un subsolier, în aşa fel încât să încorporez şi samursala de rapiţă care mi-a adus un plus de materie organică în sol. S-a fertilizat cu 200 kg de 18-46 şi, conform tehnologiei de administrat îngrăşăminte prescrise, aici fiind un sol acid, s-a mers pe nitrocalcar, s-a administrat mai mult nitrocalcar, în trei faze, ajungându-se până la cantitatea comercială de aproximativ 350 kg. S-au folosit trei aplicări de fungicid, erbicidat din toamnă, n-a mai fost nevoie de erbicidat de corecţie în primăvară, pentru că n-am avut infestări cu buruieni termofile gen volbură sau polygonum, şi atunci erbicidarea din toamnă a fost suficientă, deci aplicarea de trei fungicide. Insecticid la spic, pentru că am avut un atac din cauza secetei foarte pronunţate atât de afide, cât şi de tripşi, şi sperăm la o producţie foarte bună. Anticipăm o producţie de 6,5-7 tone la hectar, în condiţii extreme din cauza schimbărilor climatice la care suntem martori şi, din păcate, suntem obligaţi să le înfruntăm”.

„Principala calitate la Borsalina: este un grâu extratimpuriu, iar asta îl face ca momentul apariţiei spicului şi a înfloritului să fie foarte devreme şi să treacă peste arşiţa din mai, şi atunci producţia este cât de cât asigurată, numai anul acesta a fost, din păcate, caniculă şi secetă în săptămâna a doua din luna mai şi a treia, ceea ce l-a afectat foarte mult, dar, după cum se vede, a trecut cu bine peste această problemă, talia mică spre medie, ceea ce-l face foarte rezistent la cădere, şi nu avem probleme cu dozele suficient de bune pentru azot, şi atunci n-o să fie cădere, şi greutatea hectolitrică o să fie cea care trebuie; rezistenţa la rugini, atât galbenă, cât şi brună, şi la fuzarium. Ceea ce-l face un grâu – şi sperăm să fie – de o calitate, atât a producţiei, cât şi a panificaţiei, deosebită.”

mihalache 2

Am reținut și un sfat din partea lui Constantin Mihalache, administratorul societății Agromec Vlad Ţepeş: „Vreau să remarc şi să sfătuiesc sau să dau sugestia fermierilor ca aplicarea îngrăşămintelor să se facă în perioada în care există posibilitatea căderii de precipitaţii, în aşa fel încât cultura să folosească într-un procent cât mai mare aceste îngrăşăminte chimice. La fel, pe fenofaze de dezvoltare aplicarea de fungicide să se facă pe tipurile de boli care apar în anumite fenofaze ale dezvoltării grâului. Şi avem în primă fază dezvoltare pe oidium sau pe făinare şi pseudocercosporella, pătarea în ochi, după care ne confruntăm cu rugini şi septorioze şi bineînţeles tratament la spic pentru fuzarium, care, aşa cum ne sfătuiesc specialiştii, trebuie aplicat în maximum 24 de ore de la apariţia spicului din burduf”.

 

RGT Accroc, în revenire spectaculoasă 

 

Un alt soi pe care cei de la Agromec Vlad Țepeș îl au în producție pentru sămânță este RGT Accroc, un soi deja cunoscut în România, „este soiul care practic a revoluţionat cultura de grâu din zona Tulcea-Constanţa, un soi de grâu care s-a adaptat foarte bine în România, în cea mai secetoasă zonă, Constanța-Tulcea. Fermierii de acolo îl cunosc foarte bine. De altfel, în urma publicităţii făcute de firma mea pe Facebook, foarte mulţi fermieri din zona Constanţa-Tulcea m-au contactat pentru a contracta această sămânţă de grâu, Accroc, grâu care a făcut în anii 2005-2006-2007, până prin 2015, recorduri în Constanţa, dar, din păcate, firma care l-a adus nu l-a mai promovat şi s-a cam pierdut sămânţa de la acest soi”.

„Accroc este un grâu timpuriu care s-a adaptat extraordinar de bine la condiţiile de secetă şi arşiţă din România, la fel apariţia spicului şi înfloritului se face timpuriu, ceea ce-l face să treacă foarte bine peste condiţiile severe din luna mai, cu arşiţă şi lipsă de precipitaţii, producţiile sunt foarte bune, am înţeles că în anumite zone din zona Constanţa a depăşit 10-11 tone la hectar. Deci e un grâu foarte dorit şi cultivat în zona Constanţa-Tulcea, pe locuri nisipoase, aride, secetoase.”

Aşa cum am procedat și cu celălalt soi, vom da cuvântul fermierului Constantin Mihalache, pentru a ne prezenta, pe scurt, caracteristicile soiului. „E un soi de grâu de talie medie, cu o calitate nu atât de bună de înfrăţire, dar spectaculos, foarte tolerant la secetă, la cădere. La fel, un grâu aristat, cu pruină – acolo n-am avut deloc probleme, cu soiul respectiv, pentru afide şi tripşi, foarte economicos la pesticide, deci ne încadrăm practic în cerinţele Comisiei Europene de reducere a pesticidelor, şi, la fel, aşteptăm rezultate spectaculoase şi acolo, tot undeva la 7 tone la hectar, în condiţii extreme pedoclimatice.”

mihalache 3

 

Articol scris de: ȘTEFAN RANCU & ADRIAN NEDELCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Cultura mare

Tânărul fermier Alexander Degianski punctează cu fiecare ocazie că nu dă sfaturi, ci doar își împărtășește bucuriile, experiențele, dezamăgirile și erorile lui. În ferma pe care o administrează în vestul țării, județul Timiș, floarea-soarelui a dat o producție medie de peste 3,5 tone la hectar, în condițiile vitrege ale acestui an, în care cultura a beneficiat de doar 85 l/m² de apă de la semănat până la recoltat.

Alexander Degianski accentuează că în orice tehnologie, ca în orice activitate, trebuie să existe pasiune.

1 degi

 

Tehnologia aplicată la floarea-soarelui 2022

 

  • Planta premergătoare: grâu (producție 7,6 to/ha);

  • Grubăr: 25 cm, imediat după recoltat - iulie 2021;

  • Fertilizare: 18-46-0 170 kg/ha înainte de arat - septembrie 2021;

  • Arat: 35 cm, în octombrie - noiembrie 2021;

  • Pregătit solul cu combinatorul: februarie 2022;

  • Aplicare uree: 200 kg/ha - martie 2022;

  • Pregătire finală: combinator - martie 2022;

  • Semănat Syngenta Neoma: 72.000 bg/ha, în perioada 25 martie - 5 aprilie 2022;

  • Fără erbicidare preemergentă;

  • Insecticid pentru gândacul pământiu (Opatrum sabulosum): 0,1 l/ha cipermetrin substanță comercială, imediat după răsărire;

  • Erbicidare cu imazamox: 1,4 l/ha substanță comercială - sfârșit de aprilie, la nevoie;

  • Erbicidare de corecție cu quizalofop, pentru monocotile: 1,5 l/ha substanță comercială, la nevoie, sfârșit de aprilie;

  • Prășit: luna mai 2022;

  • Recoltat: august 2022.

Până în după-amiaza zilei de luni, 29 august 2022, Alexander Degianski recoltase 425 ha, de pe care a cules 3560 kg/ha, producție medie.

2 degi

3 degi

4 degi

5 degi

6 degi

7 degi

8 degi

9 degi

Alexander Degianski a absolvit, în 2012, cu media 10, Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara. Este, totodată, absolvent de științe economice, din anul 2011. La vârsta de 32 de ani administrează 5.000 de hectare de teren arabil și 5.000 de hectare de pădure ale unui concern din Belgia, întinse în județele Timiș și Arad. Deține o fermă proprie de circa 400 de hectare, la Giulvăz, exploatație de familie, a cărei bază a fost pusă de tatăl lui, de profesie medic veterinar.

Foto: Alexander Degianski

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!

Domeniile Banat exploatează 1650 de hectare în Caraș-Severin și Timiș. Pe fermierul italian Diego Prando, de 41 de ani, l-am găsit încrezător, cu capacitate mare de efort și de investiții, dar și cu calculele bine făcute.

Ferma vegetală Domeniile Banat se află în localitatea Bacova, județul Timiș. Este una dintre cele mai curate și mai bine organizate ferme pe care le-am întâlnit, iar tânărul fermier a fost încântat să ne împărtășească activitatea pe care o desfășoară în această regiune agricolă a țării.

din ferma in ferma 228 reportaj titan 2

Reporter: Când ați început să faceți agricultură aici, în vestul României?

Diego Prando: A venit într-o zi un domn și ne-a întrebat dacă vrem să cumpărăm un teren de 225 de hectare. Se întâmpla în 2016, iar un an mai târziu am luat încă 140 de hectare, apoi în fiecare an am procedat așa, până când am ajuns la 850 de hectare în această zonă. Împreună cu ferma pe care o avem în județul Caraș-Severin exploatăm un total de 1650 de hectare. Din familie suntem prestatori de servicii și am ales mai apoi să devenim fermieri pentru că am considerat că este foarte greu ca o firmă de prestări servicii să supraviețuiască fără pământ.

din ferma in ferma 228 reportaj titan 3

Reporter: Care e structura culturilor și cu ce utilaje lucrați?

Diego Prando: Noi cultivăm grâu dur pentru paste și soia, dar avem și rapiță și floarea-soarelui, însă într-o măsură mai mică. Din întreaga suprafață, pe 70% cultivăm soia, iar pe restul, grâu dur, rapiță și floarea-soarelui. Avem trei tractoare articulate Case IH, dintre care două pe șenile: Quadtrac de 540 CVX, respectiv Quadtrac 580 și un Steiger 450. Am, de asemenea, o combină Case IH Axial-Flow 9250 pe șenile și o autopropulsată Case IH Patriot 3330. Mai avem două utilaje de pregătire a solului de la Vaderstad, un cultivator NZ Aggressive 1000 și un disc Carrier 925.

Reporter: Intenționați să dezvoltați și mai mult această afacere, având în vedere trendul de creștere a prețurilor produselor agricole?

Diego Prando: Ne-am dezvoltat și considerăm că sunt suficiente 1650 de hectare. Iar cu aceste utilaje și cu oamenii pe care îi avem este suficient. E adevărat că atunci când vezi că prețurile mărfurilor recoltate cresc, te gândești să faci investiții mai mari, utilaje mai bune ș.a.m.d, dar nu este chiar așa. Trebuie să ne uităm în trecut și să vedem că prețurile au mai crescut în anumiți ani, apoi au coborât și s-au stabilizat undeva mai jos. Anul trecut, am cumpărat de la Titan Machinery utilaje de peste un milion de euro și veneam după o producție bună din 2020. Toți fermierii și cunoștințele îmi spuneau că eu cumpăr pentru că am avut un an bun, dar nu a fost așa. Eu cumpăr conform unei strategii stabilite în funcție de istoric și de obiectivele financiare pe care le am.

din ferma in ferma 228 reportaj titan 9

 

87 ha/zi recoltate cu Axial-Flow 9250 cu heder de 10 metri

 

Reporter: De când ați început colaborarea cu Titan Machinery și de ce ați ales Case IH?

Diego Prando: Am început colaborarea anul trecut și am ales Case IH pentru că, spre deosebire de alte branduri, acesta există de 180 de ani, tractoarele Quadtrac au în spate istoria tractoarelor Steiger, au început să se dezvolte acum mai bine de 50 de ani, nu au apărut peste noapte, ca altele. Un alt lucru, sunt mașini pe cât de complexe, pe atât de simplu de întreținut, piesele se pot schimba foarte ușor, nu e nevoie să înlocuiești întreaga mașină, ci doar piesa pe care vrei să o înlocuiești, e ca o jucărie lego. Sunt mașini ușoare, simple, puternice. Iar astăzi avem nevoie de mașini simple, fără complexitate inutilă care să îți dea bătăi de cap.

Am în fermă și alte branduri de mașini, dar nu se compară. Am luat cea mai mare combină, dar nu am crezut că pot să fac 85 ha de soia pe zi. Înainte, nici cu două combine nu reușeam atât. Astăzi, cu un Axial-Flow 9250 cu heder de 10 metri am ajuns să recoltez 87 ha pe zi. De aceea am luat cea mai mare și mai puternică combină de recoltat, pentru a mă încadra în timp util cu lucrările de recoltat, fără întârzieri și costuri suplimentare. În 2020 am fost în străinătate, la o demonstrație în câmp, cu două combine de putere medie, două branduri diferite, iar mai mult de 45 ha pe zi nu au reușit să facă.

din ferma in ferma 228 reportaj titan 4

Reporter: Cum descrieți colaborarea cu echipele de la Titan Machinery din această zonă?

Diego Prando: Este o colaborare foarte bună, promptă, nu pierdem timp. În Italia dacă voiai să cumperi un tractor sau o combină trebuia să ne vedem săptămânal cu dealerul, timp de trei luni, ca să ajungem la un preț. Aceasta este experiența pe care am avut-o în Italia. Când a venit Cătălina (n.r., Cătălina Mitrache – Regional Sales Manager Titan Machinery), mi-a arătat combina, m-a întrebat cum o vreau, apoi am verificat, am făcut o listă cu tot ce am nevoie, a venit cu un preț, am bătut palma și a venit combina. In Italia, m-am dus cu lista de opțiuni pentru combină și înainte să ajungem la preț a fost nevoie, cum spuneam, de 3 luni. Aici, la Titan Machinery, totul a fost instant și foarte bine.

 

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Din fermă-n fermă!

Echipa AGXecutive a lansat, începând cu ianuarie 2022, un proiect de fast tracking dual, post licență, unic în sectorul agribusiness-ului românesc, denumit sugestiv UnivAgx. Scopul noului proiect este de a scoate angajatorii de profil din cercul vicios al traseismului angajaților oportuniști, prin crearea unei resurse umane noi pentru companiile din agribusiness, transformând studenții din anii terminali în angajați conectați la nevoile pieței muncii.

Publicul-țintă al proiectului demarat de AGXecutive este reprezentat de companiile de pe toată filiera agribusiness-ului (furnizori, distribuitori, ferme profesionale etc.) și de studenți/absolvenți din anii terminali ai universităților de profil agricol – viitori angajați în funcția de: reprezentanți tehnico-comerciali și manageri de fermă ai companiilor.

Florin Constantin, fondatorul AGXecutive, a identificat câteva surse care au generat lipsa forței de muncă specializată, conectată la nevoile pieței:

  • Lipsa stagiilor de practică obligatorii și de lungă durată din universitățile agricole;

  • Lipsa motivației reale a profesorilor de a-și actualiza programele în coerență cu realitatea agricolă din teren;

  • Lipsa din alocarea bugetelor universitare a criteriului reușitei inserției profesionale în piața muncii a absolvenților;

  • Absolvenții termină studiile fără nicio experiență practică și cu cunoștințe tehnice și teoretice inadecvate;

  • Angajatorii care se încumetă să angajeze absolvenți sunt frustrați de nivelul lor slab și trebuie să îi formeze „on the job“ pe cheltuiala lor.

UnivAgx reprezintă un program de pregătire concentrat și de creare a viitoarei resurse umane după specificul nevoilor companiilor angajatoare, structurat pe parcursul unui an calendaristic, în cadrul căruia studenții vor urma o programă structurată după cum urmează:

  • 1 iunie 2022 – 30 septembrie 2022: 4 luni de stagiu de inserție profesională în interiorul companiei beneficiare, realizat împreună cu maestrul de stagiu (profesor/formator AGXecutive) și tutorele de stagiu (resursa umană din cadrul companiei beneficiare);

  • 1 octombrie 2022 – 31 mai 2023: 7 luni de desfășurare a cursurilor teoretice intensive la sală, împreună cu formatorii/profesorii selectați de AGXecutive (oameni de business și din universități);

  • 15 decembrie 2022 – 15 ianuarie 2023: vacanță.

„În urma acestui an de pregătire intensivă, atât la sediul firmelor beneficiare, cât și în interiorul unei săli de curs din București, absolvenții vor beneficia, în locul diplomei de absolvire, de un contract de muncă pe durată nedeterminată în cadrul companiei angajatoare”, a punctat Florin Constantin.

agx1

AGXecutive lucrează încă din 2015 în sfera serviciilor integrate de HR pentru agribusiness, iar din 2016 echipa companiei asigură programe de formare profesională continuă pentru perfecționarea resursei umane din agribusiness cu focus pe tematica tehnico-comercială. În prezent, firma se poziționează ca un integrator de servicii de consultanță în agribusiness, lider al sectorului, oferind: recrutare executivă, formare profesională continuă și leasing de personal și consultanță în agribusiness.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Clubul Fermierilor Români anunță extinderea serviciilor de consultanță pe care le oferă membrilor săi și lansează în premieră pe piața din România servicii de consultanță și consiliere privind utilajele agricole. Scopul noilor servicii, care vin în sprijinul fermierilor, este să asigure reprezentarea fermierilor în relația cu producătorii și distribuitorii de utilaje agricole, respectiv cu autoritățile locale și centrale, dar și identificarea unor soluții aplicate la problemele cu care se confruntă fermierii privind utilajele agricole.

Demersul de a lansa noile servicii de consultanță și consiliere vine în urma unei ample analize desfășurate în rândul fermierilor din țara noastră cu privire la achiziționarea, operarea și funcționarea utilajelor agricole, precum și în privința relației pe care aceștia o au cu producătorii și distribuitorii de utilaje agricole și cu echipele de service. Astfel, pe baza evaluării nevoilor reale ale fermierilor, Clubul Fermierilor Români urmărește să ofere soluții concrete, care contribuie la creșterea eficienței și randamentului activității în fermele din România și totodată la promovarea proiectelor de digitalizare a agriculturii, în conformitate cu politicile Uniunii Europene.

„Vrem să venim prin acest nou serviciu de consultanță în sprijinul fermierilor, prin elaborarea și punerea la dispoziția acestora a unor ghiduri și recomandări concrete cu privire la mentenanța utilajelor agricole, condiții de iernat pentru utilaje, planuri de achiziție a utilajelor agricole și pieselor de schimb, concomitent cu transmiterea unor buletine periodice de informare privind piața utilajelor agricole din România și țări vecine (rapoarte, tendințe, noutăți), legislația din domeniu, precum și programele de finanțare pentru achiziționarea de utilaje agricole”, a precizat Dan Hurduc, președinte Clubul Fermierilor Români.

În funcție de specificul fermelor și al activităților avute în vedere de fermieri pentru folosirea utilajelor agricole, Clubul oferă membrilor săi servicii complexe, precum consultanță în privința achiziționării de utilaje agricole noi (analiză oferte și recomandări, analiza condițiilor contractuale) sau second-hand, dar și în privința întreținerii utilajelor agricole (prețuri piese de schimb, perioadă service în caz de daună, costuri etc.).

„Fără îndoială, tehnologia este un mijloc de îmbunătățire a agriculturii. Clubul Fermierilor Români a inițiat deja proiecte legate de digitalizarea agriculturii și își asumă responsabilități în zona de educare, conștientizare și promovare a soluțiilor tehnologice pentru creșterea eficienței și competitivității fermelor românești. Dorim să readucem în atenție beneficiile utilajelor agricole moderne și, în acest sens, lansăm pentru membrii noștri servicii de consiliere tehnologică, juridică și fiscală în relația cu producătorii și dealerii de tractoare și mașini agricole. De altfel, este pentru prima dată când o asociație de fermieri lansează astfel de servicii în România, ceea ce reconfirmă angajamentul nostru de a aduce valoare și de a susține creșterea performanței fermierilor din România”, a punctat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Un alt obiectiv asumat de Clubul Fermierilor Români este acela de a lansa un program de formare pentru operatorii de utilaje, în vederea creșterii nivelului de cunoștințe teoretice și practice privind operarea utilajelor agricole. Totodată, Clubul Fermierilor Români își propune să facă demersuri privind reglementarea unor probleme specifice legate de înmatricularea, operarea, transportul și omologarea utilajelor agricole.

Cu o experiență de peste 35 de ani în domeniu, Radu Călin Meșină este manager Program Consultanță Utilaje Agricole în cadrul Clubul Fermierilor Români. În ultimii 15 ani, Radu Meșină a fost Consultant Vânzări, Specialist Vânzări, Key Account, Specialist Produs, respectiv Product Line Manager la IPSO Agricultură, unul dintre cei mai mari distribuitori de mașini și utilaje agricole din România, fiind certificat de către John Deere International în domeniul Combinelor Agricole de Recoltat, Combinelor Autopropulsate de Recoltat Furaje și pentru Prese de Balotat.

Fermierii interesați să acceseze serviciile de consultanță pentru utilajele agricole oferite de Clubul Fermierilor Români au la dispoziție următoarele date de contact: Radu Călin Meșină, e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., telefon: 0751.291.693.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Cu o experiență de peste jumătate de secol de dezvoltare continuă și efort susținut, avansul tehnologic considerabil al utilajelor Väderstad reprezintă astăzi un reper de necontestat al centrelor de cercetare din industria agricolă mondială, iar acest lucru nu poate decât să-i facă mândri și fideli pe inginerii suedezi și pe fermierii români care exploatează aceste mașini de calibru superior.

ta 220 titan 3

Inginerii suedezi, împreună cu fermierii din întreaga lume, au participat pe durata mai multor generaţii la crearea unor maşini performante care să exploateze întregul potenţial al pământului. Calitatea înaltă a semănătorilor de precizie Väderstad, a semănătorilor de păioase şi a utilajelor de pregătire a solului oferă atât un start mai bun în vegetație al culturilor, cât și acoperirea mai multor hectare într-un timp foarte scurt fără rabat la calitate. Un segment aparte îl reprezintă utilajele de pregătit solul cum ar fi arhicunoscutele cultivatoare Top-Down.

La fel ca Top-Down, un segment de utilaje premium pentru pregătire îl reprezintă grapele cu discuri Carrier, un utilaj cu un design unic pe piață, care creează un pat germinativ ideal pentru orice tip de cultură agricolă. Dar să vedem ce înseamnă cu adevărat Carrier. Acesta este un utilaj multifuncțional, cu discuri, compact, folosit pentru prelucrări primare în regim de mare viteză și efectuează cu scrupulozitate pregătirea adecvată a patului germinativ. Depinzând de configurația sa, Carrier poate fi folosit pentru cinci operații principale: cultivarea miriștii, încorporare, pregătirea patului germinativ, semănat de semințe mici și tratamente împotriva dăunătorilor.

 

De la lucrări ultra-superficiale la încorporare adâncă

 

Prin versatilitatea Carrier-ului se economisesc treceri, scad costurile pe hectar și se asigură cele mai bune condiții de germinare a culturilor ulterioare. Când vine vorba de rezultatele prelucrării, Carrier nu lasă nimic la voia hazardului. Discurile şi braţele Carrier-ului sunt proiectate să ofere maximum de efect în orice situaţie. Forma conică a discurilor conduce la un sol mai fin şi amestecă uniform resturile vegetale. Forma asigură, de asemenea, acelaşi unghi de lucru, indiferent de uzură sau adâncime de lucru. Fermierii beneficiază astfel de un pat germinativ excelent şi de distrugerea rapidă a resturilor vegetale.

ta 220 titan 2

 

Toate adâncimile de lucru posibile

 

Väderstad este inventatorul segmentului de cultivatoare cu discuri compacte. Producătorul suedez a lansat Carrier-ul în 1999 și a continuat să-l perfecționeze permanent de atunci. Astăzi este disponibilă o gamă întreagă de mărimi de discuri, de la lucrări ultra-superficiale la 2-3 cm adâncime, la lucrări de încorporare cu până la 16 cm adâncime de lucru. Carrier este disponibil în mai multe modele, de la 3 metri la 12,25 metri lățime de lucru.

ta 220 titan 4

 

Discuri de calitate suedeză

 

Fiecare utilaj Väderstad reprezintă dovada pură a calității superioare necesare unei agriculturi moderne, profitabile și responsabile. Väderstad întruchipează excelența tehnică a industriei constructoare de mașini și utilaje din Suedia. Marcajul V-55 de pe piesele originale Väderstad este o marcă a oțelului suedez de înaltă calitate Väderstad. Numărul 55 reprezintă duritatea măsurată în unitatea Rockwell C HRC. Această structură unică de material face posibilă împingerea nivelului de duritate de la standardul industrial HRC 47-48 la HRC 55, păstrând în același timp o rezistență la șoc foarte intensă.

 

TrueCut asigură rezultate perfecte de fiecare dată

 

TrueCut este o metodă unică a Väderstad de a prelucra decupările discurilor. Oferă astfel uzura perfect uniformă a discului, menținând astfel forma acestuia de-a lungul duratei de exploatare.

TrueCut menține agresivitatea, penetrarea și rotația discului pe durata sa de exploatare.

 

Axele ajustabile optimizează rezultatele „un disc – un braț”

 

Fiecare disc este montat individual pe un braț cu suspensie de cauciuc. Aceasta crește gradul de penetrare și conturarea. Din moment ce unealta frontală este montată pe un paralelogram, unghiul corect de lucru este asigurat indiferent de adâncimea de lucru. Fermierii beneficiază de precizie înaltă fără compromisuri. Pentru controlul eficient al buruienilor, trebuie ca rădăcinile acestora să fie complet tăiate din prima trecere. Pentru a asigura tăierea optimă și prelucrarea uniformă, primul rând de discuri poate fi deplasat lateral cu ajutorul unor tiranți.

ta 220 titan 5

 

Discurile în X fac deplasarea în linie în spatele tractorului

 

Discurile sunt poziționate în X, ceea ce face ca formele laterale să se anuleze reciproc. Rezultatul este deplasarea în linie dreaptă în spatele tractorului, ceea ce este esențial atunci când se utilizează GPS. Mai mult, este un mare avantaj pe terenurile în pantă, unde într-un sens rămân goluri și în celălalt sunt suprapuneri.

 

Discuri conice, avantaje agronomice

 

Formă conică a discurilor produce sol mai fin și amestecă uniform resturile vegetale. Forma asigură, de asemenea, același unghi de lucru, indiferent de uzura sau adâncimea de lucru. Beneficiați astfel de un pat germinativ excelent și de distrugerea rapidă a resturilor vegetale.

 

Mărunțirea și amestecarea

 

Forma conică a discurilor creează un nivel mare de sol fin, important pentru contactul bun al semințelor cu solul. Forma discurilor asigură o amestecare intensă, împiedicând solul uscat să ajungă la nivelul semințelor. Lucrarea intensă de amestecare a solului cu resturile vegetale îmbunătățește rata de descompunere a acestora.

 

Fără compactare

 

Unghiul ascuțit de atac al discurilor conice minimizează suprafața de contact cu solul. Aceasta lasă la baza prelucrării o zonă de sol deschisă, fără compactare. Acest fapt permite rădăcinilor să se dezvolte în profunzime, asigurând astfel un transport bun al apei.

 

Presează pietrele în sol

 

Forma conică nu permite discurilor să ridice pietre de pe suprafața solului. În schimb, acestea sunt presate în sol, minimizând astfel impactul asupra operațiilor ulterioare.

ta 220 titan 8

 

Capacitatea aduce profit

 

Chiar dacă sunt provocări din partea condiţiilor variate din teren, soluri grele sau vreme schimbătoare, capacitatea Carrier-ului este menţinută la cel mai înalt nivel. Fiind versatil, dar şi rapid, Carrier maximizează productivitatea şi economia în fermă.

 

Efectul temporizării

 

Viteza recomandată de lucru este de 10-15 km/h, oferind astfel o capacitate mare de lucru şi o eficienţă maximă în câmp. Acest mod de lucru vă oferă posibilitatea de a acoperi mai mult teren într-o perioadă aglomerată, în care este nevoie de mai multe tipuri de lucrări. Echipate pentru prelucrări ultra-superficiale cu CrossCutter Disc, viteza de lucru este astfel crescută până la 15-20 km/h, crescând astfel capacitatea de lucru inițială.

 

Face faţă solului greu

 

Carrier este caracterizat printr-un şasiu puternic, confecţionat din oţel suedez de înaltă calitate. Forţa mare de apăsare pe fiecare disc asigură penetrare agresivă cu menţinerea adâncimii de lucru chiar şi la viteze mari de înaintare în soluri dificile.

 

Nu este limitat de umiditate

 

Unghiul ascuţit de atac al discurilor conice previne compactarea la suprafața de contact a solului şi a părţii inferioare a brazdei de cultivare în condiţii umede. Transportul apei în sol este astfel asigurat.

 

Face faţă resturilor vegetale

 

Carrier are o construcţie aerisită, asigurând astfel un flux crescut de sol şi resturi vegetale. Prin montajul rulmentului în spatele discului, înfăşurările de materiale sau blocajele sunt astfel evitate, în timp ce acesta este protejat de agresivitatea solului. Carrier are capacitatea de a manevra mai multe resturi vegetale şi soluri grele, lărgind astfel aria de utilizare.

 

Mai puţin înseamnă mai mult, cu lucrările ultra-superficiale

 

Prelucrările ultra-superficiale efectuate de Väderstad CrossCutter Disc asigură o prelucrare completă la numai 2-3 cm adâncime. Intensitatea unică de prelucrare sfărâmă, toacă şi amestecă într-o singură trecere. Este excelent în miriştea de rapiţă şi culturile de înverzire, având de asemenea avantaje în culturile de păioase sau pe terenurile prelucrate primar.

 

Conservarea apei și a structurii solului

 

Prin tăierea întregului orizont de lucru, discul CrossCutter rupe complet capilaritatea solului. Aceasta face să păstreze umiditatea în sol pentru culturile ulterioare. Lucrarea ultra-superficială face ca un strat minim de sol să fie prelucrat și deprivat de apă, în timp ce o cantitate mare de resturi vegetale de pe sol și din stratul superficial să reflecte razele soarelui, ducând astfel la conservarea umidității.

 

Deranjare minimă a faunei solului

 

Lucrarea ultra-superficială în stratul uscat de suprafață duce la pierderi minime în populația de râme, în același timp ruperea capilarității ducând la o activitate mai intensă a acestora. Râmele sunt mai active atunci când lăsăm resturile vegetale în stratul superficial de sol, crescând astfel și mai mult rata de descompunere. De asemenea, râmele fertilizează solul, ducând astfel la condiții și mai bune pentru culturile ulterioare.

 

Greutate impresionantă pe disc

 

Pentru a creşte greutatea, Carrier 300-400 poate fi echipat cu un pachet adiţional de greutăţi. Aceasta duce la o greutate mai mare pe metru pătrat decât utilajele convenționale din acelaşi segment. Fermierul beneficiază astfel de o forţă mai mare de penetrare a solului şi de rezultate excepţionale în câmp în orice fel de condiţii de lucru. Carrier 300-400 este purtat în tiranţii tractorului, oferind astfel operaţii facile şi manevrabilitate maximă. Beneficiaţi astfel de o rază de întoarcere mică pe capete şi de un transport facil între sole.

Echipat cu tăvălugul RubberRunner, Carrier 300-400 poate fi construit ca un utilaj tractat. Aceasta face ca greutatea utilajului să fie descărcată de pe tractor şi reduce necesarul de forţă portantă. Greutatea este distribuită între tractor şi cultivatorul cu discuri, ceea ce reduce compactarea solului.

ta 220 titan 6

 

Câmpuri mai curate cu potențial crescut

 

Topicul igienei câmpului se axează pe managementul reziduurilor în câmpurile de porumb, rapiță și cereale, acolo unde scopul este de a forța materialul genetic să germineze și resturile să se descompună rapid. Un material genetic redus îmbunătățește competitivitatea culturii următoare și poate reduce costurile cu erbicidele.

 

Grapa de paie compensează distribuția insuficientă

 

Pentru evitarea unei treceri separate pentru distribuția paielor, Carrier poate fi echipat cu o grapă de paie. Carrier nu numai că taie, dar și distribuie paiele în aceeași trecere. Fermierul beneficiază de un teren uniform cu un potențial bun pentru cultura ulterioară.

 

CrossCutter Knife adaugă intensitate

 

Cu tăvălugul intensiv CrossCutter Knife, materialul este tăiat pe două direcții. CrossCutter Knife permite o cultivare superficială, în timp ce menține și posibilitatea unei cultivări de adâncime cu discurile. Segmentele scurte ale cuțitelor CrossCutter Knife asigură o bună conturare pe întreaga lățime de lucru.

 

CrossBoard Heavy pentru o nivelare perfectă

 

CrossBoard Heavy este un echipament format dintr-un rând de dinți individuali, înclinați spre spate cu scopul de a nivela solul și de a sparge bolovanii. Pe solul arat, CrossBoard Heavy îi permite grapei Carrier să pregătească patul germinativ dintr-o singură trecere, economisind astfel combustibil, timp și umiditatea din sol.

ta 220 titan 7

 

Producătorul suedez din orașul Väderstad este cunoscut pentru calitatea înaltă a utilajelor și a pieselor din care sunt făcute. Pornind de la unul dintre mottourile companiei rostit pentru prima dată cu ani în urmă de către fondatorul acesteia, Rune Stark, și anume: „Faceți lucrurile să dureze”, dar și ca o reflectare a faptului că este în prim-plan în ceea ce privește calitatea și performanța, Väderstad a introdus anul trecut o garanție pe viață la discurile Cross Cutter. Dacă un disc ar eșua în timpul întregii sale durate de utilizare, Väderstad îl va înlocui fără niciun cost. „Producția noastră proprie de piese de uzură este unică pe piață și îi conferă companiei constructoare Väderstad controlul deplin asupra procesului. Suntem încrezători în calitatea produselor noastre și, desigur, dorim ca și clienții noștri să se simtă în siguranță în alegerea Väderstad ca partener”, spune Mattias Hovnert, director de vânzări și marketing la Väderstad.
 

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – octombrie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Tehnica agricola

Din luna septembrie 2021, fermierii, clienți ai companiei Mewi, pot opta pentru încheierea unui contract de mentenanță.

mewi1

Avantajele contractului de mentenanță:

  • Posibilitatea includerii mentenanței în costul utilajului încă de la vânzare, pentru a fi inclusă în finanțare (dacă este cazul);

  • Echilibrarea și predictibilitatea costurilor cu mentenanța pentru clienți, prin sistemul de facturare pe ora de funcționare;

  • Discounturi adiționale (ce se cumulează cu discounturile deja deținute în contractul de furnizare piese și servicii);

  • Prețurile pentru mentenanță stabilite la demararea contractului sunt fixe, eventualele creșteri de prețuri la consumabile și manoperă neafectând valoarea contractului de mentenanță.

Ce sunt contractele de mentenanță

Andrei Avel, consultant service Mewi, precizează: „Contractele de mentenanță sunt un serviciu adițional oferit clienților noștri, pe lângă garanția extinsă, prin care intenționăm să facem astfel încât clientul să nu-și mai consume timpul cu tot ce înseamnă întreținerea tractorului sau a combinei sale. Echipa de service se ocupă de planificarea și efectuarea intervenției fără ca fermierul să fie nevoit să urmărească aceste lucruri”.

1

Contractul de mentenanță și garanțiile extinse sunt lucruri complementare. Se pot achiziționa separat, dar e foarte bine pentru fermier dacă le ia împreună. Contractarea garanțiilor extinse se face prin Mewi, de la producător (Fendt sau Valtra), iar partea de mentenanță este asigurată integral de companie. „De pildă, dacă eu cumpăr, mâine, un tractor și achiziționez și garanție extinsă și mentenanță pentru patru ani sau 4.000 de ore, în perioada asta scap de griji și voi mai avea doar cheltuieli neprevăzute (să zicem că se sparge un geam), însă restul sunt acoperite. Dacă tractorul/combina este echipat/ă cu Fendt/Valtra Connect, atelierul service primește un e-mail cu 100 de ore înainte de scadența intervenției de întreținere, iar în momentul acela fermierul este anunțat, se pregătesc materialele și se stabilește, de comun acord, când se va face intervenția. Fermierul nu mai are nicio grijă să urmărească orele, să fie atent să nu depășească termenele de revizie”, arată Andrei Avel.

Concret, avantajele explicate

Mentenanța se poate achita în mai multe etape, în funcție de cum îi este avantajos și comod fermierului. Există varianta în care poate fi achiziționată integral, la început, sau, cea mai avantajoasă pentru fermier, este cu plata la numărul de ore de funcționare. „La o revizie de 1.000 de ore îi vom factura fix numărul de ore trecute de la ultima revizie (500 ore) până la revizia actuală. În primul rând, asta înseamnă flexibilitate pentru fermierii care își urmăresc cu atenție bugetul și partea financiară, astfel își pot distribui bugetul încă de la începutul anului – cam toți fermierii știu, cu aproximație, câte ore de lucru efectuează într-un an. În al doilea rând, dispare ceea ce noi am auzit de câteva ori de la fermieri, și anume diferența mare de preț între diferitele tipuri de revizii. Spre exemplu, o revizie la 1.500 de ore, la un tractor, poate ajunge la 500 de euro (aproximativ), după care, revizia la 2.000 de ore îl costă în jur de 2.000 de euro. Automat este incomod din punct de vedere financiar pentru fermier să aibă astfel de fluctuații de cheltuieli. În momentul în care trece pe plata la ora de funcționare, valorile cheltuielilor se echilibrează, fiind previzibile și constante în timp”, explică reprezentantul Mewi.

site

Planul de întreținere este obligatoriu pentru păstrarea garanției. Este recomandat să se facă și după expirarea garanției, după același grafic, pentru că este varianta de întreținere care a fost calculată și verificată de producător tocmai pentru a asigura o funcționare optimă pe termen lung a echipamentului agricol.

Cine poate beneficia de un astfel de contract?

Oricine are Fendt și Valtra poate contracta serviciul de mentenanță (tractoare și combine), indiferent dacă sunt sau nu în garanție, că au zero ore sau 10.000 de ore. „Nu e neapărat nevoie să aibă Fendt/Valtra Connect. E mai simplu pentru fermier cu funcțiile Connect, dar se poate și fără. Ne dorim să ajutăm fermierii, așa că flexibilitatea în tratarea nevoilor lor este esențială. După cum spuneam, serviciul de mentenanță este complementar cu extinderea de garanție, pentru că garanția acoperă defectele de fabricație, contractul de mentenanță acoperă partea de întreținere a echipamentului agricol (uleiuri, filtre, verificări periodice, calibrări și actualizări de software), pe scurt, tot ce este necesar pentru menținerea tractorului sau a combinei în cele mai bune condiții de funcționare”, spune Andrei Avel.

Abia lansat, acest serviciu are deja clienți, fermierii alegând garanție extinsă și contract de mentenanță pe perioade de 3-5 ani. Dacă pe lângă serviciile Mewi achiziționează și o asigurare pentru tractor/combină, agricultorii sunt acoperiți în fața riscurilor și cheltuielilor majore.

site1

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI AGRIMAX V FLECTO BANNER SUL SITO 300x250 MAX80K

ATS25 300X250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

T7 S 300x250 PX

Banner Profesional agromedia RF 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista