preventie - REVISTA FERMIERULUI
Miercuri, 14 Februarie 2024 20:26

Viorica Chiurciu, între vocație și pasiune

Romvac Company și-a început existența de la un singur vaccin, pentru ca astăzi, după aproape 50 de ani, să ajungă să realizeze sute de produse de uz veterinar, dar și de uz uman. Pentru directorul general al companiei Romvac, Viorica Chiurciu, doctor în științe medicale și cercetător științific, știința înseamnă rațiune, în timp ce muzica înseamnă suflet. Ce înseamnă să-ți trăiești visul, să te simți util și apreciat, să lași ceva în urmă, cum să te bucuri de viață și de toate provocările care-ți ies în cale afli din interviul pe care ni l-a acordat dr. Viorica Chiurciu, director general Romvac Company și președinte al Consiliului de Administrație.

„Am vrut să transmit nealterat cântecul popular din zona din care provin, zona Olteniei, cu predominanţă a arealului din care provin, comuna Vela, satul Bucovicior, şi mai ales am vrut să mă perceapă oamenii ca pe un artist autentic.”

Clip 200 00 18.5600001

Reporter: Sunteți un om de știință, un antreprenor în producţia de medicamente de uz veterinar şi nu numai. Însă, în acelaşi timp, mai aveți o pasiune, muzica, pentru care ați muncit, având în vedere că ați absolvit Conservatorul, pasiune de care vă ocupați în paralel cu activitatea din compania Romvac. Cum se împacă cele două ocupații?

Viorica Chiurciu: Într-adevăr, la mine funcţionează exploatarea benefică a efectului halo, adică o împletire între profesia mea de bază, de medic, de cercetător ştiinţific, şi cea pe care mi-am făcut-o mai nou, şi anume pasiunea mea pentru muzică, pe care am dus-o la extrem. Aşa cum ştiţi şi dvs., am absolvit Conservatorul la Academia Naţională de Muzică din Cluj-Napoca. Iniţial, am optat pentru domeniul medical şi sigur că toate aceste vise au rămas la mine undeva în inimă. Visul meu s-a concretizat în realitate prin multă determinare, seriozitate şi dragoste faţă de oameni, faţă de locurile natale care într-adevăr m-au format şi mi-au format un suflet pe nişte fundamente sănătoase. Am plecat din sat cu acest vis, de la Vela, satul Bucovicior din județul Dolj, cu acest vis de a fi şi artist. Iată că soarta mi-a întors această dorinţă a mea şi s-a concretizat după mulţi ani de muncă, pot să spun că sunt vreo 20 de ani de când am început să cânt, şi s-a concretizat în ceea ce vedeţi astăzi: a fi artist.

Reporter: Bănuiesc că n-a fost deloc uşor să le duceţi pe amândouă.

Viorica Chiurciu: Este o facultate foarte grea Conservatorul, nu-mi imaginam că este atât de grea, credeam că medicina este cea mai grea facultate, pe care am făcut-o şi noi, şi anume medicina veterinară, dar am constatat că această facultate este una foarte pretenţioasă şi chiar trebuie să înveţi, nu poţi să te faci că înveţi. O facultate care m-a şi echilibrat în interior, mi-a dat o stăpânire de sine, o anumită rigurozitate în ceea ce fac, deşi o aveam şi dinainte, şi pot să spun acum că sunt mândră de ceea ce am făcut şi este o pârghie importantă de a mă propulsa pe o treaptă net superioară faţă de care am fost până acum. Sigur că talentul a fost acolo, a fost sămânţa, că şi şcoala are rolul ei, dar dacă nu ai talent, degeaba, dar şi invers se poate. De multe ori spun colegii de scenă că ţăranca româncă nu făcea şcoli de muzică. Da, dar ţăranca din satul românesc cânta la plug, nu cânta oamenilor, care vor de la tine acest lucru, o educaţie muzicală, pentru că şi publicul nostru are o educaţie muzicală. Trebuie să existe un raport între linia melodică şi text, deci nu putem să încărcăm un cântecel micuţ, aşa cum este acela pe care-l am eu, „Sunt olteancă din Vela”, ar trebui să fie o linie melodică simplă pentru că era textul de aşa manieră. Şi atunci trebuie să avem grijă şi de acest lucru. Ce vreau să vă spun este că eu am vrut să transmit nealterat cântecul popular din zona din care provin, zona Olteniei, cu predominanţă a arealului din care provin, comuna Vela, satul Bucovicior. De asemenea, am vrut să mă perceapă oamenii ca pe un artist autentic, nealterat de tendinţe sau de fel de fel de provocări de nişă, şi nici nu am vrut să transmit faptul că am avut o promovare facilă, pentru că nu a fost facilă, cum ştiţi şi dvs., am luat-o de la zero – ca şi în profesia mea – iar traseul carierei mele în acest sens a urmat nişte trepte fireşti. Fiecare treaptă m-a propulsat pe următoarea şi pot să spun că şi aici mi s-a conturat oarecum această identitate profesională în muzică.

Viorica.Ciurciu 1000229.3800002

Reporter: Vreau să vorbim despre ce înseamnă să fii antreprenor, ce înseamnă să fii femeie antreprenor în România şi, mai ales, într-un domeniu ca acesta. Astăzi, Romvac Company este singura fabrică românească de medicamente de uz veterinar, dar şi de suplimente pentru uz uman. Care este situaţia la ora actuală pe această piață și pentru compania Romvac?

Viorica Chiurciu: Ne-am aliniat în bună parte normelor europene. După cum știți, legislaţia este foarte greu de implementat, dar şi concurenţa este mare. Ne caracterizează seriozitatea, munca bine făcută, mă bazez pe colectiv şi pe un nucleu care s-a format de-a lungul timpului şi este aici, am creat şi un colectiv nou paralel cu oamenii cu experienţă. Ne preocupă imaginea, ieşim la export. Sigur că nu este simplu deloc să conduci o companie naţională de talia companiei Romvac, nu este ușor să conduci o întreprindere cu tradiţie, care la anul face o jumătate de secol de când este pe piaţă. De asemenea, nu este uşor deloc să conduci ca femeie, pentru că sunt şi nişte mentalităţi, chiar le-am simţit pe pielea mea când acum patru ani soţul meu a trecut în nefiinţă şi eu am fost aleasă în unanimitate şi prin vot secret ca director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie. Practica a dovedit că şi noi, femeile, putem să facem acest lucru, chiar de la înălţimea tocurilor înalte. Sigur că am dovedit, prin competenţă profesională şi prin rezultatele pe care le vedeţi astăzi, că am făcut şi eu cinste în această funcţie, aşa cum au făcut şi predecesorii mei, directori care au dus de fiecare dată Romvac Company pe o treaptă superioară sau au menţinut compania acolo. Pentru mine a fost o provocare faptul că m-au ales, pentru că am vrut să am și eu aportul ca manager general, deşi ştiţi că înainte eu am fost director de producţie, şi am vrut să pun Romvacul, să-l duc la un alt nivel de competenţă. Şi chiar în aceste vicisitudini cu care ne confruntăm toţi, am reuşit să-l „ţin verde”, să dau salariile la timp oamenilor, să le dau tot ce le trebuie ca să se simtă bine şi confortabil într-o întreprindere ca Romvac.

00125000006.6800013

„Prevenţia este foarte importantă, iar noi asigurăm toată paleta de care are nevoie un act medical complet, pentru medicul veterinar.”

Reporter: Nu numai că aţi menţinut, dar aţi şi crescut ca cifră de afaceri în ultima vreme. Asta înseamnă că şi produsele au continuat să rămână de calitate, ba mai mult, aţi venit pe piaţă cu produse noi.

Viorica Chiurciu: Căutăm mereu să ne reinventăm, să aducem lucruri noi. Pe lângă medicamentele şi vaccinurile de uz veterinar, am dezvoltat compartimentul de uz uman, prin suplimentele din gama Imunoinstant şi a oului hiperimun pe bază de imunoglobulină Y specifică (anticorpi). Totodată, am dezvoltat un compartiment pentru agricultura ecologică. Am prezentat o lucrare la Academie, la ASAS, despre un produs care este certificat eco, un produs pentru agricultură curată, un produs fără chimicale, un produs pe bază de bacterii care fixează în sol azotul şi fosforul din atmosferă, un biofertilizator care este pentru sănătatea solului.

Reporter: Având în vedere noile cerințe al Uniunii Europene, strategiile referitoare la Green Deal, Farm to Fork și Biodiversitate, compania Romvac s-a îndreptat către inovarea unor produse prietenoase cu mediul?

Viorica Chiurciu: Da, pentru că am mers mereu pe noul concept „aceeaşi lume, aceeaşi medicină, aceeaşi sănătate”. Nu putem să vorbim de sănătatea noastră, a oamenilor, fără ca animalele din jurul nostru să nu fie sănătoase, fără ca mediul să nu fie sănătos, şi mă refer, aşa cum spuneaţi la mediu, la apă, la plante, la aer. Pentru că practic suntem într-un sistem deschis şi totul trebuie să fie sănătos.

00129000000.7800017

Reporter: Referitor la sănătatea animalelor, Romvac este producător de vaccinuri, singurul producător român de astfel de produse destinate zootehniei, în acest moment, nu?

Viorica Chiurciu: Avem vaccinuri pentru animale mari și mici, pentru păsări, produse care sunt unicat. Aș aminti de CarboRomvac, care este un vaccin pentru antrax şi foarte puţine ţări din lume îl fac. Este un vaccin destul de delicat de făcut. De fiecare dată prevenţia este foarte importantă, iar noi asigurăm toată paleta de care are nevoie un act medical complet, pentru medicul veterinar.

Reporter: Care e diferenţa dintre un vaccin obţinut pentru protecţia împotriva unui virus care provoacă o anumită boală şi un vaccin obţinut dintr-un bacil care provoacă o altă boală? Care e mai stabil şi care oferă cea mai mare protecţie?

Viorica Chiurciu: Niciun vaccin nu-ţi oferă o protecţie sută la sută. Fiecare vaccin are limitele lui. Dar orice vaccin este oportun a fi făcut pentru prevenţie. Sunt boli care nu pot fi jugulate prin tratament, şi atunci trebuie să mergem numai prin prevenţie. Vaccinurile creează o imunitate, creează anticorpi, iar odată apărută boala, prin reacţia antigen-anticorp se elimină acel microb.

Reporter: În domeniul creşterii animalelor, este oportună vaccinarea? Are efect? În ce măsură fermierii au înţeles lucrul acesta pentru a-şi proteja efectivul de animale și păsări?

Viorica Chiurciu: Sigur că vaccinul este oportun şi practic perenitatea pe piaţă a acestor vaccinuri demonstrează acest lucru. Depinde de fermieri. De obicei sunt fermieri dedicaţi, fermieri care au mari efective şi atunci sigur că se raliază la această idee. Dar sunt și unii crescători mai mici şi doar când vine boala atunci se deşteaptă, prea târziu, din păcate.

„Căutăm mereu să ne reinventăm, să aducem lucruri noi. Pe lângă medicamentele şi vaccinurile de uz veterinar, am dezvoltat compartimentul de uz uman, prin suplimentele din gama Imunoinstant.”

00134000000.9600022

Reporter: În afară de vaccin, avem şi tratamente care se fac în mod obligatoriu? Vorbim de antiparazitare, acolo unde aş putea spune că pe acelaşi palier cu vaccinurile se situează şi tratamentele împotriva parazitozelor, fie de primăvară, fie de toamnă.

Viorica Chiurciu: Noi producem şi antiparazitare, şi interne, şi externe. Parazitozele afectează producţia animalelor, dar este aici şi o latură mai drastică, în sensul că sunt parazitoze care se transmit oamenilor, aşa-numitele zoonoze. Şi atunci sigur că trebuie să deparazităm şi câinii, şi pisicile, şi animalele de rentă. Este un lanţ. Dacă ne referim la hidatidoză, aceasta este transmisă de câine omului prin fecale, prin ouăle care se găsesc în fecale. O igienă necorespunzătoare a mâinilor sau pur şi simplu din întâmplare, pui mâna pe câine, n-ai o chiuvetă să te speli imediat, şi duci mâna la gură, ai și luat oul de hidatidoză, şi dezvolţi în tine acele echinococoze, acele formaţiuni care sunt mortale de multe ori, că se fixează pe pulmon, pe ficat şi aşa mai departe, iar câinele, la rândul lui, ia boala mâncând organe crude de la animale, de la miei, de la oaie şi aşa mai departe. Într-adevăr, există un lanţ al parazitozelor şi trebuie să deparazităm tot ce avem în gospodărie: şi porc, şi rumegător, şi câine, şi pisică.

Reporter: Romvac înseamnă cercetare, dezvoltare de produse de uz veterinar, dar și uman. Să vorbim și de „oul de aur” al Romvacului.

Viorica Chiurciu: Oamenii de ştiinţă din Romvac sunt conectaţi cu oamenii de ştiinţă din toată lumea. Noi participăm la congrese internaţionale prin lucrările pe care le facem şi au fost foarte multe mesaje din partea OMS, în sensul că toţi oamenii de ştiinţă trebuie să se preocupe să găsească alternative la antibiotice. Antibioticele sunt bune şi au fost bune, dar sunt unele care nu-şi mai fac efectul, mai ales asupra unor tulpini de bacterii rezistente, care au căpătat rezistenţă la antibiotice tocmai din cauza folosirii nejudicioase şi în exces. Să vă dau exemplu de câteva bacterii cu care noi ne confruntăm şi pe care le-am studiat, şi vin pacienţi cu infecţii cu aceste bacterii, infecţii urinare, infecţii genito-urinare, infecţii gastrice, gastro-intestinale, pulmonare, cutanate. Aş aminti stafilococcus aureus, meticilin rezistent, acinetobacter baumannii, clostridium dificile, Escherichia coli (E. coli) , proteus sau helicobacter pilori, o bacterie care trăieşte în mediul acid din stomac. Şi având aceste mesaje, ne-am preocupat să dezvoltăm o linie de suplimente alimentare care sunt pe bază de imunoglobuline Y specifice, specific înseamnă că acţionează ţintit asupra fiecărei bacterii sau fiecărui agent patogen. Pentru că avem imunoglobuline Y specifice nu numai pentru bacterii, ci şi pentru virusuri sau pentru fungi. Şi avem rezultate excepţionale, pentru că produsele noastre se bazează pe reacţia dintre antigen și anticorpi. Am dezvoltat aceste produse, Imunoinstant G, gamă care cuprinde peste o sută de produse în diferite forme: pulbere, geluri, unguente, lichide şi aşa mai departe, care se adresează specific unui anumit germen. Practic, aceste produse pe care le-am dezvoltat au trei beneficii majore, anume: intervin în diferite infecţii ale organismului cu diferite bacterii; întăresc imunitatea organismului, susţin imunitatea organismului, asigurând organismului anticorpi gata pregătiţi să intervină; sunt adjuvanţi în tratamentul unor boli autoimune. Şi aici aş aminti de psoriazis, e o boală autoimună cruntă, o boală generală care afectează toate organele în final şi, aşa cum am învăţat la facultate, nu se tratează. Când ne referim la imunitate, e vorba de imunitatea pasivă, așa se numeşte. Nu este activă, pentru că nu organismul nostru produce anticorpul, ci i-l dăm organismului nostru gata preparat de alt organism, în cazul nostru de Galus domesticus, de găină. Că noi extragem aceste imunoglobuline Y din oul de găină, oul hiperimun de găină. Procedeul comportă mult timp, durează în jur de 2,5 luni până obţinem acest ou hiperimun, după care începe procesul de producţie prin prelucrarea acestui ou, cu contoarele de rigoare, care sunt făcute prin tehnici de ultimă generaţie. Noi am reuşit să tratăm şi avem foarte multe cazuri, mii de cazuri tratate, dacă pot să spun aşa, în care am folosit aceste suplimente alimentare, n-a mai revenit boala, ceea ce e un lucru nemaipomenit. Pacientul vine la noi cu analize medicale, cu diagnosticul confirmat de psoriazis, de pildă, noi îl luăm în evidenţă, îi dăm produsele şi-l urmărim pe parcursul administrării lor, iar în final facem din nou examenul anatomopatologic să demonstrăm că pielea s-a vindecat. Au fost şi beneficii, pentru că am obţinut recunoaşterea eforturilor noastre în acest sens, am luat medalii de aur la Salonul Internaţional al Cercetării Știinţifice, Inovării şi Inventicii de la Cluj-Napoca, am primit două medalii de aur şi mai multe medalii de argint, diplome, de asemenea, avem două brevete de invenţie. Acum participăm din nou la Salonul internaţional de la Cluj-Napoca cu două lucrări, care au la bază două propuneri de brevete. Una dintre lucrări este cu psoriazisul, pentru care avem o propunere de invenţie chiar în UE, iar cealaltă lucrare se referă la nişte tehnici de laborator de obţinere a unor produse.

00040000010.2000028

„Într-o economie românească deloc stabilă, evoluția Romvac Company este una pozitivă.”

Reporter: Uitându-vă în urmă, cum vedeți evoluția companiei Romvac?

Viorica Chiurciu: Într-o economie românească deloc stabilă, evoluția Romvac Company este una pozitivă. Sigur că, prin toate şcolile de management pe care le-am făcut, am căutat să respect nişte lucruri pe care le-am învăţat şi de fiecare dată am nişte ţinte şi obiective după care mă ghidez, de fiecare dată mi-am pus ţinte mai apropiate sau mai îndepărtate, aşa cum le-am învăţat la şcoală. Uneori se potrivesc, alteori nu, dar de data aceasta noi am avut succes.

Reporter: La ce oră vă începeți programul, doamnă doctor?

Viorica Chiurciu: O viaţă întreagă m-am trezit la 5:30, pentru că v-am spus, chiar este o vocaţie această profesie pentru mine, iar muzica e o pasiune, un exerciţiu de dragoste. Adică, eu niciodată nu le separ. Şi mă simt împlinită aşa.

Reporter: Probabil că vă simţiţi împlinită şi când vedeţi că, la Romvac, sunt şi angajaţi de zeci de ani sau copii ai foştilor angajaţi care au continuat tot la Romvac. Sunteți aici o mare familie.

Viorica Chiurciu: Se spune că o companie nu rezistă mai mult de 25 de ani sau ceva de genul ăsta. Noi am demonstrat că nu este aşa. Eu, ca manager general, am continuat ideea regretatului meu soţ, dr. Constantin Chiurciu, de a premia oamenii care au o vechime mare în compania Romvac. La finalul anului le dau nişte premii destul de consistente, pentru că sunt alături de noi de atâţia ani.

„Oamenii de ştiinţă din Romvac sunt conectaţi cu oamenii de ştiinţă din toată lumea.”

vc

Reporter: Aminteaţi de vocaţie şi de pasiune. Sigur că cele două sunt cele care vă dau putere să mergeţi mai departe. Sunteţi într-o permanentă transformare!?

Viorica Chiurciu: Da, aşa şi trebuie să fie. Chiar mă gândeam la ce vorbeam mai devreme: ce ar fi să pun aici o pianină şi să mă relaxez câteva minute cântând… Apropo de pasiune, ştiţi ce spunea Beethoven? Că nu este un pericol să greşeşti o notă muzicală, dar să cânţi fără pasiune este inacceptabil.

Reporter: Pasiunea dvs. a fost surprinsă şi de alţi colegi de breaslă, am văzut şi în alte reviste de specialitate în care se vorbeşte nu numai de pasiunea femeii, ci şi de femeia care reuşeşte în viaţa de zi cu zi, în economie, femeia antreprenor şi care poate să şi arate bine, poate să şi conducă o fabrică şi poate să aibă şi o pasiune deosebită pentru un alt domeniu, cel al muzicii, în cazul dvs.

Viorica Chiurciu: Da, mi-a plăcut foarte mult, tocmai arătam mai devreme că sunt pe coperta revistei Femeia, unde am un interviu. Este o revistă cu tradiţie, care totdeauna a arătat valenţele femeii, cât de importantă e femeia în societatea noastră, că poate fi un pilon al societăţii, chiar dacă stă acasă, ea are treburile ei, creşte copiii, are grijă de casă, deci este la fel de importantă, dar iată că sunt unele dintre noi care sunt în funcţii mai înalte şi sigur că e destul de flatant să vezi că subliniază o revistă toate aceste lucruri despre femeie. Bineînţeles că facem lucruri alături de partenerii noştri, de bărbaţi, pentru că nu am putea singure să facem nişte lucruri, ei sunt partenerii noştri de viaţă, sunt oamenii cu care dăm viaţă copiilor noştri, ne ajută în fiecare zi…

Reporter: Noi ne bucurăm că am reuşit să stăm de vorbă şi să vă răpim din timpul pe care-l aveţi în fruntea companiei Romvac, ne bucurăm că am reuşit să vă găsim într-un moment în care am putut să stăm de vorbă despre ce înseamnă Romvac, despre ce înseamnă dr. Viorica Chiurciu, dar şi interpreta de muzică populară Viorica Chiurciu. Producția continuă să ocupe un loc important în inima dvs?

Viorica Chiurciu: E foarte importantă producţia, pentru că ea stă la baza succesului nostru, iar la baza ei stau nişte brevete de invenţie. Avem 18 brevete de invenţie pe care le aplicăm în producţie.

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – decembrie 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Interviu

Pe 19 ianuarie 2023, la Sinaia, a avut loc evenimentul „Despre oameni și grădini. Grija stă în natura noastră!”, cu prilejul căruia compania Syngenta a lansat în România o nouă divizie - Syngenta Professional Solutions. Au participat peste 300 de reprezentanți ai fitofarmaciilor din toată țara, dar și fermieri, care au avut ocazia să discute subiecte de interes cu specialiștii Syngenta, să afle noutăți referitoare la legislația din domeniul protecției plantelor, precum și noutățile destinate cultivatorilor de tomate, ardei și pepeni. Cel mai periculos dăunător din cultura tomatelor, Tuta absoluta, a fost și el subiect în cadrul evenimentului Syngenta.

Syngenta Professional Solutions are un portofoliu complet de produse microambalate (1L) pentru culturi horticole și ornamentale, destinate micilor fermieri, precum și produse profesionale pentru igienă și sănătate publică. Noua divizie de microambalate se adresează fitofarmaciilor la nivel național, iar modelul de business include partenerii microambalatori: Agrii, Alcedo, Chemark, Ecoplant, Glissando, Net Agro.

„Începând cu anul 2023 avem un reprezentant dedicat fitofarmaciilor. De asemenea, vom avea o pagină web pentru Syngenta Professional Solutions și vom continua campaniile de marketing la nivelul fitofarmaciilor și utilizatorilor finali”, a precizat Andrei Măruțescu, director comunicare Syngenta.

Noua divizie Syngenta Professional Solutions, al cărei manager este Ionuț Nae, a fost înființată cu scopul creșterii productivității, fiind parte integrantă din businessul de Crop Protection.

„Oficial am lansat Syngenta Professional Solutions în România, divizie care are două segmente. Unul, destinat fermierilor mici cu produsele microambalate de protecția plantelor, iar cel de al doilea segment este reprezentat de produsele de igienă și sănătate publică, pentru combaterea gândacilor de bucătărie, furnicilor, muștelor, rozătoarelor. Produsele se distribuie prin fitofarmacii sau prin intermediul firmelor de deratizare, dacă ne referim la cel de-al doilea segment. Practic, fitofarmaciile sunt puntea noastră de legătură dintre cei care reambalează produsele și utilizatorul final, fermieri sau grădinari care au nevoie de produse de protecție a plantelor pentru culturile din fermă sau din grădină, respectiv legume, pomi, viță-de-vie, plante ornamentale”, a punctat Ionuț Nae.

Andreea Caimac, manager marketing culturi speciale Syngenta, a completat: „Multe dintre produsele noastre pot fi achiziționate și sub formă de microambalaje, adecvate pentru livezi, grădini de legume sau parcele de mici dimensiuni. Chiar și la locul de muncă avem nevoie de medii sigure, mai inspiratoare, care să stimuleze productivitatea, să fie durabile și să ne conecteze la natură. Lumea noastră în schimbare cere mai mult de la aceste spații și de la profesioniștii care le gestionează. Syngenta Professional Solutions lucrează pentru a face aceste medii mai inspiratoare și pentru a le menține curate de dăunători și boli, în mod durabil. Parteneriatul nostru, sădit cu încredere și profesionalism de-a lungul anilor, crește continuu și este plin de culoare”.

sala syngenta

 

Regulile „jocului” în protecția plantelor

 

Mihaela Dogaru, director omologare Syngenta, a vorbit despre prevederile unui proiect de act normativ aflat în procedură de aprobare interministerială (Ordonanța nr. 4/1995, aflată în proces de revizuire), în cadrul prezentării cu tema „Syngenta Professional Solutions. Despre regulile „jocului”.

Astfel, produsele destinate doar utilizatorilor profesionişti, cele din clasa de toxicitate 1, 2 şi 3, şi pictograma GHS06 (fost T si T+), necesită autorizare specială de comercializare şi utilizare; nu pot fi vândute în fitofarmacii și nu pot fi reambalate decât pentru export.

Reambalarea produselor este reglementată și se poate face doar de către operatorii economici autorizaţi pentru activitatea de reambalare; în ambalajele aprobate în România și cu acordul deţinătorului omologării.

„Fitofarmacia trebuie să dețină un registru de evidență a produselor de protecție a plantelor, în format electronic, pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, care se verifică de către Autoritate. Totodată, în fitofarmacii se pot comercializa produse auxiliare utilizate în agricultură, horticultură, amenajare spații verzi, nutriția plantelor, semințe, echipamente pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare, capcane cu feromoni și biocide cu respectarea legislației specifice privind comercializarea acestora. Produsele se comercializează pe teritoriul României numai în ambalaje aprobate de Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor, sigilate şi etichetate, conform certificatului de omologare. Este interzisă desigilarea ambalajului și comercializarea produselor de protecție a plantelor în alte ambalaje decât cele originale. Nerespectarea acestei prevederi constitutie contravenţie și se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei. Constituie infracţiune şi se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi, fapta de a produce și a pune în circulație produse de protecție a plantelor ilicite. Prin punerea în circulație a produselor de protecție a plantelor ilicite se înțelege oferirea, comercializarea ori deținerea acestor produse în scopul plasării pe piață către publicul larg. Ce înseamnă produs ilicit? Orice produs contrafăcut, neomologat, plasat pe piață în mod fraudulos, fabricat sau reambalat fără consimțământul deținătorului omologării sau care nu conține substanțele active declarate pe etichetă”, a explicat Mihaela Dogaru.

 

Tuta absoluta, cel mai temut dăunător

 

Relativ nou în țara noastră, prezența fiindu-i observată începând cu anul 2009, de când  s-a răspândit cu repeziciune în toate bazinele legumicole din țară, dăunătorul Tuta absoluta este cunoscut ca molia minieră a tomatelor sau simplu Tuta. Este un dăunător polifag, care preferă plantele de tomate, reproducându-se rapid, având până la 12 generații pe an.

tuta

Este o molie nocturnă, de aceea prezența adulților este mai greu de observat, adulții stând ascunși ziua printre frunzele plantelor gazdă și nu dăunează în mod direct culturii. Larvele sunt cele care determină pagubele în culturi.

Tuta absoluta produce daune în toate stadiile de dezvoltare și supraviețuiește peste iarnă în toate stadiile de dezvoltare. În ciuda mărimii reduse, această insectă reprezintă motivul pentru care multe culturi de tomate au fost devastate, cu pierderi de până la sută la sută.

tuta1

Molia minieră a tomatelor provoacă daune pe fructe, frunze și tulpini. Ce trebuie să facă fermierii, care sunt măsurile pe care le-ar putea lua împortiva Tutei, ne-a spus Iulian Zafiu, director vânzări culturi horticole Syngenta. „Luăm măsuri agrotehnice, respectiv: plantăm răsaduri neinfectate; utilizăm o singură seră pentru o singură cultură; între defrișare și replantare trebuie să fie minimum două săptămâni. Apoi, aplicăm măsuri mecanice, precum: eliminarea buruienilor; îndepărtarea resturilor recoltei anterioare de seră; utilizăm plase pentru insecte 0,16 mm. În ceea ce privește măsurile de combatere, trebuie să combatem integrat dăunătorul prin: utilizarea capcanelor feromonale; integrarea confuzoarelor feromonale; aplicarea măsurilor de combatere biologică; tratarea cu insecticide din grupe chimice diferite.”

tuta2

 

Noutăți pentru cultivatorii de tomate, ardei și pepeni

Cultura de tomate

Marifet F1 este un hibrid cu creștere semideterminată și fruct rotund ce are toleranță la virusul petelor de bronz, fiind alegerea perfectă pentru producătorii care cultivă tomate pe primul ciclu de cultură și se confruntă cu presiunea de virus.

marifet

Timpurietatea este bună, generând câștiguri ridicate legumicultorilor încă de la începutul sezonului de recoltare. Forma fructelor este rotundă, asemănătoare roșiilor de grădină. Marifet se diferențiază prin gustul său foarte bun și aspectul interior deosebit, fiind o tomată ce poate fi vandută cu toată încrederea la piață.

Dominet F1 este un hibrid de tomate cu creștere semideterminată, recomandat pentru plantările extratimpurii.

dominet

Planta este echilibrată vegetativ generativ, cu port deschis, fiind ușor de întreținut. Fructele sunt uniforme, de culoare roșu intens și cu un gust foarte bun. Leagă foarte bine de la prima până la ultima inflorescență. Se remarcă prin producții timpurii ridicate: 50% din producție se obține în primele 10 zile de la prima recoltare.

Paronema F1 - Tomate cu creștere nedeterminată recomandate pentru cultivare în spații protejate, pe toate ciclurile de producție. Se remarcă prin legare foarte bună, cu o medie de 5-6 fructe pe etaj, precum și printr-o fermitate bună a fructelor, cu o toleranță bună la transport. Culoarea este roșu intens, iar gustul este foarte bun. Fructele sunt uniforme, cu formă rotundă.

paronema1

De asemenea, aceste tomate au o toleranță ridicată la crăpare și o vigoare bună a plantei.

Isiaki F1 este un hibrid de tomate nedeterminate,  recomandate pentru toate ciclurile de cultură. Leagă foarte bine până la vârf, cu o medie de 7-8 fructe pe inflorescență. Culoarea este roșu aprins, foarte placută consumatorilor, iar gustul este foarte bun.

isiaki

Greutatea medie este de 150 g – 170 g. Planta este echilibrată vegetativ - generativ, cu port deschis, fiind ușor de întreținut.

Cultura de ardei

Barlem F1 este un hibrid de ardei gras galben pretabil pentru cultivare atât în solar, cât și în câmp deschis. Tolerează bine diferențele de temperatură, având o legare continuă.

ardei

Fructele sunt de culoare galben deschis, având un aspect lucios și cerat. Coacerea este în roșu la maturitatea fiziologică.

Prezintă toleranță la virusul petelor de bronz.

Cultura de pepeni

Mirto F1 este un pepene verde de tip Crimson Sweet cu formă rotundă și culoare verde închis - tip Mirsini. Calitatea internă este foarte bună, cu miez crocant și dulce. Datorită perioadei scurte de vegetație, este pretabil pentru plantările extratimpurii.

mirto

Întrucât are o greutate medie de 7 – 8 kg, Mirto F1este opțiunea ideală pentru consumatori.

Donelo F1 este un hibrid timpuriu de pepene galben de tip ananas cu miez portocaliu. Are o vigoare medie și leagă foarte bine. Fructul este oval, iar gustul este dulce și aromat, cu un brix de peste 12. Se pretează foarte bine pentru cultura în câmp, dar și în sere și solarii.

galben

 

Angajamente și obiective până în 2025

 

Compania Syngenta își propune accelerarea inovației pentru fermieri și natură, prin: investiții de două miliarde USD în inovații orientate spre o agricultură sustenabilă; aducerea pe piață a două tehnologii revoluționare sustenabile în fiecare an, precum și prin depunerea eforturilor pentru asigurarea unui nivel minim de reziduuri în producție și mediu.

Totodată, Syngenta își ia angajamentul de a depune eforturi pentru o agricultură neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Cum? Prin „măsurarea și facilitarea păstrării în sol a carbonului asociat activităților agricole; îmbunătățirea biodiversității și a sănătații solului pe trei millioane de hectare în fiecare an și prin reducerea cu 50% a intensității de carbon în operațiunile noastre până în 2030”, spun specialiștii companiei.

Un obiectiv îl reprezintă și ajutorarea oamenilor pentru a rămâne în siguranță și sănătoși: „Obiectiv zero incidente în cadrul operațiunilor noastre; instruirea a opt milioane de operatori în fiecare an în legătură cu utilizarea în siguranță a produselor; asigurarea locurilor de muncă echitabile în cadrul lanțului nostru de aprovizionare”.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Rosellinia necatrix este un fung care atacă sistemul radicular al pomilor și nu numai, producând boala numită „putregaiul alb al rădăcinilor”. Este o boală extrem de periculoasă și care nu poate fi combătută. Patogenul are capacitatea să omoare pomii, fie într-o perioadă mai lungă de timp, fie mai scurtă, în funcție de rezistența gazdei.

Din păcate, ne confruntăm în județul Timiș cu acest patogen în livezile tinere de cais și piersic înființate în sistem ecologic superintensiv. Putem discuta de focare? Nu știm deocamdată, vom vedea evoluția bolii și apoi vom emite concluzii. Au venit pomii bolnavi din pepiniere? Nici asta nu putem afirma deoarece nu am analizat aceste aspecte. Fermierii au observat că pomii nu au vigoare după ce i-au plantat. Piersicul și caisul sunt specii foarte sensibile care reacționează la stresul produs de patogeni și dăunători prin producerea de gome masive care au atras atenția pomicultorilor. Analizând pomii cu leziuni pe tulpini și gome masive am constatat că sistemul radicular este acoperit de micelii albe specifice fungului Rosellinia necatrix.

cotunaotilia

Rosellinia necatrix este un fung cu potențial distructiv extrem de ridicat pentru multe plante lemnoase (și nu numai) din zonele temperate, tropicale și subtropicale din lume. Acest patogen are un număr mare de plante gazdă, aproximativ peste 170 plante lemnoase,cât și erbacee (Teixeira de Sousa, 1985; Petrini, 1993). Pomii și arbuștii fructiferi, vița-de-vie, arborii din păduri, plantele ornamentale pot fi infectate, la fel și cartoful, lucerna, fasolea, bulbii de narcise, lalele etc. După Hatman et al. (1989), patogenul poate distruge pomii în pepiniere. Se poate spune că, datorită răspândirii sale pe cinci continente, R. necatrix este un fung cosmopolit (Petrini, 1993; Farr et al., 2006).

 

Simptome produse de patogen sau cum recunoaștem pomii bolnavi

 

Plantele bolnave prezintă simptome radiculare, dar și aeriene uneori. Însă, adeseori patogenul este dificil de diagnosticat din cauza modului de viață al fungului și a faptului că, de multe ori, pomii nu prezintă simptome aeriene. Simptomele aeriene se pot instala lent sau rapid. Atunci când se instalează rapid, se observă o scădere bruscă a vigorii pomilor, ofilirea frunzelor (defolieri premature) și moartea pomilor în final (Pliego et al., 2012). Când simptomele aeriene se instalează lent, se observă o creștere întârziată la pomii bolnavi. De obicei, astfel de pomi au frunzișul mai rar. Pe lângă asta, apar simptome de ofilire, cloroză, uscarea lăstarilor, ramurilor. În câțiva ani, acești pomi vor muri (Guillaumin et al., 1982).

284966987 2191238117702161 1607758284538470770 n

Ciuperca R. necatrix atacă rădăcinile plantelor producând boala numită „putregaiul alb al rădăcinilor”. Inițial, la pomii bolnavi se observă o scădere a vigorii și ofiliri ale frunzelor. În cazurile grave pomii se pot usca rapid. Dacă se verifică sistemul radicular al unui pom bolnav se observă că rădăcinile și coroana radiculară prezintă micelii albe, bumbăcoase și cordoane miceliene sau agregări de hife numite rizomorfe. La început, rizomorfele au culoare albă, după care, pe măsură ce îmbătrânesc se închid la culoare. Hifele fungului pot pătrunde în zona subcorticală ajungând la cambiu și lemn și pot progresa către trunchi. Fungul pătrunde în lemn mai ales când are condiții de umiditate ridicată. Lemnul bolnav se va brunifica și va căpăta o textură buretoasă, spongioasă (Hatman et al., 1989). Tipic pentru patogen este formarea de micelii sub formă de evantai la suprafața scoarței dar și la interior (Teixeira de Sousa et al., 1995). Aceste micelii invadează rădăcinile, ducând în cele din urmă la putrezirea lor. Pe măsură ce miceliul îmbătrânește, culoarea se schimbă în gri verzui și chiar negru uneori. Se formează astfel, plăci miceliene nedefinite în interiorul scoarței și hife miceliene slab agregate care duc la brunificarea și putrezirea rădăcinilor (Pliego et al., 2012).

La pomii bolnavi se observă adesea formarea lăstarilor pe tulpini.

 

Aspecte generale despre biologia și epidemiologia patogenului

 

Rosellinia necatrix supraviețuiește peste iarnă sub formă de scleroți și rizomorfe pe rădăcinile bolnave, dar și în sol. În mod saprofit trăiește pe resturile de rădăcini putrezite (Cazorla et al., 2006).

Temperatura optimă pentru dezvoltarea miceliului este cuprinsă în intervalul 16 - 18 grade C (Hatman et al., 1989).

284932887 2191238871035419 7591635712067075578 n

Fungul formează mai multe tipuri de spori: forma asexuată cu clamidospori (mai rar) și conidiospori (grupați în coremii ce se formează pe scleroți) și forma sexuată cu peritecii cu asce și ascospori (Petrini, 1993; Perez - Jimenez et al., 2003). Rolul acestor spori în epidemiologia ciupercii nu este pe deplin clară. Delatour et Guillamin (1985), arată că, agentul patogen se răspândește prin contactul direct cu rădăcinile plantei gazdă. Rizomorfele fungului se extind de la o plantă la alta, putând infecta suprafețe mari de teren în acest mod (Hatman et al., 1989). Atunci când cordoanele miceliene ating o rădăcină sănătoasă, rețeaua de micelii proliferează și acoperă suprafața radiculară cu micelii difuze uneori sau cu fire miceliene. Apoi se formează agregatele miceliene (rizomorfe) care se pot observa cu ochiul liber și care ajută în diagnosticarea corectă a patogenului. Hifele fungului pătrund de obicei prin deschiderile naturale (lenticele), prin răni sau chiar direct prin formarea unui sclerot de penetrare, invadând xilemul primar și secundar (Pliego et al., 2009).

 

Condițiile propice pentru realizarea infecțiilor și dezvoltarea fungului

 

Pentru dezvoltare, Rosellinia necatrix necesită mai multe condiții: sol umed, temperatură optimă, oxigen, pH corespunzător (Petrini et al., 1993). Temperatura optimă necesară dezvoltării este cuprinsă între 22 - 24 grade C. Fungul nu crește la temperaturi sub 4 grade C sau peste 32 grade C. Nu este inhibat de solurile cu pH ridicat, putându-se dezvolta la pH cuprins între 6 - 8 (Perez - Jimenez, 1997; Gupta et Gupta, 1982).

Umiditatea solului este foarte importantă pentru patogen, la fel și aerarea. O aerare slabă nu este favorabilă, de aceea, în astfel de situații, distribuția fungică este limitată la suprafața solului (Makambila, 1976). De asemenea, lumina inhibă dezvoltarea hifelor miceliene, omorându-le. Prezența materiei organice în sol este necesară și ajută la dezvoltarea miceliilor.

Micelii de Rosellinia pe rădăcini de cais. Se observă că rădăcinile sunt putrezite deja. Plantat în 2021

Micelii de Rosellinia pe rădăcini de cais. Se observă că rădăcinile sunt putrezite deja. Plantat în 2021

 

Ce putem face pentru combaterea acestui patogen?

 

Patogenul este foarte greu de controlat. De aceea, măsurile de prevenție sunt foarte importante, deoarece restul măsurilor nu sunt eficiente.

Ca să evitați astfel de situații, plantați puieți sănătoși într-un sol neinfectat. Este cel mai sigur că patogenul va sta la distanță. Drenați apa din sol (dacă este cazul), irigați echilibrat și aplicați îngrășăminte organice.

Micelii în formă de evantai, tipice pentru Rosellinia necatrix, pe rădăcini de piersic plantat în 2021

Micelii în formă de evantai tipice pentru Rosellinia necatrix pe rădăcini de piersic plantat în 2021

Înainte de înființarea unei plantații este important să ne asigurăm că solul nu conține micelii și rizomorfe de Rosellinia necatrix, mai ales atunci când înainte au fost pomi. Se poate efectua o solarizare a terenului peste vară, dacă testele de sol arată prezența fungului (Ruano - Rosa et al., 2007). În ce constă solarizarea? Peste solul prelucrat ca și un pat germinativ se pune o folie transparentă pentru a absorbi radiația solară. Înainte de acoperire se recomandă efectuarea unei irigări pentru a umezi solul. Temperatura ridicată coroborată cu timpul de expunere poate reduce mult din sursa de inocul. Pe lângă asta, omoară și alți patogeni din sol, insecte și chiar semințe de buruieni.

Micelii și rizomorfe de Rosellinia necatrix pe tumori de Agrobacterium tumefaciens la piersic plantat în 2021. Rosellinia și Agrobacterium în tandem la piersic

Micelii și rizomorfe de Rosellinia necatrix pe tumori de Agrobacterium tumefaciens la piersic plantat în 2021. Rosellinia și Agrobacterium în tandem la piersic

Un aspect important este ca materialul de plantat să fie sănătos, de aceea, pomicultorii trebuie să verifice cu atenție starea de sănătate a puieților înainte de plantare.

În caz de istoric de boală, se recomandă utilizarea soiurilor rezistente la patogen.

Atunci când apar infecții în livadă, pomii bolnavi trebuie scoși rapid. Se recomandă arderea lor (cei mai mulți autori recomandă) în mod organizat, în așa fel încât să nu poluăm mediul. Un mod de a arde materialul lemnos rezultat în urma defrișărilor este pentru încălzirea locuințelor. Trebuie acordată atenție deosebită îndepărtării totale a rădăcinilor și chiar a materiei organice care a venit în contact cu acestea, deoarece ciuperca poate trăi latent mai mulți ani, producând infecții doar când are condiții favorabile (Lopez - Herrera, 2000).

Rădăcină de piersic cu rizomorfe de Rosellinia și tumori de Agrobacterium. Plantat în 2021

Rădăcină de piersic cu rizomorfe de Rosellinia și tumori de Agrobacterium. Plantat în 2021

Pe suprafețe mici, când apar infecții, se pot expune rădăcinile pomilor la lumină și căldură vara. Această operațiune este dificil de realizat pe suprafețe mari.

Când patogenul s-a instalat într-o livadă, trebuie acordată atenție deosebită irigării. Din păcate, în multe livezi tinere din Timiș, patogenul este întreținut de umiditatea continuă. Între irigări trebuie lăsate pauze pentru ca solul să aibă timp să se usuce (Farre et al., 2005).

Rizomorfe (acele cordoane albe care seamănă cu niște rădăcinuțe) și micelii în formă de evantai pe rădăcini de cais

Rizomorfe acele cordoane albe care seamănă cu niște rădăcinuțe și micelii în formă de evantai pe rădăcini de cais

Scurgeri masive de gome

Scurgeri masive de gome

 

Putem ține sub control patogenul prin metode chimice?

 

Deși există studii care arată o oarecare eficacitate a unor fungicide asupra acestui fung, realitatea este că, din păcate, este foarte greu să luptăm chimic. Fungicidele utilizate pentru patogenii din sol au fost scoase rând pe rând (tiabendazolii, tiofanat - metilul etc), iar astăzi nu prea mai avem cu ce ține sub control astfel de organisme. Cu privire la substanțele chimice utilizate în combaterea R. necatrix s-a observat că, în prima fază, fungul dă semne că s-ar opri din evoluție. Cu toate acestea, foarte multe raportări arată că, uneori simptomele bolii au revenit în forță după tratamente. Acest lucru este explicat prin faptul că fungicidele (aplicate uneori poate incorect și neajungând la sistemul radicular) ucid microflora benefică din zona rădăcinilor (Bonilla et al., 1995; Aranzazu et al., 1999; Sugimoto, 2002).

Tumoră de Agrobacterium acoperită de micelii și rizomorfe de Rosellinia necatrix

Tumoare de Agrobacterium acoperită de micelii și rizomorfe de Rosellinia necatrix

În 2007, Lopez - Herrera et Bonilla, arată eficacitatea foarte bună a fluazinamului asupra Roselliniei necatrix. În România, din câte știu, acest fungicid este omologat pentru combaterea manelor.

 

Este combaterea biologică o alternativă viabilă pentru controlul acestui patogen?

 

Tot mai multe studii arată eficiența utilizării agenților biologici în controlul fungului Rosellinia necatrix. Sunt testați agenți biologici fungici, bacterieni și virali. Interes deosebit există pentru speciile de Trichoderma (T. harzianum. T. atroviride, T. virens, T. cerinum), pentru bacteriile Pantoea agglomerans, Pseudomonas fluorescens, Bacillus subtilis (Cazorla et al., 2001; Carmatti - Sentori et al., 2008; Ruano - Rosa et al., 2010).

Deși există interes pentru combaterea biologică a fungului, totuși succesul este variabil, oscilant. S-a constatat că, în sere (condiții controlate), agenții biologici au dat rezultate foarte bune de cele mai multe ori. În câmp, situația se modifică și marea majoritate a specialiștilor sunt de acord că eficacitatea agenților biologici scade foarte mult, fiind influențată de factorii biotici și abiotici (Thomashow et Weller, 1996; Lee et Cooksey, 2000).

Scoarța și-a schimbat culoarea în zona coletului la piersic

Scoarta și a schimbat culoarea în zona coletului la piersic

 

Bibliografie

Aranzazu, F., Cárdenas, J., Mújica, J., Gómez, R., 1999, Manejo de las llagas radicales (Rosellinia sp.). Boletín Sanidad Vegetal, 23, 35.
Bonilla, J. E., Macias, C. P., Mendoza, Z. C., Ponce, G. F., 1995, Manejo integrado de las enfermedades radicales del manzano (Malus pumilla Mill.) en Zacatlan, Puebla México: I. Ensayo Revista Chapingo, Ser. Protección Vegetal. 2, 63 – 66.
Carmatti - Sartori, V., Valdebenito - Sanhueza, R. M., Ribeiro, R. T., 2008, Development of Pantoea agglomerans under different temperatures, pH and carboxymethyl cellulose rates and their effect on Rosellinia necatrix control. Summa Phytopathol. 34, 13 – 17.
Cazorla, F. M., Bloemberg, G. V., Lugtenberg, B. J. J., 2001, Biocontrol of white root rot on avocado plants using rhizobacterial strains. IOBC WRPS Bull. 24, 79 – 82.
Cazorla F. M., Duckett S. B., Bergström E. T., Noreen S., Odijk R., Lugtenberg B. J. J., Thomas - Oates J. E., Bloemberg G. V., 2006, Biocontrol of Avocado Dematophora Root Rot by Antagonistic Pseudomonas fluorescens PCL1606 Correlates With the Production of 2-Hexyl 5-Propyl Resorcinol. Phytopathology, 19 (4): 418 – 428.
Delatour, C., Guillaumin, J. J., 1985, Importance des pourridiés dans les regions tempérées. Eur. J. Forest Pathol. 15, 258 – 263.
Farré, J. M., Hermoso, J. M., Torres, M. D., 2005, Alternate irrigation of avocados: effects on growth, cropping and control of Rosellinia necatrix. Calif. Avocado Soc. Yearbook, 87, 117 – 125.
Farr, D. F., Rossman, A. Y., Palm, M. E., McCray, E. B., 2006, Fungal Databases, Systematic Botany and Mycology Laboratory, Agricultural Research Service, US Department of Agriculture. Available at: http://nt.ars-grin.gov/fungaldatabases/ [accessed on May 11, 2021].
Guillaumin, J. J., Mercier, S., Dubos, B., 1982, Les pourridiés á Armillariella et Rosellinia en France sur vigne, arbres fruitiers et cultures florales I. Etiologie et symptomatologie. Agronomie, 2, 71 – 80.
Gupta, V. K., Gupta, S. K., 1992, Management of white root rot of apple with fungicide drenching. Indian Phytopathol. 45, 239 – 240.
Hatman M., Bobeş I., Lazăr A., Gheorghieş C., Glodeanu C., Severin V., Tuşa Corina, Popescu I., Vonica I., 1989, Fitopatologie, Edit. Did. şi Ped. Bucureşti, p. 185 - 188.
Lee, S. W., Cooksey, D. A., 2000, Genes expressed in Pseudomonas putida during colonization of a plant-pathogenic fungus. Appl. Environ. Microbiol. 66, 2764 – 2772.
López-Herrera, C. J., Zea-Bonilla, T., 2007, Effects of benomyl, carbendazim, fluazinam and thiophanate methyl on white root rot of avocado. Crop Prot. 26, 1186 – 1192.
López-Herrera, C. J., 2000, Podredumbre blanca de la raíz causada por Rosellinia necatrix. In: Enfermedades de los Frutales de Pepita y Hueso, Monografía de la Sociedad Española de Fitopatología No 3: 79 – 81 (Montesinos, E., Melgarejo, P., Cambra, M. and Pinochet, J., eds), p. 147. Madrid: Ediciones Mundi-Prensa.
Petrini L. E., 1993, Rosellinia species of the temperate zones. Sydowia, 1993; 44: 169 – 281.
Makambila, C., 1976, Contribution à l’étude de Rosellinia necatrix (Hart.) Berl. et du Rosellinia querciana (Hart.). PhD Thesis, Université de Clermont Ferrand.
Pliego C., López-Herrera C., Ramos C., Carzola F. M., 2012, Developing tools to unravel the biological secrets of Rosellinia necatrix, an emergent threat to woody crops. Mol Plant Pathol, 13(3): 226 - 239.
Pliego, C., Kanematsu, K., Ruano-Rosa, D., De Vicente, A., López-Herrera, C., Cazorla, F. M., Ramos, C., 2009, GFP sheds light on the infection process of avocado roots by Rosellinia necatrix. Fungal Genet. Biol. 46, 137 – 145.
Pérez-Jiménez, R. M., Zea-Bonilla, T., López-Herrera, C. J., 2003, Studies of R. necatrix perithecia found in nature on avocado roots. J. Phytopathol. 151, 660 – 664.
Ruano-Rosa, D., Schena, L., Ippolito, A., López-Herrera, C. J., 2007, Comparison of conventional and molecular methods for detection of Rosellinia necatrix in avocado orchards in southern Spain. Plant Pathol. 56, 251 – 256.
Ruano-Rosa, D., del Moral-Navarrete, L., López-Herrera, C. J., 2010, Selection of Trichoderma spp. isolates antagonistic to Rosellinia necatrix. Spanish J. Agric. Res. 8, 1084 – 1097.
Sugimoto, K., 2002, Fluazinam (Frowncide ®)—a novel and effective method of application against white and violet root rot. Agrochem. Jpn. 80, 14 – 16.
Teixeira de Sousa A. J., Giillaumin J. J., Sharples G. P., Whalley A. J. S., 1995, Rosellinia necatrix and white root rot of fruit trees and other plants in Portugal and nearby regions. Mycologist, 9: 31 - 33.
Teixeira de Sousa A. J., 1985, Lutte contre Rosellinia necatrix (Hartig) Berlese, agent du pourridie laineux: sensibilite de quelques especes vegetales et lute chimique. Eur J Forest Pathol, 15: 323 - 332.
Thomashow, L. S., Weller, D. M., 1996, Current concepts in the use of introduced bacteria for biological disease control: mechanisms and antifungal metabolites. In: Plant-Microbe Interactions, Vol. 1 (Stacey, G. and Keen, M., eds), pp. 187 – 235. New York: Chapman and Hall.

 

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, CSIII Laborator de protecția plantelor SCDA LOVRIN, Șef lucrări USAMVB Timișoara

Puteți accesa articolul și pe www.scdalovrin.com la secțiunea „Articole de informare”.

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura

În prezent, păduchele din San Jose se înmulțește nestingherit prin livezi și plantații de arbuști alături de alți dăunători (Eriosoma lanigerum, Eulecanium corni, Panonychus ulmi, Scolytus rugulosus etc). În livezile tinere, în sistem ecologic, acești dăunători pot produce pagube mari. În ultimii ani, am constatat prezența păduchelui de San Jose în plantații tinere de măr și de cătină. Pe lângă San Jose, se extinde atacul de Scolytus rugulosus. Verificați cu atenție pomii tineri. Eliminați ramurile și lăstarii cu orificii, acolo dăunătorul iernează în stadiul de larvă.

horti 224 paduche pomi 3

Suntem în plină iarnă. În această perioadă ar fi bine ca pomicultorii să finalizeze tăierile la pomi. Trebuie eliminate toate ramurile uscate și cele cu simptome de boală sau atac masiv de dăunători. Tot materialul lemnos rezultat trebuie scos din livadă și distrus. Poate fi compostat doar dacă nu există în livadă probleme deosebite cu patogenii. După tăieri, trebuie făcut un prim tratament cu un produs pe bază de cupru sau cu zeamă bordeleză. Pentru distrugerea stadiilor hibernante ale dăunătorilor, tratamentul trebuie efectuat la sfârșitul repausului vegetativ sau la începutul dezmuguritului (urechiușă de șoarece la măr) cu un produs pe bază de ulei de parafină sau ulei vegetal amestecat cu un insecticid.

 

Depistarea timpurie poate salva plantația

 

Păduchele din San Jose poate face ravagii în plantațiile de arbuști și cele pomicole, în sensul că poate duce la moarte în 2 - 3 ani un pom tânăr și în 7 - 10 ani un pom mai bătrân. Momentele optime în care puteți să vă dați seama că dăunătorul este prezent în livadă sunt: la culesul fructelor, când puteți observa în zona caliceală, dar și a pedunculului pete roșietice-violacei (se formează de jur împrejurul scutului larvelor) și atunci când efectuați tăierile. Dacă sunteți atenți, veți observa scuturile localizate pe vârfurile ramurilor (sunt preferate), trunchiuri și chiar pe frunzele uscate care mai atârnă prin pomi. De asemenea, vă atrag atenția că, distribuția dăunătorului în livadă poate fi neuniformă. În această situație este important să descoperiți focarele și să insistați cu tratamentele în zonele infestate puternic pentru a preveni răspândirea în livadă.

Colonii de San Jose pe ramuri de măr

Colonii de San Jose pe ramuri de măr

Atenție mare în livezile și plantațiile de arbuști cultivate în sistem bio sau eco. Este bine să apelați la specialiștii în protecția plantelor pentru identificarea la timp a dăunătorului. Depistarea timpurie vă poate salva plantația. Dacă nu aveți specialiști prin preajmă, puteți apela SCDA Lovrin, unde puteți trimite probe pentru un diagnostic corect și eventuale recomandări.

Iarna aceasta (deocamdată blândă) a favorizat iernarea în bune condiții a păduchelui din San Jose. Monitorizați cu atenție livezile!

 

Informații utile despre păduchele din San Jose - Quadraspidiotus perniciosus Comst

 

Femela adultă are culoare galbenă și corp cordiform. Lungimea corpului este cuprinsă între 0,8 - 1,0 mm. Corpul femelei este protejat de un scut circular, ușor convex. Acest scut protector are culoare brună - cenușie iar în mijloc cu ușurință se poate observa o pată de culoare galbenă - portocalie. Masculul San Jose are aceeași culoare ca și femela, aproximativ aceeași lungime (0,8 - 0,9 mm). Spre deosebire de femelă care nu are ochi și nici aripi, masculul are ochi și aripi membranoase de culoare albă. Scutul protector are formă ovală, culoare cenușie deschis și este puțin bombat [Roșca et al., 2011; Lefter G., Minoiu N., 1990].

Larvele primare au culoare galbenă - portocalie și dimensiuni foarte mici (0,2 - 0,25 mm). Au ochi, antene și picioare și sunt mobile circa 24 - 48 de ore. După acest interval se fixează de substrat și încep să își construiască discul protector. La început, larvele secretă fire mătăsoase cu aspect ceros pentru a-și proteja corpul. În câteva zile se formează scutul de culoare albă. Pe măsură ce trece timpul scutul capătă culoare cenușie iar în centru se vede un inel de culoare mai deschisă.

Când trec în vârsta a doua, larvele sunt apode, nu au ochi și nici antene. În timpul acestei vârste are loc și diferențierea sexelor [Lefter G., Minoiu N., 1990].

Păduchele din San Jose poate avea între 1 și 3 generații în condițiile din țara noastră. Numărul de generații diferă în funcție de zona climatică. Astfel, în zonele mai calde și în anii favorabili insecta poate ajunge chiar la trei generații, pe când în zonele mai reci se dezvoltă doar o generație.

Pragul biologic de dezvoltare este de 7 grade C. Temperatura optimă este de 31,5 grade C, iar cea maximă de 34,5 grade C. După Costescu (1980) citat de Roșca et al. (2011), constanta termică pentru o generație însumează 756 grade C.

Păduchele din San Jose

Păduchele din San Jose

Quadraspidiotus perniciosus iernează în stadiul de larvă primară pe scoarța trunchiurilor, lăstarilor, ramurilor groase și se înmulțește vivipar.

Odată cu creșterea temperaturilor primăvara (peste 7 grade C), larvele de San Jose încep să se hrănească. Transformarea generației hibernante în insecte adulte are loc în cursul lunii aprilie (masculi și femele). După împerechere, femelele depun între 70 - 450 larve, cu un ritm de 8 - 10 larve/zi, într-o perioadă cuprinsă între 40 - 60 zile. Larvele nou apărute sunt mobile un timp scurt (24 - 48 ore), uneori doar câteva ore. În funcție de condițiile climatice, perioada de mobilitate a larvelor poate fi mai lungă sau mai scurtă. În condiții foarte favorabile larvele sunt mobile câteva ore. Dacă condițiile climatice nu sunt optime, perioada de mobilitate se lungește. În acest timp ele își caută un loc unde să se fixeze cu rostrul pentru a începe să se hrănească cu sucul celular și a-și forma scutul protector. O larvă de San Jose poate parcurge între 40 - 50 cm [Lefter G., Minoiu N., 1990]. În circa trei săptămâni ajung la maturitate, năpârlesc și are loc diferențierea sexelor. În scurt timp (câteva zile) începe împerecherea sau copulația. De regulă, generația de primăvară începe să se dezvolte începând cu sfârșitul lunii iunie. În anii foarte favorabili s-au înregistrat apariții timpurii ale larvelor (decada a treia a lunii mai). Femelele fecundate vor depune larve doar după o perioadă de 23 - 30 zile (de regulă sfârșitul lunii iulie sau începutul lunii august). Dezvoltarea acestei generații se poate întinde pe o perioadă mai lungă de timp, cuprinsă între 65 - 70 zile. Condițiile climatice influențează mult ciclul evolutiv al acestui dăunător.

Dezvoltarea celei de-a doua generații începe în luna august și poate dura 50 - 55 zile. Primele larve secundare apar la mijlocul lunii august. În septembrie năpârlesc și apar primii adulți.

În zonele climatice favorabile dăunătorului (stepă) poate apărea cea de-a treia generație, care constă în larvele depuse de femelele din a doua generație. Dezvoltarea are loc în lunile septembrie - octombrie și continuă până în anul următor.

În general, în zonele de cultură unde se pot dezvolta trei generații de San Jose, ciclul evolutiv se prezintă astfel:

  • Prima generație: decada a treia a lunii mai - decada a treia a lunii iulie;

  • A doua generație: decada a treia a lunii iulie - decada a treia a lunii septembrie sau decada I a lunii octombrie;

  • A treia generație: decada a treia a lunii septembrie sau decada I a lunii octombrie - decada a treia a lunii mai.

  • În zonele unde se pot dezvolta două generații, eșalonarea se prezintă astfel:

  • Prima generație: luna iunie - luna august;

  • A doua generație: luna august - luna iunie (anul următor).

În zonele unde se poate dezvolta o singură generație, ciclul evolutiv se întinde din decada a treia a lunii iunie sau decada I a lunii iulie până în luna iunie a anului următor.

Trei generații se dezvoltă în zonele de stepă, unde temperaturile medii anuale sunt mai ridicate de 10 - 110C (zona I). Două sau trei generații se dezvoltă în zona de silvostepă (zona II). Două generații de San Jose se pot dezvolta în zona pădurilor de stejar (zona III) și 1 - 2 generații în zona pădurilor de fag (zona IV). În zona dealurilor înalte, unde temperaturile sunt mai scăzute, se dezvoltă o singură generație a păduchelui din San Jose (zona V) - după Lefter G., Minoiu N., 1990.

 

Daune produse

 

Păduchele din San Jose este polifag și poate fi întâlnit la peste 200 specii de plante gazdă (pomi și arbuști fructiferi, plante ornamentale, plante ierboase, specii silvice).

Atacă tulpinile, ramurile, lăstarii, frunzele și fructele. De regulă se instalează pe scoarță, iar la fructe în zona pedunculului și a caliciului. Pe frunze mai rar, atunci când infestările sunt masive.

La atacuri ridicate, discurile sau scuturile protectoare se suprapun având aspect de crustă. Culoarea acestor cruste este albicioasă - cenușie.

Păduchii injectează salivă toxică în țesuturile pomilor. Ca urmare țesuturile atacate se vor necroza iar uscarea va începe de la vârf. Deoarece ei se hrănesc cu seva organelor atacate, acestea vor fi secătuite iar în final se vor usca. Frunzele se îngălbenesc iar fructele rămân mici și deformate.

Un pom tânăr infestat puternic se poate usca în câțiva ani (2 - 3). Cei mai bătrâni se usucă în 7 - 10 ani. Pot fi observate simptome de uscare care încep de la vârf. Pomii sau arbuștii atacați vor stagna în creștere iar producția va fi redusă (fructele rămân mici). Fructele atacate vor avea valoare comercială scăzută datorită prezenței păduchilor și a petelor roșcat - violete din jurul scuturilor.

Păduchi din San Jose protejați de scut

Păduchi din San Jose protejați de scut

 

Combaterea chimică, cea mai eficientă metodă de control

 

Acest dăunător este destul de greu de controlat datorită eșalonării ciclului evolutiv și chiar a suprapunerii generațiilor.

Combaterea chimică rămâne în continuare cea mai eficientă metodă de control. Tratamentele trebuie efectuate la avertizare, pe baza criteriilor biologic și ecologic. Tratamentele de iarnă pot fi efectuate la temperaturi de peste 40C cu produse pe bază de uleiuri minerale la care se adaugă un insecticid. În Codex există omologat pentru utilizare un ulei de parafină. Lefter și Minoiu (1990) recomandă două tratamente în perioada de repaus vegetativ, mai ales în livezile și pepinierele unde sunt focare de San Jose.

Foarte important! Succesul în combaterea acestui dăunător constă în tratamentele de iarnă. NU ignorați aceste tratamente. Există specialiști care susțin că tratamentul de iarnă ar trebui aplicat în ferestrele din luna ianuarie, în stadiul de „cap negru” al nimfelor care iernează (sensibilitate mai mare la insecticide). La modul general, tratamentul de iarnă împotriva formelor hibernante ale dăunătorilor (adulți, larve, nimfe, ouă) se efectuează la sfârșitul repausului vegetativ sau la începutul dezmuguritului („urechiușă de șoarece” la măr sau „buton verde” la prun). Pot fi utilizate produse omologate, pe bază de ulei de parafină (Ovipron Oil/Vernoil; Plantoil; Estiuoil/Yagos) ce pot fi combinate cu un insecticid. De asemenea, în România este omologat insecticidul Mospilan 20 SG/Krima 20 SG (acetamiprid) + 0,5% Toil (adjuvant pe bază de ulei vegetal). Pentru tratament de iarnă poate fi utilizat și piriproxifenul (Juvinal 10 EC, omologat la măr și păr pentru combaterea stadiilor hibernante).

Tratamentele din timpul vegetației se fac la avertizare pe baza prognozei de scurtă durată, adică la apariția masivă a larvelor fiecărei generații. Pentru fiecare generație se avertizează două tratamente. În pepinierele și plantațiile de unde se recoltează altoii, este bine să se facă tratamente la intervale de 2 - 3 săptămâni pe întreaga perioadă de vegetație.

Insecticidele omologate în România pentru combaterea acestui dăunător se regăsesc în aplicația „PESTICIDE 2.21.10.2”. Amintesc aici: acetamipridul (Mospilan 20 SP/Gazelle), deltametrinul (Poleci/Deca 2,5 EC; Decis 25 WG; Deltagri/Faster Delta), etofenproxul (Trebon 30 EC), piriproxifenul (Juvinal 10 EC; Proximo/Talsior) etc. Respectați indicațiile de utilizare a produselor. Purtați echipamente corespunzătoare de protecție în timpul stropirilor. Nu efectuați stropiri în timpul înfloritului.

Este bine ca primul tratament să se aplice la 5 - 8 zile de la apariția larvelor. Repetarea se va face după 8 - 12 zile. Acolo unde mai există stații de prognoză, tratamentele se vor face în perioada avertizată.

Nu executați stropiri repetate cu același insecticid. Alternați insecticidele pentru a avea succes în combatere.

Atac de San Jose la cătină

Atac de San Jose la cătină

Combaterea biologică a păduchelui din San Jose a fost și rămâne în atenția cercetătorilor din întreaga lume. Dintre organismele vii utilizate și-a dovedit eficiența în combaterea biologică viespea Prospaltella perniciosi. În agroecosistemele unde această viespe parazită se dezvoltă mai există și alți entomofagi paraziți ai păduchelui din San Jose. Amintesc aici Aphytis proclia, Azotus sp., Aspiditiophagus citrinus. Pe lângă entomofagii paraziți, mai sunt și prădătorii naturali: Chilocorus bipustulatus, Chilocorus similis, Cybochephalus sp., Exochomus flavines, E. quadripustulatus. Chilocorus bipustulatus și Exochomus quadripustulatus sunt prădători care și-au dovedit eficiența în menținerea populațiilor de San Jose la un nivel scăzut în livezi [Masoodi M. Amin, Trali A. R., 1987; Lefter G., Minoiu N., 1990].

În livezile infestate cu San Jose, viespea Prospaltella perniciosi este întâlnită adesea. După Lefter G. și Minoiu N. (1990), procentul de parazitare naturală poate ajunge la 20%.

În plantațiile ecologice se pot face lansări de Prospaltella perniciosi începând cu sfârșitul primăverii și până toamna. Pentru succes în combatere, lansările trebuie să însumeze aproape un milion de viespi la hectar.

După Simeria G. et al. (2001), rezultate bune s-au obținut prin lansarea viespilor în patru etape: două la prima generație și două la a doua generație, câte 1500 - 2000 viespi/pom. În perioada repausului vegetativ se poate face un tratament cu un ulei horticol simplu, fără insecticid. Este destul de eficient.

În Germania, biosistemul Quadraspidiotus perniciosus - Prospaltella perniciosi a fost monitorizat timp de 30 de ani, constatându-se rezultate foarte bune în combatere și menținerea unui echilibru biologic între parazit și gazda sa [Neuffer G., 1990].

În livezile cultivate în sistem convențional se pot face tratamente chimice pentru prima generație iar la a doua generație lansări de viespi pentru reducerea poluării dar și a protejării entomofaunei utile. Se cunoaște că, dezvoltarea viespii parazite Prospaltella perniciosi este foarte mult stânjenită de insecticide. În viitor ar trebui acordată mai mare atenție protejării biosistemului Quadraspidiotus perniciosus - Prospaltella perniciosi. Din cauza multelor tratamente chimice care se fac în livezi în prezent, entomofagii au foarte mult de suferit. Chiar și atunci când sunt utilizate insecticide mai prietenoase cu entomofagii, s-a constatat că aceștia mor în același procent în care moare și păduchele din San Jose. Studii realizate de Kyparissoudas D. S. (1987) în nordul Greciei, arată că Prospaltella perniciosi este prezentă în livezile netratate în perioada aprilie - octombrie, pe când în cele tratate primele apariții au fost înregistrate după jumătatea lunii iunie.

Important de știut în combaterea bio! Eficiența utilizării entomofagilor în combaterea păduchelui din San Jose poate fi bună atunci când populațiile dăunătorului nu sunt mari. Dacă ne confruntăm cu infestări masive eficacitatea scade mult.

horti 224 paduche pomi 1

Bibliografie
Kyparissoudas D. S., 1987 - The Occurence of Encarsia perniciosi in Area of Northern Greece As Assesed by sex Pheromone Traps of its Host Quadraspidiotus perniciosus, Entomologia Hellenica 5 (1987): 7 - 12.
Lefter Gheorghe, Minoiu Nicolae, 1990 – Combaterea bolilor și dăunătorilor speciilor pomicole semințoase, Editura Ceres, București, p. 79.
Masoodi M. Amin, A. R. Trali, 1987 - Seasonal History and Biologica] Control of San Jose Scale Quadraspidiotus perniciosus (Comstock;) (Diaspidae: Homoptera) on Apple in Kashmir,J. Flioj. Control. 1(1), p. 3 - 6.
Neuffer G., 1990 - Abundance and gradation of the San Jose scale Quadraspidiotus perniciosus and of its enemy Prospaltella perniciosi, Agri Science, vol. 42, Issue 3, p. 89 - 96.
Roșca I. et al., 2011 - Tratat de Entomologie generală și specială, Editura Alpha MDN Buzău, p. 656.

Articol scris de: DR. ING. OTILIA COTUNA, CSIII Laborator de protecția plantelor SCDA LOVRIN, Șef lucrări USAMVB Timișoara

Foto: Otilia Cotuna 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Horticultura

Dr. ing. Otilia Cotuna, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin - CS III, șef lucrări la Facultatea de Agricultură din cadrul USAMVB Timișoara, anunță apariția, în această iarnă, a celei de-a doua ediții a cărții „Ghid practic de protecția plantelor pentru fermieri”, revizuită și adăugită.

În această ediție agricultorii vor găsi informații utile despre patogenii și dăunătorii din culturile de cereale (unde autoarea a mai adăugat patogeni și dăunători), rapiță, soia și floarea-soarelui, culturile din urmă nefiind prezente în prima ediție. Totodată, în carte mai sunt prezentate metode de combatere și pesticide actualizate. „Scopul meu este ca de la o ediție la alta cartea să crească în valoare și să vină în sprijinul fermierilor în mod real”, precizează dr. ing. Otilia Cotuna.

„Ghidul practic de protecția plantelor pentru fermieri” poate fi comandat de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin, locul în care-și desfășoară activitatea de cercetare autoarea, dr. ing. Otilia Cotuna.

eu si otilia

Despre cartea „Ghid practic de protecția plantelor pentru fermieri” am vorbit cu dr. ing. Otilia Cotuna în emisiunea România Agricolă, realizată de Revista Fermierului pentru postul AGRO TV (în fiecare sâmbătă și duminică, de la ora 18:00), reportaj pe care-l puteți urmări pe canalul de YouTube România Agricolă TV (https://www.youtube.com/c/RomaniaAgricolaTV): https://www.youtube.com/watch?v=CphKTVU6oo0&t=386s

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

În ultimii doi ani am primit la laborator probe de tomate și castraveți din seră infestate cu larve ale unei specii de Lasioptera necunoscută de mine ca fiind dăunător al acestor plante. Primele probe (tomate și castraveți) au fost trimise de către inginerul Dragu Robert Cosmin din județul Dolj, localitatea Șimnicu de Sus, în anul 2020. În anul 2021 am primit probe și din sere din județul Timiș.

horti 222 daunator nou 1

Dăunătorul se extinde încet și sigur, mai ales că legumicultorii nu își dau seama că este vorba despre un dăunător și îl tratează ca pe un patogen (s-a întâmplat în Timiș). Analizând aceste plante mi-am dat seama că sunt larve de Lasioptera. Am extras pupe din tulpini pe care le-am ținut la camera de creștere. Am obținut adulți de Lasioptera foarte asemănători cu cei de Lasioptera rubi, totuși diferiți. Documentarea pe care am realizat-o ulterior în vederea identificării speciei m-a dus la cercetătorul care a identificat deja specia pe baza unor specimene primite din România, Turcia și Grecia. Acum știm că ne confruntăm cu Lasioptera tomaticola – „musculița mediteraneană a tomatelor” sau „musculița europeană a tomatelor”. Acest dăunător este periculos pentru tomatele din spațiile protejate, unde deja sunt raportate pierderi serioase. Lupta cu dăunătorul este dificilă și chiar imposibilă.

Din anul 2022 vom începe cercetări cu privire la morfologia, biologia și combaterea acestui dăunător la SCDA Lovrin. În acest proiect vom fi sprijiniți de un legumicultor din Timiș care ne va permite să studiem insecta în serele sale, pentru a evita astfel răspândirea în alte zone. Sperăm ca la sfârșitul acestor cercetări să putem stabili numărul de generații al insectei în spațiile protejate, deoarece există suspiciuni că nu are o singură generație/an așa cum se credea și să punem la punct un sistem de combatere integrată care să nu perturbe actualele strategii de combatere a bolilor și dăunătorilor și nici strategiile de polenizare cu bondari.

În cele ce urmează, aduc în atenția legumicultorilor interesați informații utile despre Lasioptera tomaticola, care sper să ajute.

 

Efectele infestării nu sunt de neglijat

 

Tot mai des este raportat la tomate un dăunător din genul Lasioptera, necunoscut până acum. Această musculiță este capabilă să producă pagube importante la tomate, dar și la castraveți. Femela depune ouăle pe rănile tulpinilor, dar și pe fructe. Larvele se hrănesc în interiorul tulpinii. Acest mod de hrănire face extrem de dificilă combaterea dăunătorului. Efectele infestării cu Lasioptera tomaticola nu sunt de neglijat și se traduc prin costuri suplimentare pentru combatere. Din acest motiv, actualele strategii de combatere vor suferi modificări, la fel și cele de polenizare. Sunt necesare studii aprofundate cu privire la biologia, modul de dăunare și managementul acestui dăunător la tomate și castraveți (Topakci et Yükselbaba, 2016).

Simptome externe pe tulpinile atacate apărute în urma hrănirii larvelor și fungilor. simbionți

Simptome externe pe tulpinile atacate apărute în urma hrănirii larvelor și fungilor. simbionți

 

Ce se cunoaște despre dăunător

 

Larvele acestei specii de Lasioptera trăiesc gregar în interiorul tulpinilor de tomate și castraveți. Se cunoaște că apar infestări la tomate din august - septembrie până în decembrie și la castraveți din martie până în iunie și din septembrie până în decembrie. Tulpinile, lăstarii, pețiolii de la tomatele din sere sunt grav afectate de larve. De cele mai multe ori, larvele trăiesc în simbioză cu fungi. Lasioptera tomaticola este considerată vector pentru simbionții fungici. Femela de Lasioptera, în momentul ovipoziției, pe lângă ouă introduce și spori ai unor fungi în rănile gazdei (tomate, castraveți). Fungii simbionți vor crește în țesuturile gazdei. Larvele musculiței se hrănesc cu miceliul fungilor dar și cu țesutul vegetal bolnav. Rănile de pe plante pot apărea în mod natural (crăpături) sau pot fi cauzate de lucrările tehnologice care se execută în sere în timpul perioadei de vegetație. Țesuturile infestate au culoare maronie la exterior și pot fi confundate foarte ușor cu atacul unui patogen. De altfel, foarte mulți legumicultori au căzut în această capcană și, crezând că au de-a face cu un patogen, au făcut tratamente cu fungicide. Larvele pot fi mai greu observate deoarece se hrănesc în interiorul organelor atacate. Mai mult ca sigur, atacul acestui dăunător a fost trecut cu vederea sau a fost confundat cu al unui patogen. În urma hrănirii larvelor, apar necroze în țesuturi. Pe lângă asta, cavitățile larvare sunt căptușite cu micelii groase de culoare neagră. Simptomele finale sunt de ofilire, necroze, frângeri ale tulpinilor, uscarea totală a plantelor. Sunt atacate și fructele. Larvele infestează pedunculii la punctul de atașare de fruct. Acesta se necrozează, apărând daune la partea exterioară a fructului de sub peduncul. Prezența larvelor pe fructe face ca acestea să fie nevandabile. În caz de infestare gravă, apar stagnări în creșterea plantelor, iar numărul și dimensiunea fructelor vor fi reduse. Din aceste motive, producția de fructe poate fi serios afectată. Pierderile de producție la tomate pot fi severe uneori.

horti 222 daunator nou 2

Observații realizate de Perdikis et al. (2011) arată că Lasioptera tomaticola este o specie multivoltină și nu monovoltină cum se credea.

 

Lasioptera tomaticola și simbioza cu fungi

 

Multe specii de Lasioptera trăiesc în simbioză cu fungi. Lasioptera tomaticola este una dintre ele. Insecta și fungii trăiesc într-o simbioză perfectă. Ciuperca permite larvei să pătrundă în țesutul tulpinilor și să aibă acces la țesuturile vasculare. Larvele se hrănesc atât cu țesutul tulpinii cât și cu miceliile fungului. În galele mature sau în cavitățile larvare, când larvele încetează să se mai hrănească, ciuperca proliferează și astupă intrarea în galerie, căptușind cu micelii interiorul cavității. În acest fel, fungul protejează larvele împotriva paraziților și permite o ieșire ușoară a noilor adulți.

horti 222 daunator nou 3

Musculița tulpinilor și fungul sunt perfect adaptate între ele. Adultul și primul stadiu larvar au structuri adaptate pentru a transporta sporii fungici. Această relație de tip mutualist este mult mai largă și depășește relațiile de hrănire (Ŕohfritsch, 1992).

Asocierea unor larve de Lasioptera cu fungi a fost observată de mulți cercetători. Se pare că sporii sunt introduși în planta-gazdă în momentul depunerii ouălor. Unii autori consideră că larvele se hrănesc exclusiv cu fungi, iar alții consideră relația dintre fungi și musculița ca o simbioză perfectă (van Leeuwen, 1939; Neger, 1908, 1913 citați de Rohfritsch, 1992). Musculița transportă sporii ciupercii ducându-i pe o potențială plantă gazdă. Încă din 1913, Neger arată că unele ciuperci izolate din cavitățile larvare aparțin genului Macrophoma. Borkent și Bissett (1985), arată că, conidiile fungilor sunt transportate de musculițele femele cu ajutorul unor structuri de pe segmentul 8·și de pe cercus unde acestea rămân prinse ca într-un buzunar.

În 1952, Meyer arată prezența fungilor în cavitățile larvare produse de Lasioptera rubi. În cercetările sale a observat haustorii fungilor în țesuturile gazdei. Tastas - Anque și Sylven (1989) au analizat exemplare de Lasioptera rubi dar nu au găsit conidii pe ele. Este neclar de unde preiau femelele sporii înainte de ovipoziție. Alți cercetători au arătat că femelele crescute în laborator nu au avut conidii, în timp ce, cele culese de pe câmp aveau conidii (Borkent et Bissett, 1985).

Fungii transportați de Lasioptera aparțin în general genului Macrophoma sau unor taxoni înrudiți. Se presupune că, sporii fungici sunt depuși la suprafața plantei în apropierea ouălor. Larvele de Lasioptera din primul stadiu introduc sporii în țesutul plantei-gazdă.

Larvă tânără de Lasioptera tomaticola

Larvă tânără de Lasioptera tomaticola

Fungul ajută larva să se hrănească în țesuturile vasculare ale gazdei, direct sau indirect. Cum are loc acest proces? La început, țesuturile plantei sunt atacate de fung și destul de repede structura acestora va fi dezorganizată (Ŕohfritsch et Shorthouse, 1982). Larvele de vârsta I și II și ciuperca se hrănesc pe aceste țesuturi. În același timp, larvele se pot hrăni și cu hife tinere care cresc în celule și în cavitatea larvară. La final, cavitățile vor fi căptușite cu micelii. Când larva ajunge în stadiul III se apropie de țesutul medular și multe straturi de celule o izolează de țesuturile vasculare. Pentru ca larvele să ajungă la vasele mari, au nevoie de ajutorul ciupercii, care „va deschide drumul”. Fungul trimite hife lungi și subțiri către țesuturile vasculare. În timpul ultimei vârste larvare, ciuperca și celulele plantei sunt atacate de enzimele larvare. Larva se hrănește apoi cu materialul solubilizat, predigerat (Rohfritsch, 1992). În cavitățile unde larvele nu se mai hrănesc, ciuperca formează un strat gros de micelii.

Larve mature de Lasioptera tomaticola în interiorul tulpinilor căptușite cu micelii negre

Larve mature de Lasioptera tomaticola în interiorul tulpinilor căptușite cu micelii negre

 

Identificarea noii specii de Lasioptera la tomate

 

Într-o lucrare apărută în anul 2020, Yukawa et al. descriu două specii noi de Lasioptera, necunoscute până acum. Cele două specii noi sunt: Lasioptera tomaticola Yukawa et Harris pentru regiunea mediteraneană (Grecia, Turcia, România) și Lasioptera yoichiensis Yukawa et Kim pentru Japonia.

Raportări cu privire la L. tomaticola există încă din anul 2001 în sere din Grecia și au fost publicate de către Perdikis et al. în anul 2011. Dăunătorul era numit „musculița europeană a tomatelor”. După Grecia, sunt raportate daune ale unei insecte din genul Lasioptera pe tomate și castraveți în localități din România (2013) și Turcia (2015 și 2016). În România, Cean M. face o comunicare personală cu privire la prezența acestei insecte la tomate și castraveți. Toate raportările arată infestări în zonele rănite de pe plante. Aceste răni apărute în urma tăierilor lăstarilor, a ruperii frunzelor predispun planta la infestare deoarece dăunătorul își depune ouăle în acele zone. Tulpinile și fructele de tomate atacate erau pline de larve și pupe de Lasioptera.

Pupă de Lasioptera tomaticola

Pupă de Lasioptera tomaticola

Identificarea speciei de Lasioptera din Grecia, Turcia și România a fost făcută de către Yukawa et al. pe baza unor specimene primite din cele trei țări. România era printre ele. Yukawa a făcut analize morfologice și genetice prin comparație cu alte specii de Lasioptera.

Specimenele trimise din România (zona Braniștea - Dâmbovița) în anul 2013 au fost identificate ca fiind Lasioptera tomaticola Yukawa et Harris sau „musculița mediteraneană a tomatelor”. Plantele gazdă ale acestei Lasioptere, cunoscute până acum, sunt tomatele (Solanum lycopersicum L. - Solanaceae) și castraveții (Cucumis sativus L. - Cucurbitaceae). Răspândirea a fost stabilită pentru Europa (Grecia, Turcia, România).

Specia nou identificată a fost comparată cu alte specii de Lasioptera: L. kallstroemia, L. solani, L. falcata și L. toombi. S-a constatat că, L. tomaticola este o specie distinctă diferențiindu-se de celelalte prin unele caractere morfologice. Pe de altă parte, există asemănări între Lasioptera tomaticola și Lasioptera rubi, iar mulți legumicultori sunt convinși că au de-a face cu cea din urmă. Yukawa et al. (2020) arată că, deși sunt asemănări, există diferențe morfologice care arată că cele două sunt specii distincte.

Analizele genetice efectuate de Yukawa arată prezența a două haplotipuri în sudul Turciei (Antalya). Cele două haplotipuri sunt din punct de vedere genetic cu 3,6 - 4,1% la distanță față de haplotipurile din Grecia, România și vestul Turciei. În Grecia au fost determinate trei haplotipuri cu diferențe foarte mici între ele (0,2 - 0,3%). Datele de secvențiere ale acestora nu au coincis cu nici un haplotip din Turcia și România. Însă, haplotipul românesc a fost identic cu haplotipul din vestul Turciei (Yukawa et al., 2020).

horti 222 daunator nou 4

Studiul realizat de Yukawa confirmă că nici o specie de Lasioptera nu a fost identificată anterior pe Solanaceae. Domnia sa conchide că, existența a cel puțin șase haplotipuri în populațiile de L. tomaticola arată faptul că această insectă a fost prezentă în regiunea mediteraneană o perioadă considerabilă până să fie observate primele infestări.

 

Plante-gazdă

 

Lasioptera tomaticola infestează tomatele (Solanum lycopersicum L. - fam. Solanaceae) din Grecia, România și Turcia. Pe lângă tomate a fost raportată și pe castraveți (Cucumis sativus L. - fam. Cucurbitaceae) în aceleași țări menționate mai sus.

La nivel mondial sunt enumerate 130 specii de Lasioptera. La 109 specii sunt înregistrate și plantele gazdă. Dintre acestea, 88 (81,7%) au gazde dintr-o specie de plante, 12 (11,0%) dintr-un gen de plante, 4 (3,7%) dintr-o familie de plante și 4,6% sunt oligofage sau polifage în diferite familii de plante. În acest context, nu poate fi ignorată existența speciilor asociate cu mai mult de o familie de plante, deși analizele genetice actuale susțin că speciile de Lasioptera sunt de obicei monofage sau oligofage în cadrul unei familii de plante (Yukawa et al., 2014; Gagne et Jaschhof, 2017).

horti 222 daunator nou 7

Entomologii studiază în prezent dacă una dintre speciile cunoscute de Lasioptera care apar la Cucurbitaceae în Regiunea Palearctică și-a extins gama de plante gazdă la tomate, deoarece L. tomaticola infestează și castraveții în Regiunea Mediteraneană. Cu toate acestea, studiile recente arată că speciile palearctice examinate asociate cucurbitaceelor sunt diferite din punct de vedere morfologic de L. tomaticola. Nu este exclusă totuși, nici extinderea gamei de gazde la tomate de către una dintre speciile palearctice de pe cucurbitacee (Yukawa et al., 2020).

 

Cum se răspândește acest dăunător dificil de combătut

 

Prin comerțul cu fructe de tomate, insecta se poate răspândi în zone noi. Fructele de tomate pot fi infestate. Pericolul este și mai mare dacă fructele sunt atașate de părți verzi de plantă. De asemenea, insecta se poate răspândi cu ajutorul răsadurilor și ambalajelor infestate, hainele muncitorilor și prin deplasarea în mod natural între sere (Perkidis et al., 2008; Perkidis et al., 2011).

Lasioptera tomaticola este un dăunător nou pentru România și reprezintă o amenințare serioasă pentru tomatele și castraveții cultivați în sere. Acest dăunător nu este cunoscut pe deplin de legumicultori și poate fi confundat cu atacul unui patogen. Este dificil de combătut deoarece nu există studii cu privire la combaterea integrată a acestuia.

Dăunătorul este dificil de ținut sub control odată ce infestarea plantelor a avut loc. Modul ascuns de dăunare face extrem de anevoioasă combaterea. Se recomandă efectuarea tratamentelor chimice în stadiile incipiente de dezvoltare, scoaterea și distrugerea plantelor atacate, rotația culturilor, măsuri stricte de igienă în timpul desființării culturilor de toamnă (Anonim, 2013).

Extinderea dăunătorului în sere ar duce la efectuarea unui plus de tratamente chimice repetate care ar putea avea efect negativ asupra actualelor strategii de control și a polenizării cu bondari. Pentru că femela depune ouă în rănile deschise ce apar în urma îndepărtării lăstarilor, frunzelor, legumicultorii trebuie să efectueze aceste lucrări fără a răni plantele, ceea ce este practic imposibil de realizat.

horti 222 daunator nou 5

Studiile recente pentru găsirea unor metode alternative de control al dăunătorului Lasioptera tomaticola se referă la modul de tăiere al lăstarilor axilari, cunoscut fiind că insecta își depune ouăle în zonele rănite care rămân în urma lucrărilor de întreținere din culturile de tomate din sere. Într-un experiment, Büyükoztürk et al. (2020) au obținut rezultate foarte bune în combatere atunci când lăstarii au fost tăiați la 3 - 5 cm distanță de tulpina principală („tăiere în ciot”) comparativ cu lotul în care lăstarii au fost eliminați complet, iar tulpina a rămas rănită. S-a constatat că larvele de Lasioptera tomaticola se pot hrăni în porțiunea de lăstar rămasă, dar nu pot ajunge în tulpina principală și în acest mod nu apar daune. Acest tip de tăiere s-a dovedit foarte eficient față de tăierea totală a lăstarilor care a predispus tulpina la infestare. Eficiența în combatere a fost de 77%.

 

Combaterea chimică a dăunătorului

 

Nu există substanțe chimice omologate pentru combaterea acestui dăunător în România. Totuși, legumicultorii pot apela la insecticidele omologate pentru Tuta absoluta la tomate. Aceste substanțe sunt: emamectin benzoat, metaflumizon, abamectin, clorantraniliprol, acibenzolar - s - metil + ciantraniliprol, abamectin + clorantraniliprol. Cei care au avut probleme cu acest dăunător au utilizat unele produse, fără succes în combatere. Ele ar trebui aplicate când insecta se află în stadiu de ou (cele care au efect ovicid) sau când larvele eclozează și nu ajung să pătrundă în țesuturi. Aceste momente sunt dificil de surprins în realitate.

Larvă matură protejată de micelii groase, negre

Larvă matură protejată de micelii groase negre

Ideală ar fi omorârea adulților înainte ca femelele să depună ouă sau chiar să se împerecheze. Pentru asta, insecta trebuie monitorizată cu foarte mare atenție. Din păcate, capcanele lipicioase colorate nu au dat rezultatele scontate. A fost testată atractivitatea față de mai multe culori (galben, negru, albastru, alb, roșu, verde), fără rezultate însă. Se presupune că acestea ar fi mai eficiente în combinație cu atractanți feromonali sau alimentari (Büyükoztürk et al., 2020). De asemenea, ar putea fi utilizate capcanele luminoase.

Bibliografie
Anonim, 2013 - Lasioptera sp. (Diptera: Cecidomyiidae). Liflet. Gıda ve Kontrol Genel Müdürlüğü. Bitki Sağlığı ve Karantina Daire Başkanlığı. Ankara.
Borkent A., J. Bissett, 1985 - “Gall midges (Diptera: Cecidomyiidae) are vectors of their fungal symbionts,” Symbiosis, vol. 1, pp. 185–194, 1985.
Büyüköztürk H. D., Kececi M., Bilgin M. G., Ölcülü M., Yücel S., 2020 - Determination of different shoot pruning efficiency for controlling Lasioptera sp. (Diptera: Cecidomyiidae) in protected tomato cultivation and pests visual preferences, Plant Protection Bulletin, 2020, 60(4): 69 - 73.
Docters van Leeuwen W. M., 1939 - An ambrosia - gall on Symplocos fascicu/ata Zoll. Annales du Jard. Bot. Buitenz .. 49, 1, 27 - 42.
Gagné R. J., Jaschhof M., 2017 - A catalog of the Cecidomyiidae (Diptera) of the world. Fourth Edition. Digital. https ://www.ars.usda.gov/ARSUs erFil es/80420 580/Gagne 2017_World Cat_4th_ed.pdf.
Meyer J., 1952 - Cécidogenèse de la galle de Lasioptera rubi Heeger et role nourricier d'un mycélium symbiotique. C.R. Acad. Sei. Paris, 234, 2556 - 2556.
Neger F. W., 1908 - Ambrosiapilze, 1. Ber. d. deutsch. bot. Ges., 26a, p. 735.
Neger F. W., 1913 - Ambrosiagallen. Biologie der Pflanzen, Leipzig, p. 511.
Perdikis D., Paraskevopoulos A. & Lykouressis D., 2006 - First record and preliminary observations on life, ecology and damage caused by an insect harmful to greenhouse tomato and cucumber plants. Georgia – Ktinotrofia, 3: 65 - 68. As cited by Anagnou – Veroniki M et al. (2008) New records of plant pests and weeds in Greece, 1990 - 2007. Hellenic Plant Protection Journal 1, 55 - 78.
Perdikis D., Lykouressis D., Paraskevopoulos A. & Harris K. M., 2011 - A new insect pest, Lasioptera sp. (Diptera: Cecidomyiidae), on tomato and cucumber crops in glasshouses in Greece. EPPO Bulletin 41 (3) , 442 - 444.
Rohfritsch O., J. D. Shorthouse, 1982 - lnsect galls. ln: "Molecular Biology of Plant Tumors". G. Kahl and J. Schell (Eds.}, Acad. Press, New York, 131 - 152.
Rohfritsch O., 1992 - “A fungus associate gall midge, Lasioptera arundinis (Schiner) on its host plant, Phragmites australis (Cav.) Trin,” Bulletin de la Soci´et´e Botanique de France. Lettres Botaniques, vol. 139, pp. 45–59, 1992.
Tastâs - Duque A., E. Sylvén, 1989 - Sensilla and cuticular appendages on the female abdomen of Lasioptera rubi (Schrank) (Diptera, Cecidomyiidae). Acta Zoo/. (Stockholm) 70 (3), 163 - 174.
Topakci Nurdan, Yükselbaba Utku, 2016 - A new pest in tomato production: Lasioptera sp. (Diptera: Cecidomyiidae), Turkish Journal of Agriculture and Technology, 4 (11): 914 - 918.
Yukawa J., Tokuda M., Yamagishi K., 2014 - Host plant ranges and distribution records of identified and unidentified species of the genus Lasioptera (Diptera: Cecidomyiidae) in Japan. Esakia 54:1 – 15.
Yukawa Junichi, Keith M. Harris, Wanggyu Kim, 2020 - Descriptions of two new species of the genus Lasioptera (Diptera: Cecidomyiidae) that infest tomato in the Mediterranean Region and Hokkaido, Japan, Applied Entomology and Zoology (2020) 55: 129 – 140 https://doi.org/10.1007/s13355-019-00662-w.

Foto: Otilia Cotuna 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Horticultura

Multiplele întrebuințări în alimentația omului, a animalelor și ca materie primă pentru o serie de industrii, fac din cultura porumbului una din cele mai importante culturi, atât pe plan mondial, cât și național. România ocupă un loc de lider european la cultura porumbului, fiind numărul 2 în Uniunea Europeană în 2020.

Porumbul este o plantă sensibilă la îmburuienare, concurența buruienilor pentru apă, hrană și lumină aducând pagube însemnate producției, aceasta putând scădea cu peste 80%.

Gradul mare de îmburuienare a terenurilor din țara noastră impune folosirea de erbicide, cel mai eficient mijloc de combatere a buruienilor.

Summit Agro România este una din companiile cu un portofoliu complex de erbicide pentru combaterea integrată a buruienilor dicotiledonate și monocotiledonate din cultura porumbului.

Click Pro este un erbicid nou în portofoliul Summit Agro, lansat la începutul anului 2020, ce conține două substanțe active: terbutilazin 326 g/L + mesotrione 50 g/L, asigurând un spectru larg de combatere a buruienilor din cultura porumbului.

Substanța activă terbutilazin face parte din grupa triazinelor, este preluată de buruieni prin rădăcini și frunze, apoi este translocată prin xilem în plantă, acumulându-se în vârfurile de creștere și frunze. Buruienile se îngălbenesc, apoi se necrozează.

Substanța activă mesotrione are acțiune sistemică, fiind absorbită prin rădăcină, tulpină și frunze și este translocată rapid în întreaga plantă prin xilem și floem. Acționează prin inhibarea enzimei HPPD, întrerupând sinteza unor compuși (plastoquinona și tokoferol), ceea ce duce la blocarea fotosintezei și a producției de carotenoizi în buruiană.

Simptomele apar după 3-4 zile de la aplicare, prin decolorarea frunzelor buruienilor, urmată de necrozarea completă.

Click Pro este un erbicid cu dublă acțiune - peliculară și sistemică. Poate fi aplicat atât preemergent, cât și postemergent.

Aplicat în postemergență, produsul asigură o combatere bună a buruienilor monocotiledonate anuale Echochloa crus-galli, Digitaria sangunalis, Setaria sp. Pentru un control bun al buruienilor menționate recomandăm ca aplicarea să se facă până la stadiul de înfrățire al buruienilor.

Produsul combate și principalele specii de buruieni dicotiledonate întâlnite în cultura porumbului: Amaranthus sp., Chenopodium sp., Xanthium strumarium etc.

În postemergență produsul poate fi aplicat până la stadiul de dezvoltare de 8 frunze ale plantei de porumb, asigurând în acest caz și combaterea buruienilor cu emergență târzie - Abutilon theophrasti, Helianthus annus, Solanum nigrum.

Produsul are o selectivitate foarte bună față de planta de cultură. Doza omologată este de 2 - 2,3 L/ha.

Doza aplicată se stabilește în funcție de gradul de îmburuienare, stadiul de dezvoltare al buruienilor și în funcție de modul de folosire al produsului - singur sau în amestec cu un alt erbicid.

La o îmburuienare ridicată și un stadiu mai avansat de dezvoltare al buruienilor, doza recomandată este de 2,3 L/ha, iar în amestec cu un alt erbicid se poate utiliza doza de 2 L/ha.

Summit Agro Romania vine în întâmpinarea fermierilor din țara noastră cu mai multe produse pentru cultura porumbului, care să acopere nevoile lor, ținând cont de condițiile pedoclimatice diferite în care se cultivă această plantă:

Pledge 50 WP este un erbicid ce are ca substanță activă flumioxazin 50% și este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate și a unor specii monocotiledonate. Se aplică pelicular, până la răsărirea culturii de porumb și are acțiune reziduală. Nu se amestecă cu alte produse. Se aplică preemergent.

Doza omologată este de 90-120 g/ha în 300-400 L apă.

Principalele buruieni combătute: Solanum Nigrum, Amaranthus sp., Chenopodium album, Stellaria media.

Ubika este un erbicid ce are ca substanță activă nicosulfuron 40 g/L și se aplică postemergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonalte anuale și perene și a unor buruieni dicotiledonate.

Se poate aplica de la stadiul de 2 pana la 8 frunze ale porumbului, în doză de 1,0 - 1,5 L/ha.

Assault este un erbicid ce are ca substanță activă dicamba 480 g/L, care este absorbit în plantă prin frunze și rădăcină, cu o translocare foarte rapidă în plantă. Combate buruienile dicotiledonate anuale și perene.

Doza omologată este de 0,6 L/ha, aplicat atunci cand planta de cultură are între 2 și 6 frunze, iar buruienile sunt în faza de 2-4 frunze.

Pentru combaterea Convolvulus arvensis (volbura) se aplică atunci când buruiana are între 5 - 15 cm înălțime, iar pentru Cirsium arvense (palamida) atunci când rozeta are un diametru de 10 cm. 

Lancelot Super este un erbicid sistemic, cu două substanțe active: aminopiralid 30% și florasulam 15%, cu acțiune eficientă asupra buruienilor dicotiledonate anuale și perene: Amaranthus retroflexus, Anthemis arvensis, Brassica oleracea, Cirsium arvense, Galium aparine, Xanthium strumarium etc.

Se aplică în doză de 33 g/ha postemergent, la stadiul de 4 - 6 frunze ale culturii de porumb, se absoarbe în principal prin frunze, iar secundar prin rădăcini.

Arbiter este un erbicid sistemic, ce are ca substanță activă fluroxipir 200 g/L, care se aplică postemergent; este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene din cultura porumbului.

Doza omologată este de 1 L/ha, aplicat de la 3 la 6 frunze ale porumbului.

Este absorbit prin aparatul foliar al buruienilor și translocat în toată planta. Efectul erbicidului poate fi observat la 7-10 zile de la aplicare.

Combate foarte bine Galium aparine (turița), Rubus spp. (mur, zmeur), Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului), Equisetum arvense (coada calului).

Barracuda este un erbicid ce are ca substanță activă mesotrione 100 g/L. Acționează sistemic, cu aplicare în postemergență. Combate buruieni dicotiledonate și unele monocotiledonate anuale.

Doza omologată este de 0,75 - 1,5 L/ha, aplicat când plantele de porumb au 2-8 frunze.

Majoritatea buruienilor cu frunza lată sunt sensibile la erbicidul Barracuda, exemplu fiind: Abutilon theophrasti, Amaranthus spp., Ambrozia tifida, Chenopodium spp., Polygonum sp., Xanthium strumarium.

Pentru îmbunătățirea dispersiei și aderenței erbicidului pe suprafața frunzelor și pentru îmbunătățirea absorbției erbicidului în plantă, recomandăm folosirea adjuvantului Toil, în concentrație de 0,5%. Toil este un adjuvant pe bază de ulei de rapiță într-o formulare unică, cu emulsificatori de foarte bună calitate, ce permite un amestec complet cu soluția de stropit.

Pentru combaterea larvelor de viermi sârmă (Agriotes sp.), viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera), buha semănăturilor (Agrotis sp.) și cărăbușului de mai (Melolontha melolontha), dăunători care, în anii favorabili și în anumite zone pot produce pagube însemnate în cultura porumbului, Summit Agro România a introdus pe piață un produs UNIC - Trika Expert.

Trika Expert este un insecticid granulat, cu aplicare la sol odată cu semănatul, cu spectru larg de combatere. Substanța activă este lambda-cihalotrin 4g/kg, care acționează prin contact și ingestie. Are acțiune de șoc, dar și un efect repelent.

Granula de produs, formulată după o tehnologie inovatoare, este un amestec omogen de lambda-cihalotrin și suport organo-mineral (suport organic de natură humică, Azot 7% si Fosfor 35%) care conferă un efect de starter, stimulând dezvoltarea plantelor în primele faze de vegetație.

Doza omologată: 10-15 kg/ha. Cele mai bune rezultate s-au obținut la doza de 15 kg/ha.

Pentru a reduce intensitatea atacului de rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis), considerat cel mai periculos dăunător al porumbului, recomandăm aplicarea tratamentului de corecție cu insecticidul Mospilan 20 SG (acetamiprid 200 g/L), în doză de 0,1 kg/ha.

Summit Agro România deține în portofoliul său și o soluție pentru reglarea pH-ului și a conductivității apei pentru stropit, care îmbunătățește efectul aplicării foliare a produselor pentru protecția plantelor și a fertilizanților. Adjuvantul Improve 5 in 1 este un adjuvant complet cu efect acidifiant, prin reducerea pH-ului apei și menținerea lui la un nivel optim: 5, având încorporat și un indicator de pH.

De asemenea, are în compoziție umectanți, care mențin umiditatea la nivelul frunzei, surfactanți și penetranți care reduc tensiunea superficială de la nivelul frunzei, contribuind astfel la dispersarea uniformă, sporirea contactului erbicidelor pe suprafețele plantelor și implicit la penetrarea mai ușoară în plantă.

Doza recomandată diferă în funcție de duritatea apei, de la 40-50 ml/100L- la >200 ml/100 L apă.

Pentru combaterea eficientă a buruienilor, bolilor și dăunătorilor porumbului recomandăm, totodată, respectarea rotației culturilor și a asolamentului.

Articol scris de: DR. ING. ENDRE SIGMOND, SUMMIT AGRO ROMÂNIA

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Nu mai puțin de 17 acțiuni de prevenție au fost desfășurate de AFIR în ultima perioadă, în vederea utilizării corecte a fondurilor acordate pentru investiții în dezvoltarea rurală, anunță Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) printr-un comunicat de presă, asta după ce informația fusese transmisă în exclusivitate de Revista Fermierului în cadrul interviului cu Adrian - Ionuț Chesnoiu, șeful AFIR, publicat nu demult.

Concret, potrivit documentului de presă, echipele mixte ale AFIR, de la nivel central și din teritoriu, au organizat cinci acțiuni de prevenție în județul Iași în intervalul 15 – 19 mai, la structurile teritoriale ale AFIR (Centrul Regional și Oficiul Județean) și la beneficiarii din acest județ. De asemenea, au fost organizate șase acțiuni de prevenție în perioada 22 – 26 mai, în județul Timiș, și alte șase acțiuni în județul Teleorman, în perioada 6 – 9 iunie. Pentru săptămâna 12 – 16 iunie sunt programate acțiuni din Planul de prevenție la Oficiul Județean Suceava și la unii beneficiari ai PNDR din zonă.

„Inițierea unei campanii de prevenție s-a confirmat deja ca fiind un demers oportun și eficient, în primul rând pentru că beneficiarii au apreciat organizarea unor astfel de acțiuni, inițiativa AFIR fiind considerată utilă și necesară, aceștia având nevoie de îndrumare și sprijin concret din partea noastră. Sunt omul acțiunilor concrete, iar acest demers este menit să aibă rezultate vizibile”, a declarat Adrian - Ionuț Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Comunicatorii AFIR anunță, totodată, că beneficiarii selectați în cadrul acestor acțiuni de îndrumare și sprijin au proiecte în implementare care se află în etapa procedurală cuprinsă între contractare și prima plată.

„Subliniez că acțiunile de prevenție ale AFIR nu sunt acțiuni de control. Rolul experților AFIR în cadrul acestor sesiuni este acela de a explica beneficiarilor modalitățile de evitare a apariției neregulilor, tipurile de verificări prin care trece un proiect în etapa de implementare și în cea de monitorizare, dar mai ales necesitatea menținerii criteriilor de eligibilitate și de selecție în baza cărora proiectul a fost selectat pentru finanțare”, a precizat Adrian - Ionuț Chesnoiu.

În cadrul vizitelor pe teren, organizate la locurile de implementare ale proiectelor de investiții, reprezentanții Agenției au prezentat beneficiarilor importanța rolului acestora în calitate de parteneri ai AFIR. A fost subliniată necesitatea creșterii gradului de conștientizare a beneficiarilor cu privire la respectarea cu strictețe a obligațiilor contractuale și legale asumate pe întreaga perioadă de valabilitate a contractelor.

În cadrul acțiunilor, beneficiarii au supus atenției reprezentanților AFIR aspecte rezultate din experiența practică în relația contractuală cu AFIR și le-au prezentat spețe concrete pe care le-au întâlnit în faze diferite ale implementării investiției. Totodată, beneficiarii au prezentate o serie de sugestii și propuneri de simplificare a cadrului procedural de implementare a proiectelor, respectiv o mai bună corelare a procedurilor cu realitățile economice concrete.

Aceste acțiuni de prevenție fac parte dintr-o amplă campanie susținută de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) la nivel național și organizată în mai multe etape.

În această primă etapă a acțiunii de prevenție sunt incluse 14 Oficii Județene și trei Centre Regionale ale AFIR, urmând ca acţiunile să continue şi în celelalte structuri ale AFIR.

Publicat în Comunicate

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

BKT BANNER APRILIE

Andermatt Slides

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista