Petre Daea, ministrul Agriculturii, s-a întâlnit miercuri, 10 octombrie 2018, pentru puțin timp, cu cei câţiva crescători de ovine care au pichetat în cursul dimineţii sediul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în frunte cu oierul Gheorghe Dănuleţiu - „Ghiţă Ciobanul” - nemulţumiţi de modul de acordare a subvenţiilor în sector.

Oficialul guvernamental a declarat ulterior presei că ciobanii sunt tot timpul bine-veniți în minister atunci când au probleme și că pe acestea nu le pot rezolva cu televizorul. Daea a afirmat asta în contextul în care s-a declarat nemulţumit de modul în care au procedat ciobanii, anunţând doar televiziunile, nu şi pe cei cărora li se adresează pentru rezolvarea problemelor, în condiţiile în care el este o persoană deschisă dialogului.

„Eu nu am ştiut şi nicio o structură din minister nu a ştiut de venirea lor. Ei sunt tot timpul bine-veniţi în minister. Acum au venit şi cu doi berbeci la minister, motiv pentru care le-am spus colegilor să pregătească mâncare şi apă pentru că nu e cazul să chinuie animalele pentru a demonstra ceea ce putem să susţinem din punct de vedere tehnic. Nu ştiu care sunt problemele lor, pentru că am avut o discuţie scurtă cu ei, dar le-am spus că revin în minister, însă au intrat în dialog cu reprezentanţi ai aparatului tehnic, condus de secretarul de stat Daniel Botănoiu. Din păcate, eu nu înţeleg modul acesta de abordare a problemei. Curtea ministerului era plină de televiziuni şi eu nu ştiam de venirea lor. Eu nu cred că au venit să rezolve problemele lor cu televizorul. Cred că le putem rezolva într-un mod cu totul şi cu totul aplicat în cadrul ministerului şi cu acţiuni concrete”, a precizat ministrul Agriculturii, Petre Daea, la deschiderea Târgului Bucureștilor.

Mai mulţi ciobani au venit miercuri, 10 octombrie 2018, să protesteze în faţa Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), nemulţumiţi de acordarea subvenţiilor şi de faptul că nu mai pot să-şi vândă produsele. Au adus cu ei un berbec de rasă și un altul fără origine şi cu un cântar electronic.

Crescătorii sunt nemulţumiti de legislaţia care îi obligă să cumpere ovine de talie mai mică pentru care subvenţia este de 25 de euro, în timp ce pentru o oaie de talie mai mare, dar a cărei origine nu este recunoscută, ciobanii primesc ajutor de la stat doar 5 euro.

În plus, ei reclamă lipsa de păşuni, precum și preţul redus la care sunt nevoiţi să vândă carnea de miel şi laptele.

La capitolul miere, România este una dintre cele mai afectate state membre ale Uniunii Europene (UE), atunci când vine vorba de efectele legislației comunitare asupra producției autohtone, în condițiile în care aceasta permite cupajarea, a precizat președintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, joi, 6 septembrie 2018, cu ocazia unui eveniment care a marcat 60 de ani de existență a Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA) și care s-a desfășurat la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare în Apicultură din Bucureşti.

„Cel mai mare risc pentru apicultura României este desfacerea producţiei de miere. Este o mare problemă şi există o legislaţie la nivel european pe care trebuie să o respectăm, dar care nu ne favorizează pentru că sunt doar 4-5 state în Europa care exportă miere, iar restul consumă şi acestea nu sunt afectate. România este dintre cele mai afectate de legislaţia apicolă care nu favorizează producţia”, a susţinut Fetea în finalul discursului său, făcând referire la Directiva europeană 2001 care permite cupajarea mierii.

Șeful ACA a mai precizat că printre problemele cu care se mai confruntă apicultura românească se numără lipsa fondurilor de cercetare, care în prezent sunt la un nivel destul de scăzut, schimbările climatice cu efecte negative asupra populaţiilor de albine, consumul redus de miere şi problemele create din cauza tratamentelor fito-sanitare. El a mai menţionat, la capitolul probleme, şi lipsa şcolilor şi a liceelor de profil care să asigure pregătirea viitorilor apicultori, şi distrugerea fondului genetic autohton cu hibrizi din import.

Fetea spune că viitorul apiculturii în contextul actual depinde foarte mult de modul în care omenirea va şti să protejeze natura, biodiversitatea şi, implicit, albina şi mai ales de modul în care se va face finanţarea acestui sector.

„Producţia bio de miere a cunoscut în ultimii ani un interes deosebit din partea apicultorilor români. Se pare că este o nişă favorabilă şi noi trebuie să luăm măsuri pentru a-i sprijini pe cei care doresc să facă această activitate, în condiţiile în care mierea bio este foarte căutată. Europa este, după SUA, cel mai mare consumator de produse bio”, a adăugat şeful ACA.

Preşedintele asociației citate a vorbit totodată şi de rolul albinei privind polenizarea, în condiţiile în care, la nivel mondial, numărul polenizatorilor a scăzut. Numai în 2016, aproximativ 40% din albine au pierit la nivel mondial din cauza agriculturii intensive, schimbărilor climatice, utilizării excesive a produselor chimice sau pierderea habitatului.

„Din păcate, în Europa se produce un plus de producţie agricolă de vreo 15 miliarde de euro din activitatea de polenizare şi nu am făcut o socoteală să văd câţi bani se întorc în acest sector apicol”, a precizat Fetea.

Potrivit unui raport prezentat de UE, importanţa albinelor este dată de faptul că 76% din produse alimentare şi peste 84% din speciile de plante depind de polenizarea cu albine. Astfel, pentru Politica Agricolă Comună (PAC post-2020), ACA a transmis Ministerului Agriculturii principalele măsuri care ar trebui luate în sprijinul dezvoltării sectorului apicol, respectiv sprijin direct pentru apicultori, măsuri legate de sănătatea albinei, combaterea eficientă a contrafacerii mierii, promovarea consumului de miere în şcoli, fonduri pentru cercetare şi măsuri pentru protecţia fondului genetic apicol autohton.

ACA a fost înfiinţată ca organizaţie profesională la 30 decembrie 1957, dar a fost recunoscută oficial în 1958. Organizaţia are 40 de filiale judeţene şi două societăţi comerciale pe acţiuni - Complex apicol V. Harnaj şi Institutul de Cercetare şi Dezvoltare în Apicultură din Bucureşti, dar şi 40 de societăţi comerciale judeţene.

În anul 1958, Asociaţia a aderat la Federaţia Internaţională a Asociaţiilor de Apicultură - Apimondia, iar în 1965 s-a organizat la Bucureşti cel de-al XX-lea Congres al Apimondia şi prima Expoziţie - Târg Internaţional de Apicultură, integrând astfel apicultura românească în apicultura mondială.

Aproximativ 62 de procente din totalul suprafețelor însămânțate cu grâu, adică mai bine de 11.000 hectare, încă nu au fost recoltate, iar cu fiecare zi care trece se pierde atât din producţie, cât şi din calitatea materiei prime, mărturisesc voci autorizate ale DAJ Caraș-Severin, citate de presa centrală.

În cazul grâului, până duminică, 15 iulie 2018, au fost recoltate doar 6.600 de hectare, ceea ce reprezintă circa 38% din totalul suprafeţei cultivate, au declarat pentru mass-media reprezentanți din Direcția Agricolă. Potrivit acestora, producţia medie obținută este de aproximativ 4.600 kg la hectar, faţă de 5.000 kg, cât fusese prognozat.

În prezent, suprafețele însămânțate cu grâu se află în faza de răscoacere, fapt care face ca plantele să devină fragile, spicele se înconvoaie, să scadă greutatea hectolitrică a boabelor, ceea ce duce la o pierdere cantitativă de recoltă. În lanurile cu grâu au început să se dezvolte iarbă şi buruieni, acestea urmând să genereze o umiditate de împrumut boabelor, la recoltare. Acest lucru duce la o activitate de recoltare care se va desfăşura tot mai greu, întrucât se va intra tot mai târziu în lan. Lanul răscopt se va închide la culoare, iar pe plante se dezvoltă tot felul de agenţi patogeni, care strică calitatea recoltei. Mai mult, cea mai mare problemă la cultura grâului este dată de încolţirea în spic, pentru că boabele încolţite îşi pierd calităţile de panificaţie, iar acest lucru face ca preţul grâului să fie foarte mic. Iar acestea sunt doar câteva neajunsuri mari care ar trebui să-i determine pe agricultori să folosească fiecare moment bun de lucru în câmp şi să urgenteze recoltatul.

Tot în Caraș-Severin, treieratul orzului este pe sfârşit, însă mai există circa 80 de hectare de recoltat. Din cauza vremii neprielnice, perioada de recoltare a fost deosebit de lungă, cu repercusiuni şi asupra nivelului de producţie, dar şi asupra calităţii producţiei. Agricultorii merg cu un nivel de recoltă de 4.180 kg la hectar, deşi au prognozat că realizează cel puţin 4.220 kg de orz pe hectar. Rapiţa este recoltată în proporţie de 93%. Mai sunt circa 470 de hectare de recoltat. Nici aici, producţia realizată nu este cea scontată. La ora actuală, agricultorii merg cu 2.400 kg la hectar, faţă de 2.750 kg la hectar, cât era prognozat.

În condițiile în care ninsoarea este ca la ea acasă în Bacău, atât loc de baștină, dar și loc de muncă pentru președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, iar în Călărași, unde s-a născut și unde lucrează pâmântul șeful Pro Agro, Emil Dumitru, vremea este deosebit de rece pentru această perioadă, în toate regiunile țării se va produce brumă în cursul nopții de joi spre vineri, îndeosebi în regiunile vestice, iar în noaptea de vineri spre sâmbătă în cea mai mare parte a țării, este de înțeles îngrijorarea manifestată de cei doi cu privire la culturile pomicole și viticole, dar și la cele de rapiță, porumb, grâu și floarea-soarelui.

Potrivit președintelui Pro Agro, Emil Dumitru, Moldova este afectată în primul rând de temperaturile foarte scăzute, dar și partea de vest, în special Clujul. El spune că, pentru moment, încă nu poate face o evaluare a potențialelor pagube, pentru că iarna și zăpada „sunt în plină desfășurare”.

„Este clar că pentru pomi și viță-de-vie vom avea pierderi însemnate de recoltă. Culturile au plecat în vegetație, au pornit mugurii, pomii erau înfloriți; este clar că aici vom avea pierderi plecând de la 100%, până la 50 la sută”, a mărturisit cu îngrijorare în glas șeful Pro Agro, pentru Revista Fermierului.

Și Laurențiu Baciu spune despre culturile pomiviticole și de câmp că sunt în pericol. El este de părere că dacă temperaturile nu vor coborî în orele următoare (puțin probabil să nu se întâmple așa), în afară de unele specii de pomi și de rapița înflorită, restul culturilor nu ar fi afectate prea mult de acest val de vreme rece și de precipitații. În caz contrar, „dezastrul este la el acasă”!

„Deocamdată, ninge (n.r. - în ferma sa din Bacău); este un grad Celsius afară. Să vedem ce se întâmplă la noapte și mâine. Pomii erau toți în floare, (...) mai toate speciile. A răsărit lucerna, a răsărit floarea-soarelui, rapița este în floare; cum e mai prost. Depinde de acum ce se va întâmpla cu vremea. Dacă temperatura nu coboară sub zero grade, în afară de unele specii la pomi sau chiar la rapiță, care este înflorită, restul nu ar fi afectat. Pentru orele următoare se anunță temperaturi cu minus. În acest caz, dezastrul este la el acasă”, a afirmat, la rândul său, Laurențiu Baciu.

Conform aprecierilor lui Emil Dumitru, speciile care ar putea fi afectate în cea mai mare măsură de acest val de frig și precipitații sunt caisul, cireșul, prunul, specii pomicole care, în momentul de față, au trecut chiar și prin înflorire și au format fructul.

„La minus patru grade există deja probabilitatea de a avorta toate fructele pe care un pom le-a legat și orice ar mai face un pomicultor - ar da foc sau eu știu ce ar mai putea face - nu l-ar avantaja cu nimic, pentru că vin precipitații de sus. Este nu numai frig, ci și zăpadă, iar lucrurile în mod clar nu pot fi controlate de nimeni”, a adăugat președintele Federației Pro Agro.

În opinia sa, în această perioadă critică din punct de vedere agrometeorologic, rapița se află în plină perioadă de înflorire și există riscul de a avorta primul etaj floral, dacă vor apărea temperaturi de minus 2, minus 3 grade Celsius.

„Chiar și rapița, care este în buton în momentul de față și nu și-a deschis florile, poate fi afectată. Ea este foarte sensibilă în momentul de față la orice fel de oscilații de temperatură”, a punctat oficialul Pro Agro.

În plus, Emil Dumitru nu se teme să afirme că fermierii români vor avea cu siguranță pierderi de producție în urma acestor fenomene meteo nedorite.

În ceea ce privește cultura grâului, potrivit informațiilor pe care șeful Pro Agro le deține, în prezent, aceasta prezintă un al doilea internod, iar unele soiuri se află chiar în faza de burduf, astfel că, în momentul în care grâul își formează fructul, va suferi un șoc termic foarte mare. Zona Moldovei, încă o dată, este cea care are de suferit.

„Zona Moldovei este cel mai puternic afectată de vremea aceasta destul de rea. Din punctul de vedere al pierderii de producție, nu din cel al pierderii de cultură, (...) (pentru că există stresul termic destul de important, coroborat și cu precipitații), să ne gândim la o solă de grâu cu tehnologia la zi. În cazul în care aceasta are o densitate de 700 de plante pe metrul pătrat, cu o înălțime de 20 de centimetri, a căzut pe sola în cauză 10-15 cm de zăpadă, tot acel grâu este culcat și aproape nu mai este în faza în care să se poată ridica, pentru că este deja în burduf și începe împăierea. E clar că avem o problemă”, a declarat Emil Dumitru.

Nu în ultimul rând, el a ținut să vorbească despre faptul că producătorii agricoli români încă plătesc pentru faptul că țara noastră nu are încă funcțional un mecanism de compensare a pierderilor de venit. În opinia sa, banii prevăzuți PNDR ar fi soluția.

„Trebuie să discutăm foarte serios - dincolo de ajutorul de minimis care este unul temporar, fără notificare la Comisia Europeană, de maximum 15.000 de euro pe beneficiar, pe trei ani - dacă nu cumva trebuie regândit ceva pe un alt sistem. Dacă Fondul Mutual a fost un eșec răsunător, cauzat de proastele intenții ale celor care l-au manageriat, dar, pe de altă parte, și cu complicitatea celor care au fost la momentul acela la Ministerul Agriculturii, ar trebui să ne gândim la un astfel de mecanism prin care, sigur, putem să despăgubim, să avem în bugetul național de dezvoltare rurală 220 de milioane de euro pentru despăgubiri în caz de pierderi de venit. Însă noi stăm cu banii prevăzuți în PNDR și nu am reușit să creăm un mecanism viabil prin care, în astfel de condiții, să-i despăgubim pe fermieri”, a mai spus Dumitru.

În ceea ce privește situația din ferma sa, diferită față de cea a lui Laurențiu Baciu, mari probleme nu a întâmpinat, deocamdată, în urma apariției acestui val de frig. Depinde însă de cât vor persista temperaturile negative, noaptea.

„Dis de dimineață, am plecat de la București către ferma mea, situată în comuna Chiselet, județul Călărași (n.r. - 170 ha în total, din care porumb – 50 ha, rapiță 36,20 ha, floarea-soarelui 20 ha). Avem o platformă de porumb de 21 ha cu Monsanto, a fost ultima semănată și am fost să văd dacă putem avea vreo temere față de ceea ce înseamnă lipsa de germinație la porumb din cauza temperaturilor foarte joase; să se distrugă sămânța, să «clocească». Din fericire pentru mine, făcând un sondaj, n-avem nicio problemă. Porumbul a început deja să încolțească. Rapița este înflorită toată, erau patru grade Celsius când am plecat, probabil că vom avea și noi minus un grad Celsius la noapte, dar depinde cât de mult se va întinde acel minus un grad Celsius. Pământul este cald, a acumulat temperatură, iar la noi, în sud, este un pol al căldurii, nu al frigului”, a conchis Emil Dumitru.

„Am câteva zeci de miliarde de lei vechi «băgate în pâmânt»”, Laurențiu Baciu

În contrast cu situația din ferma lui Emil Dumitru, culturile din exploatația lui Laurențiu Baciu au clar de suferit.

 

 

 

 

 

 

 

 

Așa cum și fotografiile o arată, situația este „albă” de-a dreptul. Putem spune că, în Bacău, este „iarnă în Prier”, situație întâlnită de șeful LAPAR doar în 1996, dar nu la același nivel cu aceasta din prezent.

Baciu se plânge că are câteva zeci de miliarde de lei vechi «băgate în pâmânt», atunci când vine vorba de investiții. El se teme de faptul că s-ar putea confrunta cu situația în care culturi sau specii ar putea dispărea în totalitate, unde pierderile sunt de 100%. Baciu continuă și spune că totul depinde de ce temperaturi vor fi în zilele și, mai ales, în nopțile următoare. În acest context, șeful LAPAR nu speră la mai mult de două treimi din producția de grâu a anului trecut, în condițiile date, mai ales că nici startul însămânțărilor nu a fost unul bun. Nici speranța unei producții bune la rapiță, pe care mulți fermieri români au mizat, nu mai poate fi luată în calcul.

El se teme că de vineri, 21 aprilie 2017, va începe să numere pierderile.

„Până când am văzut că ninge, chiar am sperat că nu o să se întâmple. Îmi doream de data aceasta ca angajații ANM să mintă, dar n-a fost așa, din păcate. (...) Nu pot crede că și la noapte va fi aceeași temperatură. În situația asta ne putem aștepta, începând de mâine, la a număra pierderile. Azi este prematur. (...)

Ținând cont că vine vara și că sunt șanse de a avea deficit de apă în sol, la toamnă, plus condițiile actuale, nu ne vom mai putea lăuda cu producțiile din ultimii ani. N-aș vrea să mă întorc puțin în urmă și să spun că însuși începutul a fost mult mai anevoios decât cel de anul trecut. Perioada de însămânțări a fost secetoasă pe unele zone, în timp ce pe altele a fost exces de umiditate. În unele părți, temperaturile au fost foarte scăzute; un lucru care nu face bine plantei - variația de temperatură de la o zi la alta. Azi erau 20 de grade Celsius, iar mâine șapte grade Celsius. Vă dați seama ce stres pe plantă? Și nouă, ca oameni, ne este greu, chiar dacă noi avem posibilitatea, mișcându-ne, să ne-o reglăm imediat. Plantele sunt neputincioase în fața naturii.

Chiar dacă la mine în fermă am făcut tehnologie destul de completă, mă refer la cultura grâului, nu mă aștept să mai am producțiile de anul trecut. Spre exemplu, la finele anului agricol 2015-2016, producția de grâu la mine în fermă a fost în medie de 7.000 de kilograme. Anul acesta, la mai mult de două treimi din totalul anului trecut nu mai sper. Depinde și de cum mai evoluează vremea. Mă așteptam la o producție bună, anul acesta, la rapiță. Nu mai am curajul să fac nicio previziune privind producția. Situația aceasta m-a prins într-o situație dificilă, cu 120 ha de lucernă abia răsărită, în fază de cotiledon. Ce se va întâmpla? Dumnezeu cu mila. În aceeași situație se află și cele 100 ha de floarea-soarelui răsărită deja. Nu știu ce se va întâmpla cu ea. Știu însă că atunci când se află în faza de cotiledon, rezistă până la minus două grade Celsius. Ea rezistă până la -6, -7 grade Celsius, dar în situația în care era în două frunze adevărate. Nu este așa. Cultura se află în faza de cotiledon și, atunci, orice temperatură peste minus 2-2,5 grade Celsius îmi distruge cultura.

În zona noastră, ninge din seara de 19 aprilie 2017, ora 19:00, încontinuu. Vizibilitatea este la maximum 100 de metri și ninge încontinuu. În zonele de nord și în cele submontane (jumătate din Neamț, jumătate din Bacău, chiar jumătate din Vrancea), zăpada este undeva la 25-30 cm, până acum. Ninge încontinuu însă. Mâine, s-ar putea să ne trezim cu zăpada de un metru. A mai fost ceva similar în 1996. Într-un an, pe 23 aprilie, duminică, dar practic totul s-a petrecut într-o zi. A nins, n-a înghețat și a doua zi - soare de dimineață. Or, acum, din ce văd, anunță meteorologii, ar mai ține încă două zile cu ninsoare și ploi, iar temperaturile s-ar duce cu minus până pe luni, ceea ce este foarte mult”, a afirmat șeful LAPAR.

În încheiere, el a spus că nu crede că deocamdată se pune problema „întoarcerii” rapiței pe tarla, în Moldova. Pentru sudul țării însă, este greu de anticipat. Baciu spune că totul depinde de ce temperaturi vor fi acolo.

„Rapița, la temperaturi chiar cu plus, dacă sunt foarte joase, sterilizează florile. Mai ales că rapița era în plină înflorire, în plină fructificare”, a concluzionat fermierul băcăuan.

Petre Daea: „Este prematur să facem estimări pe producţii”

Într-o declarație pentru Agerpres, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, susţine că este prematur să se facă estimări în ceea ce priveşte pagubele produse culturilor agricole din cauza temperaturilor scăzute şi a vremii nefavorabile din ultimele zile, cu toate că ploile care au cuprins toată ţara în această perioadă sunt benefice pentru sol şi plante.

„Urmărim cu îngrijorare şi preocupare fenomenele meteo din ultimele zile. Ne bucură faptul că ploile au cuprins toată ţara pentru că solul şi plantele au nevoie de apă, dar ne întristează aceste fenomene extreme. Urmărim evoluţia şi pe urmă vom face determinări în câmp şi vedem gradul de afectare. Este prematur să facem estimări pe producţii. Abia după ce vor trece aceste fenomene se iau probe din teren, se analizează, se văd gradul de afectare şi efectul la nivelul ţării. Din păcate, agricultorii ţării româneşti întotdeauna lucrează sub zodia riscurilor", a declarat, joi, șeful MADR, Petre Daea.

ANM: Perioada se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai rece decât în mod obişnuit, în toate regiunile

Potrivit prognozei agrometeorologice ANM, valabilă pentru perioada 21-27 aprilie 2017, temperatura medie diurnă a aerului va oscila între -5 și 15 grade Celsius, în majoritatea zonelor de cultură, abaterile termice negative fiind de 1 până la 13 grade Celsius.

„Temperatura maximă a aerului se va situa între 1 și 19 grade Celsius, în cea mai mare parte a țării. Temperatura minimă a aerului se va încadra între -10 și 10 grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul agricol, cele mai scăzute valori fiind posibile în depresiuni, unde vor fi condiţii de producere a brumei şi a îngheţului la suprafaţa solului. Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 5 cm va fi cuprinsă între 4 și 15 grade Celsius, îndeosebi în zonele de câmpie, în general optimă parcurgerii fazelor incipiente de vegetaţie (germinare-răsărire) la culturile înființate până în prezent, precum şi continuării semănăturilor de primăvară. Se prognozează precipitaţii predominant sub formă de ploaie în aproape toate regiunile agricole, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare) local în nordul, centrul şi nord-estul ţării, acestea fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului”, se arată în prognoza agrometeo ANM.

Ca urmare, mai spun specialiștii ANM, în zilele cele mai reci, din cauza temperaturilor minime scăzute din aer şi sol, ritmurile vegetative ale culturilor de câmp şi pomiviticole se vor desfăşura lent, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. Starea de vegetaţie a culturilor înfiinţate în perioada optimă se va prezenta în continuare bună şi medie, iar în semănăturile tardive şi pe terenurile cu deficite de apă în sol, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va menţine medie şi slabă. La culturile prăşitoare (porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartof), procesele de răsărire vor fi neuniforme şi lente, îndeosebi pe suprafeţele cu deficite de apă în sol.

Șeful CAI Curtici, Dimitrie Muscă, a declarat în plenul RALF 2016 că în urma testării unui pesticid a aflat că mai bine de 80 de grame de substanță activă lipsea dintr-un produs care ar fi trebuit să aibă 250 de grame, fiind îngroșată astfel lista nemulțumiților din ultima perioadă.

„Atenție la substanțele chimice pe care le folosiți. Am spus-o și la televizor: n-am putut să merg în judecată cu ei (n.r. - importatorii de pesticide). O formulă care trebuia să aibă 250 de grame substanță activă pe litru de substanță comercială, a avut doar 168 de grame. N-am putut să merg mai departe dintr-un singur considerent: laboratorul care mi-a făcut analiza, nu era și acreditat în RENAR. Nefiind acreditat RENAR, din start pierdeam bătălia”, a declarat dr. ing. Dimitrie Muscă în cadrul conferinței RALF 2016. „Rezultatele au fost proaste. M-am adresat laboratorului Facultății de Agronomie din Timișoara. Prorectorul de acolo mi-a spus că face analiza cu maximă răspundere și responsabilitate pentru că este conștient că va ieși un război extraordinar”.

Nu mai devreme de luna iunie a.c., Daniel Ciobanu, vicepreședinte LAPAR, afirma că a descoperit mai multe inadvertențe între ceea ce înseamnă un produs pentru protecția plantelor (PPP) destinat pieței din România și altele identice ca brand, comercializate însă în țările vecine, și i-a acuzat pe producători/importatori/distribuitori de dublă măsură în ceea ce privește eficacitatea reală a acestora.

Atunci, fermierul solicita ajutorul institutelor de cercetare pentru a verifica nivelul de calitate și de eficacitate a pesticidelor și i-a invitat pe toți partenerii din sector la masa discuțiilor.

„Sunt cinstiți furnizorii noștri de pesticide? Toți ne plângem că produsele lor nu au efect; găsesc ei contraargumente. Realitatea este că este ceva putred. Am putea sta la masă să descoperim. Chemăm institutele de cercetări să vină alături de noi, să ne susțină, pentru că au această calitate și au puterea să o facă, au expertiza necesară pentru a dovedi aceste lucruri. Dacă ne arată că nu avem dreptate, nu avem dreptate. De ce nu vorbim?”, a spus Daniel Ciobanu. „(...) Am luat numai ce este transparent: prospecte de pesticide de afară și prospecte de la noi. Am descoperit foarte multe inadvertențe: recomandări de produse, pentru aceeași substanță, în România de utilizează jumătate de litru și sunt tratatate toate bolile foliare, iar în Ungaria se foloește un litru sau 1,25 litri. Au omologat cantități mai mici să ni se pară prețurile mai atractive. Asta face parte din mecanismul creat din legislație. Dacă creăm legi proaste, vom avea și instituții proaste, Camere Agricole proaste, care nu vor reprezenta pe nimeni. Asta ne dorim”.

Daniel Ciobanu a mai precizat că pesticidele pe care le-a verificat la momentul respectiv erau originale, iar proveniența era de la mai toți producătorii consacrați.

„Am avut probleme de la toți producătorii. Omologările de pesticide din România sunt mai mici decât omologările din Uniune; întrebați comisia de omologare. Sunt foarte mulți bani în joc și nu știm cine câștigă”, a conchis el.

„Suntem deschisi oricărei invitații la un dialog civilizat” - AIPROM

Într-un răspuns transmis solicitării noastre de a acorda un punct de vedere la ceea ce a afirmat Daniel Ciobanu, directorul executiv al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România, Carmen Botez, a precizat că entitatea pe care o reprezintă își dorește să aibă o relație de bună colaborare și cooperare cu asociațiile producătorilor agricoli din România și este dedicată unei abordări transparente a relației cu partenerii de dialog, asociația rămânând loială comunității agricole românești și oferind în mod constant servicii de calitate.

„Suntem deschisi oricărei invitații la un dialog civilizat, bazat pe argumente raționale și logice, care să răspundă la întrebările sau îngrijorările exprimate din domeniul autorizării, comercializării și utilizării produselor de protecția plantelor”, a precizat Botez în răspunsul transmis publicației noastre. „Precizăm că în România există și funcționează un program multianual de monitorizare a calității produselor de protecția plantelor, derulat de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin laboratoarele sale autorizate din cadrul Autorității Naționale Fitosanitare. Autorizarea (omologarea) produselor de protecția plantelor respectă în totalitate cerințele și standardele Uniunii Europene, se realizează în context regional (zonal), iar dozele de produs sunt conforme cu rezultatele testelor de eficacitate realizate pentru condițiile de climă, de sol, de presiune a dăunătorilor din regiunea căreia îi aparține România. Dozele omologate respectă cu strictețe armonizările zonale”.

Producția, comercializarea și utilizarea pesticidelor de sinteză a devenit o industrie de multe miliarde de euro, dominată de un număr redus de companii agro-chimice, se mai arată în documentul Greenpeace. În urmă cu cinci ani de zile, trei companii din Europa – Syngenta (Elveția), Bayer CropScience și BASF (Germania) – controlau 52,5% din piața mondială a pesticidelor. Trei companii din SUA – Dow AgroSciences, Monsanto și DuPont – erau în topul celor mai mari șase companii producătoare de pesticide, care împreună erau responsabile de 76% din vânzările de pesticide la nivel global.

Guvernul a aprobat astăzi fondurile necesare pentru efectuarea de plăți pentru ajutoare în agricultură în valoare de peste 300 milioane de euro destinate sectorului zootehnic, mai exact plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) și schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, respectiv stabilirea cuantumului acestora pentru plățile aferente anului 2015.

Foto credit: domainer.com.au

ANT destinate speciilor bovine și ovine/caprine care se acordă pentru anul de plată 2015 au un plafon de 203,15 milioane euro, care se asigură de la bugetul de stat prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2016.

„Suma este compusă din 27,78 milioane euro pentru schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine, 116,77 milioane euro pentru schema decuplată de producție în sectorul carne, specia bovine, respectiv 58,59 milioane euro pentru schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine”, se precizează în documentul de presă.

Plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic se acordă  fermierilor din sectoarele care au beneficiat de plăți naționale directe complementare în anul 2013.

De asemenea, Guvernul a aprobat plafonul maxim de 113,35 milioane euro, care se acordă pentru anul de plată 2015, pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, crescătorilor de animale din speciile bovine, ovine, caprine, viermi de mătase.

„Suma se repartizează în 1,33 milioane euro pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte, 24,5 milioane euro pentru speciile ovine/caprine, 10,5 milioane euro pentru specia bovine, categoria taurine din rase și metișii acestora, 76,99 milioane euro pentru specia bovine, categoria vaci de lapte, cât și 27.000 euro pentru specia viermi de mătase”, conform comunicatului Guvernului.

Plățile pentru schemele de ajutoare naționale tranzitorii și sprijin cuplat în sectorul zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4176 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015.

Instituția publică responsabilă cu implementarea acestor măsuri este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Procedurile referitoare la primirea cererilor unice de plată, verificarea administrativă și în teren, autorizarea și efectuarea plăților se realizează de către Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură.

De ce s-a întârziat plata pe animal

Guvernul României prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale preciza la începutul lunii martie că se alfa în faza în care trebuia să dezvolte şi să finalizeze modulele de software care controlează procesul de acordare a subvenţiilor, în paralel cu pregătirea documentaţiei pentru subvenţii, declara în primele zile ale lunii martie, la Cluj, premierul Dacian Cioloș, adăugând că orice efort ar face, nu poate accelera mai mult finalizarea modulelor de software pentru plata pe cap de animal.

Între timp, fermierii supărați pe întârzieri și pe faptul că nu au banii de subvenții în cont promiteau proteste de amploare și se pregăteau să se lege cu lanțuri de gardul Ministerul Agriculturii. Acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Dacian Julien Cioloș arăta pentru asta însă cu degetul către fostul Executiv Ponta care a decis să facă și plăți anticipate și să introducă un modul în plus, în paralel cu începerea cu întârziere a dezvoltării softului dedicat.

„Pentru plata pe cap de animal, acolo nu s-a putut face plata anticipată. Deci suntem acum în faza în care trebuie să dezvoltăm şi să finalizăm aceste module de software care controlează procesul de acordare a subvenţiilor în paralel cu pregătirea documentaţiei pentru subvenţii, fiind primul an în care se aplică aceste noi reguli ale politicii agricole comune. Deci, de anul viitor şi din anii viitori plăţile se vor face mai repede, la timp, decât anul acesta, când sunt întârzieri în elaborarea softului şi pe care, cu orice efort am face, nu le putem accelera mai mult, pentru că există echipe de software care lucrează şi care au început, cu întârziere, cum vă spuneam; au intrat acum într-un ritm normal, dar avem întârzierea asta din trecut”, mărturisea premierul.

Alături de temele și dezbaterile care vor fi puse în discuție în ziua inaugurală a Expo-Conferinței Internaționale Meat & Milk 2016, care va avea loc la Hotel Alpin din Poiana Brașov, în pogramul datei de 12 mai, fireste, este prevăzut și workshop-ul Lapte-Procesatori.

Pornind de la constatarea că, doar dispunând de o tehnologie de ultimă generație poți face față noilor cerințe din ce în ce mai sofisticate ale consumatorilor, momentul se va desfășura sub titlul ”Industria lactatelor, sub imperativul investițiilor în tehnologie”.

Temele orientative, sub care companii din domeniu își vor susține prezentările ultimelor soluții tehnologice, ultimele produse și servicii destinate sectorului, amintim:

–Reperele liderilor: Inovație, expansiune, diversificare (Prezentarea unei afaceri de succes)

–Noi tehnologii=Eficiență+Profit (Prezentare de tehnologii de procesare, materii prime, soluții de sustenabilitate etc.)

–Ambalajul ecologic, condiția unui produs de succes (Inovații în tehnologia ambalajelor)

–Tehnologii de frig pentru depozitarea lactatelor (Prezentare de produse și servicii din zonele de Depozitare, Frig, Transport)

–Teste de determinare a antibioticelor în produsul final (Prezentare de echipamente de laborator, teste de siguranță alimentară etc.)

Pentru rezervarea din timp a spațiilor de prezentare, vă invităm să accesați site-ul www.meat-milk.ro, să transmiteți mesaj pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau să sunați la tel: 021.223.25.21.

Desigur, ultimul titlu al workshop-ului este rezervat dezbaterii care în acest an va fi ”Mulți am fost, puțini am rămas, ce va fi mâine?” Până în prezent, ca speaker-i ai dezbaterii au confirmat participarea domnii Dorin Cojocaru-Președinte APRIL și Dr. Ing. George Grecu.  Suntem convinși că titlul dezbaterii spune aproape totul, rămânând ca participanții, împreună cu speaker-ii și invitații oficiali pe care îi vom anunța în perioada următoare, să identifice intreumentele care pot face posibilă depășirea problemelor actuale.

Nu uitați! Expo-Conferința Internațională Meat & Milk este SINGURUL eveniment de profil din țară, dedicat exclusiv sectoarelor de lapte și carne ale României.

Meat & Milk-Profesionalism, Tradiție, CONTINUITATE!

Detalii despre organizarea Conferinței și înscrieri, pe meat-milk.ro.

ANCHETĂ. Mulțumită colaborării directe cu portalul Surse și Resurse (www.sursesiresurse.weebly.com), Revista Fermierului a reușit să obțină în exclusivitate pentru publicare extrase dintr-un amplu raport al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), document aflat atât pe masa lui Daniel Constantin (în ultimele sale zile la șefia Ministerului Agriculturii), cât și pe cea a actualului ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, dare de seamă care explică cu subiect și predicat cum anume mai multe instituții guvernamentale cu care MADR colabora în ceea ce privește demersurile de legiferare pe zona schemei unice de plăți directe pe suprafață în agricultură își pasau unul altuia... să-i spunem lipsa de patriotism.

 

Dezvăluirire din document nu se opresc însă aici. Dacă în ultimele luni ale mandatului Guvernului Ponta apăreau tot mai des informații cu privire la piedici (cu voie sau fără de voie) apărute în demersul de contrasemnare a actelor normative emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), detalii rămase doar la nivel de zvon, iată că o parte din ipoteze se confirmă.

 

Potrivit unor extrase ale unui raport intern realizat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), pus la dispoziția publicației Revista Fermierului de către surse guvernamentale cu ajutorul portalului Surse și Resurse, agenția de plăți amintită anterior s-a confruntat cu o serie de probleme care au culminat cu nefericitul eveniment de întârziere a plății avansului aferent campaniei 2015, cauzat de problemele cu softul dezvoltat de consorțiul Siveco-Teamnet, aspect cu privire la care vom reveni mai jos.

 

De la dificultățile întâmpinate de APIA în implementarea și dezvoltarea noului Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS), care prin întârzieri aparent voite ale mișcării pe traseele birocrației interministeriale a Hotărârii de Guvern 596/22.07.2015 privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură” a dus la întârzierea plății avansurilor din SAPS aferent campaniei 2015 și până la lipsa fondurilor necesare pentru gestionarea măsurilor delegate de AFIR către APIA, documentul este realmente exploziv și arată realitatea din spatele ușilor închise ale unor importante instituții guvernamentale.

 

„Dificultăți întâmpinate în implementarea și dezvoltarea noului sistem IACS” - raport APIA

 

Un capitol important din document vizează adoptarea cu întârziere a legislației naționale aferente perioadei de programare 2014-2020, deși discuțiile care au vizat acest aspect s-au derulat în cadrul MADR pe tot parcursul anului 2014.

 

Chiar dacă cel puțin la nivel declarativ, foști șefi MADR și APIA colaborau eficient de cele mai multe ori, este clar acum că au existat disfuncționalități la nivel interinstituțional, interministerial, probleme care „s-au spart” (ca de obicei) atât în capul managementului politic, respectiv al celui executiv, motiv de arătat cu degetul de către actualul Guvern.

 

Secțiunea „Dificultăți întâmpinate în implementarea și dezvoltarea noului sistem IACS” din cadrul raportului vizează demersurile inițiate de APIA pentru adoptarea Hotărârii de Guvern privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”.

 

Concret, conform documentului citat, APIA a solicitat Ministerului Finanțelor Publice (MFP) prin adresa nr. 819/09.01.2015 (nr. MFP 1136/12.01.2015) un punct de vedere cu privire la necesitatea inițierii unei hotărâri de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”.

 

Răspunsul celor de la Finanțe, transmis către APIA prin adresa nr. 424.120/23.01.2015, înregistrat la agenție cu nr. 3235/27.01.2015, face referire la prevederile legale și concluzionează că APIA are deja încheiat un Acord Cadru pentru „Servicii de mentenanță, extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură”, iar necesitatea elaborării unei hotărâri de Guvern este valabilă numai pentru documentațiile tehnico-economice elaborate înainte de achiziția efectivă. Primii pași către dezastru erau făcuți deja.

 

În ciuda răspunsului încuietor, discuțiile pe aceeași variațiune au continuat între MFP și APIA și au culminat cu transmiterea către Ministerul de Finanțe a adresei nr. 17806/08.05.2015 înregistrată la MFP cu nr. 30323/08.05.2015 în care agenția de plăți revenit cu prezentarea situației, respectiv a faptului că „procedura de achiziție s-a derulat înainte de modificarea art.42 alin (1) din Legea 500/2002 și s-a finalizat cu încheierea Acordului Cadru nr. 241/18.12.2013 pentru o perioadă de trei ani (2014-2016)”, solicitând totodată „un punct de vedere asupra necesității inițierii în acest sens a unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții «Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură»”. MFP a răspuns prin adresa nr. 427.367/01.06.2015 înregistrată la APIA cu nr. 22494/08.06.2015 că, cităm: «Pentru evitarea oricăror riscuri legate de interpretarea diferită a art. 42 din Legea nr. 500/2002 din partea instituțiilor publice chemate să verifice modul de alocare și cheltuire a sumelor din bugetul de stat, ar fi recomandabil să se aplice dispozițiile actuale ale Legii nr. 500/2002 și să se parcurgă toate etapele reglementate în prezent de aceasta»”. În atari condiții, APIA a demarat inițierea actului normativ, o premieră atât pentru Ministerul Finanțelor Publice (MFP), Ministerul Justiției (MJ), Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI), Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională (CTESI) și chiar și pentru Guvernul României, având în vedere că nu existau norme tranzitorii de aplicare a art. 42 din Legea 500/2002.

 

Joaca de-a scărpinatul cu Hotărârea de Guvern dreaptă la urechea... de stânga!

 

Același document exploziv arată cum proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare cu privire la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții «Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură»” a avut un circuit amețitor între instituțiile guvernamentale, circuit care a generat, așa cum am mai menționat, atât întârzieri majore la plata avansului, cât și acuze ale actualei conduceri MADR la adresa APIA că nivelul de salarizare ar fi mult prea mare față de lipsa de competență și, ulterior, la demiteri și la reorganizare.

 

Revenind la raport, Hotărârea de Guvern a fost inițiată la data de 16 iunie 2015 și a fost avizată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) la data de 22 iunie 2015; în aceeași zi, proiectul de act normativ era publicat pe site-ul MADR. Varianta inițială a proiectului a fost trimisă apoi către Secretariatul General al Guvernului (SGG) și la Ministerul Finanțelor Publice (MFP), în vederea consultării, 24 de ore mai târziu. Ca urmare a solicitării MFP cu privire la modificarea titlului proiectului, acesta a fost reștampilat la data de 24 iunie 2015.

 

Drumul actului normativ este reluat în 8 iulie 2015. La acea dată, proiectul modificat a fost trimis spre avizare la MFP și a primit avizul favorabil pe data de 14 iulie 2015. În ședința de Guvern din următoarea zi s-a solicitat de către premier avizul Ministerului Justiției (MJ) și al Ministerului pentru Societatea Informațională (MSI), deși hotărârile de Guvern care aprobă indicatori tehnico-economici nu necesită avizul MJ. Tot în acea ședință, SGG a solicitat și avizul Consiliului Legislativ. Răspunsul avea să fie halucinant, iar comentariul din raport, relevant: „Prin adresa nr. 241 din 16 iulie 2015, înregistrată la APIA cu nr. 29806/17.07.2015, Consiliul Legislativ a comunicat că nu este necesar avizul solicitat, întrucât proiectul face parte din categoria actelor individuale. Prin nota de reștampilare din 16 iulie 2015, pașaportul de semnături al proiectului de act normativ a fost completat cu alte două instituții avizatoare, respectiv MSI și MJ”.

 

La data de 17 iulie 2015, proiectul a fost transmis la MJ spre avizare și la MSI pentru formularea unui punct de vedere cu privire la avizarea de către Comitetul Tehnico-Economic. Prin adresa nr. 2428/21.07.2015, MSI a comunicat că atât ministerul menționat, cât și Comitetul Tehnico-Economic nu au competențe de instituții avizatoare. Pe 21 iulie 2015, varianta finală a proiectului a fost depusă spre avizare la MJ.

 

Abia în ședința de Guvern din 27 iulie 2015, Hotărârea de Guvern privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Servicii de extindere și dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură” a fost adoptată sub nr. 596/22.07.2015. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 570 din 30.07.2015.

 

ECA: „Cuantumul plăților pentru bunăstarea animalelor – porcine, subpachetul 3 „Transport”, a fost stabilit greșit prin fișa tehnică a Măsurii 215

 

Un alt element demn de menționat din raportul APIA este și motivul sistării plăților pentru bunăstarea animalelor – porcine, subpachetul 3 „Transport”. Conform documentului, plata pentru acest subpachet a fost suspendată ca urmare a constatărilor formulate de Curtea Europeană de Conturi (ECA), în urma auditului desfășurat în perioada 18-29 mai 2015, referitoare la Declarația de Asigurare FEADR 2015. În urma acestui audit, reprezentanții ECA au semnalat faptul că modalitatea de calcul al cuantumului care se poate acorda beneficiarilor pentru acest subpachet a fost stabilită greșit prin fișa tehnică a Măsurii 215 din cadrul PNDR 2007-2013.

 

„Ca urmare, MADR a propus suspendarea plăților aferente acestui subpachet, iar APIA a refăcut și a transmis către AFIR cele șase declarații de plăți, în sumă de 16.560.996 euro”, se menționează sec în darea de seamă.

 

Nu are Armata îndeajuns de mulți angajați la Direcția Topografică Militară? Da. Din 70 de angajați au rămas 25. Nici APIA nu stă mai bine la acest capitol

 

Sistemul Land Parcel Identification System (LPIS) asigură vizualizarea şi întreţinerea blocurilor fizice (parcelelor de referinţă), mai exact gestionarea completă a suprafeţelor agricole şi neagricole, în cadrul sistemului GIS (Geographic Information System), integrarea cu ortofotoplanurile sau cu imaginile satelitare, modificarea blocurilor fizice, în conformitate cu constatările în urma controalelor efectuate, printarea hărţilor (hărţi de bază, blocuri fizice, imagini ortofoto), integrarea completă în modulul IACS (pentru cererile de sprijin), respectiv legătura cu Registrul Fermierilor pentru a indica parcelele deţinute.

 

Sistemul LPIS se bazează pe fotografii aeriene prelucrate (ortofotoplanuri) și pe digitizarea (delimitarea) conturului suprafețelor de teren agricol (blocuri fizice), în care fermierii își identifică parcelele utilizate. Acesta trebuie actualizat o dată la trei ani prin realizarea de ortofotoplanuri și digitizarea (actualizarea) blocurilor fizice în funcție de noile detalii de pe imaginile ortofoto.

 

În urmă cu șase ani, MADR împreună cu MapN hotărau ca activitatea de actualizare a LPIS să se facă prin colaborarea cu APIA, cu Direcția Topografică Militară din cadrul MapN până în anul 2020. Aici apar însă problemele. Pe zona de activități de digitizare și actualizare LPIS, APIA a avut parte numai de piedici, cea mai importantă fiind diminuarea numărului de personal alocat pentru aceste activități în cadrul Direcției Topografice Militare, personal care a fost redus de la 70 la 25 de persoane. Pe de altă parte, sunt și alte activități suplimentare care ar trebui prevăzute în cadrul colaborării în următorii doi ani, a căror realizare presupune personal suplimentar din cadrul Direcției Topografice Militare sau altor structuri numite de către Ministerul Apărării Naționale.

 

„La momentul realizării raportului, nu este foarte clar pentru APIA dacă actualizarea LPIS prin delimitarea suprafețelor agricole poate fi realizată de către MapN prin Direcția Topografică Militară, în următorii doi ani de zile, începând cu anul 2016, având în vedere că, pe lângă cei 70.000 de kilometri pătrați rămași de digitizat pentru anul 2016, anul 2017 va însemna începerea unui ciclu nou de trei ani de actualizare LPIS pentru încă 130.000 kilometri pătrați”, se menționează în documentul obținut de Revista Fermierului, prin bunăvoința portalului Surse și Resurse (www.sursesiresurse.weebly.com).

 

Conform OUG 95/2010, agenția de plăți poate realiza aceste activități doar cu MApN prin structurile desemnate de acesta, în cazul de față, conform protocolului de colaborare, Direcția Topografică Militară.

 

„În cazul în care, activitatea de digitizare și de actualizare a LPIS, realizată pe baza ortofotoplanurilor noi, inclusiv activitățile suplimentare comunicate prin aceast raport, nu pot fi realizate de către MApN prin structurile sale în confirmitate cu OUG nr. 95/2010, art.2 (2), este necesară o justificare scrisă din partea MapN în vederea fundamentării și propunerii de modificare a OUG nr. 95/2010 și găsirea unei alte soluții pentru realizarea obligațiilor care revin României conform regulamentelor europene mai sus menționate”, se mai precizează în raport.

 

Pe lângă toate aceste probleme, APIA se confrunta și ea (la momentul întocmirii raportului) cu o lipsă de personal specializat, cu lipsa fondurilor pentru desfășurarea activităților în bune condiții (în perioada decembrie-martie nu se pot încheia contracte din cauza lipsei bugetului), dar și cu o încărcătură foarte mare pe funcționarii responsabili cu actualizarea și întreținerea LPIS.

 

Sincope în colaborarea dintre APIA-ANSVSA și APIA-AFIR. Unde este eficiența interinstituțională?

 

Chiar dacă George Turtoi, fost secretar de stat în cadrul MADR, a încercat impunerea unui sistem de performanță la cele două agenții de plăți APIA și AFIR, ultima din listă are un atu din acest punct de vedere. În atari condiții, APIA a făcut totuși față cu brio unui sistem complex de colaborare interinstituțională, de cele mai multe ori deficitar din cauza orgoliilor și intereselor politico-economice sau al unui management... defectuos.

 

Primul exemplu elocvent – colaborare dintre APIA și ANSVSA. Concret, APIA a delegat către ANSVSA activități de verificare a respectării de către agricultori a cerințelor legate în materie de gestionare (SMR 4-9 și SMR 11-13) și a bunelor condiții agricole și de mediu (GAEC). În baza acestui acord, ANSVSA elaborează ghidurile de control pe care le transmite către APIA spre avizare. Ulterior, APIA transmite către ANSVSA eșantionul de fermieri care au fost selectați pentru controlul pe teren, în vederea verificării.

 

Până la momentul realizării raportului, APIA nu primise de la ANSVSA ghidul de control, fiind în imposibilitatea de a le comunica eșantionul de fermieri în vederea controlului pe teren.

 

De asemenea, accesul în baza de date a ANSVSA este greoi și necesită timp îndelungat, fiind necesară găsirea unei soluții de interfațare a sistemului IT al APIA cu această bază de date.

 

O altă problemă în relația cu ANSVSA a fost cea legată de baza de date a animalelor.

 

„După cum a și fost informată APIA prin adresa emisă de ANSVSA nr. 27.699/16.09.2015, Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nu poate garanta corectitudinea datelor înscrise în baza națională de date, după încetarea contractului încheiat cu Consorțiul Caisley în vederea identificării, înregistrării și crotalierii efectivelor de animale din speciile ovine, caprine și suine. APIA consideră că aceste incertitudini au un impact major asupra activității sale, putând avea implicații majore asupra modului de acordare a plăților”, conform documentului APIA.

 

În ceea ce privește colaborarea APIA-AFIR, ultima din listă a delegat către APIA gestionarea măsurilor de dezvoltare rurală din PNDR 2014-2020, respectiv Măsura 10 – agro-mediu și climă, Măsura 11 – agricultură ecologică, Măsura 13 – zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, Măsura 14 – plăți privind bunăstarea animalelor, Măsura 8.1 – împăduriri și crearea de suprafețe împădurite, respectiv Măsura 15 – plăți pentru angajamentele în materie de silvomediu și climă.

 

Gestionarea acestor măsuri presupune existența unor cerințe complexe, care necesită dezvoltări suplimentare în sistemul informatic, instruirea personalului și logistica aferentă. Conform fișei măsurii din ultima versiune a PNDR, se precizează în raport, aceste activități sunt eligibile pentru Măsurile 8.1 și 15 și doar pentru anumite activități.

 

„Având în vedere experiența anterioară, precum și lipsa fondurilor alocate, APIA propune delegarea directă de către Autoritatea de Management către Agenție a acestor măsuri și alocarea din PNDR a unor fonduri corespunzătoare cu volumul activității delegate”, opinează APIA în raport, astfel încât colaborarea pe această zonă să fie eficentizată.

 

OUG 45/2015, actul normativ care generează neeligibilitatea cererilor cu procese verbale care au mențiunea „procentul de calamitare peste 30%”

 

Ultimul aspect cuprins în extrasele raportului APIA primite la redacție vizează principalele probleme identificate în aplicarea OUG nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015.

 

Practic, procesele verbale de calamitate au fost emise atât prin ordinul prefectului pe legislația situațiilor de urgență, cât și prin ordine ale primarilor, conform Legii 54/2015 pentru completarea art. 73 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, punând APIA în dificultate la momentul primirii documentelor și determinării sumelor de plată către fermieri. Mai mult, conform OUG 45/2015, se exclude sintagma „peste... %”, ceea ce conduce la neeligibilitatea cererilor cu procese verbale care au mențiunea „procentul de calamitare peste 30%”. Totodată, atestatele de producător emise pentru sectorul zootehnic nu conțin suprafețele utilizate, punând APIA în imposibilitatea de a le lua în calcul la momentul autorizării plății. „Atestatele de producător nu sunt încă eliberate, iar producătorii respectivi nu pot depune cerere de plată”, se precizează în raport. „Nu este clar cum ar trebui să completeze fermierii cererile de plată, în condițiile în care în procesul verbal de calamitate au un procent de calamitare diferit de cel real, constatat chiar de către fermieri. Este necesară reformularea unor indicații mai clare din partea MADR referitoare la emiterea atestatelor de producător și a proceselor verbale de calamitare”, conchide raportul APIA.

 

Achim Irimescu crede că în MADR sunt salarii „destul de bune”, dar că personalul angajat nu și-a atins scopul de eficiență

 

Ministerul Agriculturii și-a dublat numărul de angajați în ultima perioadă, iar salariile sunt „destul de bune”, însă personalul nu ar fi atins aceeași cota de performanță așteptată, declara șeful instituției amintite, Achim Irimescu, cu ocazia evenimentului de lansare a platformei de dialog pentru dezvoltarea integrată a mediului rural în România care a avut loc la București în prima decadă a lunii decembrie 2015.

 

Deja, practic, nu mai este niciun secret pentru nimeni că Irimescu implementează o „reformă” a întregului aparat de conducere a Ministerului pe care îl conduce, cât și a instituțiilor aflate în subordinea MADR. Asta chiar dacă, uneori, din cauza problemelor pe care potențialii manageri le au cu legea, cu foștii subalterni sau sunt în conflict de interese, ministrul Agriculturii în exercițiu este nevoit să lucreze cu același personal pe care îl critică.

 

În opinia sa, angajații din organigrama MADR au salarii „destul de bune”, în ciuda faptului că nu s-a reușit utilizarea integrală a banilor europeni, țintele „de serviciu” ale șefului de la Ministerul Agriculturii fiind în acest caz șeful interimar de la APIA, fostul director general AFIR (și alții).

 

Irimescu pare să întrevadă un lanț vicios care leagă incapacitatea administrativă a agențiilor de plăți de faptul că tinerii de la sat preferă să emigreze și nu să se angajeze în sisteme de antreprenoriat finanțate din bani europeni.

 

„Atâta timp cât salariile oferite în agricultură nu vor fi suficient de mari, lumea va continua să plece, să-și desfășoare activități în vest. Sigur că fiecare fermier mare care are nevoie de forță de muncă, are un calcul de eficiență. Este clar că el va căuta să plătească cât mai ieftin forța de muncă și să aibă profit cât mai mare. (...) Cred că ar trebui văzute salariile ca o corelație între performanță, eficiență și venit. Avem în Ministerul Agriculturii salarii destul de bune. Din păcate, n-am reușit să folosim integral banii europeni; înseamnă că nu ne-am atins scopul în ceea ce privește eficiența noastră, a administrației. Avem administrație foarte multă. Ministerul (n.r. - Agriculturii) aproape s-a dublat ca număr de angajați în ultima perioadă, dar nu s-a întâmplat la fel cu eficiența noastră”, spunea Achim Irimescu.

 

28 milioane de euro pentru continuarea sistemul informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), în urma unui contract câştigat în 2013

 

În luna iulie 2015, Ministerul Agriculturii pregătea o Hotărâre de Guvern „privind necesitatea şi oportunitatea realizării investiţei «Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenşie pentru Agricultură». Fondurile necesare, care aveau să vină de la bugetul de stat, se ridicau la «27.764.468 de euro, echivalent a 124.243.217,85 lei, la cursul de schimb de 4,4749 lei/euro din data de 18.12.2013», se preciza în proiectul de HG. Sumele se refereau la „cheltuieli cu serviciile de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al APIA şi face parte dintr-un acord cadru care a fost încheiat în urma derulării unei proceduri de achiziţie de licitaţie deschisă”.

 

Potrivit Agenţiei, la momentul respectiv, acordul-cadru era încheiat pentru o perioadă de trei ani cu asocierea formată din Siveco România şi Teamnet Internaţional, el cuprinzând două categorii de servicii: servicii de dezvoltare (Servicii de analiză, proiectare, dezvoltare, implementare, instruire şi asistenţă tehnică, management de proiect) şi servicii lunare de suport tehnic, mentenanţă corectivă şi administrare pentru sistemul informatic.

 

Valoarea totală a acordului-cadru a fost stabilită în urma licitaţiei la 28.884.500 de euro, fără TVA, din care suma de 22.390.700 euro, fără TVA, reprezintă valoarea previzionată pentru categoria „Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură”, iar suma de 6.493.800 euro, fără TVA, reprezintă valoarea previzionată pentru categoria „Servicii lunare de suport tehnic, mentenanţă corectivă şi administrare pentru sistemul informatic”, preciza APIA într-o dare de seamă pentru Focus Energetic.

 

În perioada 2006-2012, APIA a dezvoltat un sistem informatic specific necesar gestionării fondurilor europene şi naţionale destinate sprijinirii agriculturii.

 

„Schimbările realizate în ultimii doi ani la nivelul Politicii Agricole Comune necesită adaptarea funcţionalităţilor sistemului informatic astfel încât acesta să răspundă noilor cerinţe privind plata către fermieri”, se preciza în nota de fundamentare a proiectului de HG. În aceste condiţii, APIA demara procedurile de achiziţie publică pentru încheierea unui acord-cadru, pentru perioada 2014-2016, în vederea modificării şi completării softului, astfel încât să răspundă noilor cerinţe.

 

La licitaţie au fost depuse trei oferte, dar numai una a fost admisibilă, cea a consorţiului Siveco România şi Teamnet Internaţional. În urma licitaţiei, preţul a scăzut de la 30.546.367 de euro, fără TVA, la 28.884.500, cu 5% mai puţin decât valoarea de început. Licitaţia a fost contestată, dar, în cele din urmă, s-a semnat contractul pe 18 decembrie 2013.

În anul 2014, din valoarea obiectivului de investiţii ”Servicii de extindere şi dezvoltare a Sistemului Informatic al APIA” s-a cheltuit suma de 23.872.369,52 lei cu TVA, iar în anul 2015 s-a cheltuit suma de 5.501.058,64 lei cu TVA, precizează Nota de fundamentare. Valoarea rămasă, estimată pentru perioada 2015-2016 este de 94.869.789,70 lei cu TVA.

 

“Realizarea obiectivului de investiţii este absolut necesară pentru ca România să poată gestiona cererile de plată depuse de fermieri pentru plata ajutorului acordat de Uniunea Europeană în domeniul agriculturii”, se preciza în nota fundamentare pe atunci a proiectului de act normativ.

Softul APIA a fost iniţiat şi apdatat de Siveco, dar, pe parcursul anilor, în ecuaţia a intervenit şi Sebastian Ghiţă. După ce cei doi au avut probleme cu legea (n.r. – Irina Socol a stat şi în arest preventiv, iar Sebastian Ghiţă sub control judiciar), piaţa licitaţiilor IT pe bani publici s-a extins considerabil şi la alte firme de profil din România.

 

Avansul până la urmă a fost plătit. 602.159 fermieri aveau banii în cont la 1 decembrie 2015

 

Conform notei avans C2015 intrată și ea în exclusivitate în posesia publicației Revista Fermierului la momentul respectiv (prima decadă a lunii decembrie 2015), document destinat Comisiei Europene și emis de sistemul informatic APIA, la data de 1 decembrie 2015, ora 01:38, totalul sumei autorizate la plată în avans la nivel național era de 1.128.470.121,91 lei (255.448.678,85 euro), din care deja achitate în conturile fermierilor nu mai puțin de 97.247.606,57 lei. Conform aceluiași document, numărul beneficiarilor de plăți în avans era la data închiderii procesului de autorizare de 602.159.

 

Defalcat pe zile, cea mai importantă dată a transferurilor avea să fie cea de 30 noiembrie, cu 467.428.798,74 lei autorizați la plata în avans. Urmează ziua de 29 noiembrie când au fost autorizate la plată nu mai puțin de 426.631.589,33 lei. În data de 28 noiembrie s-au autorizat 119.142.831,51 lei, în ziua de 27 noiembrie – 17.551.701,64 lei, în data de 26 noiembrie – 76.576.482,74 lei, respectiv în data de 25 noiembrie – 21.138.717,95 lei.

 

Țara noastră rămânea totuși „codașa Europei” atunci când venea vorba de plata avansurilor din SAPS, în condițiile în care anul agricol 2014-2015 a fost unul deosebit de dificil.

 

Din cauza slabei performanțe a sistemului informatic, procesul de autorizare la plată început și de control administrativ avea să se blocheze în jurul prânzului zilei de 23 noiembrie 2015.

 

România are alocat un plafon financiar destinat plăților directe aferente campaniei 2015 de 1,599 miliarde euro. (Ionel Văduva).