proiect - REVISTA FERMIERULUI

Societatea de ameliorare ACVBR-SIM lansează proiectul „Ferma de testare după descendenți”, care va deveni operațional din luna septembrie 2020.

Prin acest proiect, Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească de tip Simmental își propune achiziția a câte 100 de capete viței, masculi și femele, născuți din vacile din rasa Bălțată Românească însămânțate cu taurii de la care ACVBR-SIM distribuie material seminal congelat (MSC) cu titlu gratuit, prin Programul de ameliorare la rasa Bălțată Românească.

Prețul de cumpărare este de 5 euro/kg +TVA, iar condițiile de achiziție sunt: confirmarea paternității și maternității la vițelul care urmează a fi achiziționat; vârsta între 1-3 luni și greutatea minimă 100 kg.

„Proiectul va funcționa continuu, pentru toți taurii de Bălțată Românească pe care ACVBR-SIM îi deține în semtest. Totodată, proiectul se adresează fermierilor înscriși în Registrul genealogic al rasei Bălțată Românească și care au primit MSC de la Asociația ACVBR-SIM”, precizează o informare a asociației, transmisă redacției Revista Fermierului.

Foto: ACVBR-SIM

Publicat în Zootehnie

Din totalul de 85 de probe prelevate de panicul cu polen la porumb, respectiv calatidii și inflorescențe de la rapiță și floarea-soarelui, în 15 astfel de probe (sau în 18 la sută din total) nivelul reziduurilor de pesticide neonice s-a situat peste 10 Q, unde LOQ reprezintă limita de cuantificare a substanței active în probă – mg s.a./kg, potrivit informării oficiale făcute de reprezentanții consorțiului din cinci parteneri într-un proiect de cercetare finanțat prin ADER.

Conform precizărilor reprezentanților consorțiului care a participat la realizarea proiectului (SCDA Secuieni – Neamț, SCDA Pitești, INCDA Fundulea, ICD Apicultură SA și ICDPP București în calitate de coordonator), prezenți la o conferință de presă care a avut loc miercuri, 20 martie 2019, în aula ASAS, cu tema „Impactul de mediu al utilizării neonicotinoidelor în tratamentul unor culturi de câmp”, procesul de recoltare a acestor probe a avut la bază proceduri riguroase, prelevarea fiind realizată atât din plante în diferite faze de vegetație, cât și de albine, polen și miere.

Probele au fost analizate din punct de vedere al nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotiadin și tiametoxam (n.r. - pesticide neonice), iar determinările s-au făcut în laboratoare acreditate ISO 17025 din Bulgaria, Franța și Germania, care sunt recunoscute internațional.

Rezultatele date publicității miercuri reprezintă totuși date preliminare obținute în cadrul proiectului ADER 4.1.5. „Realizarea unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotonoide (imidacloprid, clotiadin, tiametoxan) la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță asupra producției agricole și a populațiilor de apis melifera în condițiile agro-pedoclimatice specifice țării noastre”, fapt confirmat și de explicațiile ulterioare ale specialiștilor.

„Este foarte important ca aceste cercetări complexe să continue, întrucât este nevoie de o perioadă de cel puțin 2 - 3 ani (ciclu de cercetare complet) pentru elucidarea unor probleme de mare importanță economică atât pentru partea agricolă, cât și pentru apicultură (crescători de albine)”, au mai explicat cercetătorii implicați în proiect.

„Ne-am propus nu atât de a studia efectul acestor neonicotinoide, pentru că s-a acreditat într-un fel și ideea respectivă că cercetarea vrea să scoată în evidență doar câteva dintre aceste produse produse; sub nicio formă nu s-a propus o astfel de chestiune. Se cunosc aceste efecte atunci când au fost omologate ele (n.r. - neonicotinoidele). Noi ne-am propus să continuăm o cercetare care, după opinia noastră și după datele pe care le avem, s-a accentuat mai mult și ea este legată dintre relația dintre aceste substanțe de tratare a semințelor la unele specii de cultură, cu ceea ce înseamnă insectele polenizatoare și, în special, albinele. De câțiva ani buni se discută de fenomenul de dispariție a albinelor. Se caută cauzele care stau la baza unui astfel de fenomen și pe care și noi suntem interesați de a le găsi și de a le stabili cu destul de multă precizie”, a declarat prof. univ. emerit dr. ing. DHC Valeriu Tabără, președintele ASAS și membru în Comitetul de Conducere al Uniunii Academiilor Europene pentru Ştiinţă Aplicată în Agricultură, Alimentaţie şi Mediu (UEAA).

Apicultori vs restul lumii

Chiar dacă oficial, agricultorii și apicultorii par să fie de acord că, fără ultimii, primii ar dispărea (și restul lumii, alături de ei), artizanii produselor stupului par să nu fie încântați de rezultatele obținute în cadrul acestui proiect ADER încheiat în 2018. Pe la colțuri chiar le și contestă.

Cu toții (agricultori și apicultori deopotrivă) sunt însă de acord că se impune determinarea cu multă responsabilitate științifică a nivelului de reziduuri nu numai pentru neonicotinoide, ci pentru toate substanțele utilizate în protecția culturilor de porumb, floarea-soarelui și rapiță, astfel încât să se poată determina cauzele care pot contribui la eventualele depopulări cu albine și să se poată stabili cu precizie care este adevărata cauză care stă la baza fenomenului de dispariție a albinelor.

„Scopul activităților desfășurate de echipa de cercetători, din care au făcut parte și agricultori, a fost acela de a contribui la protejarea culturilor și entomofaunei utile pentru asigurarea sănătății mediului și a unor producții sigure și competitive sub toate aspectele, fără ca prin acestea să se provoace daune populațiilor de insecte polenizatoare, cu referire specială la albine”, afirmă reprezentanții consorțiului într-o sinteză a rezultatelor proiectului.

webCum de la teorie la practică este însă distanță mare, era nevoie să fie ascultate părerile tuturor celor implicați. Primul dispus să vorbească a fost tot un cercetător, apărător fervent al apicultorilor. Confirmarea prezenței neonicelor în probele prelevate din cele trei zone în care s-au efectuat studiile a fost astfel întărită chiar de către reprezentantul unuia dintre membrii consorțiului - ICD Apicultură SA, dr. ing. Adrian Siceanu, director stiinţific al instituției citate, și el prezent la evenimentul de la ASAS.

„Aceste substanțe neonicotinoide se găsesc în produsele apicole, respectiv nectar, polen... . Practic, acolo unde am selectat și dat spre analiză sortimentele de polen, strict de la speciile-țintă, și miere care era cât de cât aproape (...) de floarea-soarelui sau de rapiță, procentul de probe în care s-au găsit aceste neonicotinoide a fost de 60 la sută la laboratorul ANSES, unde am putut da probe în cantități mici și selectiv pentru fiecare specie-țintă. La laboratorul QSI din Germania, de asemenea, la 25 la sută din probe am găsit neonicotinoidele în forma lor individuală sau combinații de neonicotinoide (două trei, în același produs). Aceste neonicotinoide ajung în produsele apicole, ajung în contact cu albinele și pot provoca acele fenomene de depopulare care pot îmbrăca forme foarte diferite, de la moartea albinelor rapid, în câmp, fiind vizibil fenomenul. Cel mai grav însă este depopularea lentă. Sunt efectele subletale care, de fapt, sunt un rezultat al cumulării și efectelor în timp ale acestor substanțe și care duc treptat la decimarea familiilor de albine”, a precizat Siceanu.

Agricultori vs restul lumii (apicultori)

Importanța problemei utilizării produselor neonicotinoide pentru o serie de culturi agricole este de maximă importanță pentru agricultura României, dar și a existenței unor condiții pedoclimatice cu grad mare de specificitate în care se dezvoltă o bogată entomofaună din care numeroase specii sunt extrem de dăunătoare și păgubitoare pentru unele specii cu pondere mare în agricultura României.

La toate acestea s-au adăugat și deciziile luate la nivelul unor instituții comunitare, mergându-se până la suspendarea utilizării unor substanțe neonicotinoide.

„În acest context, România s-a văzut în situația ca în fiecare an să facă eforturi mari pentru obținerea de derogări în utilizarea acestor substanțe pentru a i se permite să facă tratamente la semințele de porumb, floarea-soarelui, rapiță. Fără aceste tratamente, pierderile de plante puteau duce până la compromiterea recoltei”, se menționează în sinteza raportului preliminar întocmit de consorțiu.

Despre lupta dusă de statul român cu cei de la Comisia Europeană (CE), astfel încât, an de an, să mai obținem derogări pentru utilizarea tratamentului cu neonice la sămânță, a vorbit chiar coordonatoarea programului, ecotoxicolog, dr. Carmen Mincia, reprezentant ICDPP București. Domnia sa a precizat că un astfel de studiu complet era necesar pentru a motiva din punct de vedere științific continuarea obținerii acestor derogări pentru utilizarea neonicotinoidelor.

„Acest proiect s-a desfășurat pe parcursul a 11 luni și jumătate. Cine știe agricultură, știe ce înseamnă, că ești la mâna Domnului, că nu te poți baza pe rezultatele dintr-un singur an, exact ca într-un meci, trebuie să ai două din trei”, a mărturisit ecotoxicologul. „Am dorit să facem acest proiect pentru a ajuta agricultura României și pentru a ajuta țara, care era în situația în care era la Comisia Europeană, și care a obținut niște derogări până la un moment în care ni s-au cerut studii. Dacă până atunci a mers pe rugăminți, la un moment dat nu s-a mai putut. (...) Totodată, subiectul principal al proiectului a fost să vedem impactul acestor substanțe (n.r. - neonicotinoide) asupra albinelor. România a mai obținut o derogare în toamna lui 2018 pentru rapiță și pentru 2019, până în 14 aprilie, pentru porumb și floarea-soarelui, doar datorită studiilor făcute în această țară”.

În mai 2018, după publicarea deciziei de interzicere a utilizării imidaclopridului, clotiadinului și tiametoxamului, EFSA a publicat un document pentru evaluarea necesității acordării României a autorizațiilor de urgență pentru utilizarea produselor de protecția plantelor conținând substanțele menționate mai sus, cu utilizare pentru tratarea semințelor la porumb și floarea-soarelui, pentru combaterea speciilor de Tanymecus dilaticolis și Agriotes spp.

Ca urmare a acestui document și a rezultatului studiilor efectuate în condițiile specifice țării noastre, România a obținut autorizația temporară pentru produsele Nuprid Al 600 FS, Poncho 600 FS și Cruiser 350 FS.

Și cum în toată ecuația derogărilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a avut un rol esențial, instituția citată a aprobat un astfel de proiect ADER și l-a finanțat în totalitatea lui. În același timp a fost prezent în toate etapele de raportare a rezultatelor din cursul anului 2018 (patru astfel de raportări).

Floricel Maricel Dima, subsecretar de stat MADR, invitat la conferința de presă, a explicat de ce vorbim doar de date preliminare în cadrul acestui proiect și a promis că în noul plan sectorial va fi prinsă finanțare pentru continuarea acestuia.

„Acest proiect, în fostul ADER care s-a încheiat în decembrie 2018, practic a prins doar un an de finanțare, datorită faptului că în momentul în care temele de cercetare pe acest plan sectorial nu a fost inclusă. În septembrie 2017 am reușit prin ordin de ministru să-l introducem, astfel încât în primăvara anului 2018 el să fie abordat de către cercetare, a fost contractat și, din această cauză, datele de referință sunt pentru un singur an, urmând în continuare ca în noul plan sectorial care va începe în acest an să fie continuat”, a spus oficialul MADR. „Plecând de la faptul că, în România, avem peste două milioane de hectare de porumb care se cultivă anual, că avem peste un milion de hectare cultivate cu floarea-soarelui care se însămânțează anual, respectiv suprafețele de rapiță care fluctuează de la an la an, că impactul acestor culturi în producția agricolă totală este destul de importantă, că dăunătorii pe care i-am studiat au un potențial impact (...) asupra producției agricole la aceste culturi, dar și că patrimoniul apicol național față de care, de asemenea, MADR se apleacă cu aceeași importanță ca și la culturile menționate anterior, de la codul bunelor practici agricole și de la faptul că trebuie să existe un echilibru și o înțelegere între apicultori și agricultori în general, că în sectorul apicol apăreau din ce în ce mai pregnant, în ultima perioadă, fenomenul disparițiilor familiilor de albine și alte incoveniente din domeniul apicol se datorau în primul rând neonicotinoidelor, am inițiat acest proiect de cercetare pentru a da și a ne aduce datele care să stabilească ce se întâmplă vizavi de lucrurile menționate”.

Conferință de presă fără reprezentanții industriei pesticidelor

Chiar dacă imparțial, studiul (preliminar) are legătură directă cu greii industrii de produse de protecție a plantelor (PPP) la nivel mondial. Pentru că la eveniment a fost prezentă doar (o foarte bună) lobistă care a tranzitat industria PPP și a ajuns în curtea fermierilor până la urmă, nimeni din sectorul producției de pesticide nu a ajuns la evenimentul de la ASAS, astfel încât să-și exprime punctul de vedere.

De aceea, pentru imparțialitate, prezentăm și poziția acestora, exprimată tot la ASAS, însă în anul 2018. Pe atunci, potrivit rezultatelor preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture), în cazul în care legislația bazată pe hazard la nivel european ar putea genera pierderea a 75 din 400 de substanțe importante pentru fermierii din UE, costurile de producție pentru fermierii români ar urma să crească, în medie, cu 88 la sută, s-ar putea confrunta cu pierderea a 21 la sută din recoltă și a nu mai puțin de 1,9 miliarde de euro.

„Fără cele aproximativ 75 de substanțe active din produsele de protecție a plantelor, costurile de producție/tonă ar crește cu: 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiță, 36% la cartofi și 121% la porumb. Studiul mai arată că, la fiecare tonă/hectar, producția ar scădea cu 33% la grâu, 50% la porumb, 50% la rapiță, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate și 17% la mere. Instabilitatea locurilor de muncă ale celor angajați în producerea de grâu, porumb, rapiță și struguri constituie un alt impact major, în cazul în care cele aproximativ 75 de substanțe active ar fi interzise”, menționează cei de la AIPROM.

Numai în cazul glifosatului, o interzicere a utilizării acestuia ar putea aduce României pierderi de peste 186,3 milioane de euro, din care 89 la sută ar fi pierderi directe ale fermierilor. Și asta, în condițiile în care 27 la sută din totalul suprafețelor cultivate în România sunt tratate cu glifosat, la nivel național fiind utilizate anual 4,4 milioane de litri.

La nivel european, fără neonicotinoide, blocul comunitar s-ar putea transforma rapid în importator masiv pentru produse cum sunt porumbul, cartofii și uleiul de rapiță. Neonicotinoidele contribuie la creșterea producției în UE cu 21-31 de milioane de tone, care se transpun în venituri de 3-4 miliarde de euro anual.

Publicat în Eveniment

Prezent fiind în comisiile reunite de specialitate din Parlamentul României, luni, 11 februarie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a anunțat că instituția pe care o conduce va stabili ca prioritate redirecționarea unei părți din buget către susţinerea producţiei de usturoi, a efectivelor de bubaline şi subvenţionarea motorinei pentru sectorul piscicol în 2019.

El a spus totodată că nu va uita nici de programul Tomata.

Numai pentru finanțarea programului pentru usturoi se vor aloca peste nouă milioane de lei.

„Pentru sprijinirea fermierilor s-au introdus şi programe noi în acest an, precum susţinerea cultivării de usturoi în România, ştiindu-se că există o îngrijorare legitimă că pe piaţa românească nu există o cantitate suficientă care să răspundă pretenţiilor consumatorilor, aprovizionarea din import fiind într-o cantitate extrem de însemnată. Acest program arată ce am prevăzut în programul nostru de guvernare (...), unde am spus că în fiecare an vom prezenta două programe deficitare care îşi au explicaţia în balanţa de aprovizionare cu produse agricole. Pentru acest program este prevăzută o sumă de 9,3 milioane de lei”, a precizat oficialul guvernamental român, citat de agențiile de presă.

Totodată, el a adăugat că subvenționarea motorinei pentru sectorul piscicol şi cel de acvacultură reprezintă o altă prioritate, majorarea pentru acest an fiind de circa 17 procente.

„Aşa cum am făcut şi la celelalte sectoare, ştim că acest mecanism funcţionează de câţiva ani în România şi acum este operabil pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în acvacultură. (...) Anul acesta subvenţia la acciza la motorina este cu 17% mai mare decât anul trecut”, a spus Daea.

Daea nu a omis să vorbească nici despre programele care vizează menţinerea şi dezvoltarea raselor de animale indigene, mai exact despre taurine, rasa bălţată românească şi brună, pentru care au fost prevăzute 5,25 milioane de lei.

„Un alt program nou este susţinerea bubalinelor. Trebuie să vedem importanţa genetică şi nu numai a acestor animale care au reclamat o atenţie pe măsură, dată fiind scăderea efectivelor şi importanţa pe care o au aceste efective în economia rurală, în preocuparea fermierilor. Avem o sumă de 5 milioane de lei în buget pentru acest domeniu”, a declarat Petre Daea.

Nu în ultimul rând, şeful MADR a menţionat că programul privind tomatele româneşti va continua şi anul acesta, iar suma alocată este mai mare cu 5,37% pentru că s-a mizat pe o înscriere mai numeroasă a producătorilor.

„De la un an la altul numărul acestora a crescut şi am estimat o creştere a numărului fermierilor care pot să se înscrie în acest program pentru a beneficia de sprijinul cuvenit, până la 18.000 de fermieri. Un alt program început de anul trecut şi pe care îl avem şi în 2019 este programul de comercializare a lânei, cifrat anul acesta la 36 de milioane lei şi o creştere de 59,8%. Un alt program de susţinere care are trăinicia lui, şi are doi ani de viaţă, este programul de sprijin pentru porcul Bazna şi Mangaliţa. În bugetul de anul acesta este prevăzută o sumă cu 4,84% mai mare decât anul trecut, iar în cifre absolute - 4,6 milioane de lei”, a spus Petre Daea.

Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2019 a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate din Parlament, fiind aprobate două din cele opt amendamente.

Publicat în Știri

Potrivit datelor preliminare, în urma analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, realizate în cadrul proiectului sectorial ADER 4.1.5 finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), rezultă faptul că în majoritatea probelor analizate, cantitățile de reziduuri au fost sub limita cuantificabilă.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, cercetările pentru clarificarea efectelor neonicotinoidelor asupra albinelor în România necesită pe mai departe investigații foarte complexe, în special prin studii de caz, în condiții reale de depopulări și mortalități de familii de albine la culturile vizate.

Proiectul vine în sprijinul fermierilor pentru asigurarea unor recolte superioare cantitativ şi calitativ şi, în același timp, pune la dispoziţia autorităţilor cercetări aprofundate referitoare la efectele tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin, tiametoxam) la culturile de porumb, floarea soarelui și rapiță, precum şi influenţa acestor tratamente asupra producției agricole și a populațiilor de Apis mellifera, în condițiile agro-pedoclimatice specifice zonelor din sudul țării, dealurile subcarpatice și centrul Moldovei, zone în care culturile menționate ocupă suprafețe importante.

Pe lângă stabilirea eficacităţii insecticidelor aplicate în tratamentul chimic al seminţei pentru combaterea dăunătorilor de sol (Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp., Phyllotreta sp. și Psilliodes sp.), în cadrul proiectului s-au efectuat și o serie de analize pentru determinarea nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam), atât în plante, cât și în produse ale stupului.

„Conform datelor preliminare, în urma analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, rezultă faptul că în majoritatea probelor analizate, cantitățile de reziduuri au fost sub limita cuantificabilă”, se precizează în raport.

Cercetările pentru clarificarea efectelor neonicotinoidelor asupra albinelor în România necesită pe mai departe investigații foarte complexe, în special prin studii de caz, în condiții reale de depopulări și mortalități de familii de albine la culturile vizate.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are în vedere aplicarea legislației europene în materie, cu preocupare pentru protejarea în aceeași măsură a veniturilor apicultorilor și a fermierilor.

Autoritatea Națională Fitosanitară este atentă la toate instrumentele existente la nivelul Uniunii Europene, iar prin acțiunile sale nu urmărește decât respectarea legislației, punând pe primul plan producătorii agricoli, beneficiarii serviciilor noastre.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a finanțat proiectul sectorial ADER 4.1.5 „Realizarea unui sistem de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de Apis mellifera, în condiţiile agropedoclimatice specifice ţării noastre”.

Echipa proiectului este formată din cinci parteneri, mai exact din Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (conducător de proiect), Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Pitești, Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură.

Publicat în Zootehnie

În data de 6 septembrie 2017, biroul permanent al Camerei Deputaților primea de la senatoarea PSD Doina Silistru și de la deputatul PSD Ioan Munteanu inițiativa legislativă privind aprobarea „Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție”, valoarea totală a propunerii de ajutor de stat reglementată prin intermediul acesteia fiind de 360 de milioane de euro, unul care ar urma se fie susținută din bugetul național.

Potrivit proiectului de act normativ – BP343/2017 – una dintre condițiile primordiale pentru încasarea sumelor disponibile este ca beneficiarii care au realizat investiții prin program să desfășoare activitate de reproducție în sectorul suinelor pe o perioadă de minimum 10 ani de la finalizarea investiției.

Conform expunerii de motive a propunerii legislative, prin acordarea ajutoarelor de stat pentru investiții în locuri de cazare în ferme de reproducție, inclusiv pentru prima populare, se urmărește eficientizarea activității acestui sector și implementarea „Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție”, în vederea îmbunătățirii nivelului de performanță și de sustenabilitate al fermelor de creștere și exploatare a suinelor, prin îmbunătățirea producției.

Totodată, precizează semnatarii inițiativei, prin intermediul programului amintit se urmărește atât menținerea efectivelor de porci, cât și eficientizarea sectorului de creștere a porcilor, care reprezintă consumatorii principali de cereale, respectiv porumb și orz, precum și de oleaginoase, acestea determinând creșterea producției și valorificarea superioară a materiilor prime.

Nu în ultimul rând, acordarea acestor ajutoare va duce la îmbunătățirea balanței comerciale prin reducerea importului pentru produsul carne de porc, se vor asigura produse din producția internă, în același timp sporind interesul producătorilor agricoli în dezvoltarea exploatațiilor agricole.

„Prezentul act normativ reglementează: - beneficiarii, criteriile de eligibilitate, cheltuielile eligibile, intensitatea ajutorului de stat; - definirea costului standard pentru locul nou de cazare pentru reproducție, precum și cel în ferme aflate în conservare, calculat de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală a cărui valoare se stabilește în Normele metodologice de aplicare a prezentei legi; - nivelul ajutorului de stat, care este cuprins între 40% și 90% din costul standard/loc cazare al investiției; - modalitatea de accesare a programului care cuprinde etapele de înscriere în program, de acordare a unui avans per loc de cazare, a cărui valoare se stabilește în Normele metodologice de aplicare a prezentei legi, finanțarea cheltuielilor prin decontarea facturilor, recepția investiției; - termenul maxim de realizare a investițiilor de un an și șase luni de la încasarea avansului, cu posibilitatea de prelungire a acestuia la solicitarea beneficiarului, cu maxim șase luni; - condiția ca beneficiarii care au realizat investiții prin program să desfășoare activitate de reproducție în sectorul suinelor pe o perioadă de minimum 10 ani de la finalizarea investiției; - valoarea totală a ajutorului de stat de 360 de milioane de euro, care se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinație; - durata programului, 2017-2020; - efectuarea controalelor anuale; - derularea programului prin direcțiile județene pentru agricultură”, se menționează în propunerea legislativă.

Ajutoarele de stat ar urma să fie acordate pentru realizarea a maximum 4.000 de noi locuri de cazare pentru reproducție sau pentru investiții în maximum 4.000 de cazare existente pentru reproducție, pentru un beneficiar, în baza programului guvernamental.

Important de menționat este că ajutorul de stat ar urma să se acorde o singură dată pentru investițiile aferente unui loc de cazare pentru reproducție dezvoltat prin program, beneficiarii acestuia neputând accesa simultan sprijin și prin PNDR 2020 pentru aceleași măsuri reglementate de lege.

În momentul în care proiectul de lege va veadea lumina tiparului Monitorului Oficial (să intre în vigoare), cei interesați vor putea depune cererea de înscriere în „Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție” la Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ) sau la cea a Municipiului București, după caz, pe a cărei rază teritorială se înființează/află fermele, respectiv capacitățile de reproducție. Ulterior, DAJ-urile, respectiv cea a Municipiului București, înregistrează cererile de înscriere și le verifică administrativ împreună cu documentele anexate. Gestionarea schemei de stat prevăzută de proiectul de lege ar urma să fie asigurată de către funcționari din cadrul DAJ-urilor județene, respectiv ai celei Municipiului București. După verificare, DAJ-urile în cauză urmează să aprobe suma necesară realizării investiției și acordarea unui avans per loc de cazare, a cărui valoare se stabilește în Normele metodologice de aplicare a proiectului de act normativ, pentru numărul de locuri de cazare aprobate prin cererea de finanțare.

Baza legislativă europeană care stă la baza acestui demers este Partea a II-a, Capitolul 1, Secțiunea 1.1.1.1. „Ajutoare pentru investiții în active corporale și necorporale în exploatații agricole care au legătură cu producția agricolă primară din Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 204 din1 iulie 2014, denumite în continuare Orientările UE.

Într-una din intervențiile sale televizate de la începutul anului, ministrul de resort, Petre Daea, justifica investițiile viitoare în sectorul creșterii porcilor, reglementate prin viitoare acte normative, cum este și cel în cauză: „Rezolv problemele României, rezolv problema porumbului din România prin acest program. Aduc carne pe masa românilor din producţie proprie, îi ajut pe fermierii români care cresc porci, îi aduc într-o situaţie favorabilă din punct de vedere economic. Şi iată cum mi-am făcut datoria pentru ţară, pentru crescători, şi pentru consumatorii români”.

Tot atunci, despre programul pentru susţinea crescătorilor de porci, Daea susţinea că este „excepţional”.

„Efectivele de porci sunt undeva la 5,5 milioane de capete. Acest efectiv nu asigură consumul populaţiei, motiv pentru care se importă şi, mai mult decât de atât, acest efectiv nu poate consuma cel mai bun furaj pe care îl produce România”, explica ministrul Agriculturii, care a mai precizat că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la cultura de porumb.

Potrivit lui Daea, România cultivă cea mai mare suprafaţă cu porumb, care pleacă la export, neavând efective în zootehnie.

„Este singura ţara care are un porc pe hectar. România cultivă 5- 5,5 milioane de hectare de porumb”, preciza Daea.

În privinţa importurilor, cele mai noi date ale MADR arată că a fost înregistrată o creştere semnificativă în perioada ianuarie-mai 2017 la carnea de porc, respectiv un plus de 57,9 milioane euro, care rămâne principalul produs importat, cu un total de 153,9 milioane de euro pentru 77.600 tone.

Faţă de primele cinci luni din 2016, în aceeași perioadă anului în curs, exporturile au crescut, în principal, la seminţe de floarea-soarelui (+59,7 milioane de euro), porumb (+21,9 milioane de euro), animale vii din specia bovine (+17,3 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (+16,1 milioane de euro), boabe de soia (+12,0 milioane de euro) și orz (+10,9 milioane de euro).

Publicat în Zootehnie

Producția de mere a anului 2016 este mult mai bună decât cea a anului precedent și calitativ superioară, dar nu există desfacere pentru ele nici măcar la un leu kilogramul, a declarat șeful „Cooperativei Agricole Valea Râului” din Bărbulețu, Florin Istrate, într-un interviu acordat site-ului www.revistafermierului.ro.

În plus, el afirmă că marile rețele de supermarketuri sunt aprovizionate în proporție de 95 la sută cu marfă străină, iar producătorii din România au acces la programul mere în școli doar la prețuri care variază între 0,6-0,7 lei kilogramul de mere.

Istrate este de părere că actuala Lege 566/2004 (n.r. - Legea 164/2016 pentru modificarea și completarea Legii 566/2004) nu încurajează asocierea, ci a doar a dat o gură de oxigen vechilor cooperative care aveau procesare și le-a scutit de impozit.

De asemenea, pomicultorul are ceva de comentat împotriva unor angajați ai AFIR. În opinia sa, ghidul și procedurile AFIR sunt unitare, dar fiecare expert angajat al agenției are propriul punct de vedere atunci când vine vorba de evaluarea proiectelor de finanțare prin fonduri FEADR.

„El vede într-un anumit fel procedura și consideră că este cel care decide dacă proiectul este eligibil sau nu”, a punctat Florin Istrate.

Încă din anul 2012, în Târgoviște, funcționează „Cooperativa Agricolă Valea Râului”, coordonată de Florin Istrate, președintele Federației Sindicatelor din Agricultură „TERRA” și fost vicepreşedinte „Agrostar”.

Istrate deține în proprietate 12 hectare cu pomi fructiferi (în special meri) în județul Dâmbovița, iar cooperativa sa cu sediul în Bărbulețu are un birou de consultanță dedicat formării și dezvoltării mediului rural (pe zona micilor producători agricoli din toate sectoarele). Forma asociativă condusă de Florin Istrate derulează programe și proiecte pe zona de sud a României: Târgoviște, județul Dâmbovița și județele limitrofe județului.

Revista Fermierului: Sunteți președintele Cooperativei Agricole Valea Râului. Credeți că Legea Cooperației, în forma sa actuală, îi susține pe membrii cooperatiști să se dezvolte? Bazându-vă pe propria experiență, ce ne puteți spune despre plata normei de venit?

Florin Istrate: Dacă intru într-o organizație care se cheamă cooperativă și este SRL, cum să plătesc eu normă de venit? Producția mea o vinde SRL-ul! Cum putem vorbi de o facilitate atunci când eu intru în cooperativă și mă fac SRL, iar producția o vând în cooperativă, să plătesc normă de venit? Ar fi de râs. Nu plătesc! Nu este facilitate, este normalitate! Nu plătesc că sunt SRL! Doar procesarea are o bucățică de scutire; restul are zero. Actuala Lege 566/2004 (n.r. - Legea 164/2016 pentru modificarea și completarea Legii 566/2004) nu încurajează asocierea. A dat o gură de oxigen vechilor cooperative care aveau procesare; le-a scutit de impozit. Eu sunt președinte de cooperativă și plătesc impozit ca și până acum; n-am nicio facilitate.

Singurii impozitați sunt doar micii producători din toate sectoarele agroalimentare, mai puțin cei din cultura mare. (...) Marile exploatații sunt reunite în SRL-uri, iar ele au același impozit ca înainte de norma de venit; nu s-a schimbat nimic. (...) Vreau să vă spun că la pomi, în 2013, norma de venit la hectar a fost 950 lei, adică mai mult decât producea fermierul și mai mult decât lua și de la APIA, adică aproape nimic.

R. F.: Să vorbim mai în detaliu despre problemele cu care vă confruntați. Reușiți să valorificați marfa produsă prin intermediul marilor rețele de retail?

F. I.: Deocamdată piața pe care noi putem intra este cea liberă. Încă nu am avut acces în supermarketuri. Iată cum, cea mai mare problemă a producătorilor agricoli este reprezentată de piața de desfacere. În prezent, în rețelele marilor magazine, aceasta este controlată în aproximativ 95% din cazuri de produse din afară, iar fermierii nu mai au unde să-și valorifice produsele. Nici măcar la programul mărul în școli, care ar fi trebui să fie acoperit de produs românesc, astfel încât micii producători să-și poată valorifica marfa, chiar dacă APIA plătește 3,4 lei pe kilogramul de mere, micul producător, și dacă are șansă să dea niște produse la program, prețul pe care îl primește e undeva la 0,6-0,7 lei pe kilogramul.

Și lipsa investițiilor în mediul rural este o mare problemă, fiindcă n-am făcut investiții atunci când  trebuia, n-am beneficiat de un program de reconversie atunci când trebuia, iar în 2016 au apărut tot felul de probleme. Consider că dacă se contină așa, în cel mai scurt timp, producătorii agricoli din România vor fi scoși din piață și vor intra în faliment.

R.F.: Legea 321 vine în sprijinul micilor producători?

F.I.: Legea 321 ar trebui să fie, iar eu zic că ar fi în favoarea lor. Însă, supermarketurile fac legea, ei stabilesc cum trebuie să fie produsele, modurile de ambalare și de prezentare și, atâta timp cât noi nu avem capacitatea să ne punem la punct în această situație, nu suntem un partener al retailerilor.

R.F.: Din punct de vedere al mărfii produse, care este direcția pe care cooperativa dumneavoastră merge în prezent?

F.I.: Legume-fructe. Însă, viziunea mea a fost următoarea: datorită faptului că suntem într-o situație mai grea și n-am putut realiza anumite investiții, am dezvoltat și activitatea de formare profesională și consultanță în accesare fonduri europene. În viitor, dorim ca din puținul profit pe care îl vom obține, acesta să ne ajute să dezvoltăm o bază materială, să realizăm un depozit. Cred că în anul 2017 vom începe investiții în această direcție.

R.F.: Care a fost cifra de afaceri a cooperativei în anul agricol – 2015-2016?

F.I.: Cel puțin 300.000 – 400.000 de euro.

R.F.: Cum a fost anul acesta pentru pomicultură? Cum stăm cu producția de fructe?

F.I.: Eu vă pot spune că producția anului 2016 este una foarte bună, mult mai bună decât cea a anului 2015. Cât de cât pomii nu au nevoie de atâta ploaie și într-o așa ritmicitate cum este în cazul culturii mari. Am beneficiat de anumite precipitații atunci când a avut nevoie pomul. Revin și spun că, în acest moment, avem mere de cea mai bună calitate, dar nu și unde să le vindem nici măcar cu un leu.

R.F.: Personal, cât ați obținut ca producție în anul agricol 2015-2016 și unde depozitați marfa?

F.I.: Producția mea în anul acesta s-a ridicat la 120 de tone de mere Ionatan, Golden, Starkinson, Idared. Dețin un spațiu de depozitare din piatră, nu însă unul care să aibă condiții de temperatură și atmosferă controlată.

R.F.: Spuneați ceva de fondurile FEADR. Am înțeles că aveți ceva dispute cu AFIR.

F.I.: Încă din 2008, am pus bazele unui centru în care vin fermierii, iar noi le acordăm consultanță. Aș putea spune că suntem printre singurii din România care sprijină un număr foarte mare de fermieri – la momentul acesta depășim 5.000 de persoane, dar ne confruntăm cu foarte mari probleme în evaluarea proiectelor, fiindcă această activitate nu este efectuată în mod unitar. Fiecare expert are un anumit punct de vedere, deponenților li se cer informații suplimentare, total pe lângă procedură, iar proiectele sunt declarate neeligibile.

R.F.: N-ar trebui să există o procedură unitară?

F.I.: Ghidul și procedura sunt unitare, dar fiecare expert are punctul său de vedere. El vede într-un anumit fel procedura și consideră că este cel care decide dacă proiectul este eligibil sau nu.

R.F.: Aveți un proiect pe care l-ați depus recent și la care ați întâmpinat probleme?

F.I.: Avem un proiect clar pe care l-am depus (40.000 de euro, sM 6.1 – Instalare tineri fermieri), unde beneficiarul este un tânăr fermier. El a primit terenul în arendă de la familie, vizita pe teren a decurs normal, culturile agricole au fost acolo, proiectul este foarte bun, corespunde în totalitate cu ghidul și cu procedurile de verificare. Însă, la solicitarea informațiilor suplimentare, beneficiarului i s-au cerut act de vânzare-cumpărare, întabulare, extras de carte funciară, planuri parcelare ș.a.m.d., în condițiile în care, conform procedurii, trebuia să i se solicite contractele de arendă, tabelul centralizator, care sunt documente de prezentat pentru arendaș.

R.F.: Ce mesaj ați dori să-i transmiteți ministrului Agriculturii în numele micilor producători?

F.I.: I-aș transmite să-și îndrepte atenția către micii producători și către ferma de familie, care ar trebui să fie motorul economiei, cei care dau alimente de calitate superioară populației din orașe.

Publicat în Din fermă-n fermă!

Trei fermieri cu experiență (doi „învățăcei” și „mentorul”) au vorbit cu presa de specialitate despre nevoile tinerilor care vor să continue tradiția părinților în producția agrozootehnică, despre problemele cu care aceștia se confruntă atunci când vor să acceseze fonduri FEADR, dar și despre ceea ce înseamnă impactul deciziilor ministerului de resort și al instituțiilor subordonate atunci când vine vorba de acordarea la timp a subvențiilor sau investițiilor în sectorul de irigații.

Ziua – sâmbătă, 10 septembrie 2016. Ora – prânzului. Locația – centrul satului Vîlcelele, județul Călărași. Ocazia – „Ziua Fermierului Călărășean” și „Ziua Comunei Vîlcelele”. Veselie, voie bună, bucate alese, aglomerație. Cu greu am reușit să smulgem din mulțime o echipă de trei producători agricoli. Spunem echipă, pentru că așa cum s-au autointitulat „învățăceii” și „mentorul”, cei trei, Petre Moraru și Nicolae Tănase, respectiv Constantin „Mentorul” Moldoveanu aveau să-și dovedească cu brio trecutul profesional în agricultură.

Toți trei au copii, toți trei au avut norocul ca aceștia să preia frâiele exploatațiilor și mai toți au întâmpinat aceleași probleme atunci când moștenitorii au încercat să acceseze fonduri FEADR. S-ar putea spune „tipic românesc”, dacă această sintagmă de care nu mai scăpăm odată n-ar fi enervantă la culme.

Primul care a vorbit despre beneficiile accesării fondurilor pentru dezvoltare rurală a fost Petre Moraru, deținător a 150 ha teren și a unei microferme de vaci cu 32 capete (23 vaci cu lapte, iar restul tineret). Zootehnistul a spus că a fost mulțumit de cum s-a derulat programarea anterioară a PNDR (2007-2013), nu și de actuala perioadă 2014-2020.

„Nu putem primi cele 90 de procente pentru că firma are mai mult de cinci ani vechime. Băiatul are 28 de ani. Nu puteam face proiect în anul înființării pentru că se cerea istoric. Acum spun că vom merge pe 70 la sută finanțare nerambursabilă FEADR din cauză că firma are cinci ani și patru luni”, se plânge fermierul vâlcelean.

Producătorul agricol a mai spus că pe lângă situația apărută la accesarea banilor europeni destinați investițiilor în dezvoltare rurală, nici cu plățile directe nu s-a descurat mai bine. Subvenția pe teren n-a încasat-o în totalitate, iar plata pe animale nu o va primi deloc.

„Ne este drag de animale, dar cum să le mai țin? Litrul de lapte este cumpărat cu 0,70 lei, subvenția n-o primim, grâul 0,55 bani. Seceta ne-a afectat. Ne așteptam să fie în primăvară o producție mai mare, dar seceta din ultimele două luni ne-a afectat rău tare”, a mărturisit cu amărăciune în glas vâlceleanul. „N-am primit subvenția în totalitate, nici la ora actuală. La vaci, am câteva zile de când am fost anunțat că nu primesc subvenție absolut deloc, motivația fiind că am înființat exploatația după 2013. Mi s-a primit toată documentația și așteptam un răspuns pozitiv încă din primăvară. Până la urmă n-am primit subvenția în integralitatea ei nici acum. La fiecare patru ani, când se schimbă legislatura și legislația internă, noi, fermierii, suntem primii care avem de suferit”.

de site 3„Mentorul” Moldoveanu duce dorul programului „Fermierul”

SAPARD-ul românesc, vestitul program „Fermierul”, a adus numai beneficii vâlcelenilor, a spus Constantin Moldoveanu cu nostalgie-n glas. Nostalgie pentru că actuala perioadă de programare este una a birocrației, mai spune fermierul pensionar, una care nu acordă nicio șansă tânărului producător agricol. Mai mult, el nu crede în mult trâmbițata simplificare a procedurilor, anunțată de șeful MADR, Achim Irimescu.

„Problema este că nu s-a scăpat la accesarea fondurilor europene de documentația stufoasă; prea multe hârtii. Eu, ca persoană, în 2006, am accesat un fond care se numea atunci „Fermierul”. A fost o lansare pentru noi. În comuna Vîlcelele, dacă nu greșesc, au fost vreo 11 proiecte. Pentru noi a fost o gură de aer puternică. Apoi, a birocrația s-a instaurat pe la agenția de plăți. (...) Nu cred că la noi în țară se va ajunge vreodată la simplificare pentru că toți caută să aducă ceva care să îngreuneze procesul de accesare a fondurilor europene”, a precizat Constantin „Mentorul” Moldoveanu. „Băiatul meu a preluat frâiele exploatației din mâinile mele. El se ocupă mai departe de agricultură. Cum să i se dea un impuls tânărului care vine de 20 de ori la Direcția Agricolă Județeană, să i se spună că-i mai trebuie o virgulă pe proiect. Amândoi copiii mei lucrează în agricultură (băiat și fată), au societăți, au făcut programe, să vedem acum ce chichițe le vor mai găsi. Ce a depins de ei, au făcut”.

Buba doritorului de fonduri FEADR: „eligibil, dar nefinanțabil”

Celălalt „învățăcel” al echipei, Nicolae Tănase, fermier care lucrează 220 ha, s-a plâns și el de experiența neplăcută a interacțiunii cu birocrația accesării fondurilor pentru dezvoltare rurală din actuala perioadă de programare și deplânge ușurința cu care obținea finanțare în perioada SAPARD.

Chiar dacă pentru Tănase agricultura este o loterie, nu se dă bătut. Băiatul său va mai încerca o dată cu un proiect depus la AFIR, în condițiile în care de trei ori a fost catalogat „eligibil, dar nefinanțabil”.

„Eu am doi copii. Fata a terminat acum doi ani facultatea, iar băiatul a definitivat studiile superioare în acest an (el muncește de la 13 ani pe tractor). Am încercat să discut cu el și să preia afacerea. Acum un an i-am predat ștafeta. Eu stau pe lângă el și îl ajut. Am accesat Programul SAPARD în 2006, accesibil și binevenit pentru noi în perioada respectivă, o adevărată gură de aer. De atunci, am încercat să depun trei proiecte. Toate eligibile, dar nefinanțabile. Din această cauză am fost nevoit să apelez la bănci, să pot lua împrumuturi. Am apelat la credite de peste 400.000 de euro până în prezent. Dacă acești bani pe care i-am investit în utilaje până acum, i-aș fi accesat ca fonduri europene de dezvoltare rurală, altfel stătea treaba. Fondurile FEADR sunt foarte greu de accesat. Băiatul încearcă acum cu un proiect, a ajuns până la 58 de puncte. Sper ca anul acesta să reușesc să fac un alt proiect. Agricultura este o loterie. Dacă statul nu va încerca să ajute agricultura, nu știu cât va rezista. În agricultură sunt foarte multe lucruri la care nu ne așteptăm; semănăm, dar nu știm ce iese”, a afirmat fermierul

Pentru că are încredere că tinerii reprezintă viitorul agriculturii, el îl roagă pe ministrul de resort, Achim Irimescu, să găsească pentru ei o soluție de creare a fermelor mici, de 100 ha, o soluție dedicată celor care vor să muncească în agricultura din România.

„Deocamdată sunt tineri care vor să muncească, dar n-au loc în acest sistem. Dacă noi nu-i protejăm pe tineri și ministerul Agriculturii nu vine cu un un program dedicat pentru ei, atunci aceștia vor fi nevoiți să plece. Ai mei își doreau să plece în străinătate. Le-am spus că ar fi bine să găsim o soluție, să trăim aici, să muncim și să cheltuim bani împreună, să rămânem aici, iar în străinătate să mergem în vizită. Copiii mei au înțeles, vor să muncească, dar după cum văd eu situația, e grea. Noi trecem, copiii vin, dar dacă nu găsesc soluții să trăiască mai bine, ei vor pleca”, a mai spus Nicolae Tănase.

Nu în ultimul rând, el îl mai roagă pe Irimescu să susțină finanțarea sistemelor de irigații. Referindu-se la volumele mari de apă dulce din Dunăre care se varsă în Marea Neagră, producătorul agricol vede asta ca pe o pierdere. Similar cu campania de subscripție publică „Dați un leu pentru Ateneu”, Tănase consideră că sistemul de irigații ar fi refăcut dacă populația s-a implica într-un soi de parteneriat public-privat.

„Sperăm să găsească o soluție pentru sistemul de irigații. Apă avem suficientă. Dunărea este atât de mare, se varsă în Marea Neagră și se pierde o așa mare cantitate de apă dulce. Eu zic că dacă s-ar strânge câte-un leu de la fiecare cetățean al României, s-ar putea face ceva pentru irigații. Cred, după mintea mea, că nu se vrea să se facă irigații. Noi, anul acesta, dacă aveam sistem de irigații pe comuna Vîlcelele, aveam producții de până la 12 tone la porumb. Cum n-am avut sistem de irigații, s-a dus la 5 tone la hectar. Să investești circa 2.500 de lei la hectar și să scoți doar cinci tone de porumb boabe la hectar, să-l comercializezi cu 0,55 lei kilogramul și să plătești și arenda, întrebarea este către ministrul Agriculturii – ce ne mai rămâne și nouă, măcar să dăm copiilor? Dânsul să găsească o soluție pentru cei care vor să facă agricultură în România”, a conchis el.

de site 1Vasile Iliuță, CJ Călărași: „Este nevoie de un proiect pe care România să-l preia”

Inițiatorul proiectului „Zilele Fermierului Călărășean” și „Zilei Comunei Vîlcelele” pe vremea când era primar, fermier și el, dar și actual președinte al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, a tras un semnal de alarmă și a spus că dispar micile ferme create prin Programul SAPARD, din cauza lipsei competitivității. Soluția șefului CJ Călărași  - un proiect de țară.

„Avem un alt nivel de accesare a fondurilor europene și o altă prioritate pe care județul Călărași o are. Această prioritate este că am accesat programul SAPARD, am construit fermele mici, de 10-50 vaci. A venit apoi PNDR 2007-2013, am luat fonduri de două milioane, am făcut ferme de 1.000 de vaci. Acum avem o problemă: exploatațiile mici sunt deființate pentru că nu mai pot să rămână într-o competiție în care prețul produselor dispărând cota de lapte și nemaiavând siguranța prețurilor, ele dispar. De aceea, este nevoie de un alt proiect, unul pe care România trebuie să-l preia”, a afirmat fostul edil al comunei Vîlcelele.

Iliuță crede că acest proiect de țară s-ar putea concretiza printr-o lege de susținere a reîntineririi satelor prin susținerea eficientă și concretă a cooperației.

„Astăzi e nevoie să întărim satul românesc pentru că nu vom avea valoare adăugată acolo, iar tinerii nu vor mai rămânea acolo. Problema pe care o ridic – viitorul satului românesc – este, dacă aș face o predicție, în 10 de ani de zile, ori dispar bătrânii și nu vom mai avea cu ce să-i înlocuim, ori dispare satul românesc. Dacă nu venim cu o lege care să încurajeze revenirea tinerilor care au plecat din satul românesc pentru a le da niște legi prin care să-și asigure existența cu demnitate și cu un câștig predictibil, nu avem nicio șansă să reușim în viitor. Cred că soluția este ca pe lângă susținerea europeană a integrării tinerilor fermieri, să venim cu marfa cooperativelor agricole la raft prin susținerea fiscală și un sprijin mai mare către cei care vor să facă ferme noi”, este de părere fermierul.

de site 2Ionel Tatu, primar Vîlcelele: „Avem maximum 20 de oameni pe lista de ajutor social”

Bucuros că a reușit să ducă mai departe moștenirea lăsată de Iliuță, după cinci ani de pauză de la ediția a IX-a a „Zilei Fermierului Călărășean”, actualul edil a declarat că se mândrește cu o rată a șomajului de doar unu la sută, că a reușit să asfalteze în timp șoseaua principală înaintea evenimentului, banii utilizați provenind chiar din fonduri FEADR. Mai mult, el spune că susține tinerii prin oferirea de consultanță specializată pentru proiecte depuse pe fonduri europene. Secretul – un specialist din cadrul Primăriei.

El acuză AFIR că este căpușată de firme de consultanță „de casă” care știu doar să încaseze comisioane.

„Localitatea Vîlcele este compusă în proporție de 90% din fermieri. Avem și producători agricoli tineri, care au accesat fonduri europene. Mă bucur, i-am sprijinit, îi ajutăm în continuare. Avem și fermieri mai mari. Aici pot da exemplul chiar pe domnul președinte al CJ, Vasile Iliuță, care este unul dintre cei mai mari fermieri ai comunei, care ne asigură poate 80% din bugetul comunei, firmele domnului președinte”.

„Este o bucurie pentru mine să văd că fermierii au creat, au locuri de muncă. Marea majoritate a cetățenilor din comună lucrează la aceste ferme agricole. Exploatațiile se întind pe o suprafață de 4.500 ha, cât deține comuna Vîlcele în proprietate. Vorbim de ferme mai mici, ferme mai mari, dar una peste alta, cetățenii din comună au unde să muncească. Își câștigă existența prin salarii decente. În cazul localității Vîlcelele, nu ne-am confruntat cu o cerere mare de locuri de muncă. Avem maximum 20 de oameni pe lista de ajutor social, ceea ce pentru mine înseamnă puțin la o populație de 2.000 de locuitori, adică aproximativ unu la sută.

„Eu, în general, am încercat să-i chem pe tineri la Primărie, să le asigur consultanță. Am încadrul Primăriei un specialist care se ocupă de proiecte europene, de accesare. Încerc să-i ajut, să-i sprijin, chiar să merg cu ei până acolo unde este finalul, să merg până la AFIR, până la Ministerul Fondurilor Europene, Direcțiile Agricole, numai să pot să-i ajut, astfel încât tinerii să se dezvolte în această comună.

„La acest moment, comuna Vîlcelele avem proiecte începute, avem proiecte de asfaltare pe PNDR. Chiar săptămâna aceasta, cu ajutorul constructorului am terminat asfaltarea celor 4,5 kilometri de drum comunal. Chiar eu am accesat un proiect PNDR în martie 2016, la AFIR, pentru 8,5 kilometri de drum comunal, asfaltare. În cazul meu, cu 59 de puncte am fost eligibil, dar fără finanțare; la 60 de minute au dispărut fondurile. Chiar doream să întreb ce voi face mai departe cu acest proiect. La AFIR apare o situație în care dispar fondurile foarte repede. Mi se pare că acolo, cine lucrează cu firmele de consultanță „de casă” ale AFIR, aceia accesează fondurile. Chiar dacă plătim alte firme de consultanță, ne trezim că rămânem cu banii dați proiectantului, consultantului, dar noi rămânem fără finanțare europeană”, a conchis el.

Comuna Vîlcelele este compusă din satele Vîlcelele și Floroaica. Situată în partea de nord-est a județului Călărași, la o distanță de 29 km nord-vest de municipiul Călărași, la 35 km față de fluviul Dunărea și la 90 km față de București, comuna este străbătută de șoseaua județeană de la nord-vest spre sud, care traverseaza ambele sate, se îndreaptă spre comuna Cuza-Voda și face legătura cu șoseaua națională București-Constanța. Localitatea ocupă o suprafață de 1.627 kilometri pătrați - vatra satului și 4.560 ha teren arabil. Are o populație de 2.081 locuitori, de naționalitate română, din care 1.384 în satul Vîlcelele și 697 in satul Floroaica.

Economia, ca a tuturor satelor din Bărăgan, este dominată de sectorul agricol, inițiativa privată fiind cea care a reușit să reechilibreze declinul înregistrat după Revoluția din 1989, când atât sectorul de stat, reprezentat de IAS Floroaica, cât și sectorul cooperatist, reprezentat de CAP Vîlcelele, au intrat într-un proces de dezorganizare. Astfel, în prezent, peste 400 persoane lucrează ca salariați în sectorul agricol privat, iar un număr de peste 150 au propriile lor exploatații  agricole familiale.

Publicat în Din fermă-n fermă!

Publicitate

revista fermierului 300x250

DLG ET 2021 rum 336x280px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista