Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova, a fost recunoscut ca fiind una dintre cele o mie de personalități importante din mediul de afaceri în ediția 2024 a publicației anuale Who’s Who in Business, lansată de Ziarul Financiar și care evidențiază persoanele care modelează peisajul economic al țării, mobilizând inovația, creșterea și evoluția pieței.

Ediția din acest an reflectă progresul dinamic al economiei românești din ultimele două decenii și subliniază contribuțiile vizionarilor ale căror decizii influențează piețele locale și internaționale, devenind o resursă esențială pentru înțelegerea tendințelor și forțelor care modelează viitorul.

„Această recunoaștere demonstrează dedicarea colectivă și munca asiduă a întregii echipe Corteva din România și Republica Moldova, precum și angajamentul nostru față de misiunea de a îmbunătăți viețile celor care produc și ale celor care consumă, asigurând progresul generațiilor viitoare. La Corteva ne străduim să sprijinim fermierii cu soluții avansate, bazate pe știință, care sporesc productivitatea și, în același timp, protejează mediul pentru generațiile viitoare. Această onoare ne întărește angajamentul de a susține sectorul agricol cu tehnologii de ultimă generație, practici sustenabile și o concentrare fermă pe crearea de valoare pentru toți partenerii noștri”, a declarat Jean Ionescu.

Cu o carieră impresionantă de peste 28 de ani în sectorul agricol, Jean Ionescu aduce cunoștințe și expertiză vastă în rolul său de lider. Și-a început cariera la Stațiunea de Cercetare Agricolă Șimnic, iar după patru ani de activitate comercială în domeniul protecției plantelor s-a alăturat companiei DuPont Pioneer, companie de patrimoniu a Corteva, în 2002, inițial ca manager regional de vânzări, avansând treptat până la poziția de manager național de vânzări. În 2015, a fost numit Lider de Țară pentru România și Moldova la DuPont Pioneer, păstrând această funcție și la nou formata Corteva Agriscience, în 2019.

Sub conducerea dinamică a lui Jean Ionescu, Corteva România are un impact semnificativ în peisajul agricol al țării. Conform datelor raportului Kynetec pentru 2024, Corteva a devenit lider de piață în domeniul semințelor, ocupând în același timp o poziție solidă pe locul al doilea în produse de protecție a culturilor, bazate pe suprafața tratată superdezvoltată (SDV), consolidându-și rolul de partener de încredere în inovația agricolă și productivitatea fermierilor din întreaga țară.

CITEȘTE ȘI: Soluții la provocările viitorului, de la cercetare

Soluțiile digitale atrag tinerii în agricultură

Fungicid cu un nou mod de acțiune pentru combaterea septoriozei lansat pe piața din România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia Europeană (CE) a aprobat înscrierea produsului „Scrumbie de Dunăre afumată” în registrul produselor care beneficiază de Indicaţie Geografică Protejată (IGP).

„România are, începând cu 3 decembrie, un nou nume pe lista produselor recunoscute oficial, la nivel european. Scrumbia de Dunăre afumată a primit aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu indicaţie geografică protejată (IGP)”, informează Reprezentanţa Comisiei Europene în România printr-un comunicat de presă remis la redacție.

Scrumbia de Dunăre este un peşte sălbatic care migrează din Marea Neagră în Dunăre. Specia nu poate fi crescută în acvacultură şi este capturată numai în cursul migraţiei pe Dunăre. Are 250-400 de grame şi între 25-30 de centimetri şi este recunoscut drept cel mai bogat peşte în grăsimi, din lume, raportat la talia sa.

Scrumbia este pregătită sub formă întreagă, după curăţare, sărată şi afumată la rece după o metodă veche, din aria geografică definită. Peştii afumaţi sunt de culoare aurie, metalizată, datorată procesului de afumare.

Pentru localnicii din Delta Dunării, pescuitul este principala şi cea mai veche îndeletnicire. Prin urmare, această activitate este bine înrădăcinată în cultura locuitorilor din Delta Dunării, făcând totodată parte, ca trăsătură, din memoria numeroşilor turişti din lumea întreagă care vizitează localităţile din Delta Dunării.

România avea patru produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care trei Indicaţii Geografice Protejate (IGP): Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu şi Novac afumat din Ţara Bârsei. Produsul Telemea de Ibăneşti este înregistrat pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată (DOP).

La Comisia Europeană se mai află depuse documentaţiile pentru alte trei produse, în vederea dobândirii protecţiei europene Indicaţie Geografică Protejată: Cârnaţii de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni şi Telemea de Sibiu.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivelul României au fost identificate 300 de produse care se pot încadra pe sistemele de calitate naţionale şi europene, iar 100 dintre acestea pot accesa sistemele de calitate europene.

Aproximativ 20 de produse au fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european, respectiv Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.

Ca urmare a celor 20 de întâlniri de lucru organizate în perioada martie-mai 2017 de către direcțiile agricole și solicitate de conducerea MADR, ținând cont de obiectivul fixat prin programul de guvernare referitor la înregistrarea unui număr de 14 produse cu indicație geografică până în anul 2020, au fost identificate o serie de alimente cu potențial de înregistrare pe schemele de calitate europene și naționale.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție de Ministerul Agriculturii, lista cuprinde Telemeaua de Vaideeni, Telemeaua de Sibiu, Brânza de burduf de Bran, Gemul de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată tulceană cu icre de știucă, Virșli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei etc.

Concret, în județele Tulcea, Galați, Brăila, Brașov, Vâlcea, Hunedoara, Cluj, Sibiu, Arad, Mureș, Neamț, Suceava, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj, Bihor, Satu Mare, Botoșani, Iași și Bacău au avut loc prezentări ale legislației europene și naționale care reglementează modul de obținere a recunoașterii la nivel european al unor produse cu caracteristici speciale, cu tradiție de producere și cu o calitate superioară.

La aceste întâlniri au participat, în medie, un număr de 50 de persoane din diferite sectoare de activitate, în principal mici fermieri, producători agricoli, procesatori din domeniul agroalimentar, reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală – GAL,  reprezentanți ai fundațiilor și asociațiilor din domeniu.

De asemenea, au fost prezenți președinții Consiliilor Județene, prefecți, primari, directori ai instituțiilor publice deconcentrate (APIA, AFIR, ANSVSA, ANPC), factori de decizie locali care pot determina evoluții pozitive în dezvoltarea segmentului de produse cu indicație geografică.

„Reamintim că în prezent România are înregistrate ca indicații geografice patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Țara Bârsei (IGP), Telemea de Ibănești (DOP). Alte trei produse se află în analiză la Bruxelles, respectiv Cârnați de Pleșcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) și Cașcaval de Săveni (IGP).

Tot ca indicații geografice protejate sunt înregistrate și se află într-un proces de verificare un număr de nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Țuica de Argeș, Țuica Zetea de Medieșu Aurit”, a anunțat MADR prin comunicatul de presă.