Joi, 10 mai 2018, preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montană.

În cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, K.W.I. precizează că propunerea de act normativ instituie o schemă de ajutor de stat, în valoare de 60 de milioane euro echivalent în lei, asigurată din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), care are ca obiect facilitarea accesului la finanţare în vederea realizării de investiţii pentru înfiinţarea acestor centre. Cu alte cuvinte, proiectul de lege ar crea probleme.

„Analizând dispoziţiile acestei legi, considerăm că acestea sunt de natură să creeze unele probleme în ceea ce priveşte claritatea şi predictibilitatea normelor şi să afecteze obligaţiile ce-i revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, motiv pentru care se impune reexaminarea de către Parlament”, afirmă Iohannis.

Acesta a adăugat că, în anumite condiţii, legea instituie posibilitatea pentru tinerii fermieri sau pentru producătorii care s-au instalat în cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în program să beneficieze de o majorare a sprijinului acordat prin acest program.

Astfel, explică K.W. Iohannis, sintagma „s-au instalat în cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în program” este lipsită de precizie, nefiind clar care este momentul la care această condiţie se raportează.

„Nu se poate deduce cu uşurinţă dacă măsura vizează fermierii care s-au instalat în ultimii cinci ani sau cei care trebuiau să îşi demareze activitatea cu cel puţin cinci ani înainte. De asemenea, considerăm că expresia «s-au instalat» este neclară, putând da naştere mai multor interpretări, acesta fiind improprie utilizării într-un text legislativ”, afirmă preşedintele Iohannis.

El indică şi că schema de ajutor de stat prevăzută prin această lege se notifică Comisiei Europene (CE), dar că legea stipulează şi că în situaţia în care decizia CE conţine prevederi noi sau diferite faţă de schema notificată, prevederile schemei de ajutor de stat se completează şi/sau se modifică în mod corespunzător.

„Întrucât legea instituie o schemă de ajutor de stat, pentru respectarea art. 148 alin. (2) din Constituţie, este necesar ca această prevedere să fie compatibilă cu legislaţia Uniunii Europene în domeniu, mai precis să respecte prevederile art. 107 alin. (3) şi art. 108 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE)”, spune şeful statului.

K.W.I. mai subliniază că orice proiect de acordare a unui ajutor nou se notifică în timp util Comisiei de către statul membru în cauză, iar ajutorul de stat nu poate fi acordat decât în cazul în care Comisia a adoptat sau se consideră că a adoptat o decizie de autorizare a acestuia.

Şeful statului menţionează că prevederile art. 108 din TFUE au fost preluate în legislaţia naţională de Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, care la art. 3 alin. (1) şi (2) dispune că orice intenţie de instituire a unei măsuri de ajutor de stat nou se notifică Comisiei Europene, iar ajutorul de stat nou, supus obligaţiei de notificare, poate fi adoptat şi acordat numai după autorizarea acestuia de către Comisia Europeană sau după ce acesta este considerat a fi fost autorizat în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999.

„Considerăm că adoptarea Legii privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montană se poate face numai ulterior primirii deciziei Comisiei Europene, în caz contrar existând riscul ca ajutorul de stat să fie acordat cu încălcarea legislaţiei cadru interne din domeniu, precum şi a normelor europene în materie”, afirmă preşedintele Iohannis.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană, își încheie expunerea șeful statului.

Președintele țării pare să blocheze inițiativele legislative ale actualei guvernări, semnale de alarmă fiind trase de aproape toate organizațiile de fermieri din România.

Nu mai devreme de luni, 7 mai 2018, Klaus Werner Iohannis trimitea Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, precum și o alta similară asupra Legii privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol, anunță biroul de presă al președinției.

Ambele sesizări au conținuturi identice, iar șeful statului motivează demersul prin faptul că cele două proiecte încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 135, precum și pe cele ale art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

ACEBOP, APCPR, UCPR și AFR, precum și alte organizații au tras semnale de alarmă cu privire la acest blocaj.

La cererea președintelui României, Klaus Werner Iohannis, plenul Camerei Deputaților reunit la data de 5 februarie 2018 a admis retrimiterea către comisiile de specialitate, în vederea reexaminării și pentru rapoarte suplimentare, a propunerii de lege pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele româneşti (PL-x 178/2017/13.11.2017) - lege ordinară, anunțau serviciile de comunicare ale Camerei Deputaților.

Președintele Iohannis își motiva decizia de retrimitere către comisiile de specialitate încă din 15 iunie 2017. În cererea de reexaminare cu numărul CA 582/15.06.2017, șeful statului motiva decizia retrimiterii către Parlament ca urmare a faptului că în PL-x 178/2017 „nu se prevede un termen pentru intrare a PL-x 178/2017 în vigoare”, că „ajutorul de stat, deşi notificat, nu a fost autorizat de către Comisia Europeană şi nici nu poate fi considerat a fi fost autorizat”, respectiv că „legea a fost adoptată cu ignorarea normelor europene în materie, ceea ce înseamnă că ea va produce efecte juridice anterior momentului primirii deciziei Comisiei Europene”.

Într-un raport comun asupra Legii pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele româneşti din 12 decembrie 2017, în conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice primeau spre dezbatere în fond cu Legea pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele româneşti, ca urmare a cererii de reexaminare formulată de preşedintele României.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a admis cererea de reexaminare şi a adoptat legea în ședința din 7 noiembrie 2017. În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi-au desfăşurat lucrările în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat Legea în şedinţa din 28 noiembrie 2017, iar cei ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, în ziua de 12 decembrie 2017.

La lucrările Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost prezenţi 23 de deputaţi din numărul total de 25 de membri, iar la lucrările Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi-au înregistrat prezenţa 24 de deputaţi, din totalul de 25 de membri.

La dezbaterile celor două comisii au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanți ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În urma examinării cererii de reexaminare şi a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii, au hotărât, cu majoritate de voturi, admiterea cererii de reexaminare a preşedintelui României şi adoptarea legii în forma prezentată de Senat.