Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) face un apel ferm către autorități: să renunțe la retorica de confruntare, să angajeze urgent specialiști cu experiență reală la un asemenea nivel și să adopte politici construite împreună cu mediul de afaceri romanesc, nu impotriva lui. Numai astfel va putea fi combătută eficient evaziunea fiscală, fără a sacrifica încrederea și parteneriatul dintre clienți și operatorii din ospitalitate.

În contextul în care a mărit TVA pentru HoReCa cu trei procente, făcând practic mai scumpă mâncarea cetățenilor și lăsând antreprenorii să încaseze ura propriilor concetățeni, ANAF a lansat recent o campanie prin care promite clienților masa gratuită în cazul în care nu primesc bon fiscal.

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității (FPIOR), reprezentată de peste o mie de companii românești și 26.000 de angajați, nu a văzut în ultimii 15 ani vânzare fără bon fiscal și consideră această abordare o măsură superficială, care tratează întreaga Românie ca și cum s-ar fi întors 20 de ani în timp, care nu rezolvă problemele reale și care pune o presiune nejustificată asupra mediului de afaceri, în timp ce jignește, efectiv, populația.

„Susținem respectarea legii și aplicarea regulilor fiscale. Dar transformarea clienților în „inspectori” și tratarea antreprenorilor ca „suspecți permanenți” nu reprezintă o soluție. Este o atitudine punitivă, ce poate crea neîncredere și ostilitate acolo unde ar trebui să existe respect și colaborare”, subliniază Cătălin Mahu, vicepreședinte FPIOR.

Din partea antreprenorilor, FPIOR va înainta guvernului o serie de măsuri reale care pot salva situația bugetului.

„Amintim că România este o țară educată, nu una bananieră, cum îi plăcea presei să spună acum 20 de ani. Observăm cu stupoare că au adus pe ordinea de zi o non-problemă, o problemă demult rezolvată, ca și cum cetățenii noștri acum ar fi aflat că trebuie să primească bon fiscal. Nu înțeleg exact ce ascunde această nouă găselniță, dacă este vorba despre lipsa de informare la nivel decizional sau dacă intenția este de a jigni populația și de ne întoarce unii împotriva altora, dar îmi permit să spun că este pueril, iresponsabil și…întârziat 15-20 de ani acest proiect”, afirmă Călin Cozma, președinte executiv FPIOR.

Soluția este conlucrarea, nu confruntarea

Industria ospitalității traversează o perioadă extrem de dificilă: lipsa de forță de muncă, costuri în creștere exponențială și instabilitate economică. În loc să caute soluții reale și să ofere sprijin unui sector vital pentru economia națională și pentru imaginea României, autoritățile aleg să transmită mesaje care stigmatizează operatorii.

„Nu putem accepta ca HoReCa să fie pusă la zid prin campanii ce seamănă neîncredere între clienți și antreprenori. Respectarea regulilor fiscale este obligatorie, dar aceasta trebuie să fie însoțită de educație, sprijin și consultare, nu de măsuri populiste care compromit încrederea publicului. Soluțiile adevărate se găsesc doar prin colaborare loială între stat, industrie și consumatori”, precizează Corina Macri, vicepreședinte FPIOR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 17 februarie 2022 s-a desfășurat a șasea ediție a Concursului Național Vin Bag-in-Box, eveniment organizat de compania Azoc-Star - partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța. De punctat că, sistemul Bag-in-Box (BIB) oferă produselor alimentare o creștere a duratei de consum de până la câteva săptămâni de la deschidere.

La ediția din acest an au fost înscrise în concursul de vin ambalat la Bag-in-Box 165 de vinuri, dintre care albe 75, roze 41, roșii 49.

Juriul 1 a degustat toate cele 165 de vinuri, astfel stabilindu-se câștigătorii trofeelor „Cel mai bun vin Bag-in-Box 2022”. Primele vinuri primesc trofee cu aur. Juriul 1 a fost compus din oenologi, membri ADAR, profesori universitari, somelieri, bloggeri, vloggeri, jurnaliști și comercianți de vin. Juriul a avut patru comisii, cu următorii președinți: Comisia 1: Cătălin Păduraru; Comisia 2: Arina Antoce; Comisia 3: Marian Timofti; Comisia 4: Sergiu Nedelea. Cei patru președinți de comisii, împreună cu președintele concursului – Cătălin Costiniuc - au evaluat împreună toate vinurile câștigătoare pe fiecare comisie și astfel au decis câștigătorii trofeelor „Vinul președintelui”, care înseamnă medalii de aur pentru un vin alb, un vin roze și unul roșu.

După-amiaza s-a întrunit Juriul 2, format din comercianți, iubitori și pasionați de vin. Juriul 2 a degustat vinurile câștigătoare a distincției „Cel mai bun vin Bag-in-Box 2022”. Această evaluare a condus la câștigătorii trofeelor „Cel mai popular vin Bag-in-Box 2022” (un vin alb, un vin roze și un vin roșu). Aceste trofee sunt cu aur.

Președintele concursului, Cătălin Costiniuc va selecta minimum zece vinuri câștigătoare, care vor fi înscrise la Concours International Wine In Box (Franța, Toulouse, 29 martie 2022). Totodată, va selecta peste 20 vinuri câștigătoare, pe care le va înscrie la VINARIUM – IWCB (București, 26-29 mai 2022), iar „Vinurile președintelui” vor fi calificate la Concours International Wine In Box (Franța, Toulouse, 29 martie 2022) și la VINARIUM – IWCB (București, 26-29 mai 2022), dacă vor întruni condițiile organizatorilor. Cătălin Păduraru, CEO VINARIUM – IWCB, va selecta trei vinuri, despre care va face o recenzie în Ziarul Financiar, la rubrica «Ce vinuri bem în acest week-end».

Concursul a avut loc în Bucureşti, la restaurantul La Mama – Muzeul Național al Țăranului Român.

Vinurile medaliate primesc distincții autoadezive care se pot aplica pe exteriorul cutiilor, pentru evidențierea lor. „Această metodă validează vinurile declarate câștigătoare în cadrul concursului și ajută comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară ambalat în Bag-in-Box. Obiectivul principal al concursului este acela de a sprijini consumatorii de vin ambalat la Bag-in-Box atunci când doresc să aleagă un vin certificat în mod obiectiv de specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți, din România, precum și de promovare pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în Bag-in-Box”, precizează Cătălin Costiniuc.

Potrivit reprezentantului Smurfit Kappa Bag-in-Box, creșterea consumului de vin ambalat la Bag-in-Box este constantă și semnificativă, în special în ultimii doi ani, când restaurantele nu au funcționat la capacitatea maximă. „De când organizăm acest concurs, din 2017, apreciem îmbunătățirea continuă a calității vinului astfel ambalat”, arată Cătălin Costiniuc, președintele concursului.

Concursul Național Vin Bag-in-Box beneficiază de sprijinul companiei franceze Smurfit Kappa Bag-in-Box, a filialei italiene Smurfit Kappa Bag-in-Box Vitop și este organizat după modelul celui mai mare concurs de vinuri de profil din lume – Concours International Wine In Box din Franța.

Divizia Smurfit Kappa Bag-in-Box deține nouă fabrici în toată lumea, este liderul european pentru soluții Bag-in-Box, iar robinetul său Vitop este numărul unu mondial pentru pungile Bag-in-Box. Ambalajul Bag-in-Box este ideal nu doar pentru vin, ci pentru toate produsele lichide sau semi-lichide, existând capacități de la 1,5 litri până la 1.000 litri.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ca urmare a unei cereri crescânde de organizare a unor unităţi de alimentaţie publică de tip familial, unele capabile să ofere doritorilor produse şi preparate alimentare specifice zonelor geografice ale României, în condiţiile respectării unor norme şi condiţii de igienă, astfel încât alimentele să fie sigure şi sănătatea consumatorilor să nu aibă de suferit, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) va desfăşura, în perioada 25 octombrie – 30 noiembrie 2017, o campanie de informare la nivel naţional privind Punctele Gastronomice Locale (PGL).

Potrivit ANSVSA, campania în cauză are un dublu scop, aceea de a aduce la cunoştinţă publicului larg detalii despre aceste unităţi de alimentaţie publică de tip familial, precum şi de a oferi celor interesaţi argumente pentru a deveni proprietarii unui Punct Gastronomic Local.

În vederea punerii în practică a acestui proiect, o primă etapă constând în identificarea şi informarea potenţialilor aplicanţi, a fost demarată la sfârşitul lunii august a acestui an şi se va încheia pe data de 31 decembrie.

Ulterior, după finalizarea procesului de evaluare şi înregistrare a acestora (conform prevederilor Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr.111/2008), Punctele Gastronomice Locale să înceapă să funcţioneze de la începutul anului viitor.

Campania de informare va fi coordonată de către Direcţia Generală Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din cadrul ANSVSA şi se va realiza prin intermediul unor echipe formate din medici veterinari oficiali din cadrul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene, ai Circumscripţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi medici veterinari oficiali, responsabili de zonă.

Echipele respective vor organiza întâlniri, în care cei interesaţi vor fi informaţi asupra cadrului tehnic aplicabil, a normelor şi condiţiilor de igienă care trebuie respectate, dar vor şi răspunde întrebărilor invitaţilor.

Materialele informative ale campaniei vor fi înmânate participanţilor la întâlnirile organizate de către DSVSA judeţene şi vor fi distribuite şi cu sprijinul administraţiei locale, astfel încât informaţia să poată fi propagată cât mai extins.

Aceleaşi materiale informative vor fi postate şi pe site-ul ANSVSA într-un modul special dedicat acestei campanii, intitulat: „Campanie de informare – Puncte Gastronomice Locale”, pentru a putea fi consultate on-line de către cei interesaţi.

Meniul punctelor gastronomice este diferit de cel al restaurantelor

„Punctul gastronomic local va avea un meniu zilnic cu o gamă sortimentală restrânsă (cel mult două feluri de ciorbe sau supe, două feluri principale și eventual două feluri de desert), specific zonei în care îşi desfăşoară activitatea”, anunță agenția într-un comunicat de presă. „Va fi obligatoriu preparat şi oferit pentru consum în decursul aceleiaşi zile”.

Metodele de preparare ale meniului vor fi pe cât posibil tradiţionale, respectându-se condiţiile de igienă în momentul preparării.

Menţionăm că, cei care doresc să înfiinţeze aceste puncte gastronomice locale trebuie să se constituie într-o formă de organizare juridică, de tipul: Asociaţie Familială, Persoană Fizică Autorizată sau Societate Comercială.

Prima condiţie, având în vedere aceste tipuri de activităţi depăşesc cadrul consumului privat, este necesitatea obţinerii documentului de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, în conformitate cu Ordinul ANSVSA nr.111/2008.

Cererea tip poate fi accesată şi de pe site-ul http:/www.ansvsa.ro/, secţiunea informaţii generale/înregistrare/autorizareunităţi/Model-de-cerere-pentru-înregistrare-vânzare-cu-amănuntul.doc. ( (http://www.ansvsa.ro/download/formulare_-_modele/formulare_cereri_operatori/Model-de-cerere-pentru-inregistrare-vanzare-cu-amanuntul.doc ) sau de la sediul DSVSA-urilor judeţene.

Dosarul depus pentru obţinerea înregistrării sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor trebuie să conţină şi: schiţa locului de producere a alimentelor; copie după certificatul constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului comerţului; copie după actul de identitate.

După această etapă, inspectorii din cadrul DSVSA judeţene vor efectua o vizită la locul de preparare al alimentelor, unde vor efectua evaluarea unităţii, dacă aceasta corespunde normelor generale pentru acest tip de activitate, stipulate în anexa II, Cap. III din Reg. CE.852/2004. În caz contrar se vor notifica proprietarului deficienţele constatate, precum şi termenele de remediere. (Vezi Reg.CE.852).

O altă condiţie, pe care trebuie să o îndeplinească un Punct Gastronomic Local, este aceea ca alimentele să fie preparate numai de către proprietar sau de către membrii familiei acestuia, iar starea de sănătate a acestora trebuie să fie verificată periodic.

Materiile prime din care se prepară alimentele trebuie să provină numai din unităţi autorizate/înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, punându-se accentul pe acele produse autohtone, specifice zonei în care punctul gastronomic îşi desfăşoară activitatea.

„Înfiinţarea Punctelor Gastronomice Locale va genera o dezvoltare pe orizontală a regiunii respective, prin crearea unor noi locuri de muncă, prin contribuţia locuitorilor din zonă la asigurarea, din producţia proprie, a materiilor prime necesare desfăşurării activităţii acestor Puncte şi, implicit, o dezvoltare a turismului la nivel naţional”, mai precizează reprezentanții ANSVSA în comunicatul de presă.