Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu s-a întâlnit joi, 2 decembrie 2021, la sediul MADR cu reprezentanții Romalimenta - Federația Patronatelor din Industria Alimentară și ai ROMPAN - Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase. Au fost discutate dificultățile cu care se confruntă industria de morărit, panificație şi produse făinoase din țara noastră în ultima perioadă.

Problemele au început de anul trecut când, din cauza pandemiei COVID-19, a restricțiilor de circulație, a întreruperilor multor activități, în special HoReCa, şi desfășurarea activității școlare online, producția şi vânzările din sectorul de morărit-panificație au înregistrat scăderi însemnate.

Având în vedere că prețurile la energia electrică, gazele naturale și combustibili au cunoscut creșteri semnificative care au impact asupra industriei de morărit, panificație şi produse făinoase, reprezentanții patronatelor au făcut câteva propuneri menite să atenueze șocul acestor scumpiri şi să permită populației accesul la produsele de panificație.

„Subvenția pentru tona de grâu procesată este una dintre măsurile pe termen scurt pe care vreau să le analizez împreună cu echipa din minister. Pornind de la capacitățile de stocare a grâului de care dispunem în acest moment, la nivel de țară, este deosebit de important ca în viitor producția de grâu să fie mutată în depozite. România produce grâu, suntem recunoscuți la nivelul întregii Uniuni Europene, noi trebuie să avem în vedere încurajarea procesării și chiar direcționarea acesteia către unitățile zootehnice. Să nu pierdem din vedere că industria de morărit și panificație în țara noastră este una performantă, însă este nevoie și de echipamente moderne pentru că retehnologizarea fabricilor trebuie să fie făcută periodic”, a spus Adrian Chesnoiu.

Reprezentanții patronatelor au propus să se aplice un regim de impozitare asemenea celui practicat în domeniul construcțiilor pentru salariații din sectorul morărit, panificație și produse făinoase, constituit ca un program pilot pentru lucrătorii din sectorul agricol, pescuit și industria alimentară.

„Trebuie să avem grijă de locurile de muncă în agricultură și industrie alimentară, să oferim salarii atractive lucrătorilor din acest sector, astfel încât să asigurăm venituri decente oamenilor, dar și stabilitate sectorului. Există deja un proiect de lege depus în Parlament, la care am lucrat împreună cu colegii mei parlamentari, prin care ne dorim să oferim facilități fiscale celor care angajează în agricultură, industrie alimentară, silvicultură și piscicultură, pe modelul celor aplicate în domeniul construcțiilor”, a completat ministrul Agriculturii.

Totodată, Adrian Chesnoiu ia în calcul să aibă o discuție la nivelul aparatului guvernamental pentru acordarea de credite garantate de către stat pentru subvenționarea dobânzii pentru achiziția de sisteme energetice (panouri solare, eoliene, turbine etc.), precum și introducerea unui program pentru asigurarea independenței energetice, cu sprijinul Autorității Naționale pentru Reglementare în Domeniul Energiei.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În ceea ce privește modalitatea de creștere a suinelor în România, potrivit lui Sorin Minea, președintele Romalimenta, autorităţile trebuie să se hotărască dacă țara noastră vrea să susțină marile exploatații, pentru a face comerţ intracomunitar, sau creșterea porcilor în gospodăriile individuale, „ca să-i mâncăm plini de veselie de Crăciun”.

„România trebuie să ia o decizie şi este treaba autorităţilor, dacă vrea să crească porci ca să facă comerţ intracomunitar, să folosească ceea ce rezultă din cultura mare, cereale pentru îmbogăţire în zootehnie şi pentru comerţ intracomunitar sau doreşte să creştem porci fiecare pe unde apucă, câţi apucă, ca să-i mâncăm plini de veselie de Crăciun. Eu nu sunt împotriva niciunei soluţii. Dacă se doreşte să mâncăm porci de Crăciun din bătătura oamenilor, nu am nimic împotrivă, dar să le spunem celor care au ferme mari să renunţe, pentru că şansele lor de revenire (n.r. - în urma apariţiei virusului pestei porcine africane) sunt sub zero”, a precizat Minea.

Potrivit datelor oficiale vehiculate de oficialul Romalimenta, 72 la sută din suinele crescute în gospodării în Uniunea Europeană sunt în România, deşi datele pe care le-a constatat în teren ridică acest procentaj la 90%.

„România, la ora actuală, este un caz paradoxal. Potrivit datelor oficiale, are 72% din porcii crescuţi în gospodării din întreaga Europă. Spun date oficiale, pentru că avem cam 1,1 milioane de porci în gospodăriile populaţiei, iar pe datele din teren sunt peste 3 milioane, deci creşte pe procent la 90%, iar o parte din aceşti porci, aşa-zişi de subzistenţă, sunt o afacere curată. Când avem 4 milioane şi ceva de porci în complexe şi tot 4 milioane în gospodării, ştim de ce spunem că piaţa neagră este la 50% din piaţa reală. E o chestie de aritmetică. Măsurile de biosecuritate, cu sute de porci pe coclauri, pe câmp, în pădure, pe unde apuci, sunt imposibil de realizat”, a punctat șeful Romalimenta.

Minea a precizat că industria alimentară era cel mai mare angajator din România, dar şi la nivel de comunitate europeană, însă în prezent nu mai poate fi, „pentru că nu mai are ce angaja”.

„Deficitul de personal în industria alimentară este în cel mai fericit caz de 30%, dar părerea mea este că am ajuns la aproape 50%. Nimeni nu vine la angajare, iar angajaţii sunt trecuţi de prima tinereţe cu mult, marea majoritate, şi de a doua tinereţe. În fiecare săptămână îmi vin asistaţii social care îmi cer să semnez o hârtie în care să spun că nu am locuri de muncă. Nu-mi vine niciun puşti, mai vin unii cu facultate, dar care au nişte vise... În rest, îmi vin pensionarii. Ce fac? Nu-i angajez? Am nevoie de ei”, a mărturisit administratorul Angst.

Cifrele par a fi îmbucurătoare

La această dată, pesta porcină africană (PPA) evoluează în 283 de localități din 18 județe, cu un număr de 1.084 de focare (dintre care 16 în exploatații comerciale) și 146 de cazuri la mistreți. În total, au fost eliminați 360.647 de porci afectați de boală.

Până la această data (08.11.2018) au fost despăgubiți 7.826 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 189.506.290 de lei.

Guvernul Dăncilă a adoptat vineri, 9 noiembrie 2018, o ordonanţă de urgenţă care modifică o serie de acte normative, printre care Codul Muncii - Legea nr. 53/2003, şi Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă. Modificările aduse Codului Muncii vizează crearea cadrului legal pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prin raportare la criteriile referitoare la nivelul studiilor şi al vechimii în muncă. Prin hotărâre de Guvern, se va putea stabili nivelul salariului minim diferenţiat pentru anumite categorii de salariaţi: pentru salariaţii care sunt încadraţi pe studii superioare, precum şi pentru cei care au o vechime în muncă peste un anumit nivel.

Salariul minim brut ar urma să crească de la 1.900 de lei pe lună la 2.080 de lei pe lună, iar pentru persoanele cu studii superioare şi pentru cele cu minimum 15 ani vechime, salariul minim brut creşte la 2.350 de lei pe lună.

OUG nr 48/2017 pentru modificarea și completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu nu contribuie cu nimic la asigurarea îndeplinirii de către România a obiectivelor politicii Uniunii Europene în materie de deşeuri şi politici de mediu, anunță Federația Națională Pro Agro, Romalimenta, Rofish, ANCMMR, Patromat și APDCR, printr-un document de poziție.

Entitățile semnatare își manifestă astfel îngrijorarea referitor la modul în care autoritățile statului implicate aleg să implementeze normele comunitare în România, în speță OUG nr 48/2017 pentru modificarea și completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

„Constatăm, contrar celor declarate în preambul, că actul normativ nu contribuie cu nimic la asigurarea îndeplinirii de către România a obiectivelor politicii Uniunii Europene în materie de deşeuri şi politici de mediu și nu conține nicio prevedere în sarcina operatorilor economici responsabili care să stimuleze îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare a deşeurilor statuate prin directivele UE!”, spun semnatarii documentului.

Potrivit comunicatului, prima urgență care apare în actul normativ, deși neargumentată în preambulul acestuia, ar fi dublarea sumelor pentru cheltuielile curente și de capital ale Administrației Fondului pentru mediu, de la 5% la 10% din venituri.

„Pe de-o parte Guvernul scade, până în anul 2019, presiunea asupra autorităților locale în ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, gestionarea unui serviciu de salubrizare care să atingă performanțele impuse prin legislația națională și comunitară, iar pe de altă parte menține taxarea producătorilor de produse ambalate pentru a asigura în viitorii ani venituri substanțiale la Fondul pentru mediu, fără ca acești bani să contribuie cu ceva la creșterea reciclării la nivel național”, se plâng organizațiile amintite.

În plus, asociațiile mărturisesc că producătorii nu au alternativă la plata taxei către Fondul pentru mediu deoarece peste 60% din deșeurile de ambalaje se regăsesc în deșeurile municipale și acestea vor ajunge, cel puțin până în 2019, la fel ca până acum, la groapa de gunoi.

„În timp ce autoritatea publică locală ar plăti eventual 5 bani pentru 1 kg de deșeuri de ambalaje pe care îl elimină prin depozitare, producătorii trebuie să plătească 2 lei pentru același kg de deșeuri de ambalaje care, din cauza modului defectuos în care administrația publică locală organizează serviciul de salubrizare, nu mai au cum să îl recicleze.

Dacă luăm în considerare și lipsa controalelor organelor competente pentru verificarea modului în care autoritățile locale au declarat și îndeplinit obiectivul de reducere a cantităților eliminate prin depozitare, prin această ordonanța de urgență s-au creat toate premisele ca și în următorii ani gradul de reciclare a deșeurilor municipale în Romania să nu depășească cele 7-10 procente declarate de autoritățile de mediu.

Cetățenii acestei țări trebuie să știe că, în final, penalitățile impuse, care sunt de neevitat pentru mediul de afaceri din industria alimentară și nu numai, se vor regăsi cel mai probabil în prețuri și vor anula în mare măsură creșterile salariale acordate sau care urmează să fie acordate”, se mai precizează în comunicat.

Federația Națională Pro Agro, Romalimenta, RoFish, ANCMMR, Patromat și APDCR consideră că OUG pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind fondul de mediu favorizează cu precădere acele autorități locale care nu percep tarife/taxe distincte de salubrizare de la cetățeni, din care cauză nu au fost în măsură să transfere în tarife taxa în limita indicatorilor de performanță impuși operatorilor de salubrizare și încurajează în fapt depozitarea deșeurilor amestecate la groapă, ceea ce va duce la situația în care gropile de gunoi se vor umple cu o viteză mult mai mare decât cea preconizată.

„În acest context, întrebăm inițiatorii și Guvernul ce se întâmplă cu tarifele pe care unele unități ale autorităților publice locale le-au majorat pentru a include taxa de depozitare. Suspendarea taxei pentru depozitarea deșeurilor până în anul 2019 și înjumătățirea penalității aplicate unităților administrativ-teritoriale pentru eliminarea prin depozitarea deșeurilor municipale peste obiectivul anual încurajează perpetuarea comportamentului actual la nivelul municipalităților: colectare în amestec și «totul la groapă».

Prin costurile suplimentare pe care le va genera, este o lovitură pentru agenții economici din sectorul agroalimentar și implicit pentru întreaga populație. Industria de reciclare va avea de suferit din cauza lipsei de materii prime secundare. România se va îndepărta tot mai mult de principiile economiei circulare și de nivelul celorlalte state membre UE. Atragem, de asemenea, atenția că măsurile din actul normativ adoptate în regim de urgenţă nu sunt de natură a reduce cu nimic riscul de avansare a procedurii de infringement şi de impunere a unor sancţiuni pecuniare de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene!

Solicităm Guvernului și Parlamentului să ia măsuri concrete pentru stimularea colectării selective de la populație pentru ca România să își poată atinge obiectivele referitoare la reciclare asumate la nivel european”, au conchis semnatarii documentului.

Federația Națională Pro Agro, Federația Romalimenta, Asociaţia Procesatorilor, Importatorilor, Exportatorilor, Distribuitorilor şi Comercianţilor de Peşte din România – Ro Fish, Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România – ANCMMR, Federația Patronală din Industria Materialelor de Construcții – PATROMAT și Asociaţia Producătorilor şi Distribuitorilor de Chimicale din România – APDCR reunesc peste 300.000 de angajați.

Spirit enciclopedic, Costel Stanciu (preşedintele APC – Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor) este expert în tot ce se vinde pe mapamond, precizează cei de la Romalimenta într-un comunicat de presă semnat de Mihai Vișan, director executiv.

„De la şerveţele şi pamperşi la traficul aerian, nimic nu scapă «studiilor comparative» pe care le distribuie generos pe toate canalele media, învăţându-ne cum să nu ne lăsăm păcăliţi de capitaliştii veroşi în goana după abominabilul profit. Studiile sale sunt în realitate simple lecturi ale etichetelor, prospectelor etc., în urma cărora Costel Stanciu stabileşte clasamente şi categorii de gen aşa da/aşa nu. Nimic mai nobil decât să îţi ajuţi semenii ignoranţi, pentru că este nevoie de informare şi educare, numai că a te rezuma la citirea etichetelor e cam puţin, procentul analfabeţilor fiind minor în naţiunea română. Aşa că domnia sa trece dincolo de silabisire, dându-şi cu părerea despre periculozitatea, toxicitatea unor ingrediente, deşi nu are nici pregătirea profesională şi cu atât mai puţin studiile solide care să probeze ceva din afirmaţiile împrăştiate în patru zări”, conform documentului citat.

Un domeniu predilect, dat fiind impactul mediatic, îl constituie alimentele. Săptămânal, adaugă cei de la Romalimenta, domnul Stanciu cumpără produse dintr-o categorie şi, în funcţie de ce buchiseşte pe etichete, donează păreri: că E-ul cutare e cancerigen, că altul provoacă malformaţii, că ingredientul X nu ar trebui folosit sau că e într-o doză prea mare etc., etc.

Consumatorii pe care zice că îi protejează sunt, pe bună dreptate, îngroziţi de toxicităţile pe care industria le deversează pe piaţă, fără ca autorităţile să facă nimic. Aici avem primul paradox la care ar trebui să fie alerţi receptorii susţinerilor sale nefondate: ori instituţiile statului sunt criminale şi ar trebui să se autodizolve (lăsându-l eventual pe acest Spiderman să facă ordine pe piaţă), ori Costel Stanciu vorbeşte discuţii şi afirmaţiile sale nu au nicio acoperire reală? Aceste afirmaţii, în fapt, nu conţin nicio acuză clară, punctuală «în produsul X se află substanţa Y care e interzisă, cer autorităţilor să ia măsuri drastice de scoatere de pe piaţă şi de pedepsire a făptaşilor», ci doar „cloud-uri” ale părerilor vânturate pe net.

„Domnul Stanciu nu e doar părerolog, ci şi agresiv, nu suportă să fie contrazis. In 1 aprilie, pe un post TV, explica savant cum calitatea alimentelor, în speţă a mezelurilor, lasă de dorit şi i-a căşunat pe o ţintă facilă: parizerul, pe care îl declara ca făcut din resturi şi plin de E-uri, încât numai produsele tradiţionale mai sunt comestibile. Telefonic, i se solicită opinia şi unui producător, domnul Sorin Minea; acesta explică o realitate pe care o ştim toţi: pe piaţă există o gamă largă de produse şi când alegem un parizer de câţiva lei/kg, nu ne putem aştepta să fie de cea mai înaltă calitate, menţionând totodată că găsim, de asemenea, produse «reţetă consacrată» atestate şi controlate de Ministerul Agriculturii şi care respectă întocmai formulele vechi de mezeluri.
Pus la punct elegant, domnul Stanciu tace, dar, după închiderea telefonului, atacă violent, susţinând pur şi simplu că dl. Minea minte. Dacă el habar nu are de reţete consacrate, înseamnă că ele nu există - simplu!”, potrivit comunicatului de presă Romalimenta.

Calomnia abjectă la adresa unui producător e un lucru grav, care trebuie rezolvat între persoanele implicate. Întâmplător, domnul Minea este şi preşedintele federaţiei industriei alimentare şi, în această calitate, exprimă echilibrat punctele de vedere ale industriei, astfel că întreg sectorul este atins de acuza deplasată proferată public, continuă cei de la Romalimenta.

Cerem ca, tot la fel de public, Costel Stanciu să îşi exprime scuze pentru calomnie şi, dacă se poate, pentru ignoranţa care nu îi face mai pardonabilă agresivitatea!

O ultimă menţiune care demonstrează dispreţul domnului Stanciu nu numai faţă de opiniile contrare, ci chiar faţă de lege: asociaţia pe care o girează poartă în continuare denumirea de «protecţia consumatorilor» (aşa cum vedem pe site-ul său), deşi faptul e interzis expres de Legea 22, încă din 2014: «Este interzisă utilizarea în denumirea asociaţiei a unor sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorităţi sau instituţii publice. Prin sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorităţi sau instituţii publice se înţelege includerea în denumirea asociaţiei a unor termeni şi expresii precum: «comisariat», «inspectorat», «gardă», «autoritate», «poliţie», «jandarmerie», «protecţia consumatorilor» sau derivatele acestora."

„Cu alte cuvinte, Costel Stanciu le ştie pe toate, ne învaţă chipurile să fim isteţi, dar el este şi mai isteţ, încălcând legea”, a conchis Vișan în documentul său de poziție.

Pe site-ul APC, la categoria media, ultimul comunicat de presă datează din 16 martie 2016 (de mai bine de un an) și conține link-ul către cel de-al doilea număr al publicaţiei „Vocea Consumatorilor”. Nu există deocamdată niciun punct de vedere al APC cu privire la cele menționate în comunicatul Romalimenta.

În replică față de cele spuse de președintele Romalimenta și șeful Angst, Sorin Minea, mai exact că țara noastră ar fi considerată „o piață de mâna a doua”, totul în contextul scandalului privind „standardele duble” folosite de producătorii de alimente, bosul Pro Agro, Emil Dumitru, a precizat că nu vrea să fie caustic în contraargumentele sale la afirmațiile lui Minea și speră că procesatorul achiziționează carne de porc de proveniență autohtonă în procesul de fabricație.

În această conjunctură, dacă șeful Romalimenta cumpără carne de porc produsă în fermele românești, entități care respectă condițiile de trasabilitate, siguranță alimentară și calitate în opinia lui Dumitru, atunci apare contradicția în afirmații, iar domnia sa nu mai poate spune că țara noastră mai poate fi considerată ca fiind o piață de mâna a doua.

În altă ordine de idei, Dumitru a mai adăugat că producătorii români din sectorul agroalimentar au parte de o concurență neloială de care ar trebui să scăpe, dacă vor să fie credibili în fața consumatorului.

„Nu vreau să fiu malițios cu domnul Minea (n.r. - Sorin Minea) că îmi este simpatic și este un procesator român, dar România este o țară la mâna a doua și pentru că de foarte multe ori nu a existat un parteneriat (...). Domnul Minea - eu sper că dânsul cumpără carcasă de porc din România! (...). Cert este că dacă cumpără porci din România, țara noastră nu mai este o țară de mâna a doua. Dacă cumpără carcasă de porc din altă parte... , atunci dânsul poate știe mai bine legat de cum este România o țară de mâna a doua.

Eu cred că din punct de vedere al trasabilității și al normelor sanitare-veterinare, producătorii români respectă toate cerințele europene și produsele realizate în fermele noastre și în industria alimentară românească nu sunt cu nimic mai prejos decât alte produse din alte state membre, numai că avem parte de o concurență neloială de care ar trebui să scăpăm, dacă vrem să fim credibili în fața consumatorului, pentru că el este singurul care decide”, a afirmat Emil Dumitru în cadrul conferinței „Agricultura de precizie: tehnologii și inovații”.

Nu demult, bosul Romalimenta și șeful Angst, Sorin Minea, declara pentru Agerpres că „România este considerată o piață de mâna a doua”, în sensul în care este considerată o piață care cumpără produse ieftine.

În plus, el a mai adăugat că acela care trebuie să respingă produsele slabe calitativ este consumatorul.

„Este mult zgomot pentru nimic. Scandalul acesta privind alimentele a fost și acum cinci ani și mie mi se pare ciudată revenirea lui în această perioadă. Comisia Europeană (CE) a dat un răspuns foarte clar: dacă se respectă ceea ce scrie pe etichetă, procesatorul nu este de vină. În cazul în care consumatorul dorește produse ieftine și proaste este alegerea lui, iar producătorul face ceea ce i se cere. Repet, dacă este respectată rețeta nu este de vină producătorul, iar cel care trebuie să respingă produsele slabe calitativ este consumatorul. Dacă nu există pe etichetă lucruri mincinoase, legislația nu este încălcată. România este considerată o piață de mâna a doua, în sensul în care este considerată o piață care cumpără produse ieftine”, afirma șeful Romalimenta.

Problema „standardelor duble” trebuie clarificată

Recent, ministrul Agriculturii din Ungaria, Sandor Fazekas, citat de MTI și Agerpres, preciza că subiectul „standardelor duble” folosite de producătorii de alimente trebuie clarificată.

În plus, maghiarul consideră că se vor înregistra progrese în acest scop dacă şi alte state membre se vor alătura iniţiativei statelor din Grupul Vişegrad, mai exact de a elabora reglementări care să asigure standarde alimentare uniforme în UE.

Totodată, Fazekas a mai precizat că reprezentanți ai celor patru state din Grupul Vişegrad - Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia (V4) - vor discuta la o întâlnire care va avea loc la Varşovia problema companiilor alimentare internaţionale care folosesc ingrediente de calitate inferioară în produsele destinate vânzării în Europa Centrală şi de Est (CEE) faţă de cele folosite pentru producerea bunurilor vândute sub branduri identice în Europa Occidentală.

Ca urmare, grupul V4 ar urma să solicite Comisiei Europene (CE) elaborarea unor reglementări care să sancţioneze companiile pentru deficienţe de calitate, a mai punctat ministrul Agriculturii din Ungaria.

Unele guverne și asociaţii pentru protecţia consumatorilor sunt nemulțumite că anumiți producători de alimente utilizează ingrediente mai ieftine în gama de produse destinată Europei Centrale şi de Est (CEE), decât în bunurile vândute sub branduri identice în Germania şi Austria.

Practica este permisă în prezent, deoarece UE solicită doar o listă clară de ingrediente pe ambalaj.

Cu toate că produsele alimentare sunt în general mai ieftine în Estul Europei decât în Occident, mulţi cumpărători călătoresc către Vestul Europei pentru a achiziţiona produse de calitate superioară.

Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate şi siguranţa alimentelor, a afirmat săptămâna trecută că reglementările comunitare nu conţin dispoziţii conform cărora Uniunea Europeană i-ar putea urmări în justiţie pe producătorii de alimente care distribuie în orice stat membru bunuri de calitate diferită sub acelaşi brand.

Comisarul a sugerat că firmele din domeniul alimentar nu pot fi obligate să-şi adapteze produsele la gustul naţional sau la puterea de cumpărare. În schimb, comisarul i-a încurajat pe consumatori să facă reclamaţii la organizaţiile de protecţie a consumatorilor şi să ceară o calitate uniformă indiferent de ţara în care sunt comercializate produsele.

Producătorii ar putea decide să utilizeze ingrediente diferite în state diferite, dar consumatorii trebuie informaţi cu exactitate, iar compoziţia fiecărui produs trebuie clar indicată şi făcută disponibilă cumpărătorilor, a explicat comisarul european pentru sănătate şi siguranţa alimentelor.

Daea se implică: „Trebuie să fim extrem de atenţi la ce se întâmplă pe piaţă”

Vineri, 24 februarie 2017, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, ministrul Agriculturii, Petre Daea că a fost constituit un colectiv de muncă format din reprezentaţi ai Ministerului, Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) în vederea depistării eventualului dublu standard în privinţa calităţii alimentelor produse în Vestul Europei.

„Am început astăzi, am discutat cu colegii de la ANPC, ANSVSA să vedem cum, concret, depistăm, dacă este cazul, situaţia dublului standard. Aici trebuie să fim, pe de o parte, şi echilibraţi în afirmaţii şi extrem de atenţi la ce se întâmplă pe piaţă. Motiv pentru care astăzi, un colectiv de la Ministerul Agriculturii, ANSVSA şi ANPC îşi stabilesc modul de lucru concret pentru a depista dacă există o astfel de situaţie în România. Până atunci ne rezervăm dreptul să ne organizăm, să analizăm şi, în condiţiile în care găsim situaţii în realitate, le vom anunţa”, a conchis Daea.

Asociaţiile pentru protecţia consumatorilor din Cehia se plâng de mai mult timp de alimentele de calitate inferioară vândute de marile companii, dar până în prezent nu au avut instrumentele necesare pentru a face ceva deoarece astfel de vânzări sunt legale în UE atâta timp cât pe ambalaje sunt trecute toate ingredientele.