Antraxul este o boală infecțioasă produsă de Bacillus anthracis și este întâlnită la mai multe specii de animale domestice și la om, cu caracter sporadico-enzootic și evoluție obișnuit supraacută și acută. 

Boala se manifestă clinic prin tulburări generale grave de tip septicemic, precum hipertermie intensă, anorexie, frisoane, transpirații, cianoza mucoaselor aparente, accelerarea marilor funcțiuni, cord pocnitor cu sunet mecanic, meteorisme, colici și diaree sangvinolentă. Uneori se observă apariția de edeme serohemoragice subcutanate în diverse regiuni (antrax cu tumori) sau în regiunea glosofaringiană (glosantrax). Anatomopatologic se constată leziuni de diateză hemoragică, sânge negru, asfixic necoagulat, hipertrofia splinei cu ramolismentul țesutului splenic. 

Cele mai sensibile la antrax sunt erbivorele (caprine, ovine, taurine, cabaline), fiind urmate de porcine și carnivore. La păsări, boala apare în mod excepțional. Omul este, de asemenea, receptiv la boală.

Agentul etiologic este Bacillus anthracis un germen Gram pozitiv, imobil, sporulat și capsulat. Forma vegetativă are aspect de bastonaș, cu capetele drepte, de 3 - 10 / 1 – 1,3 microni dispus în lanțuri. În organismul animalelor infectate, formele vegetative își formează capsulă care se evidențiază ușor prin colorația Gimsa. Sporul este așezat central și nu deformează forma vegetativă. Sporularea se produce numai în contact cu aerul atmosferic, la temperaturi cuprinse între 14 – 42 ^oC. Legea sanitară veterinară interzice deschiderea cadavrelor bănuite de antrax. 

Tratament

Acesta se administrează cât mai precoce. Dintre antibiotice, se pot folosi cu bune rezultate preparatele pe bază de penicilină, eritromicină, ampicilină și tetraciclină, precum AMOXYLROM 10% s.a. (soluție injectabilă), AMPICILINĂ 10% s.a. (soluție injectabilă) sau OXITETRACICLINĂ (soluție injectabilă). Se recomandă ca, simultan, să se administrează ser anticărbunos (i.v., i.m., s.c.), în doză de 20 – 50 ml la animalele mici și 100 – 500 ml la animalele mari. Dacă starea animalului nu se ameliorează, doza de ser se repetă după 5 - 6 ore.

Tratamentul cu antibiotice va fi susținut cu tonice generale, antitoxice și vitamine.

Profilaxie specială

Prevenirea bolii se poate face cu vaccinul CARBOROMVAC, un vaccin viu, concentrat, constituit dintr-o suspensie de spori (3 x 10⁷ spori / ml) ai tulpinii 1190 R de Bacillus anthracis, într-un excipient care conține glicerină și saponină. Vaccinul se folosește în prevenirea și combaterea antraxului la toate speciile de animale receptive. Se administrează conform schemelor oficiale, în următoarele doze: 0,1 ml pentru caprine în vârstă de peste 2 luni; 0,2 ml pentru ovine și porcine în vârstă de peste 2 luni și cabaline de peste 6 luni și 0,5 ml la bovine de peste 2 luni.

Se vor respecta următoarele contraindicații și precauții: instrumentarul folosit la vaccinare se va steriliza numai prin fierbere. Se va evita vaccinarea animalelor febrile, în gestație avansată (ultima lună), fătate recent (primele 3 săptămâni) sub vârsta de 2 luni, cu 7 zile înainte sau după tunderea generală (oile) sau după îmbăierea antiparazitară.

După vaccinare pot apărea edeme reduse la locul inoculării sau scăderi pasagere ale producției de lapte. În condiții predispozante, la unele animale pot apărea și fenomene de tip anafilactic care se vor combate prin administrarea de antihistaminice (ALERGOTRAT soluție injectabilă). În cazul reacțiilor foarte puternice, cu febră persistentă și edeme mari cu tendință de extindere, se va administra ser anticărbunos și antibiotice.

Inocularea accidentală cu vaccin a personalului operator în orice zonă corporală necesită consult și supraveghere medicală de urgență. 

Timpul de așteptare pentru tăiere este de 6 săptămâni de la data vaccinării.

Vaccinul se păstrează la temperatura de 4 – 8 ^oC, la întuneric.

Articol de: dr. CĂTĂLIN TUDORAN, șef Laborator de Diagnostic Romvac Company

Gastrita înseamnă și reflectă inflamația stomacului. Totuși gastrita limitată la nivelul stomacului este relativ rară, inflamația coexistând cu inflamația intestinelor: gastroenterita.

Gastritele primare se întâlnesc relativ frecvent la monogastrice, îndeosebi la carnivore. La rumegătoare, acestea pot apărea în condițiile exploatării intensive (abomazite).

Iritațiile masei gastrice pot fi determinate de iritațiile mecanice provocate de corpuri străine, ingerate sau pot fi de ordin chimic, fiind provocate de produse chimice ingerate accidental, plante toxice, nutrețuri mucegăite etc..

Gastritele secundare se pot produce consecutiv celorlalte gastropatii, a enteritelor, a bolilor prestomacelor, faringitelor, stărilor congestive de ordin general, unor boli renale, hepatice și chiar pulmonare.

Gastritele simptomatice se întâlnesc la bovine, în contextul diareii virotice (boală a mucoaselor), în pestă, salmoneloză și colibaciloză, în timp ce la porcine, acestea apar pe fondul gastroenteritei transmisibile, a pestei clasice și africane și colibacilozei, la câini, a parvovirozei canine, iar la pisici, în panleucopenie.

Apariția și dezvoltarea bolii

Acționând prin iritația locală pe filieră neurovegetativă sau circulatorie, factorii etiologi ai gastritelor provoacă la nivelul mucoasei, congestie, catar, inflamație, iar, în cazul iritațiilor grave, leziuni profunde, iar în forme cornice, scleroză. Apar modificări funcționale: hipermotilitate cu apariția vomei prin expulzarea conținutului alimentar sau pe cale intestinală. Vomitările exagerate conduc la deshidratare și alcaloză „hidroclorică”, chiar șoc.

Morfopatologic, leziunile din gastritele acute pot fi de ordin congestiv, cataral, hemoragic, fibrinos, ulceros sau flegmonos. Pe lângă aceste leziuni, pot apărea și leziuni consecutive de deshidratare, enterita sau alte leziuni ale bolilor primare.

Tabloul clinic al bolii

În gastrita catarală acută, apare o ușoară stare de abatere, astenie, disapetență, limbă încărcată și ușoare colici.

La bovine, se observă slăbire, polidipsie și alternarea diareii cu constipație.

La viței, apare meteorismul ruminal recidivant.

La suine și carnivore, apar inapetența, neliniștea, retragerea pe locuri reci, vomitări alimentare, durere și retragerea la palpația stomacului, gemete și tendința la bradicardie. 

La cal, gastroduodenita evoluează cu subicter și hipertermie, tendință la constipație și colici din cauza dilatației gastrice prin spasm piloric.

Diagnosticul, prevenirea bolii și tratamentul

Diagnosticul se bazează în principal pe vomitare, durere gastrică și restul manifestărilor tipice.

Diferențierea clinică se face față de dispepsiile independente de gastrite, obstrucții esofagiene sau intestinale.

Gastritele se pot preveni prin administrarea de furaje de bună calitate și deparazitări periodice.

Ca tratament, în gastrita catarală acută, se recomandă ca 1 - 2 zile, să se procedeze la semiînfometare, prin cantități reduse de alimente ușor digestibile, administrate în doze mici: fân de bună calitate, grăunțe prăjite, iaurt și pâine prăjită.

Dacă vomitările persistă, se suspendă alimentația pentru 12 - 24 de ore, asigurându-se hidratarea cu apă rece, cu ser fiziologic (intravenos, subcutanat sau oral) sau Perfuzol (inclusiv oral, la alegerea medicului).

Ca medicație calmantă, în special la colici evidente, se recomandă Drotavet (im/iv: cal – 8 ml; vaci: 6 – 8 ml, ovine, porci: 2 - 4 ml; câini, pisici: 0,5 – 1 - 2 ml).

În cazul gastritelor corozive, este utilă spălătura gastrică sau administrarea de vomitive și antidot specific dacă toxicele sunt identificate. Se recomandă și Romzeofort (zeoliți) în hrană sau și individual RomEnteroprotect, pastă antidiareică și gastro protectoare.

Sub raport etiologic, se vor înlătura cauzele care au declanșat gastrita, instituindu-se medicație specifică antiparazitară, antiinfecțioasă sau antitoxică.

Articol de: dr. CĂTĂLIN TUDORAN, șef Laboratorul de Diagnostic Romvac Company

Levamisol este un medicament cunoscut ca antihelmintic, dar și ca imunomodulator atât în medicina umană, cât și în cea veterinară. Primele rapoarte clinice și de laborator privind testarea tetramisolului și a componentului său activ, levamisolul, au fost entuziaste. La om s-a utilizat ca imunomodulator în artrita reumatoidă și în terapia cancerului colorectal. Se consideră că levamisolul potențează imunitatea prin amplificarea răspunsului imun mediat celular.

Componenta activă din Levamisol este un izomer levogir. Medicamentul modulează funcția imună la un dozaj de 2-3 mg/kg greutate vie, spre deosebire de doza antihelmintică, care este cu mult mai mare.

Romvac Company produce Levamisol 7,5% soluție injectabilă, 1 ml / 10 kg g.v. pentru rumegătoare și porci, s.c./i.m; Levorom 20% pulbere hidrosolubilă pentru păsări (porumbei, găini, rațe, gâște) și pești de acvariu; Paracan comprimate cu 30 mg levamisol și 50 mg albendazol pentru câini și pisici și Rombendazol Plus, suspensie orală pentru rumegătoare, cu albendazol și levamisol.

Acțiunea farmacologică și farmacocinetică

Acțiunea antiparazitară constă în stimularea activității agonistice a receptorilor nicotinici din mușchii nematodelor, rezultând paralizia spastică a viermilor în formă adultă și larvară cu localizare gastrointestinală sau/și pulmonară, viermi care sunt eliminați vii, prin fecale sau tuse. Când este administrat repetat în doză mai mare față de doza imunoterapeutică, levamisolul poate supresa funcția imună. O singură doză de levamisol amplifică răspunsul imun mediat celular pentru mai mult de 48 h. Tratamentul intermitent cu levamisol restaurează răspunsul imun, mai mult decât în cazul administrării continue. Se recomandă ca levamisolul să fie administrat 3 zile consecutiv sau o dată pe săptămână. Tratamentul îndelungat reduce sensibilitatea pacientului la efectele imunomodulatoare ale levamisolului și poate fi chiar supresiv sau poate conduce la complicații grave.

Levamisolul este rapid absorbit din tractul gastrointestinal sau inoculat i.m./s.c. și prin piele. Este metabolizat în ficat și eliminat prin rinichi și fecale.

Efectul levamisolului asupra celulelor sistemului imun

Levamisolul schimbă metabolismul și funcțiile limfocitelor T, monocitelor și neutrofilelor. Atunci când este injectat la animale sănătoase, determină creșterea numărului de celule anticorpoformatoare din splină și mărește rezistența la infecțiile bacteriene sau virale, în particular la gazdele imunizate în prealabil.

Recomandări privind imunoterapia cu levamisol

Levamisolul poate fi folosit ca reactivator al răspunsului celular imun depresat în numeroase boli (bacteriene sau virale): infecțiile cu herpesvirusuri, bruceloza, mastite bovine, boala de Aleutine la nurcă, febra de transport la bovine, febra aftoasă, bronșita infecțioasă, bursita infecțioasă, boala Carre – jigodia etc. S-au menționat bune rezultate cu acest preparat la păsări, administrat în doză de 2,5 mg/kg greutate vie, asupra răspunsului mitogen al limfocitelor.

De asemenea, în terapia bolilor infecțioase, levamisolul administrat asociat a dat rezultate încurajatoare, în doză unică de 7-10 mg/kg greutate vie. La păsări, în cazul vaccinărilor, levamisolul poate fi administrat ca imunostimulant, în cursul aceleiași zile sau în următoarele consecutive vaccinării (antipseudopestoase, antibursitica etc.) la o doză de 1/4-1/3 din doza antihelmintică, timp de 3 zile, cu repetarea administrării peste alte 13-14 zile. Doza antihelmintică este, în general, de 5-7,5 mg/kg greutate vie, în cazul administrării parenterale, sau de 7,5-10 mg/kg greutate vie, în cazul administrării „per os“. La puii de carne se poate administra o dată pe săptămână, până la sacrificare. Nu se administrează la cai și măgari.

Doze antihelmintice. Păsări: 15-30 mg s.a./kg g.v., p.o (per os). La porumbei se administrează doar după dieta alimentară strictă. Dacă se administrează simultan cu hrană, pot voma. Iepuri: 12,5-20 mg s.a./kg g.v., p.o. Pisici: Nematode susceptibile – 5 mg s.a./kg g.v., p.o. Ca microfilaricid: 10 mg s.a./kg g.v., p.o. / zi, 5-7 zile. Câini: Nematode susceptibile – 5-7,5 – 10 mg s.a./kg g.v., p.o. Ca microfilaricid: 10 mg s.a./kg g.v., p.o. / zi, 6 zile. Porci: 7,5 mg s.a./kg g.v., intramuscular / subcutanat, p.o. și 8 mg s.a./kg g.v., p.o. în apă/furaj. Oi, vaci, capre: 7,5 mg s.a./kg g.v., s.c. sau p.o. Pești de acvariu: 10 mg s.a./litru de apă.

Articol scris de: dr. CĂTĂLIN TUDORAN, șeful Laboratorului de Diagnostic Romvac Company SA

MSPD 2,5 este rezultatul cercetării agricole românești. Mașina de însămânţare pajişti degradate a fost concepută, realizată şi testată pe sute de hectare în cadrul Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Pajişti (ICDP) Braşov. În spatele prototipului prezentat de ICDP Brașov există un brevet de invenţie, precum şi proiectele de execuţie pentru utilaj și pentru toate componentele maşinii. Invenția cercetătorilor români are nevoie de un constructor care să producă în serie mașina pentru supraînsămânţarea pajiştilor.

MSPD 2,5 este destinată îmbogăţirii covorului vegetal pentru pajiştile degradate, pentru supraînsămânţarea pajiştilor, aceasta fiind o lucrare de îmbunătăţire a pajiştilor prin lucrări de suprafaţă, lucrări minime. Având în vedere că o mare parte din suprafaţa pajiştilor din România se află într-o stare de degradare avansată, mașina de însămânţare pajişti degradate este o necesitate.

„Supraînsămânțarea este o lucrare necesară, care trebuie să fie făcută şi să respecte tehnologia de supraînsămânţare, adică să respecte verigile componente ale acestei tehnologii. Mașina de însămânţare pajişti degradate este realizată de noi, de Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pajişti. Suntem un colectiv mic, dar cu inimă mare, care vrem să realizăm lucruri mari chiar dacă noi suntem o echipă mai mică. Avem în dotare un atelier mecanic şi am încercat să facem aceste maşini care să răspundă cerinţelor agrotehnice impuse de lucrarea de supraînsămânţare, astfel încât rezultatul lucrării să fie unul pozitiv pentru pajiști. Nu avem capacitatea să producem utilajul la institut. Este un prototip aprobat şi, în același timp, cu brevet de invenţie pentru lucrarea aceasta. Vreau să accentuez că această maşină a fost concepută, realizată şi testată pe sute de hectare în cadrul institutului. Ar trebui ca întreprinderile constructoare de maşini agricole din țara noastră, câte mai sunt, să fie totuşi stimulate, astfel încât să preia ideile şi rezultatele cercetării româneşti şi să producă utilaje de înaltă performanţă. O mică întreprindere ar putea să producă aceste utilaje, după desenele noastre şi după proiectele de execuţie pe care le deținem. Fiindcă noi, în spatele brevetului de invenţie, avem şi proiectele de execuţie ale acestor maşini, ale tuturor componentelor utilajului”, a precizat cercetătorul și directorul științific al ICDP Brașov, Vasile Mocanu.

Pajiştea trebuie privită ca orice cultură din agricultură. „Are nevoie de utilaje specifice, atât pentru tehnologia de îmbunătăţire a pajiştilor prin lucrări radicale, adică prin distrugerea vechiului covor şi reluarea prin însămânţare, sau prin lucrări de suprafaţă, exact cum am accentuat, lucrarea aceasta de suprafaţă, una dintre lucrările de îmbunătăţire fiind prin supraînsămânţare. Deci este nevoie ca în domeniul pajiştilor să se folosească utilaje specifice, care răspund cerinţelor agrotehnice impuse lucrării respective pe pajişti”, a punctat Vasile Mocanu.

Cercetătorul a ținut să amintească importanța pajiștilor, care, peste tot în lume, reprezintă fondul de aur al zootehniei. Taurinele și ovinele sunt speciile care folosesc cel mai mult pajiștile, în procent de 60% - 80%. „Furajele de pe pajişte reprezintă un procent important în hrana acestor specii de animale.”

Cu toate greutățile sectorului, cercetarea continuă la ICDP Brașov, fiind în curs de omologare două soiuri de graminee perene de pajişti.

Totodată, cercetătorii de la institutul pentru pajiști își îndreaptă atenția către fermierii mici, pentru ca și aceștia să aibă posibilitatea să-și lucreze mecanizat suprafețele.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Prin adresa nr. 1/06.01.2016, Federația Națională Pro Agro solicită ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, posibilitatea modificării OUG 3/2015 prin prelungirea perioadei de grație acordate asociațiilor crescătorilor de animale și pentru anul 2016, în ceea ce privește obligativitatea transformării lor în grupuri de producători sau cooperative agricole, singurele forme asociative care vor beneficia de plățile pe pășune.

În paralel, Pro Agro cere totodată timp pentru definitivarea amendării Legii 566/2004, astfel încât să devină aplicabilă acțiunea de depunere a cererii de plată pentru pășuni de către cooperative și grupuri de producători în condiții normale începând cu anul 2017.

Conform documentului intrat în posesia noastră, prin legislația existentă, nu este încă realizabilă încă în mod eficient trecerea de la asociații la grupuri de producători și asociații agricole „din cauza mentalității proprietarilor de animale”, fapt care duce la imposibilitatea încasării plăților anul acesta.

„Federația Națională PRO AGRO, la solicitările insistente primite din partea organizațiilor membre din sectorul rumegătoarelor, atrage atenția asupra situației în care se riscă să se ajungă în lunile următoare, atunci când pentru depunerea cererii de plată pentru pășune, beneficiarii ar trebui să fie grupurile de producători și cooperativele agricole. Având în vedere că în OUG 3/2015 cu completările și modificările ulterioare, art.2 alin. b). este prevăzut că „după un an de graţie, asociaţiile prevăzute la lit. a) constituite în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se vor transforma în grupuri de producători sau cooperative agricole conform prevederilor legislaţiei în vigoare”, dar prin legislația existentă nu este realizabil acest lucru, nu se vor putea depune cererile de plata în 2016”, se precizează în document.

Conform adresei Pro Agro transmisă ministrului Agriculturii, în forma actuală a art.6 alin. e). din Legea 566/2004 doar două cooperative au putut depune cererea de plată în 2015, deoarece este nevoie de trecerea animalelor în proprietatea cooperativei si foarte puțini agricultori români, „din cauza mentalității”, înțeleg și sunt dispuși să facă asta. Chiar dacă în Parlamentul României există un proiect legislativ de modificare a Legii 566/2004 menit să vină în sprijinul fermierilor, durata până la votarea și intrarea în vigoare a acesteia, completată de corelarea cu legislația existentă pentru a putea fi aplicabilă, nu va permite asociațiilor să se transforme în cooperative agricole în timp util, astfel încât să poată depune cererea de plată în perioda stabilită pentru 2016.

Un alt aspect semnalat de liderii Pro Agro este și acela că majoritatea pășunilor sunt concesionate și este necesar să se organizeze alte licitații, astfel încât cooperativa agricolă înființată după legislația actualizată să poată face dovada încărcăturii de 0,3 UVM/ha, să aibă cod de exploatație la ANSVSA, iar animalele să fie încadrate pe cooperativă în perioada de referință pentru 2016, respectând toată legislația în vigoare.

„Având în vedere că ANSVSA efectuează verificări, astfel încât animalele să fie în posesia celui care exploatează, la sediu, iar conform procedurilor nu se acceptă înființarea de noi coduri de exploatație, se impune totodată modificarea Ordinului 40/2010 prin care să se poată înființa și două coduri pe exploatație, atunci când situația o impune, pentru folosirea adăposturilor existente, inclusiv prin posibilitatea ținerii animalelor la stână”, se mai precizează în adresă.

Problemele cu operarea în SNIA persistă

De asemenea, cei de la Federația Națională Pro Agro spun că în continuare sunt probleme cu operarea modificărilor în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIA). Șefii Pro Agro afirmă că IQM a întrerupt contractul cu ANSVSA, iar medicii veterinari concesionari sunt nemulțumiți că au doar acces, dar nu pot opera modificări/actualizări în sistem, deși plătesc individual 150 lei/lună.

„Această situație duce la imposibilitatea corelării în timp util a informațiilor necesare pentru fi eligibil la APIA”, se menționează în document. În plus, „în vederea simplificării activității exploatațiilor, controlul APIA și ANSVSA ar fi indicat să fie realizat în comun, iar supracontrolul AFIR să se deruleze în procedura de urgență, pentru ca beneficiarii să își primească sumele aferente cât mai repede, nu după 4 - 6 luni”. Și asta deoarece, conform procedurii APIA, din moment ce un animal este purtător de subvenție și este trecut la cooperativă, în acel an proprietarul nu va putea beneficia de plăți.

Din 2015, asociaţiile proprietarilor de animale depun cereri pentru subvenţia pe păşune, acest demers efectuându-se cu acordul tuturor membrilor săi. Astfel, cererile unice de plată ce vor fi depuse la APIA trebuie să fie însoţite de un tabel centralizator cu datele de identificare şi semnăturile tuturor membrilor asociaţiei crescătorilor de animale.

Această prevedere este cuprinsă în modificările adoptate de Parlament la OUG 3/2015 (Legea 104/2015, M.Of. 331/14 mai 2015), respectiv în articolul 5, şi anume : „În cazul concesionării/închirierii unei suprafeţe de pajişti de către o asociaţie de crescători de animale, beneficiarii plăţilor pot fi : a) asociaţia crescătorilor de animale, pe baza unui tabel centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plată de către asociaţie, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul de animale şi suprafaţa care revine pe fiecare membru al asociaţiei proporţional cu numărul de animale deţinute şi hotărârea adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor”.

Din acest an însă, conform modificărilor aduse OUG 3/2015 privind plăţile directe în agricultură în perioada 2015-2020, asociaţiile vor fi obligate să se transforme în cooperative agricole sau în grupuri de producători. Acelaşi act legislativ prevede că în cazul pajiştilor permanente deţinute, în calitate de proprietari, de către asociaţii, obşti, composesorate, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative (art.6 ), pot solicita subvenţia ori formele asociative, pe baza acordului fiecărui membru, ori membrii individuali care asigură încărcătura cu animale (0,3 UVM/ha) pentru suprafaţa deţinută în proprietate. (I. Văduva)