Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, cu ocazia celei de-a doua ediții a Zilei Porumbului – Iași, dr. ing. Grigore Oprea, șef laborator producere sămânță în cadrul INCDA Fundulea, recunoaște că tinerii angajați în sectorul cercetării agricole vin doar pentru a dobândi experiența necesară migrării către alte companii cu capital străin.

El mai spune că majoritatea firmelor care au venit în România au cel puțin unul sau doi cercetători de la Fundulea și își dorește ca statul român să se implice mai mult și să finanțeze mai consistent cercetarea agricolă.

În data de 26 septembrie a avut loc cea de-a doua ediție a evenimentului „Ziua Porumbului” – Iași, 2019.

Evenimentul organizat de Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Iași, sub egida Asociației Producătorilor de Porumb din România, s-a desfășurat pe Platforma Expozițională a firmei SC Agro Ilmar SRL Târgu Frumos, comuna Balș, sat Boureni. Partenerul principal al evenimentul a fost compania Syngenta.

Pe platforma de la Agro Ilmar au fost cultivați, în 2019, nu mai puțin de 55 de hibrizi de porumb, câte cinci de la fiecare companie parteneră la Ziua Porumbului Iași 2019.

Revista Fermierului: Domnule Oprea, pe masa de prezentare a INCDA Fundulea putem observa expuși o serie de hibrizi de porumb cu notorietate printre fermierii români. Vorbiți-ne, vă rugăm, despre cei care sunt căutați cel mai mult de producătorii agricoli din Moldova.

Grigore Oprea: În cadrul lotului demonstrativ de la Târgul Frumos, INCDA Fundulea a fost prezent cu cinci hibrizi de porumb. Vârful de lance al INCDA Fundulea este hibridul Olt (FAO 480, umiditate la recoltare de 29,43 la sută, producție totală de 10 323 kilograme boabe la hectar STAS, umiditate 14 la sută). Urmează Fundulea F 376 (FAO 470, umiditate la recoltare 27,87 la sută, 10 165 kilograme boabe porumb/ha STAS), Fundulea F 423 (FAO 470, umiditate la recoltare 25,10 la sută, 10 305 kilograme boabe porumb/ha STAS), Oituz (FAO 350, umiditate la recoltare 18,83 la sută, 10 055 kilograme boabe porumb/ha STAS) și Paltin (FAO 460, umiditate la recoltare 24,67 la sută, 10 499 kilograme boabe porumb/ha STAS). Cei doi din urmă au prins foarte bine în județele din Moldova, în special în Iași și în Botoșani.

Ca o paranteză, hibridul Fundulea F 423 (semisticlos) se cultivă foarte mult pentru mălai grișat. O moară din județul Prahova cumpără sămânță hibridă de la Fundulea, o distribuie fermierilor și apoi recoltează sămânța comercială pentru a face mălai grișat.

Revenind, un alt hibrid consacrat este Olt. Acesta se cultivă pe 1 500 de ha de loturi de hibridare la nivel național, iar Fundulea F 376 se cultivă pe 500 de ha. Olt este hibridul cu suprafața cea mai mare dintre loturile de hibridare.

Singurul lucru la care mai este de lucrat la hibrizii Fundulea, la cei semitardivi, grupa FAO 400-500, este acela că nu pierd mai repede apa și nu pot fi recoltați mecanizat. Cum toată lumea vrea să recolteze mecanizat, asta ni se reproșează în prezent.

Mai sunt însă 10-20 la sută dintre fermieri care au o vârstă respectabilă și care, în spatele casei, doresc să aibă un porumbar în care să aibă un astfel de hibrid, cu știulete mare, bob dentat, foarte mare.

R.F.: Care este punctul dumneavoastră de vedere, în calitate de specialist, cu privire la semănatul cu semințe din pătul? Unii mici fermieri încă mai practică un astfel de tip de însămânțare a porumbului.

G.O.: Micilor agricultori le recomand să nu păstreze sămânța din pătul, ci să cumpere sămânță hibridă, deoarece sămânța din pătul începe să se desfacă în formele parentale din care este alcătuită, până când ajunge la dezintegrare, la linia-mamă și la linia-tată. Acest fenomen se produce treptat, în primul an - 10 la sută, al doilea - 20% etc. Se desface până la 50 la sută în formele parentale din care este alcătuită sămânța respectivă.

R.F.: Mai avem cercetare specializată în România, în condițiile în care INCDA Fundulea se luptă să supraviețuiască pe o piață concurențială acerbă?

G.O.: Încercăm să ne menținem pe această piață. Ca dovadă, participăm la loturile demonstrative organizate la zilele porumbului de prin țară. În România, mai sunt două stațiuni, și anume cea de la Turda și cea de la Lovrin care crează hibrizi de porumb. Pentru Moldova erau două stațiuni – cea de la Podul Iloaiei și cea de la Suceava. Cele două creau hibrizi de porumb timpurii și foarte timpurii. În prezent, cercetare românească găsim la Fundulea, Turda și Lovrin (puțin).

R.F.: Cum reușiți să atrageți tinerii în cercetarea românească, să-i țineți în țară și să le împărtășiți din experiența dumneavoastră?

G.O.: Din păcate, în cercetarea românească, tinerii vin doar pentru un CV. Pleacă apoi la alte firme și se angajează în baza experienței de la Fundulea, de exemplu. Stau doi-trei ani și apoi pleacă unde găsesc locuri mai bune. Majoritatea firmelor care au venit în România au cel puțin unul sau doi cercetători de la Fundulea.

Salariile sunt foarte mici, nu sunt motivante. Din păcate, nici alte facilități nu se acordă.

R.F.: Există viitor pentru cercetarea românească?

G.O.: Viitor ar exista, dacă statul s-ar implica și ar da și ceva bani pentru cercetarea agricolă, în special. Cred că suntem singura țară de pe continentul european pentru care statul nu acordă un leu cercetării agricole.

R.F.: În ceea ce privește cota de piață, dintre produșii INCDA Fundulea, care este cel mai cunoscut hibrid de porumb?

G.O.: Pe zona Moldovei, trei hibrizi sunt mai reprezentativi, și anume Oituz, Olt și Paltin. Dacă în 1998 aveam 12 000 de ha de loturi de hibridare numai cu hibrizi românești și aproape 90 la sută din sămânță era produsă la Fundulea, acum cota de piață este de 12-15 la sută, din care 9-10 la sută este Olt.

R.F.: Considerați că porumbul reprezintă o cultură de viitor pentru agricultura românească?

G.O.: Porumbul reprezintă viitorul agriculturii românești, cu condiția ca prețurile de achiziție să fie unele atractive. De câțiva ani de zile, porumbul este cultura care aduce cel mai mare profit.

De aproape cinci ani, medicii veterinari de liberă practică se confruntă cu o majorare a cheltuielilor cu veniturile salariale (doar salariul minim pe economie a crescut de la 830 lei la 1.900 lei), în timp ce, în paralel, costurile cu utilitățile sau cu alte servicii obligatorii pentru cabinetele veterinare s-au dublat, iar tarifele aferente acțiunilor sanitare veterinare contractate cu aceștia nu s-au mai modificat din 2013, se precizează într-o scrisoare de poziție transmisă premierului Viorica Dăncilă marți, 27 martie 2018, și semnată de președintele biroului executiv al Colegiului Medicilor Veterinari (CMVRO), conf. univ. dr. Viorel Andronie.

Potrivit documentului citat, cu nouă ani în urmă, statul român parafa contracte cu medicii veterinari care dețin cabinete de specialitate, în special cu cele localizate în mediul rural, în vederea efectuării unor acțiuni sanitare veterinare (recoltări probe de sânge, vaccinări, teste pentru depistarea tuberculozei etc.) la animalele din exploatațiile non-profesionale (gospodăriile țărănești). Pentru aceste servicii, precizează cei de la CMVRO, statul plătea sume care erau negociate anual între Colegiul Medicilor Veterinari și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și aprobate prin ordin de ministru (OMADR) până în anul 2004, respectiv între CMVRO și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) pentru perioada 2004-2007 și aprobate prin ordin al președintelui instituției citate.

Ulterior însă, mai precizează Andronie în scrisoare, mai exact din 2008 (prin OUG 37/2007) s-a stabilit că tarifele aferente acțiunilor sanitare veterinare contractate cu medicii veterinari de liberă practică erau fixate prin hotărâre de guvern (HG). Astfel, începând cu acel an, tarifele au fost modificate/majorate în procent de 30% (prin intermediul HG 1156/2013), având ca bază rata inflației aferente acelei perioade. Însă, din anul 2013 și până în prezent, tarifele au rămas aceleași, în condițiile în care cheltuielile cu salariile (doar salariul minim pe economie a crescut de la 830 lei la 1.900 lei), cheltuielile cu utilitățile sau cu alte servicii obligatorii pentru cabinetele veterinare s-au dublat.

Potrivit șefiei CMVRO, tarifele în cauză nu au fost niciodată fundamentate, normate, nu au avut criterii clare, astfel încât să existe o corelație între cuantumul tarifului și valoarea muncii prestate.

Andronie mai precizează că nici în toamna anului 2017, nici la începutul lui 2018, autoritățile nu au dat dovadă că vor să se implice în rezolvarea situației în cauză.

„Prin multiple adrese am solicitat ANSVSA să analizeze majorarea tarifelor pentru serviciile prestate de către medicii veterinari de liberă practică în baza contractelor de concesiune/prestări servicii, fără ca din anul 2013 până în prezent se întâmple acest lucru. De cele mai multe ori, s-a precizat că pentru a majora tarifele este nevoie de fundamentarea acestora, pentru a fi credibile. În toamna anului trecut, în urma discuțiilor cu conducerea ANSVSA, domnul președinte Geronimo Brănescu ne-a prezentat un proiect de buget care prevedea o majorare a acestor tarife, dar, din spusele domniei sale, Ministerul Finanțelor a respins această propunere”, se precizează în adresa transmisă prim-ministrului Dăncilă. „În data de 4 ianuarie 2018, această situație a fost prezentată domnului Mihai Tudose, prim-ministru în funcție la acea dată, care ne-a asigurat că va face tot posibilul să se rezolve situația”.

Angajat la stat versus medicii veterinari de liberă practică

În continuarea scrisorii, șeful CMVRO explică faptul că dacă acțiunile sanitare veterinare amintite anterior ar fi efectuate de către personal angajat de către DSVSA, pe bază de contract individual de muncă, salariile aferente ar fi cele prevăzute pentru personalul contractual, conform noilor acte normative.

„Pentru realizarea acțiunilor sanitare veterinare, este nevoie de cel puțin un medic veterinar și de cel puțin un tehnician veterinar”, explică Viorel Andronie.

Concret, pentru un medic veterinar, DSVSA ar cheltui astfel 7.239 lei/lună (cheltuielile salariale medii ale celor din grilă, plus sporul de 12,5% pentru realizarea controlului oficial), ceea ce ar însemna 43,09 lei/oră, respectiv 0,72 lei/minut. „În aceste cheltuieli nu sunt incluse și alte sporuri de care ar putea beneficia, precum și cheltuielile aferente de deplasare, material de lucru, echipamente de protecție etc.”, precizează șeful Colegiului.

De asemenea, pentru un tehnician veterinar, DSVSA ar cheltui 4,741 lei/lună (cheltuielile salariale medii ale celor din grilă), ceea ce ar însemna 28,22 lei/oră și, respectiv, 0,47 lei/minut. „În aceste cheltuieli nu sunt incluse și alte sporuri de care ar putea beneficia, precum și cheltuielile aferente de deplasare, material de lucru, echipamente de protecție etc.”, adaugă și de această dată Viorel Andronie.

Acesta îi mai explică premierului faptul că tarifele existente în vigoare sunt cu mult sub valoarea muncii prestate, iar medicii veterinari contractanți sunt în pragul falimentului sau vor fi puși în situația de a disponibiliza personalul din motive financiare.

„În acest moment, peste jumătate din cabinetele medicale veterinare contractante încasează anual din serviciile prestate sume cuprinse între 40.000 și 60.000 lei, fapt ce permite asigurarea unui salariu pentru un tehnician și un medic veterinar la nivelul minim pe economie și acoperirea parțială a cheltuielilor de întreținere a cabinetului. Cabinetele care încasează sub 40.000 de lei sunt clar falimentare și trebuie să renunțe la servicii”, mărturisește veterinarul.

Iată și timpii de lucru și justificarea/fundamentarea tarifelor propuse, potrivit scrisorii transmise premierului PSD Viorica Dăncilă:

l. Timpi de lucru pentru realizarea TCS în vederea depistării tuberculozei bovine:
- deplasarea;
- identificarea proprietarului și citirea crotaliei;
- tunsul mecanic sau manual în două puncte separate;
- măsurarea pliului în două puncte cu ajutorul șublerului;
- Notarea dimensiunii celor două pliuri în tabel;
- încărcarea celor două seringi cu tuberculină;
- contenția animalului;
- inocularea tuberculinei folosind cele două seringi, în două puncte distincte;
- citirea, interpretarea reacțiilor.

TOTAL timp alocat = 24 minute/animal.

Suma aferentă pentru un medic veterinar: 17,28 lei;
Suma aferentă pentru un tehnician veterinar: 11,28 lei;
Suma totală necesară pentru munca prestată: 28,56 lei;
Cheltuieli pentru mentenanța cabinetului, materiale etc., 20% din suma de mai sus: 5,71 lei.

TARIF TOTAL PENTRU TCS: 34,27 lei/animal.

2. Timpi de lucru pentru vaccinarea contra rabiei/animal:
- deplasare;
- contenție;
- citit microcip și notat în tabel;
- încărcare seringă;
- verificat tabel date și semnătură;
- completat în RECS și corectat erori.

TOTAL timp alocat = 15 minute/animal.

Suma aferentă pentru un medic veterinar: 10,80 lei;
Suma aferenta pentru un tehnician veterinar: 7,05 lei;
Suma totală necesară pentru munca prestată: 17,13 lei;
Cheltuieli pentru mentenanța cabinetului, materiale etc., 20% din suma de mai sus: 3,43 lei.

TARIF TOTAL PENTRU VACCINAREA CONTRA RABIEI: 20,56 lei/animal.

3. Timpi de lucru pentru realizarea inspecțiilor în exploatații:
- deplasare;
- verificat documente Anexa 1;
- inspecția animalelor cu citirea crotaliei;
- înregistrarea în Anexa 1;
- completat Anexa 2 și semnat;
- completat Anexa 8 și semnat.

TOTAL timp alocat = 25 minute/exploatație cu maximum 10 animale.

Suma aferentă pentru un medic veterinar: 18 lei;
Suma aferentă pentru un tehnician veterinar: 11,75 lei;
Suma totală necesară pentru munca prestată: 29,75Lei;
Cheltuieli pentru mentenanța cabinetului, materiale etc 20% din suma de mai sus: 5,95 lei.

TARIF TOTAL PENTRU INSPECȚIA EXPLOATAȚIILOR: 35,70 lei/exploatație cu maximum 10 animale.

Pentru exploatațiile care dețin mai multe animale, CMVRO propune ca tariful să fie diferențiat și corelat cu numărul acestora, după cum urmează:

Exploatații cu 11-20 animale: 39,27 lei;
Exploatații cu 21-30 animale: 42,84 lei;
Exploatații cu 31-40 animale: 46,41 lei;
Exploatații cu 41-50 animale: 49,98 lei;
Exploatații cu 51-60 animale: 55,55 lei;
Exploatații cu 61-70 animale: 57,12 lei;
Exploatații cu 71-80 animale: 60,69 lei;
Exploatații cu 81-90 animale: 64,26 lei;
Exploatații cu 91-100 animale: 67,83 lei;
Exploatații cu mai mult de 100 animale: 71,40 lei.

Potrivit prevederilor Ordonanței 42/2004, art. 15. alin (2), „Pentru efectuarea în exploatațiile non-profesionale a unor activități sanitar-veterinare cuprinse în programul acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a altor acțiuni prevăzute în alte programe naționale, pe care Autoritatea trebuie să le pună în aplicare, direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a municipiului București pot încheia contracte cu medicii veterinari, organizați în condițiile legii, pot angaja personal sanitar-veterinar propriu, în condițiile legii”.

În finalul scrisorii, Andronie atrage atenția că dacă medicii veterinari ar renunța la realizarea acțiunilor, impactul ar urma să fie „enorm” asupra crescătorilor de animale (pierderea statusului epidemiologic al exploatațiilor, dificultăți în certificarea animalelor, dificultăți în identificarea și înregistrarea animalelor etc).

„Prin urmare, stimată Doamnă Prim-ministru, pentru a respecta munca colegilor noștri la adevărata valoare, vă adresăm rugămintea de a face demersurile necesare pentru a corecta situația actuală și de a găsi soluțiile legale pentru ca medicii veterinari din mediul rural să supraviețuiască”, se precizează în finalul documentului.

Ca urmare a protestului celor câteva sute de medici veterinari nemulţumiţi de tarifele acţiunilor concesionate şi de contractele de prestări servicii pentru acţiunile din Programul Strategic elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) de luni, 26 martie 2018, din fața Casa Presei Libere, o delegație a acestora s-a întâlnit cu reprezentanți ai conducerii agenției vizate și, în urma discuțiilor purtate, s-a stabilit că dialogul pe aceste teme va fi reluat în perioada convenită anterior, și anume în perioada 16 – 20 aprilie 2018, anunța instituția de stat printr-un comunicat de presă (instituție subordonată direct Executivului).

În timp ce sute de angajați ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) își strigau nemulțumirile în fața sediului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), miercuri, 22 noiembrie 2017, șeful instituției, PSD-istul Petre Daea, le transmitea acestora din cealaltă parte a Bucureștiului, de lângă liniștea grătarului și a cărnii de porc, că nu înțelege de ce subordonații săi părăsesc locul de muncă „căutându-și ceea ce au”, adică „retribuții respectabile și meritate”.

Cu aceeași fermitate în glas, tipică unei anumite perioade din istorie, ministrul Agriculturii le-a transmis protestatarilor, indirect, prin intermediu mass-media, să stea liniștiți și să muncească în folosul și pentru fermieri. În plus, el a menționat că îi respectă pe aceștia, dar că nu le poate promite ceea ce nu poate face, adică probabil să emită o ordonanță prin care angajații APIA locale să nu piardă la salariul net între 682 de lei și 2858 de lei.

„Le transmit celor pe care îi respect foarte mult – pe lucrătorii din APIA – spunându-le ca de fiecare dată să fie în slujba fermierului și să-și facă datoria față de fișa postului, având în vedere răspunderea excepțională pentru acordarea subvențiilor la timp, când țara face eforturi extraordinare, să aloce bani de la bugetului statului pentru a ajunge rapid la fermieri, în așa fel încât să execute la timp lucrările în folosul țării și pentru respect față de cetățenii ei. De aceea, n-am înțeles și nu voi înțelege niciodată de ce unii părăsesc locul de muncă, căutându-și ceea ce au, iar ei nu înțeleg că respectul trebuie păstrat, indiferent unde te afli, dat fiind faptul că ai o misiune care este remunerată și care are în spațiul realității o importanță deosebită. (...) Astăzi le promit celor de la APIA să stea liniștiți și să muncească în folosul și pentru fermieri, pentru că sunt plătiți astăzi, sunt plătiți la zi și au nivele de retribuție respectabile și meritate. Este păcat să căutăm în sacul altuia, când în geamantanul tău n-ai introdus efortul zilnic și lacrima de sudoare (...). Cel care vă vorbește a avut întotdeauna grijă să-i respecte pe toți și să nu promită ceea ce nu poate face, dar să facă ceea ce a stabilit”, a afirmat în curtea unui retailer Petre Daea, ministrul Agriculturii.

Până la ora terminării protestului, ministrul preferat al șefului PSD, Liviu Dragnea, nu a dat curs invitației protestatarilor din fața MADR de a li se alătura și de a negocia cu aceștia o soluție de trecere a angajaților APIA locale pe o grilă de salarizare similară celei din aparatul central.

Unul dintre liderii sindicaliști mai vocali ai APIA, Octavian Laurian Mateescu, alături de un fost șef APIA centrală, Nicolae Horumbă și de o președintă a unei alte organizații sindicale APIA, Elena Constantinescu, a precizat la ieșirea de la discuțiile cu reprezentanții Ministerului Agriculturii, cu cei ai conducerii actuale APIA, precum cu cei de la dialog social și de la Ministerul Muncii că negocierile nu au dus nicăieri, dar că nu vor periclita plățile către fermieri prin conflictul de muncă declanșat... până la un anumit punct.

„Am transmis că nu vrem discriminare, unii pe o grilă și alții pe o grilă (n.r. - de salarizare). Fermierii sunt partenerii noștri. (...) N-o să periclităm plățile... până la un anumit moment”, a declarat Mateescu la ieșirea din sediul MADR.

Reamintim că DOAR angajații APIA din centrele județene, începând cu nivelul de consilier superior Gradația 3 și până la nivelul de director executiv Gradul II, Gradația 5, ar urma să piardă la salariul net între 682 de lei și 2858 de lei, potrivit simulărilor de plată (stat de funcții) întocmite conform Legii Salarizării nr. 153/2017, Anexa VIII, cap. I, lit. a, pct. II, motiv pentru care există riscul unor mișcări spontane de protest.

Potrivit sindicaliștilor APIA, centrele locale nu pot fi încadrate ca unități deconcentrate, în condițiile în care, potrivit Legii 1/2004, legea de înființare, entitățile locale sunt și ele definite ca organe de specialitate ale administrației centrale. Or, asta vine în contradicție cu Anexa VIII a Legii, situație reglementată însă prin „Legea nr. 207/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare”.