Înghețul târziu de primăvară rămâne unul dintre cele mai mari riscuri pentru pomicultura din România, conform Agra Asigurări, lider național în domeniul asigurărilor agricole.

După un an 2025 marcat de pierderi semnificative, Agra Asigurări oferă fermierilor protecție extinsă pentru cultura de măr începând cu stadiul de vegetație BBCH 57 (buton floral roz) - momentul de maximă sensibilitate fiziologică a pomului.

Anul trecut, la nivel național, aproximativ 8.800 hectare de plantații pomicole (toate speciile) au fost afectate de înghețul târziu, cu pierderi între 30% și 100% în județele Bistrița-Năsăud, Constanța și Arad. În unele zone ale țării, temperaturile au coborât până la minus 7,3°C în perioadele de înflorire.

În Bistrița-Năsăud, stațiunile de cercetare din zonă au raportat temperaturi de până la minus 5,5°C în luna aprilie, exact în perioada sensibilă de înflorire. În multe plantații de măr din zonele pomicole tradiționale, peste 90% dintre mugurii florali au fost compromiși. Practic, în numeroase livezi, potențialul de producție a fost pierdut înainte ca fructele să apuce să se formeze, ceea ce a transformat sezonul într-unul aproape compromis din start.

În Constanța, cel mai afectat județ din regiunea Dobrogea, pierderile au fost concentrate în bazinele pomicole din centrul și sudul județului, în special în localitățile Valu lui Traian, Cobadin, Medgidia și Ostrov. Gradul de afectare la măr a variat între 35% și 60%. Deși mărul înflorește mai târziu decât speciile sâmburoase, care au fost aproape integral calamitate în zonă, înghețul din luna mai a surprins cultura în faza de legare a fructului, un moment critic pentru stabilirea producției finale. Specific acestei regiuni a fost fenomenul de „îngheț de radiație”. În nopțile senine și fără vânt, aerul rece s-a acumulat pe văi, afectând puternic livezile situate în zonele joase, în timp ce plantațiile amplasate pe dealuri au înregistrat pierderi mai reduse.

În Arad, din cauza scăderii drastice a temperaturii la sol, pomicultorii au raportat pierderi între 20% și 50%, inclusiv în exploatațiile dotate cu echipamente de protecție, precum tunuri de aer cald.

Aceste diferențe regionale confirmă faptul că înghețul târziu de primăvară nu mai este un risc punctual, ci un fenomen complex, influențat de momentul biologic al culturii, microclimat și amplasarea plantației, factori care trebuie integrați în mod riguros în evaluarea și gestionarea riscului.

În portofoliul Agra Asigurări, 50% dintre fermele pomicole asigurate au avizat cel puțin un risc în 2025, iar cultura mărului a reprezentat 35% din totalul despăgubirilor plătite pe segmentul pomicol. Cea mai mare despăgubire achitată pentru o livadă de măr a fost de 302.748 lei, către o fermă din județul Vrancea.

„Înghețul târziu nu mai este un fenomen ocazional, ci o realitate aproape anuală. Alternanța dintre temperaturile ridicate din februarie-martie și revenirea bruscă a valorilor negative în aprilie expune cultura de măr într-un moment critic. De aceea, acoperirea riscului de înghet târziu de primăvară începe în funcție de stadiul biologic al culturii, nu de o dată din calendar”, precizează Horia Adrian-Lupu, director general al Agra Asigurări.

Polița acoperă atât pierderea cantitativă, cât și deprecierea calitativă a fructelor - inele de îngheț, leziuni, necroze interne sau deformări care declasează merele din categoria pentru consum în stare proaspătă către procesare. Evaluarea se realizează individual, conform standardelor europene de calitate, iar despăgubirea reflectă nivelul real al pierderii.

Determinarea producției nu se face estimativ, ci pe baze tehnice, pornind de la arhitectura livezii, înălțimea coroanei și densitatea plantației. Pentru plantațiile de peste cinci ani, potențialul de producție este calculat matematic, oferind o bază transparentă și obiectivă pentru stabilirea pierderilor.

„Într-un climat tot mai volatil, fermierii au nevoie de predictibilitate financiară. Rolul nostru este să preluăm riscul meteo și să oferim stabilitate într-un sector tot mai expus”, subliniază Horia Adrian-Lupu.

Într-un context în care frecvența înghețurilor târzii a crescut semnificativ în ultimul deceniu, iar cultura de măr a trecut de la un risc ocazional la unul aproape anual, adaptarea devine esențială. Protecția financiară nu mai este un instrument opțional, ci o componentă strategică a managementului unei exploatații pomicole.

„Pomicultura modernă înseamnă investiții mari, tehnologie și profesionalizare. Nu este sustenabil ca un singur episod de îngheț să anuleze munca și capitalul unui an întreg. Obiectivul nostru este să oferim fermierilor stabilitate și capacitatea de a merge mai departe, indiferent de provocările climatice. Informațiile pe care le-am prezentat au caracter informativ, iar condițiile aplicabile produselor de asigurare ale Agra Asigurări sunt cele prevăzute în documentele contractuale în vigoare”, arată Horia Adrian-Lupu, directorul general punctând că Agra Asigurări își continuă astfel angajamentul de a adapta permanent produsele la realitățile din teren, oferind soluții specializate pentru un sector agricol tot mai expus riscurilor climatice.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Deși am mai scris despre acest dăunător, consider că trebuie să revin deoarece sunt probleme în sectorul pomicol. Cariul scoarței a fost identificat de curând la materialul de plantat destinat înființării unei livezi de măr în sistem ecologic. În acest moment, micuții gândăcei ies din scoarța pomilor, se împerecheză și depun ouă. Apar eșalonat din aprilie și pe tot parcursul verii. Cum este posibil ca pomii de plantat să vină infestați din pepinieră? Pomii în cauză sunt plantați acum, în luna iunie, conform tehnologiilor moderne (????). Din fericire nu toți au fost plantați. De asemenea, pe lângă Scolytus, sunt prezenți și patogeni care produc cancere. Despre ei într-un alt material.

Atrag atenția că o livadă ecologică trebuie să aibă un start foarte bun. Ce înseamnă asta? Pomii trebui să fie perfect sănătoși, fără boli și fără dăunători. Soiurile cultivate trebuie să fie rezistente la principalii patogeni ai speciei care se plantează. Se pare că în spațiul intracomunitar plantele sunt controlate doar pentru patogenii și dăunătorii de carantină. Restul patogenilor și dăunătorilor nu mai sunt luați în seamă. Tinerii pomi sunt infectați cu patogeni care produc cancere. Acești patogeni se instalează de regulă în livezile bătrâne. Cariul scoarței la fel, se intalează la pomii în declin, nu la cei tineri. Prezența cariului la pomii tineri este periculoasă. Pomii pot intra în declin rapid.

Mă întreb și eu, livezile ecologice sunt sortite pierii din start? Este posibil să fie înființate livezi ecologice în sistem intensiv și superintensiv, cunoscut fiind că speciile pomicole au o serie de dăunători și patogeni extrem de periculoși care cu ușurință trec de la un pom la altul și nu pot fi ținuți sub control prin metode biologice? Tehnologiile moderne și proiectele aprobate se pare că permit asta.

Ce știu eu despre aceste livezi? Știu că sunt sortite eșecului. Mai mult nu pot spune deoarece trebuie să păstrez confidențialitatea.

Când l-am deranjat a ieșit cu viteză. Foto realizată la 10 iunie 2024

Recomandarea mea este să verificați cu atenție materialul săditor înainte de a-l pune în pământ. Pomii trebuie să aibă scoarța fără răni sau umflături, fără modificări de culoare, fără dăunători de scoarță. Rădăcinile trebuie să fie sănătoase, fără brunificări, fără tumori și micelii.

Vă atrag atenția că, în această perioadă adulții de Scolytus ies masiv din scoarța pomilor. Este momentul să verificați livezile (indiferent de vârstă). Dacă observați orificii pe scoarță și gândăcei mici, negri, treceți la efectuarea unui tratament.

În cele ce urmează, readuc în atenție informații despre acest dăunător periculos al pomilor fructiferi.

Scolytus rugulosus – Cariul scoarței este un dăunător polifag ce poate fi întâlnit la măr, păr, prun, cais, cireș, păducel, cătină, nuc, mur, alun, carpen, fag, ulm etc. Este răspândit în Europa, Africa de Nord, Asia Mică, Rusia, Iran, America de Nord și de Sud etc.

Recunoașterea și biologia dăunătorului

Adultul are lungimea corpului cuprinsă între 1,4 - 3,2 mm. Corpul insectei este alungit și are culoare neagră mat. Culoarea elitrelor este brun - roșcată sau castanie. Corpul insectei este convex și spre vârf descrește. Antenele și picioarele au culoare brună. Larvele au culoare albă și sunt apode. Capul este de culoare brună, iar lungimea corpului variază între 2 - 3 mm [Roșca et al., 2011].

Dăunătorul poate avea o generație în zonele nordice și două în zonele mai calde. În România are două generații pe an. Iernează în stadiul de larvă matură în galeriile săpate în lemn. Studiile asupra biologiei acestui dăunător arată că stadiile de prepupă și pupă se formează la începutul primăverii (martie - aprilie). Primii adulți încep să apară la începutul lunii aprilie - mai. Ei pătrund sub scoarță mai ales prin zona mugurilor [Tezcan & Civelek, 1996].

Gândăcei de Scolytus rugulosus la puieți de măr. Foto din data de 10 iunie 2024

Femela sapă galerii mamă (maternale) longitudinale sub scoarță, de 1 - 2 cm, mai rar 3 cm și mici cavități în părțile laterale ale galeriei unde își depune ouăle. O femelă depune între 10 - 100 ouă. Ramurile lungi de 25 cm pot avea uneori până la 15 galerii mamă. Galeriile produse de larve sunt lungi, sinuoase și uneori se intersectează sau se suprapun. La capătul galeriilor, larvele sapă o celulă adâncită unde se vor retrage pentru împupare. Noii adulți vor ieși la suprafața scoarței prin mici orificii [Alford, 2016].

În livadă, adulții pot fi observați din mai și până în noiembrie, cu un maxim în lunile mai - iunie. Unii cercetători au raportat o apariție intensă a adulților în lunile iulie și septembrie [Özgen et al., 2012]. Aceste aspecte legate de biologia dăunătorului sunt mult influențate de condițiile climatice.

Daune produse

Dăunătorul atacă mai ales livezile abandonate și pomii bolnavi. Pomii devitalizați, bolnavi sunt predispuși atacului unor dăunători secundari așa cum este și Scolytus rugulosus. În 2 - 3 ani copacii infestați puternic se pot usca. În general sunt mai atacate livezile de sâmburoase.

În ultimul timp, Scolytus rugulosus își face simțită prezența și în livezile din România, mai ales la cais, cireș, măr. De obicei, dăunătorul este prezent în livezile mai vechi sau în care tratamentele nu se fac corect sau la momentele optime de combatere. Frunzele pomilor atacați se îngălbenesc, iar fructele rămân mici, pipernicite.

Larvă de Scolytus fotografiată în octombrie 2020

Acest gândac de scoarță (cariu) atacă scoarța interioară, minând zona floem - cambială a ramurilor, lăstarilor și trunchiurilor copacilor și arbuștilor fructiferi. În fisurile din scoarță se poate observa rumegușul rezultat în urma săpării galeriilor. Uneori rumegușul poate fi observat și pe pământ sau în pânzele de păianjen. Pe lângă rumeguș, prezența dăunătorului poate fi semnalată și după micile orificii din scoarță. Dacă detașăm scoarța cu orificii, vom observa scoarța interioară moartă, degradată, gândăcei noi, larve, galeriile săpate de larve și mult rumeguș. În lemn, după îndepărtarea rumegușului se pot vedea și celulele adâncite unde larvele se pregătesc de împupare. În caz de atacuri puternice, dăunătorul poate pătrunde și în fructe, în zona sâmburelui, unde sapă galerii [Özgen et al., 2012].

Scolytus rugulosus atacă frecvent pomii bolnavi, răniți, stresați din cauza secetei sau alte cauze. Acest dăunător poate contribui la declinul și moartea pomilor fructiferi.

Managementul integrat

În cadrul sistemului de combatere integrată trebuie să ținem cont de cele trei tipuri de măsuri: profilactice, chimice și biologice. Din păcate, cariul scoarței este destul de greu de controlat odată ce infestarea s-a produs.

Măsuri profilactice

Bhagwandin (1992) susține că igiena culturală este singura care poate da bune rezultate în managementul acestui dăunător. Se recomandă tăierea ramurilor și lăstarilor care prezintă atac și scoaterea lor rapid din plantație. Tot materialul lemnos scos din plantație trebuie distrus prin ardere. În cazurile în care trunchiul principal este infestat masiv, copacul trebuie eliminat din plantație și ars. În nici un caz ramurile rezultate în urma tăierilor nu trebuie lăsate în apropierea pomilor sănătoși.

Pentru a preîntâmpina atacul se recomandă menținerea stării de sănătate a pomilor din livadă, eliminarea factorilor de stres, executarea tratamentelor împotriva patogenilor și dăunătorilor la avertizare (momentele optime).

Prevenirea este cea mai eficientă metodă de control a gândacilor de scoarță. Așadar, evitați rănirea rădăcinilor și trunchiurilor în timpul executării lucrărilor de îngrijire în livadă. Irigați pomii în perioadele secetoase din vară (măcar de două ori pe lună).

Este foarte important momentul în care efectuăm tăierile la pomi. Trebuie evitată crearea rănilor proaspete în timpul zborului adulților. Se recomandă să nu se execute tăieri de eliminare a ramurilor infestate în perioada martie - septembrie.

După cum am menționat mai sus, materialul lemnos (ramuri, pomi) infestat trebuie scos rapid din livadă și distrus. Distrugerea se poate face prin ardere sau prin solarizare. Pentru protejarea mediului, este indicată solarizarea. Peste grămada de lemne se pune o folie de plastic mai groasă și se etanșează bine pentru ca gândacii să nu poată ieși. Este bine ca solarizarea să se facă într-o zonă însorită timp de câteva luni. Folia de plastic trebuie să fie transparentă, rezistentă la razele UV și de foarte bună calitate [Sanborn, 1996].

Măsuri chimice. Eficiente sau nu?

Deoarece gândăceii de Scolytus rugulosus sunt protejați de scoarță este destul de greu să îi combatem cu ajutorul insecticidelor. Tratamentele chimice pot avea succes doar atunci când livada este foarte bine monitorizată, pentru ca gândacii să poată fi omorâți din timp. Soluția trebuie pulverizată pe scoarță în așa fel încât gândacii să fie uciși înainte de a pătrunde dedesubtul ei. Odată intrați sub scoarță, cu greu mai pot fi omorâți.

De asemenea, tratamentele aplicate pomilor deja infestați nu sunt eficiente, deși ele mai pot reduce din populații dacă se fac în timpul zborului adulților. Apariția eșalonată a gândacilor pe toată perioada verii îngreunează foarte mult combaterea.

Studiile arată că nici insecticidele sistemice aplicate prin injectare sub scoarță sau la solul de sub pomi nu sunt eficiente în combatere. De altfel, multe insecticide sistemice, în prezent nu sunt recomandate pentru combaterea gândacilor de scoarță [Donaldson & Seybold, 1998].

Există studii care arată că și-au dovedit eficiența insecticide pe bază de acetamiprid, esfenvalerat, spinosad. În general, orice insecticid utilizat în combaterea dăunătorilor din pomicultură poate fi utilizat dacă este omologat și dacă este aplicat în timpul zborului maxim al adulților. Cele mai „eficiente” sunt insecticidele cu o perioadă mai lungă de persistență.

În Aplicația PESTICIDE din 2024 nu am găsit vreun insecticid omologat pentru acest dăunător, deși el există și produce daune.

Măsuri biologice

Gândacul de scoarță are dăunători naturali atât prădători, cât și paraziți. În reglarea populațiilor de gandaci sunt mai eficienți prădătorii decât paraziții. Totuși, lansările de prădători sau paraziți în livezile cu infestări majore nu au fost eficiente în combatere. Mortalitatea prin parazitism a acestei specii poate ajunge la aproximativ 16%.

Pentru detectarea timpurie a gândacilor pot fi utilizate capcane cu feromoni.

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prin intermediul Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) informează deținătorii de plantații pomicole despre oportunitatea efectuării tratamentelor fitosanitare în perioada de repaus vegetativ al semințoaselor și sâmburoaselor.

Concret pentru combaterea larvelor hibernante ale păduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus), ouălor hibernante de afide, psylidae și acarieni la speciile semințoase (măr, păr, gutui, mosmon, etc) se recomandă utilizarea următoarelor produse pentru protecția plantelor: Juvinal 10 EC = 0,1 % (15 litri/ha), Confidor Oil SC 004 =1,5% (22,5 1/ha) sau Nuprid Oil 004 CE = 1,5% (22,5 1/ha). Dozele la hectar sunt calculate la un volum de 1.500 litri apă.

În vederea combaterii larvelor hibernante ale păduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus), ouălor hibernante de afide, psylidae și acarieni la speciile sâmburoase (prun, cireș, vișin, cais, piersic, etc) se recomandă utilizarea anumitor pesticide, după cum urmează: Juvinal 10 EC = 0,1 % (10 litri/ha), Confidor Oil SC 004 =1,5% (15 1/ha) sau Nuprid Oil 004 CE = 1,5% (15 1/ha).

Autoritatea Națională Fitosanitară recomandă efectuarea tratamentelor curative, dar și preventive, atât pentru reducerea surselor de infecție, cât și pentru diminuarea potențialelor pierderi de recoltă (calitative și cantitative).

Pentru efectuarea tratamentelor se vor utiliza numai produse de protecţie a plantelor omologate în România, pentru cultură, agentul de dăunare și doza pentru care au fost omologate.

Potrivit acelorași recomandări ale specialiștilor ANF, intervențiile se execută numai după efectuarea lucrărilor de igienă culturală prin îmbăierea completă a coroanei şi a trunchiului pomilor. Mai mult, tratamentele fitosanitare se vor aplica în zilele însorite la temperaturi de peste 4 – 5 grade Celsius, fără vânt, chiciură sau polei.

Toate produsele omologate se găsesc în baza de date PEST-EXPERT, care poate fi accesată la adresa: www.madr.ro, secțiunea „Fitosanitar”.