sanatate - REVISTA FERMIERULUI

Pentru combaterea modului în care schimbările climatice afectează agricultura este important ca fermierii să abordeze cu succes și cu atenție provocările asociate cu contextul de mediu.

Agricultura este vulnerabilă la efectele condițiilor meteo nefavorabile, cum ar fi seceta, inundațiile și schimbările extreme de temperatură, iar reducerea dioxidului de carbon (CO2) prin fotosinteză și sechestrarea carbonului ajută la stabilizarea climatului și la protejarea agriculturii.

Practicile agricole care promovează managementul carbonului, cum ar fi agricultura conservativă, rotația culturilor, utilizarea compostului și acoperirea solului, ajută la captarea și stocarea CO2 în sol și biomasă. Aceste practici nu doar că reduc cantitatea de CO2 din atmosferă, dar și îmbunătățesc sănătatea solului, crescând capacitatea acestuia de a reține apă și nutrienți, ceea ce duce la culturi mai rezistente și mai productive. Prin urmare, putem spune că diversitatea culturală și genetică a culturilor agricole contribuie la reziliența sistemelor agricole, posibilă cu ajutorul conservării biodiversității și integrării tehnologiilor sustenabile care combat stresorii de mediu și variabilitatea climatică.

Fundamentul producției de biomasă în agricultură este reprezentat de procesul de fotosinteză la plante, fără de care culturile nu ar crește și nu ar atinge potențialul de productivitate. Prin optimizarea condițiilor pentru fotosinteză, și anume, creșterea unor plante sănătoase și menținerea unui aparat foliar care este capabil să ajute la realizarea nutriției acestora, este asigurată și de stocarea de CO2 în timpul procesului, ceea ce ajută la reducerea cantității sale în atmosferă. Din acest motiv sunt necesare soluțiile potrivite pentru fermieri care să asigure sănătatea culturilor încă din primele faze ale dezvoltării împotriva agenților patogeni, maximizând eficiența fotosintezei și productivitatea terenurilor agricole.

 

Verben™ protejează eficient cerealele împotriva bolilor

 

Principalele boli care afectează puternic culturile de cereale păioase își fac apariția chiar din primăvară, cum ar fi făinarea, pătarea în ochi, septorioza, iar dacă factorii de mediu sunt favorabili și restul bolilor pot apărea mai devreme. Pentru a preveni acțiunea lor, fermierii sunt mereu atenți la primele semne de boală și la opțiuni prin care pot evita infecția cu un spectru larg de boli ale culturilor, fără a risca apariția rezistenței plantelor la tratamentele aplicate.

Compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură Corteva Agriscience dezvoltă produse de protecția plantelor care protejează eficient culturile împotriva bolilor chiar din primele faze de dezvoltare ale culturilor. O astfel de soluție este fungicidul Verben™, dezvoltat special pentru a asigura protecția cerealelor încă de la primul tratament din primăvară. Prin utilizarea în primul tratament, fermierii beneficiază de puterea curativă și preventivă a celor două substanțe active conținute, proquinazid și protioconazol. Acestea au un efect sinergic, fiind puse în valoare și cu ajutorul formulării speciale create de Corteva, pentru a oferi maximul de putere chiar și la temperaturi scăzute, aderență, distribuție uniformă a substanțelor active și rezistență la spălare la o oră de la aplicare, precum și o acțiune eficientă la câteva săptămâni de la acest moment.  

Prin utilizarea lui Verben™ încă de la primul tratament din primăvară, planta este protejată de bolile specifice cerealelor, fortifiată și pusă în valoare, pentru a oferi producțiile cele mai mari și mai calitative.

Ciprian Eugen Balica, fermier din județul Vaslui (Mirba Oil SRL), a explicat cum aceste beneficii sunt posibile prin intermediul efectului substanțelor active: „Am decis să aleg Verben™ datorită acțiunii celor două substanțe active inovatoare, proquinazid și proticonazol, care ajută planta să lupte cu apariția bolilor, în special făinarea. De asemenea, efectul curativ este unul impresionant, pentru că sinergia este foarte bună, rezultatul este foarte bun și surprinzător. Pot spune cu certitudine că își va regăsi mereu locul în schemele noastre de tratament la păioase pentru că a răspuns mereu pozitiv la toate provocările care i-au fost adresate după aplicările noastre”.

Corteva Agriscience este angajată în sprijinirea fermierilor în fața provocărilor climatice și de mediu prin dezvoltarea de soluții inovatoare și eficiente. Prin produse precum Verben™, Corteva facilitează fermierilor acces la tehnologie de vârf, care asigură protecția culturilor încă din primele faze de dezvoltare, stabilizarea producțiilor agricole și promovarea unui viitor agricol sustenabil și prosper pentru fermierii din România.

 

Autor: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Opinii

Aduc în atenția fermierilor fungul Fusarium graminearum care produce boala numită „albirea și înroșirea spicelor”. În zonele din țară unde au căzut precipitații în perioada înfloritului, iar temperaturile au fost favorabile realizării infecțiilor, este posibil să apară fuzarioza.

Schimbările climatice din ultimii ani au influențat pozitiv dezvoltarea fungilor din genul Fusarium, favorizând apariția epidemiilor la grâu. Cea mai recentă epidemie de Fusarium la cerealele din Câmpia Banatului (și nu numai) a fost în anul 2019, an în care calitatea a fost foarte scăzută, în principal din cauza prezenței micotoxinelor fusariene în cantități care au depășit limitele permise.

Pierderile produse de F. graminearum la grâu în anii epidemici pot fi uriașe. Pagubele se datorează în mare parte sterilității spicelor, MMB-ului scăzut (masa a o mie de boabe), dar mai ales prezenței micotoxinelor în cariopse.

Fusarium graminearum este un patogen deosebit de periculos al cerealelor deoarece produce micotoxine încadrate în două clase chimice: trichothecene și zearalenon. Dintre trichothecene amintim: vomitoxina (deoxynivalenol sau DON), micotoxina T – 2, diacetoxyscirpenol (DAS), monoacetoxyscirpenol (MAS) şi nivalenol. Aceste micotoxine sunt iritanţi puternici şi au fost asociate atunci când sunt consumate cu simptome ca: vomă, refuzul hranei şi posibil ulcer gastric. Cele mai semnificative trichothecene sunt toxina T – 2 şi deoxynivalenolul, care apar în cantităţi destul de mari la cereale. Zearalenonul face parte din a doua clasă chimică de toxine produse de F. graminearum. Când este consumat de animale este asociat cu probleme de reproducere, cum sunt: avorturile, căldurile false, reabsorbţia fetusului şi a mumiilor [Cotuna & Popescu, 2009].

Fusarium și Alternaria sp. (foto din anul 2023)

Foto din anul 2023

În Câmpia Banatului, în anul 2023 au existat lanuri infectate, însă incidența spicelor atacate a fost mai scăzută, la fel și intensitatea. De la epidemia de Fusarium graminearum din anul 2019, putem aprecia că acest patogen nu a mai creat probleme deosebite în Banat, deoarece nu s-au întrunit condițiile climatice (precipitații continue și temperaturi moderate). Vom vedea ce va aduce această primăvară.

Prin intermediul acestui articol venim în sprijinul dumneavoastră cu informații despre tabloul simptomatic al bolii, biologia, epidemiologia și „combaterea” patogenului Fusarium graminearum. Aceste informații vă vor ajuta în viitor să vă protejați din timp culturile.

Foto din anii trecuți

 

Micotoxinele fusariene, pericol pentru sănătatea oamenilor și animalelor

 

În fuzarioza grâului pot fi implicate mai multe specii de Fusarium. Studii numeroase arată că fuzarioza spicelor de grâu poate fi produsă de Fusarium graminearum, Fusarium culmorum, Fusarium nivale, Fusarium poae, Fusarium sporotrichioides [Miller, 1994; Lidell, 2003; Wegulo, 2012; Zrcková et al., 2019]. Dintre speciile menționate, Fusarium graminearum este prezentă în regiunile temperate cu climat mai cald, comparativ cu Fusarium culmorum care preferă zonele mai reci [Wang & Miller, 1988; Snijders & Perkowski, 1990; Miller et al., 1991; Miller, 2002]. În Câmpia Banatului, specia predominantă care produce infecții la spic este F. graminearum [Cotuna et al., 2013; Cotuna et al., 2022].

Dintre speciile de Fusarium producătoare de DON, F. graminearum este considerată cea mai importantă [Paraschivu et al., 2014; Paul et al., 2005; Anon, 1993c]. Deoxynivalenolul (DON) aparține familiei chimice de sequiterpene, fiind derivat din trichodiene (precursorul biochimic al tuturor trichothecenelor). DON - ul este foarte stabil din punct de vedere chimic. Semințele infectate de Fusarium conțin întotdeauna și micotoxine fusariene. Dintre acestea, DON - ul a fost găsit frecvent în cantități mari [McMullen et al., 1997]. După Wegulo (2012), cu cât procentul de boabe fusariate este mai mare cu atât și cantitatea de DON va fi mai ridicată. De altfel, marea majoritate a cercetătorilor corelează prezența deoxynivalenolului în cariopse cu intensitatea atacului din câmp și procentul de boabe fusariate [Cowger & Arellano, 2013]. Dacă ajunge în hrana oamenilor, deoxynivalenolul poate produce intoxicații alimentare, care se manifestă prin greață, vărsături, diaree, dureri de cap, dureri abdominale, febră etc [Lidell, 2003; Sobrova et al., 2010].

Până în acest an, limita maximă de DON admisă de legislația europeană în cerealele neprocesate era de 1250 ppb (1,25 ppm) [Commission Regulation (EC) No 1881/2006].

În Regulamentul (UE) 2024/1022 al CE din 8 aprilie 2024, de modificare a Regulamentului (UE) 2023/915 cu privire la nivelurile maxime de deoxinivalenol în produsele alimentare, limita maximă de DON permisă la cerealele neprocesate a scăzut la 1000 ppb. Noile reglementări intră în vigoare începând cu data de iulie 2024 și nu se aplică retroactiv.

grau intro cotuna

A doua micotoxină importantă produsă de Fusarium graminearum este „toxina T - 2”, care apare în cantități semnificative la cereale, alături de deoxynivalenol [Annon, 1993b]. Intoxicația se manifestă prin simptome de febră, vomă, convulsii, anemie, inflamații acute ale aparatului digestiv.

Alt metabolit toxic produs de fungul F. graminearum este zearalenona (ZON). Zearalenona apare la grâul fusariat alături de DON și T - 2. Această toxină afectează eficiența reproductivă, nu și pofta de mâncare. Sindromul estrogenic ce apare în urma ingerării de hrană contaminată se caracterizează prin: umflarea glandelor mamare, hipertrofia uterină, umflarea vulvei, infertilitate [Marasas, 1991]. Cei mai sensibili sunt porcii.

Limitele maxime admise de ZON și T - 2 în grâul neprocesat sunt de 100 ppb. Cele trei micotoxine, DON, ZON și T - 2 nu sunt considerate carcinogenice. Zearalenona nu se transmite prin lapte sau alte produse lactate.

 

Factorii de risc pentru apariția infecțiilor

 

Risc crescut de infecții cu Fusarium graminearum se înregistrează în anii când se întrunesc următorii factori:

  • Temperaturi optime pentru realizarea infecțiilor. După Anderson (1948), temperatura optimă pentru realizarea infecțiilor este de 250C, indiferent de cât timp durează umezeala. După De Wolf et al. (2003), contează durata în ore a temperaturilor cuprinse între 15 - 300C, înainte cu șapte zile de înflorit. În condiții de vreme caldă cu temperaturi cuprinse între 25 - 300C și umiditate continuă, simptomele de Fusarium la spic (albire) pot apărea în 2 - 4 zile de la realizarea infecției [Wegulo, 2012]. Astfel, o cultură aparent sănătoasă, brusc poate să prezinte simptome de boală;

  • Precipitațiile. Precipitațiile continue dinainte de înflorit și în timpul dezvoltării cariopselor favorizează acumularea de cantități mari de DON în cereale. Cantitățile de precipitații din lunile mai și iunie predispun cerealele la infecția cu Fusarium. Perioadele în care grâul poate fi infectat sunt la înflorit sau imediat după înflorit [Hernandez Nopsa et al., 2012; Wegulo, 2012]. De Wolf et al. (2003) arată importanța duratei în ore a precipitațiilor înainte cu șapte zile de înflorit;

  • Umiditatea relativă a aerului (UR%). Cu cât expunerea la umezeală este mai îndelungată, intensitatea atacului la spic crește. Chandelier et al. (2011), într-un studiu efectuat pe o perioadă de șapte ani, arată o corelație puternică între umiditatea relativă medie de peste 80% și cantitatea de DON acumulată în cariopse;

  • Tehnologiile practicate în prezent de către fermieri pot influența pozitiv infecțiile cu Fusarium, cât și acumularea de micotoxine. Sistemele de cultivare „minimum tillage” sau „no tillage” (utile pentru conservarea solului), densitățile mari practicate, lipsa rotației, au dus la creșterea sursei de inocul în resturile vegetale ce rămân la suprafața solului [Unger, 1994; Watkins, 1994; Matei et al., 2010];

  • Soiurile sensibile.

 

Recunoașterea simptomelor

 

Fusarium graminearum poate ataca plantele de cereale păioase pe tot parcursul perioadei de vegetație, dacă condițiile climatice preferate se întrunesc.

Tabloul simptomatic al bolii se prezintă după cum urmează:

  • Plăntuţele care provin din seminţe infectate se îngălbenesc şi în cele din urmă putrezesc;

  • În faza de înfrăţire, rădăcinile şi coletul sunt brunificate din cauza infecţiilor realizate de miceliul şi clamidosporii din sol. Plantele atacate continuă să vegeteze slab şi vor forma spice sterile;

  • Forma cea mai gravă de atac este după înspicare. Spicele, iniţial se albesc parţial (câteva spiculeţe) sau total, apoi se înroşesc şi se acoperă cu un înveliş micelian, alb – roz sau alb – rubiniu, uneori portocaliu - somon, pe care se observă sporodochiile ciupercii (forma imperfectă). Pe spicele înroşite (pe palee, ariste sau boabe) se observă puncte negre care sunt periteciile ciupercii (forma perfectă). Cariopsele infectate sau fuzariate rămân mici, zbârcite, cenuşii sau rozii iar germinaţia şi puterea de străbatere va fi slabă [Popescu, 2005].

Foto din anul 2019

 

Ciclul de viață

 

Fusarium graminearum este agentul etiologic dominant al fuzariozei spicului la cerealele păioase cultivate în România. Ciuperca rezistă în resturile de plante vegetale, în sol și în semințe. Vremea umedă prelungită în timpul perioadei de vegetație favorizează creșterea și sporularea ciupercii. Sporii ciupercii sunt purtați de vânt și de picăturile de apă pe spicele de grâu. Grâul este susceptibil a fi infectat în perioada înfloritului și când cariopsele încep să se formeze [Popescu, 2005].

Fusarium graminearum rezistă în sol sub formă de miceliu saprofit, clamidospori şi peritecii. O sursă importantă de transmitere este sămânţa infectată din care ies plăntuţe bolnave care mor (infecţie sistemică). Infecţiile primare pot fi realizate de micelii sau clamidosporii din sol dar şi de ascosporii şi conidiile care ajung pe părţile aeriene ale plantelor. După realizarea infecției, miceliul care se dezvoltă intracelular va intra în sporogeneză, formându-se astfel conidiile ce asigură infecţiile secundare (foarte păgubitoare mai ales în perioada înfloritului) – Popescu, 2005.

Dezvoltarea acestui patogen este favorizată de vremea umedă (umiditatea aerului peste 90%, prezenţa ploilor) şi de temperaturile moderate (peste 200C) şi apoi de factorii agrofitotehnici (monocultura, solurile acide, azotul în exces, semănatul des, sensibilitatea soiurilor).

Infecţia continuă şi în depozite. Contaminarea cu micotoxinele produse de F. graminearum este asociată cu amânarea excesivă a recoltatului şi cu depozitarea cerealelor umede. Acumularea de micotoxine este masivă la temperaturi de 21 – 290C şi la o umiditate a boabelor de peste 20%.

 

Managementul integrat al fuzariozei grâului

 

Putem combate sau nu fuzarioza la cereale? O întrebare la care este greu de răspuns. Măsurile din cadrul sistemului de combatere integrată pot ține sub control destul de puțin fuzarioza dar nu întotdeauna ne feresc de infecții. De ce? Pentru că orice măsuri am respecta, condițiile climatice sunt esențiale în realizarea infecțiilor.

Atac la cariopse. Stanga, cariopse fusariate, dreapta cariopsă aparent sănătoasă (foto din anul 2023) 

Foto din anul 2023. Atac la cariopse. Stanga cariopse fusariate dreapta cariopsă aparent sănătoasă

Măsuri profilactice

Măsurile de profilaxie sunt foarte importante dar nu ne feresc de infecții dacă condițiile climatice sunt favorabile patogeniei. Totuși, respectarea lor ne poate ajuta, în sensul că vom avea o rezervă mai mică în sol de inocul. În acest sens, este bine ca fermierii să respecte următoarele măsuri:

  • Cultivarea de soiuri adaptate climei locale şi zonei unde vor fi cultivate.

  • Cultivarea unor soiuri care tolerează mai bine patogenul. Despre rezistență totală nu putem discuta. Rezistența soiurilor de grâu la infecția cu Fusarium este foarte importantă și intens studiată astăzi. Sunt descrise până acum cinci tipuri de rezistență: tipul I - rezistența la infecția inițială (reacții de apărare); tipul II - rezistența la răspândirea agentului patogen în țesutul infectat; tipul III - rezistența la infecție a semințelor; tipul IV - toleranța la infecție; tipul V - rezistența la micotoxine [Mesterhazy, 1995; Ma et al., 2009; Kosaka et al., 2015; Zhang et al., 2020]. După Bai & Shaner (2004), crearea unor soiuri cu rezistență la Fusarium poate fi o strategie foarte bună pentru controlul acestei boli. În SUA, preocupări de ameliorare a grâului pentru rezistența la Fusarium sp. există de prin anul 1929. Un studiu din 1963 arată că, după un ciclu de cercetari de nouă ani, toate plantele de grâu pot fi infectate în proporție mai mare sau mai mică [Schroeder & Christensen, 1963].

  • Controlul dăunătorilor în lanurile de cereale nu trebuie neglijat, deoarece se ştie că favorizează infecţiile cu Fusarium graminearum.

  • Densităţile mari trebuie evitate.

  • Fertilizarea cu azot şi alte substanţe nutritive să se facă în mod echilibrat.

  • Rotaţia culturilor trebuie respectată, deoarece s-a constatat că reduce riscul de contaminare cu micotoxine produse de ciuperca Fusarium graminearum.

  • Resturile vegetale să fie îngropate prin intermediul arăturii.

  • Recoltarea la timp, uscarea la 24 de ore de la recoltare şi supravegherea umidităţii boabelor la depozitare [Cotuna & Popescu, 2009].

Dacă aceste măsuri sunt respectate, sursa de inocul va fi diminuată, NU şi eliminată.

grau fusarium

Măsuri chimice

În funcție de condițiile climatice, tratamentele chimice pot fi eficiente sau nu. Tratarea semințelor înainte de semănat este esențială în prevenirea primelor infecții.

În România sunt omologate următoarele substanțe pentru tratarea semințelor de cereale păioase: Triticonazol; Tebuconazol; Fludioxonil + teflutrin (insecticid); Fludioxonil + protioconazol + tebuconazol; Fludioxonil; Difenoconazol + fludioxonil; Difenoconazol + fludioxonil + tebuconazol; Difenoconazol; Fludioxonil + fluxapyroxad + triticonazol; Ipconazol; Fluxapyroxad; Fludioxonil + sedaxan; Difenoconazol + fludioxonil + sedaxan; Bixafen + tebuconazol [după Aplicația PESTICIDE 2.24.3.1, 2024].

Tratamentele din vegetație

La modul general, în literatura de specialitate se recomandă două tratamente în timpul sezonului de vegetație, după cum urmează: primul tratament la începutul înspicării; iar al doilea tratament la sfârșitul înfloritului.

Studiile efectuate pentru stabilirea momentelor optime de efectuare a tratamentelor (când au eficacitate maximă) recomandă următoarea strategie:

  • Tratament la BBCH 59 - când grâul nu este înflorit - eficiență ridicată.

  • Tratament la BBCH 63 - 65 - început înflorit, moment optim pentru bolile spicului în general.

  • Tratament la BBCH 69 - sfârșit înflorit - nu se recomandă (prea târziu pentru tratament) - se poate aplica doar în situații grave cu risc de infecții secundare când sunt ploi continue după înflorit.

Pentru tratamentele în vegetație sunt omologate următoarele substanțe: Azoxistrobin; Tebuconazol; Metconazol; Azoxistrobin + protioconazol; Protioconazol + tebuconazol; Azoxistrobin + tebuconazol; Kresoxim - metil + mefentrifluconazol; Benzovindiflupir + protioconazol; Benzovindiflupir; Protioconazol; Protioconazol + spiroxamină + tebuconazol; Ciprodinil; Fenpropidin; Difenoconazol + tebuconazol; Tebuconazol + trifloxistrobin; Protioconazol + spiroxamină + trifloxistrobin; Protioconazol + trifloxistrobin; Boscalid + protioconazol; Fluxapyroxad + piraclostrobin; Mefentrifluconazol + piraclostrobin; Bromuconazol + tebuconazol; Proquinazid + protioconazol [după Aplicația PESTICIDE 2.24.3.1, 2024].

Fungicidele omologate trebuie utilizate doar în dozele recomandate de producători. Nu măriți dozele. Mărirea dozelor duce la apariția fenomenului de rezistență, iar rezistența la pesticide este o problemă mare a agriculturii moderne.

Tratamentele trebuie efectuate doar în zilele în care nu bate vântul și temperaturile nu sunt ridicate. Dacă după efectuarea tratamentelor intervin ploi, va trebui să repetați. Este foarte important să fie respectați timpii de pauză până la recoltat. Fungicidele utilizate la cereale au timpi de pauză destul de mari, începând de la 35 până la 50 zile.

Măsuri biologice

Combaterea biologică este foarte rar utilizată în combaterea fuzariozei la grâu și nu numai. De interes sunt antibioticele produse de bacterii (Bacillus subtilis) și fungi (Penicillium, Trichoderma, Trichothecium): fitobacteriomicina, nifimicina, fitoflavina, lavendromicina, trichotecina [Popescu, 2005].

În prezent, există un produs biologic omologat în România pe bază de Pythium oligandrum (M1 x 106 oospores/g Pythium oligandrum) pentru tratarea fuzariozei în perioada de vegetație. Tratamentele cu agenți biologici trebuie efectuate preventiv, nu curativ.

De reținut, recoltele contaminate cu micotoxine fusariene nu pot fi destinate nici pentru panificaţie, nici pentru hrana animalelor, din cauza intoxicaţiilor grave pe care le produc.

 

Bibliografie

Andersen, A. L., 1948. The development of Gibberella zeae head blight of wheat. Phytopathology, 38, 599 – 611.
Anon, 1993b. In IARC Monographs on the evaluation of carcinogenic risk to humans, vol. 56, International Agency for Research an Cancer, Lyon, France, pp. 467 - 488.
Anon, 1993c. In IARC Monographs on the evaluation of carcinogenic risk to humans, vol. 56, International Agency for Research an Cancer, Lyon, France, pp. 397 - 444.
Bai, G., Shaner, G., 2004. Management and resistance in wheat and barley to Fusarium head blight. Annu. Rev. Phytopathol. 42: 135 - 161.
Chandelier, A., Nimal, C., André, F., Planchon, V., Oger, R., 2011. Fusarium species and DON contamination associated with head blight in winter wheat over a 7-year period 92003–2009) in Belgium. Eur. J. Plant Pathol., 130, 403 – 414.
Cotuna, O., Sărățeanu, V., Durău, C., Paraschivu, M., Rusalin, G., 2013. Resistance reaction of some winter wheat genotipes to the attack of Fusarium graminearum L. Schw. in the climatic conditions of Banat plain, Research Journal of Agricultural Science, 45 (1), p. 117 - 122.
Cotuna O., Paraschivu M., Sărăţeanu V., Partal E., Durău C. C., 2022. Impact of Fusarium head blight epidemics on the mycotoxins’ accumulation in winter wheat grains, Emirates Journal of Food and Agriculture, 34 (11), 949 - 962.
Cotuna O., Popescu G., 2009. Securitatea și calitatea produselor vegetale, siguranța vieții, Editura Mirton, Timișoara, 327 p..
Cowger, C., Arellano, C., 2013. Fusarium graminearum infection and deoxynivalenol concentrations during development of wheat spikes. Phytopathology 103: 460 - 471.
De Wolf, E. D., Madden, L. V., Lipps, P. E., 2003. Risk assessment models for wheat Fusarium head blight epidemics based on within-season weather data. Phytopathology, 93, 428 – 435.
Hernandez Nopsa, J., Baenziger, P. S., Eskridge, K. M., Peiris, K. H. S., Dowell, F. E., Harris, S. D., Wegulo, S. N., 2012. Differential accumulation of deoxynivalenol in two winter wheat cultivars varying in FHB phenotype response under field conditions. Can. J. Plant Pathol. 34, 380 – 389.
Kosaka, A., Manickavelu, A., Kajihara, D., Nakagawa, H., Ban, T., 2015. Altered gene expression profiles of wheat genotypes against Fusarium head blight. Toxins 72: 604 - 620.
Liddell, C. M., 2003. Systematics of Fusarium species and allies associated with Fusarium head blight. In Fusarium Head Blight of Wheat and Barley; Leonard, K. J., Bushnell, W. R., Eds.; American Phytopathological Society: St. Paul, MN, USA, 2003; pp. 35 – 43.
Ma, H., Ge, H., Zhang, X., Lu, W., Yu, D., Chen, H., Chen, J., 2009. Resistance to Fusarium head blight and deoxynivalenol accumulation in Chinese barley. J. Phytopathology, 157, 166 – 171.
Marasas, W. F. O., 1991. In Mycotoxins and Animal Foods (J. E., Smith, and R. S., Henderson, editors), CRC Press, Inc., pp. 119 - 139.
Matei, G., Păunescu, G., Imbrea, F., Roşculete E., Roşculete, C., 2010. Rotation and fertilization - factors in increasing wheat production and improving the agro productive features of the brown reddish soil from central area of Oltenia, Research Jurnal Of Agricultural Science, Vol. 42 (1). USAMVB Timișoara, pag. 182 - 189.
Mesterhazy, A. I., 1995. Types and components of resistance to Fusarium head blight of wheat. Plant breeding 114 5: 377 - 386.
McMullen, M., Jones, R., Gallenberg, D., 1997. Scab of wheat and barley: A re-emerging disease of devastating impact. Plant Dis. 81:1340 - 1348.
Miller, J. D., Greenhalgh, R., Wang, Y., Lu, M., 1991. Trichothecene chemotypes of three Fusarium species. Mycologia, 83, 121 – 130.
Miller, J. D., 1994. Epidemiology of Fusarium ear diseases of cereals. In Mycotoxins in Grain. Compounds Other than Aflatoxin; Miller, J. D., Trenholm, H. L., Eds.; Eagan Press: St. Paul, MN, USA, 1994; pp. 19 – 36.
Miller, J. D., 2002. Aspects of the ecology of Fusarium toxins in cereals. In Mycotoxins and Food Safety; DeVries, J. W., Trucksess, M. W., Jackson, L. S, Eds.; Kluwer Academic/Plenum Publishers: New York, USA, pp. 19 – 28.
Paraschivu, M., Cotuna O., Paraschivu M., 2014. Integrated disease management of Fusarium head blight, a sustainable option for wheat growers worldwide, Annals of the University of Craiova - Agriculture, Montanology, Cadastre Series, vol. XLIV, p. 183 - 187.
Paul, P. A., Lipps, P. E., Madden, L. V., 2005. Relationship between visual estimates of Fusarium head blight intensity and deoxynivalenol accumulation in harvested wheat grain: a meta-analysis. Phytopathology 95:1225 - 1236.
Popescu G., 2005. Tratat de patologia plantelor, vol. II Agricultură, Editura Eurobit, 341 p..
Snijders, C. H. A., Perkowski, J., 1990. Effects of head blight caused by Fusarium culmorum on toxin content and weight of wheat kernels. Phytopathology, 80, 566 – 570.
Sobrova, P., Adam, V., Vasatkova, A., Beklova, M., Zeman, L., Kizek, R., 2010. Deoxynivalenol and its toxicity. Interdisc. Toxicol., 3, 94 – 99.
Schroeder, H. W., Christensen, J. J., 1963. Factors affecting resistance of wheat to scab caused by Gibberella zeae. Phytopathology 53 7, 1: 831 - 838.
Unger, P. W., 1994. Residue production and uses–an introduction to managing agricultural residues. In Managing Agricultural Residues; Unger, P. W., Ed., Lewis Publishers: Boca Raton, F. L., USA, pp. 1 – 6.
Zhang, W., Boyle K., Brûlé - Babel, A. L., Fedak, G., Gao, P., Robleh Djama, Z., Polley, B., Cuthbert R. D., Randhawa, H. S., Jiang, F., Eudes, F., Fobert, P. R., 2020. Genetic Characterization of Multiple Components Contributing to Fusarium Head Blight Resistance of FL62R1, a Canadian Bread Wheat Developed Using Systemic Breeding. Front. Plant Sci. 11:580833.
Zrcková, M., Svobodová - Leišová, L., Bucur, D., Capouchova, I., Konvalina, P., Pazderu, K., Janovská D., 2019. Occurence of Fusarium spp. In hulls and grains of different wheat species, Romanian Agricultural Research, No. 36, 173 - 185.
Watkins, J. E., Boosalis, M. G., 1994. Plant disease incidence as influenced by conservation tillage systems. In Managing Agricultural Residues; Unger, P. W., Ed. Lewis Publishers: Boca Raton, F. L., USA, 261 – 283.
Wegulo, S. N., 2012. Factors influencing Deoxynivalenol accumulation in small grain cereals, Toxins, 4, 1157 - 1180.
Wang, Y. Z. and Miller, J. D., 1988. Screening techniques and sources of resistance to fusarium head blight. In: A. R., Khlatt, (ed), Wheat production: constraints in tropical environments. CIMMYT, Mexico. 239 - 250.
***. 2006. Commission Regulation (EC) No 1881/2006 of 19 December 2006 setting maximum levels for certain contaminants in foodstuffs.
***. 2013. Commission Recommendation 2013/165/EU of 27 March 2013 on the presence of T-2 and HT-2 toxin in cereals and cereal products.
***. 2024. REGULAMENTUL (UE) 2024/1022 AL COMISIEI din 8 aprilie 2024 de modificare a Regulamentului (UE) 2023/915 în ceea ce privește nivelurile maxime de deoxinivalenol în produse alimentare, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 9.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1022/oj.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Foto: Otilia Cotuna (realizate în anii trecuți)

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Protecția plantelor

Înaintea vaccinării, porumbeii trebuie să fie într-o stare perfectă de sănătate. Specialiștii recomandă o schemă „mecanică” de tratamente anterioare vaccinării, adresată în special columbofililor care nu au acces, din diverse motive, la un laborator de specialitate în patologia aviară și implicit columbofilă.

Ordinea efectuării tratamentelor este aleatorie. Ideal ar fi să se facă analize de laborator și să se trateze doar bolile diagnosticate. Prima parte a tratamentelor profilactico – curative, aici.

02 Endectocid

Ziua 16, 17: Vitaminoterapie + Dezintoxicare + Refacerea florei intestinale

Se administrează Nutri Vita-Min-Amino / Complex Polivitaminic Buvabil pentru porumbei / Vita B Complex / Bioenterom.

Ziua 18: Deparazitare internă + externă (simultan)

Varianta 1 – Endectocid (soluție care combate limbricii, capillaria, râia, păduchii hematofagi): 1 picătură / porumbel, la ceafă.

Varianta 2 – Rombendazol Super (conține avermectină și albendazol, nu se administrează în perioada de formare a penajului: năpârlire și tineret), combate, în plus, și teniile: 1 / 4 – 1 / 5 cp. / porumbel (1 cp. / 2,5 kg) sau la tot efectivul, pisate și amestecate pe boabe umezite.

Varianta 3 – Levorom pulbere: 1 g / 10 porumbei – 500 ml de apă/zi, doză mică, cu dietă alimentară. Levamisolul are și efect imunostimulator. Produsul Levorom conține levamisol care combate limbricii, capillaria, syngamus).

Ziua 19: Pregătirea și stimularea organismului înainte și după vaccinare

- se administrează Superform (imunostimulent cu iod, molibden, fier) 1 zi sau Aspirină / Salivet / Romergan – Alergotrat.

Ziua 20: Vaccinare contra paramixovirozei (PMV) sau/și salmonelozei (S) se efectuează cu:

- Paramixovacol (vaccin uleios contra PMV, 0,2 ml/porumbel; la adulți are efect protector de circa 1 an) sau

- Columbopolivac S (vaccin apos, mixt, contra PMV + S), 0,3 ml/porumbel, subcutanat, în treimea mijlocie a cefei.

03 Columbopolivac S

Atenționări

- Înainte de injectare, vaccinurile se vor încălzi la temperatura camerei, deoarece pot provoca șoc mortal dacă sunt injectate reci, direct de la frigider.

- Se recomandă administrarea de antialergice (ex.: Alergotrat), în scopul sedării porumbeilor emotivi și al prevenirii accidentelor postvaccinale.

- La adulții multivaccinați, de obicei, este necesară o singură vaccinare anuală contra PMV (indiferent de tipul de vaccin inactivat apos sau uleios).

- În cazul apariției PMV într-un anumit areal geografic, se recomanda 2, chiar 3 vaccinări anti-PMV, anuale, cu orice tip de vaccin inactivat, indiferent de producător, categoria de vârstă sau rasa păsărilor.

- La tineretul nevaccinat anterior, se recomandă vaccinarea precoce contra PMV la vârsta de 21 – 28 de zile, în funcție de situația epidemiologică locală.

Varianta I – În cazul situației favorabile, se vaccinează cu vaccin inactivat apos/uleios și se repetă vaccinarea după 6 luni.

Varianta II – În situația actuală a României, având în vedere incidența crescută a bolilor cu potențial imunosupresor (circoviroza, adenoviroza, micotoxicoza) sau/și a PMV, se recomandă vaccinarea la vârsta de 21 de zile (de preferat), cu vaccin viu Avipestisota (tulpina Lasota), administrat oculonazal (1 doză porumbel = 5 doze găină), urmat, după 2 – 3 săptămâni, de vaccinarea cu vaccin inactivat și repetat după 6 luni, precum și administrarea de King Herbs cu ocazia vaccinărilor.

- Înainte de apariția țânțarilor, se va efectua vaccinare contra diftero-variolei.

 

Articol scris de: dr. CĂTĂLIN TUDORAN, șeful Laboratorului de Diagnostic Romvac Company SA

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Zootehnie

Asociația Aberdeen Angus România organizează a doua ediție a evenimentului „Zilele Aberdeen Angus în România”, pe 9 și 10 iunie 2023. Programul cuprinde și licitații de taurine destinate îngrășării și reproducției.

În dimineața primei zile a evenimentului, pe 9 iunie, la Ferma de colectare a Asociației Aberdeen Angus România, din localitatea Fântânele, județul Mureș, se va desfășura licitația taurinelor Aberdeen Angus destinate îngrășării. Apoi, vor fi prezentate diverse tehnologii pentru zootehnie. După-amiaza este rezervată vizitării Black Angus Farm, din localitatea Măgherani, județul Mureș, unde se va discuta despre sănătatea și reproducția taurinelor de carne, precum și despre prevenția prin programe de vaccinare.

Spre seară, la Ferma de colectare Aberdeen Angus va avea loc un show culinar cu vită Angus, susținut de Chef Radu Zărnescu și Food`Venture.

Pe 10 iunie, în cea de-a doua zi a evenimentului, la Ferma de colectare Aberdeen Angus se va ține Adunarea generală a Asociației Aberdeen Angus România (destinată doar membrilor asociației), iar în jurul prânzului se va desfășura licitația taurinelor Aberdeen Angus destinate reproducției.

angus ro

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

La finalul lunii septembrie 2022, Syngenta a lansat Interra® Scan, serviciul de cartografiere a solului de cea mai înaltă rezoluție, o inovație în agricultura de precizie ce ajută fermierii să-și optimizeze utilizarea nutrienților. Fermierii își pot reduce astfel semnificativ costurile și pot obține producții superioare, dintr-un sol mai sănătos. Acest serviciu reprezintă un pas important în angajamentul companiei Syngenta către o agricultură mai sustenabilă, în sprijinul susținerii agriculturii regenerative.

Serviciul Interra® Scan se bazează pe analize de precizie ale solului și va fi disponibil, ca proiect pilot, fermierilor din Europa Continentală și de Est. Lansarea Interra® Scan a fost anunțată la Fields of Innovation 2022, evenimentul european de top destinat inovației în agricultură. Este un pas major pe care compania îl face pentru a sprijini agricultura regenerativă prin restabilirea sănătăţii solului.

 

Beneficii financiare imediate

 

Mark Hall, Head of Sustainability and Responsible Business pentru Europa, Africa și Orientul Mijlociu la Syngenta este și fermier. A făcut un calcul despre ce înseamnă utilizarea Interra® Scan în ferma familiei. El estimează că poate reduce cu aproximativ 20.000 de lire (22.000 euro) costurile cu fertilizarea cu fosfat, în comparație cu tehnologia obișnuită. În trecut el administra pe toată suprafața cantități inferioare de nutrienți față de necesar, având în vedere prețurile foarte ridicate ale fertilizanților. „Acum vom putea direcționa fertilizanții la locul potrivit și nu vom administra acolo unde nu este necesar”, explică Mark Hall. Calculul arată o reducere a costurilor de aproximativ 66 lire/ha (85 euro/ha), astfel încât investiția în Interra® Scan se amortizează din primul an.

 

Cum funcționează Interra® Scan

 

Procesul de colectare a datelor în teren include doi pași. În primul rând, solul este scanat folosind tehnologia SoilOptix®, de detectare cu ajutorul razelor gamma pentru a cartografia toate elementele nutritive comune (micro și macronutienți), textura solului, materie organică și carbon. Procedura de scanare se realizează cu ajutorul unui ATV sau al unei mașini de teren. De asemenea, sunt colectate probe fizice de sol, de referință, câte una la fiecare două-trei hectare, pentru a calibra scanerul și pentru a asigura acuratețea datelor pe diferite tipuri de sol. Datele obținute prin scanare și rezultatele analizelor probelor de sol sunt apoi procesate pentru a produce până la 27 de straturi de date, cu informații despre proprietățile și sănătatea solului. Pe baza acestor date, se pot realiza hărți pentru aplicarea variabilă a inputurilor.

„Interra® Scan produce hărți de înaltă rezoluție, accesibile de pe computerele fermierilor prin intermediul platformei Interra® Scan, arată Mark Hall. Tehnologia de detecție Interra® Scan oferă o cartografiere a tuturor proprietăților nutritive comune, inclusiv pH-ul, textura solului, materia organică, carbonul și capacitatea de schimb cationic, precum și disponibilitatea pentru plante a apei. Sistemul avansat de detecție oferă peste 800 de puncte de referință de date pe hectar, generând hărți de cea mai înaltă rezoluție. Este echivalentul unui control medical complet pentru sol”.

Harta permite fermierilor să înțeleagă textura, nutrienții și conținutul de carbon al solurilor lor pentru a optimiza nutriția și captarea carbonului. Metodologia folosită permite o fereastră de utilizare mult mai largă, în comparație cu alte sisteme. Există foarte puține limitări privind momentul utilizării. Sistemul de scanare nu este afectat de umiditatea solului sau compactare.  

 

Sănătatea solului, baza sănătății plantelor

 

Lansarea Interra® Scan este o dovadă suplimentară a angajamentului Syngenta de a ajuta fermierii să mențină solurile sănătoase, fundament al sistemului alimentar. Vorbind despre noua tehnologie, Alexandra Brand, Regional Director Crop Protection pentru Europa, Africa și Orientul Mijlociu la Syngenta a declarat: „Interesul nostru pentru tehnologia de cartografiere de precizie a solului este în creștere deoarece sănătatea solului este baza sănătății plantelor. Înțelegerea variabilității nutrienților și a proprietăților solului în funcție de textura sa are ca efect optimizarea inputurilor (îngrășăminte, semințe) premisele pentru un câștig economic și de mediu. Oferind o măsurătoare de bază precisă atât a carbonului organic, cât și a carbonului activ din sol, Interra® Scan le poate permite fermierilor să-și ajusteze tehnologiile de cultivare, ceea ce duce la beneficii pe termen lung pentru sănătatea solului. Solurile sănătoase nu numai că pot îmbunătăți producția de alimente, ci pot diminua schimbările climatice. Acestea joacă un rol esențial de rezervor natural de carbon. Investițiile în inovații, în agricultura de precizie, precum Interra® Scan, fac posibil ca fermierii să poată evita tratarea uniformă a câmpului datorită deciziilor informate despre ce anume să aplice, când și în ce cantitate”.

Robert Renwick, Head of Business Sustinability pentru Europa, Africa și Orientul Mijlociu la Syngenta, a completat: „Având în vedere situația economică actuală și costul carbonatului de calciu, a îngrășămintelor și semințelor, această soluție poate oferi valoare economică imediată pentru fermieri, precum și o potențială soluție pe termen lung care poate ajuta la reducerea emisiilor de carbon și la abordarea schimbărilor climatice prin practici de agricultură regenerativă”.

Publicat în Eveniment

În zilele de 5 și 6 martie 2021, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca are loc cea de-a doua ediție a Congresului Internațional de Medicină Complementară, eveniment organizat online de către Facultatea de Medicină Veterinară (FMV).

Medicina complementară și/sau alternativă cuprinde acele practici de îngrijiri de sănătate care nu sunt integrate în sistemul principal al serviciilor medicale de sănătate și sunt folosite ca terapii adjuvante sau pot înlocui terapiile clasice. Această formă de terapie este din ce în ce mai răspândită, atât în cadrul medicinei umane, cât și în cadrul medicinei veterinare.

Medicina complementară include mai multe categorii distincte - presopunctura, acupunctura, electroacupunctura, aromoterapia, homeoterapia, chiropractica, hipnoza, masajul, meditația, osteopatia, reflexologia, yoga etc., în ultima perioadă deținătorii de animale fiind tot mai interesați de forme mai naturale de terapie, care singure sau în asociere cu metodele convenționale să rezolve diverse afecțiuni. 

Tema principală a evenimentului din acest an o reprezintă afecțiunile bazinului și membrelor posterioare la animale, iar lectorii invitați provin din România, Israel, SUA și Brazilia. „Lectorii invitați vor împărtăși din experiența lor, favorizând evoluția și progresul în ceea ce privește evaluarea neurologică, abordările chirurgicale, osteopatie, ozonoterapie, acupunctură, nutriție, microbiom și fitoterapie. Colegiul Medicilor Veterinari din România a acreditat acest congres ca parte a Programului de pregătire profesională continuă a medicilor veterinari. Mulțumim companiilor și organizațiilor profesionale care au susținut această manifestare științifică și, de asemenea, USAMV/FMV pentru suportul oferit pentru buna desfășurare a acestui eveniment”, a declarat prodecanul Facultății de Medicină Veterinară din cadrul USAMV Cluj-Napoca, conf. dr. Cosmin Peștean.

Obiectivul princiapal al congresului, care va fi găzduit online de specialiștii USAMV Cluj-Napoca, este acela de a veni în sprijinul medicilor veterinari practicieni, dar și al studenților, în vederea dezvoltării sau descoperirii de noi metode terapeutice complementare aplicabile în medicina veterinară. „Una din preocupările permanente ale Facultății de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca este adaptarea ofertei educaționale la cerințele studenților noștri și medicilor veterinari practicieni. Interesul crescând al medicilor veterinari pentru Medicina complementară a determinat facultatea noastră să introducă în planul de învățământ Disciplina de Recuperare Medical-Veterinară și să sprijine desfășurarea unor conferințe sau workshop-uri pe această temă. Deși ne-am fi dorit să ne întâlnim în frumosul campus al USAMV Cluj-Napoca, un congres virtual rămâne, astăzi, în condițiile pandemiei, cel mai bun mod de a reuni comunitatea noastră și de a acorda tuturor posibilitatea de conectare, informare și dezvoltare profesională. Medicina complementară reprezintă o temă vastă și fascinantă de discuție, fiind de interes pentru medici veterinari din foarte multe specialități, dornici de a cunoaște posibilități diferite în abordarea unei patologii”, a explicat conf. dr. Cosmin Peștean.

Abonamente Revista Fermierului -ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

A fost adoptat Programul de lucru pentru 2021 referitor la acțiuni de informare/promovare privind produsele agroalimentare în UE și în țări terțe, cu un buget planificat de 182,9 milioane de euro. Ca urmare, DG AGRI și Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (CHAFEA) organizează seminarul de informare „Info Day” în zilele de 28 și 29 ianuarie 2021.

Evenimentul „Info Day” din acest an, dedicat tuturor potențialilor solicitanți eligibili să depună propuneri pentru programe de informare/promovare privind produsele agricole, va avea loc online și va include un spațiu virtual intitulat „Oportunități de piață” pentru schimb de informații care ar putea duce la noi parteneriate. Se recomandă celor interesați să se înscrie online pe platforma web dedicată evenimentului: https://info-day-calls-for-proposals2021.b2match.io/

Agenda „Info Day” 2021 include prezentarea noilor orientări de politică ocazionate de strategia „Farm to Fork” pentru un sistem alimentar mai durabil și modul în care acestea se raportează la activitățile de promovare, examinarea campaniilor de comunicare în contextul pandemiei COVID-19, precum și oferirea unei imagini de ansamblu cu privire la modul de  dezvoltare a campaniilor de comunicare cu impact asupra producției și consumului durabil în UE, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Sesiunile vor fi transmise în direct pe web, astfel:

Toate prezentările și înregistrările video vor fi disponibile online pe portalul CHAFEA.

Publicat în Eveniment

La Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timişoara (USAMVBT) s-au pus bazele unui Institut de Cercetări pentru Biosecuritate și Bioinginerii (ICBB), prin care se derulează proiecte cu instituții din afara țării sau din țara noastră. În activitatea institutului se dorește implicarea companiilor din zona farmaceutică, cea alimentară, partea de genetică, de inputuri pentru agricultură sau partea  de sol, apă și aer.

Cercetarea ştiinţifică din USAMVBT se desfăşoară în cadrul Institutului de Cercetări pentru Biosecuritate și Bioinginerii, un institut performant, capabil  să răspundă cerințelor mediului economic și să asigure transferul tehnologic. „Este ceea ce înțelegem noi prin extensia universitară. Încercăm să punem astfel în valoare tehnica de laborator de ultimă generație de care dispunem, prin acreditarea acestui Institut, care este unic în vestul României și, sunt convins, va fi unul de referință”, a punctat prof. univ. dr. ing.  Cosmin Alin Popescu, rectorul USAMVB din Timișoara.

De-a lungul a peste 70 de ani, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara s-a impus ca o instituţie academică de referinţă în spaţiul educaţional naţional şi internaţional. „Prin contribuţiile temeinice şi meritorii ale dascălilor şi cercetătorilor ei, USAMVBT a contribuit în mod esenţial la dezvoltarea vastului domeniu al ştiinţelor vieţii, având un aport esenţial la progresul economic al ţării. Cercetarea ştiinţifică reprezintă una dintre cele mai mari provocări în cadrul strategiei globale a universităţii. Datorită complexităţii şi diversităţii domeniilor de cercetare abordate de către membrii comunităţii academice din universitate, direcţiile de cercetare ale USAMVBT cuprind atât cercetare fundamentală/de bază, cu un impact internaţional mai mare, cu mai multe publicaţii semnificative, cât şi cercetare aplicată, cu implicare practică mai extinsă în mediul de afaceri şi industrie local”, arată prof. univ. dr. ing.  Cosmin Alin Popescu.

Activitatea de cercetare-dezvoltare şi transfer tehnologic a ICBB este orientată către activităţi de cercetare fundamentală şi aplicative, pe următoarele domenii și departamente:

  • Domeniul - Biosecuritate, cu departamentele: mediu, securitate alimentară și sănătate.
  • Domeniul - Bioinginerii, cu departamentele: resurse vegetale și resurse animale.
Publicat în Eveniment

Rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate de roșii de la producătorii agricoli sprijiniți prin programul de tomate românești demonstrează faptul că niciun consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea, anunță Ministerul Agriculturii printr-un comunicat de presă.

„Producătorii agricoli români susţinuţi prin programul de sprijin guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate dau dovadă de seriozitate şi cumpătare în ceea ce priveşte utilizarea optimă şi condiţiile de siguranţă a produselor de protecţie a plantelor”, se precizează în document.

Conform informațiilor oficiale, produsele de protecție a plantelor au fost aplicate în dozele recomandate de inspectorii fitosanitari ai Autorității Naționale Fitosanitare, respectându-se timpul de pauză de la aplicare și până la recoltare.

„Zilnic, se prelevează probe pentru determinarea reziduurilor de pesticide din legume și fructe, până la această dată fiind transmise Laboratorului pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale București un număr de 68 de probe de roșii de la producătorii agricoli sprijiniți prin Programul de tomate românești.

Astfel, producătorii au înțeles că produsele de protecţie a plantelor trebuie să fie folosite pentru a proteja culturile de atacul bolilor sau dăunătorilor și pentru distrugerea buruienilor pe parcursul perioadei de vegetaţie”, se mai precizează în comunicatul MADR.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea (de altfel, unul dintre favoriții șefului PSD, Liviu Dragnea), promitea, vineri, 12 mai 2017, că va da publicității, în mod regulat, buletinele de analiză pentru fiecare producător din programul „Susținere tomate, 2017”. Astăzi ar fi prima zi când se anunță sumar rezultatul analizelor la tomate.

Daea confirmă că toate probele prelevate de la producătorii de tomate și care au fost analizate în laboratoare, „de către specialiști, de către chimiști”, au dat un rezultat cum că toate „sunt curate”!

„Înțeleg foarte bine lupta pe piață. Înțeleg, de asemenea, disputa în piață, date fiind interesele, dar nu înțeleg niciodată deformarea realității, motiv pentru care o să vă transmit de fiecare dată, în fiecare săptămână, începând de luni, buletinele de analiză pentru fiecare producător, în așa fel încât presa să fie în cunoștință de cauză, iar populația să fie sigură că folosește tomate românești, curate și bune la gust”, a mărturisit șeful MADR. „La fiecare producător de tomate, în momentul în care a început primul recoltat se prezintă la producția respectivă, care înseamnă zeci de tone, se iau probe și se analizează. (...) Toți producătorii de legume din România, astăzi, când scot din solar tomatele respective, până ajung la piață, vor avea prelevate probe, vor fi analizate și acestora li se va da buletin pe care eu vi-l voi prezenta”.

Până la data de 12 mai 2017, în cadrul programului guvernamental s-au înscris 6.816 de beneficiari, iar la acest moment, pe piață, se vând roșii românești în 12 județe.

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista