Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat în consultare publică Ghidul de implementare pentru intervenția DR-36 LEADER „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității”, finanțată din Planul Strategic 2023 – 2027. Toți cei interesați pot transmite propuneri sau observații privind Ghidul solicitantului supus dezbaterii publice până la 12 februarie 2025.
Finanțarea nerambursabilă acordată de AFIR prin intervenția DR-36 poate fi utilizată pentru proiecte de investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole, susținerea lanțurilor alimentare și investiții în infrastructura la scară mică, exploatarea potențialului istoric și cultural și sprijin pentru locuitorii din zonele acoperite de Grupurile de Acțiune Locală.
De asemenea, se pot finanța și intervenții colective în domeniul agricol și agroalimentar, intervenții de tip social care sprijină multiplicarea în sectorul zootehnic, intervenții privind activitățile de mediu, inclusiv în ceea ce privește energia verde/regenerabilă, acțiuni de cooperare și acțiuni care sprijină asocierea, investiții în infrastructura socială și în domeniul sănătății, acțiuni privind atenuarea fenomenului de depopulare, operațiuni specifice conceptului de „Sate inteligente” etc.
Sprijinul financiar se acordă pentru implementarea intervențiilor din cadrul Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) ale Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) selectate și autorizate de către Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru Planul Strategic pentru perioada de programare 2023 – 2027 din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Intensitatea sprijinului nerambursabil este de 65% din totalul cheltuielilor eligibile, cu posibilitatea majorării până la 100% în funcție de categoria proiectului și de tipul investiției. Valoarea maximă nerambursabilă nu poate depăși cuantumul de 200.000 de euro/proiect, respectiv 70.000 de euro/plan de afaceri pentru proiecte de tip start-up neagricol.
Pentru versiunea consultativă a Ghidului accesați link-ul: Dezbatere publică - NOUL Portal AFIR - informații PS PAC, depunere Online.
După închiderea perioadei de consultare, analizarea și preluarea observațiilor primite, se va publica versiunea finală a Ghidului de implementare și va fi anunțată deschiderea sesiunii de primire a proiectelor.
CITEȘTE ȘI: Puterea exemplului, cheia schimbării
Băița, comuna din Hunedoara aflată pe drumul renașterii spațiului rural
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Vitamina C sau acidul ascorbic este o vitamină hidrosolubilă, cu acțiune remarcabilă asupra sănătății animalelor și a omului. Compania Romvac produce Vitamina C 99% pulbere hidrosolubilă și soluție injectabilă 10%, produse care pot fi utilizate, simultan, cu antibiotice și/sau alte polivitamine (Complex Polivitaminic Buvabil, Nutri Vita-Min-Amino, Vitamina B1+B6, Vitamina AD3E).
Majoritatea speciilor de animale și plante își sintetizează singure vitamina C cu ajutorul unor enzime care convertesc glucoza în acid ascorbic, în rinichi (la păsări) sau în ficat (la mamifere). Oamenii, majoritatea primatelor, cobaii și unii lilieci nu au ultima enzimă (L – gluconolacton oxidaza) din acest proces și nu pot sintetiza vitamina C, o vitamină esențială a cărei lipsă produce scorbutul – avitaminoza mortală.
Beneficiile vitaminei C
Vitamina C este stimulent al organismului în producerea colagenului în cantități ridicate, o proteină esențială pentru regenerarea pielii, întreținerea articulațiilor, tendoanelor, cartilajelor și a vaselor capilare.
Vitamina C este un antioxidant puternic ce neutralizează radicalii liberi din organism. Acumularea masivă în timp a acestora conduce la apariția unor boli cardiovasculare, artrite, îmbătrânire precoce și chiar cancer.
Vitamina C participă la sinteza celor mai importanți neurohormoni, precum adrenalina, noradrenalina și dopamina, produși la nivelul sistemului nervos sau în glandele suprarenale (hormonii corticosteroizi), unele dezechilibre hormonale putând indica o deficiență de vitamina C.
Tot vitamina C accelerează cicatrizarea rănilor, proces care consumă o mare cantitate de vitamina C la animale și la om. O capră adultă produce mai mult de 13.000 mg de vitamina C într-o zi normală și până la 100.000 mg/zi dacă se află într-o stare de stres, traumă sau boală.
În plus, vitamina C participă la sinteza carnitinei, aminoacid implicat în transferul energiei la mitocondriile celulelor. De asemenea, reduce nivelul de stres, previne apariția astmului, diabetului și a hipertensiunii arteriale.
Activează protrombina (accelerează coagularea sângelui), stimulează hematopoieza, absorbția fierului din intestin, maturarea eritrocitelor, leucocitopoieza și trombocitopoieza.
Este implicată în formarea oaselor și a cojii ouălor.
Starea de hipervitaminoză apare extrem de rar deoarece excesul de vitamina C se elimină prin urină și fecale.
Indicații și utilizare terapeutică
Vitamina C este prescrisă pe cale orală (în apă sau furaj, timp de 3-5 zile), în cazul carențelor, al stărilor de oboseală, al unor tulburări capilare și venoase (stări hemoragice, fragilitate capilară) și ca supliment în stări cu necesar crescut în vitamina C (gestație, lactație, stări febrile, boli infecțioase, stres termic, boli alergice, hepatopatii, cetonemia vacilor, boli ale oaselor, pielii, cordului).
De asemenea, vitamina C se prescrie pentru puii cu afecțiuni osoase și la păsări cu tulburări de ouat (defecte ale cojii oului).
Doze recomandate pentru administrarea vitaminei C pulbere
La cai și vaci, se administrează 0,5 - 3 g de vitamina C/zi. Pentru oi, capre, porci, câini și pisici, doza recomandată este de 0,1 - 0,5 g/zi, iar la păsări se administrează 0,1 - 0,2 g de vitamina C/litru de apă sau la un kg de furaj.
Administrarea vitaminei C injectabile
Pe cale injectabilă (intravenos, subcutanat, intramuscular), vitamina C se recomandă în stări hemoragice, toxice, plăgi și leziuni traumatice/postoperatorii și ca tratament de completare în majoritatea bolilor infecțioase și/sau metabolice, methemoglobinemie.
La cai și vaci, se injectează intravenos 20, 100 sau 200 ml, în funcție de talia fiecărui animal.
În cazul oilor, caprelor și vițeilor se recomandă inocularea (pe cale intravenoasă) cu 2 - 10 ml.
Porcii se injectează cu același dozaj, dar pe cale intramusculară.
La câini și pisici, se administrează intravenos și subcutanat 0,5 - 10 ml de vitamina C.
La păsări dozajul prescris este de 0,1 - 0,5 ml, administrat pe cale intramusculară (de preferință, diluat cu ser fiziologic), zilnic, timp de 1 - 4 zile.
Articol de: dr. CĂTĂLIN TUDORAN, Romvac Company S.A.
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – octombrie 2024Abonamente, AICI!CITEȘTE ȘI: Viorica Chiurciu, între vocație și pasiune
Pentru rumegătoare și porci - LEVAMISOL, un antihelmintic și imunomodulator
PRM, o amenințare reală pentru efectivele de ovine și caprine
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca găzduiește, în perioada 7-8 septembrie 2024, prin Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii, Conferința internațională anuală a International Assocation of Human-Animal Interaction Organizations (IAHAIO) – „The power of human-animal interactions in times of crisis”.
Evenimentul de anvergură globală, „Puterea interacțiunilor om-animal în vremuri de criză”, este organizat în premieră în România și în regiunea Europei Centrale și de Est, iar universitatea clujeană îl găzduiește în parteneriat cu IAHAIO. Reuniunea se va bucura de prezența specialiștilor în domeniul intervențiilor asistate de animale (educație, cercetare și practică), iar alături de membrii Comitetului Directorial IAHAIO se va afla și prof. dr. Dennis Turner (fost președinte al forului și expert internațional în studiul interacțiunilor om-animal), distins în 2023 cu titlul de Doctor Honoris Causa al USAMV Cluj-Napoca.
Tematica evenimentului este axată pe explorarea modurilor în care animalele pot juca un rol crucial în îmbunătățirea sănătății psiho-sociale și fiziologice umane, ținându-se cont de principiile etice și standardele recomandate de IAHAIO, privind sănătatea și starea lor de bine.
„În cadrul conferinței se vor prezenta cercetări, programe de formare academică și de intervenții asistate de animale care se desfășoară în Europa și diferite zone ale lumii, precum și în România, inclusiv programele de studii derulate în țara noastră doar la USAMV Cluj-Napoca – Ethology & Human-Animal Interaction – nivel master, respectiv Animal Behaviour and Welfare – nivel licență. Evenimentul se va bucura de participarea unor specialiști din 20 de țări de pe trei continente, pe care îi așteptăm alături cu mare bucurie”, a precizat prof. dr. Alina Rusu, coordonator din partea USAMV Cluj-Napoca.
Alături de studenții voluntari din cadrul programelor în limba engleză „Ethology & Human-Animal Interaction” și echipa de organizare din cadrul Facultății de Zootehnie și Biotehnologii vor fi prezenți în spații destinate și parteneri ai USAMV Cluj-Napoca din cadrul asociațiilor și organizațiilor non-profit din domeniul protecției animalelor și al interacțiunilor responsabile om-animal.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Inițial, din curiozitate le-a gustat, apoi și-a spus că poate pune câteva caserole cu microplante, așa, doar ca să le aibă la îndemână pentru o salată. Abia mai târziu și-a dat seama că microplantele înseamnă sănătate și chiar o idee de afacere. În felul acesta, Robert Greschner a reușit să pună la punct, la Moșnița Nouă, cea mai mare fermă de microplante din județul Timiș.
Suprafața microfermei este de o sută de metri pătrați, dar suprafața de cultură ajunge la 500 de metri pătrați, iar săptămânal se scot două cicluri de producție.
Pentru întreprinzătorul din Banat, intenția a fost ca el și familia lui să mănânce sănătos. Dar iată cum sintetizează Robert Greschner evoluția afacerii: „Inițial, am început să le facem ca hrană pentru noi. Toată lumea zice că doar le pui în ghiveci, la geam și ele cresc. Nu e chiar așa de simplu. Cu toții mergem la evenimente, pe la restaurante și vedem acele plăntuțe mici și verzi din farfurie – sau florile comestibile. Ei bine, pe alea le dăm prima dată la o parte, fără să știm că acele plante sunt, de fapt, cel mai sănătos lucru din farfurie. În general, acest business în România este destinat industriei HoReCa. Așa am pornit și noi afacerea, cu această destinație, dar, la un moment dat, un bucătar mi-a pus problema în felul următor: «De ce să cumpăr un produs, din moment ce 90% din farfurii se întorc în bucătărie cu microplantele în ele?». Asta mi-a fost ca un declic și am decis să reașez afacerea, nu doar pentru a face profit, ci și din dorința de a împărtăși ceva și celor din jur, și anume, posibilitatea de a se hrăni sănătos. Acum, pentru mine, restaurantele nu mai sunt atât de importante”.
Ce facem cu microplantele?
Aspectul lor delicat a consacrat microplantele în bucătăria modernă, acolo unde se pregătesc salate sofisticate sau pur și simplu sunt folosite ca decor. Microplantele înseamnă însă mult mai mult decât atât. „Primul stadiu de creștere al unei plante este cel de germene, însă în această fază plantele nu au scos tot ceea ce au de oferit. De-abia în stadiul următor, cel de microplantă, adică cel de vlăstar. Când plantele au 6-7 cm, acumulează concentrația maximă de vitamine, minerale, oligoelemente, uleiuri esențiale etc. Vă dau exemplu mazărea, este un produs excepțional pentru oase, în primul rând. Ei bine, în acest stadiu de dezvoltare, cel de microplantă, conține până la de 40 de ori mai multe substanțe nutritive decât mazărea pe care noi o cumpărăm din magazine sub formă de boabe. Și astfel, mâncând 100 de grame din aceste plante vii, echivalezi cu trei kilograme de mazăre boabe din magazin. Apoi, avem iarba de grâu care este foarte sănătoasă. Folosim grâu spelta. Gândiți-vă că 100 de grame de grâu conțin de cinci ori mai mult fier decât în 100 de grame de spanac sau vitamina C de 40 de ori mai mult decât 100 de grame de lămâi. Avem o varietate foarte mare de microplante pe care le cultivăm. Cultivăm ridichea, lintea, fasolea mung, varză kale, varză roșie, gulie, rucola ș.a.m.d., însă cea mai sănătoasă și apreciată cultură este cea de broccoli, o plantă extraordinar de sănătoasă. Conform unor studii, este mult mai puternică decât citostaticele, deci are efecte benefice în tratarea cancerului. Acum, luptăm pentru schimbarea unei mentalități, aceea de a mânca mult. Ideea este să dezvoltăm un business pentru sănătate și am constatat un trend ascendent în această direcție. Sunt tot mai mulți oamenii care investesc într-un stil de viață sănătos”, arată Robert Greschner.
Sistem hidroponic cu substrat de cânepă și de iută
Micile plante nu ocupă suprafețe mari, deci investiția nu presupune achiziții costisitoare de terenuri agricole. Nu există nici problema forței de muncă, o singură persoană este suficientă pentru a îngriji mica fermă, însă microclimatul și condițiile de biosecuritate sunt extrem de stricte. În plus, microplantele se pot cultiva în sistem supraetajat, deci spațiul se poate multiplica în funcție de numărul de etaje pe care sunt dispuse microplantele.
La Moșnița Nouă, suprafața microfermei este de 100 mp, dar suprafața de cultură este de 500 mp. La prima vedere, pare extrem de puțin, dar dacă iei în calcul faptul că se scot două cicluri de producție pe săptămână, deja dimensiunile afacerii se modifică semnificativ. „Aici am avut o casă cu trei apartamente unde am avut chiriași. Fiind amplasată în zona periurbană a Timișoarei, chiar luam bani frumoși din chirie. Am decis însă să plec pe drumul ăsta, am renunțat la chiriași și am amenajat microferma, de fapt un adevărat laborator în care cultivăm microplantele. Este un spațiu închis, foarte bine întreținut, deoarece temperatura din interior nu poate fi mai mare de 220 C și mai mică de 200 C, în felul acesta reușim să le menținem perfect sănătoase. Există aparatură care menține această temperatură. Apoi, umiditatea trebuie menținută constant la 35– 40%, o treabă deloc ușoară, pentru că în acele tăvi în care se cultivă microplantele, apa cu care le irigăm vine în sistem flux-reflux, iar nivelul de umiditate este foarte ridicat, așa că dezumidificatoarele funcționează non-stop. De asemenea, lumina este foarte importantă, pentru că ele au nevoie de un spectru foarte bine definit. Sunt lumini pentru germinare, lumini pentru creștere, lumini pentru înflorire.” Întregul sistem este computerizat. El dă comanda la ce oră pornește și se oprește iluminatul sau irigatul. Există și ventilatoare speciale care plimbă aerul deasupra plantelor și, bineînțeles, un filtru prin care trebuie să treci atunci când vii de afară. „Mai întâi te speli, îți pui costumul pe tine și apoi intri, în așa fel încât să nu aduci în interior spori de la ciuperci. Ventilatoarele le împrăștie automat la toate culturile. Asta înseamnă că trebuie să oprești producția și să dezinfectezi inclusiv pereții, așa că mai bine previi.”
Inițial, Robert Greschner a mers pe cultura în sistem orizontal, pe substrat de pământ, însă i s-a părut destul de complicat, așa că a schimbat tehnologia. „Acum, folosim un sistem hidroponic cu substrat de cânepă și de iută, care este 100% biodegradabil. Dacă ne raportăm la agricultura clasică, deși se produc în sistem hidroponic, consumul de apă se reduce cu aproximativ 90%”, a precizat antreprenorul.
Ferma din bucătărie, sănătate-n farfurie
Ca orice afacere funcțională, și afacerea cu microplante de la Moșnița Nouă se bazează pe profit, iar mecanismele de piață nu sunt întotdeauna 100% accesibile. De la livrarea la domiciliu, până la accesul în supermarketuri, Robert Greschner ia în considerare fiecare variantă. Miza este pusă însă pe consumul pentru sănătate, mai cu seamă că brandul sub care se vând microplantele este „Sănătate din Banat”.
„Luăm în considerare și posibilitatea de a colabora cu anumiți retaileri, livrăm și la domiciliu. Ne adresăm celor care înțeleg că, dacă o masă pe zi este înlocuită cu o salată de microplante, câștigul organismului pe termen lung este fantastic. Ideea este de a dezvolta, pentru casnici, un concept de fermă pe care să o ai la tine în bucătărie. La acest moment, ceea ce livrăm se poate consuma fără probleme, plantele nu trebuie spălate, pentru că sunt crescute într-un mediu steril, se pot ține în frigider până la șapte zile, la o temperatură de 4-7 grade Celsius. Avem diverse pachete, lădițe cu câte patru tipuri de plante, pe care le livrăm săptămânal, în baza unui abonament. Acum, nu știu ce înseamnă ieftin sau scump, știu însă că un set de patru plante, care costă 25 de lei, îmi asigură o salată, care poate însemna o singură masă, extraordinar de sănătoasă și sățioasă”, ne-a zis în încheiere Robert Greschner.
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2024Abonamente, AICI!
Pentru combaterea modului în care schimbările climatice afectează agricultura este important ca fermierii să abordeze cu succes și cu atenție provocările asociate cu contextul de mediu.
Agricultura este vulnerabilă la efectele condițiilor meteo nefavorabile, cum ar fi seceta, inundațiile și schimbările extreme de temperatură, iar reducerea dioxidului de carbon (CO2) prin fotosinteză și sechestrarea carbonului ajută la stabilizarea climatului și la protejarea agriculturii.
Practicile agricole care promovează managementul carbonului, cum ar fi agricultura conservativă, rotația culturilor, utilizarea compostului și acoperirea solului, ajută la captarea și stocarea CO2 în sol și biomasă. Aceste practici nu doar că reduc cantitatea de CO2 din atmosferă, dar și îmbunătățesc sănătatea solului, crescând capacitatea acestuia de a reține apă și nutrienți, ceea ce duce la culturi mai rezistente și mai productive. Prin urmare, putem spune că diversitatea culturală și genetică a culturilor agricole contribuie la reziliența sistemelor agricole, posibilă cu ajutorul conservării biodiversității și integrării tehnologiilor sustenabile care combat stresorii de mediu și variabilitatea climatică.
Fundamentul producției de biomasă în agricultură este reprezentat de procesul de fotosinteză la plante, fără de care culturile nu ar crește și nu ar atinge potențialul de productivitate. Prin optimizarea condițiilor pentru fotosinteză, și anume, creșterea unor plante sănătoase și menținerea unui aparat foliar care este capabil să ajute la realizarea nutriției acestora, este asigurată și de stocarea de CO2 în timpul procesului, ceea ce ajută la reducerea cantității sale în atmosferă. Din acest motiv sunt necesare soluțiile potrivite pentru fermieri care să asigure sănătatea culturilor încă din primele faze ale dezvoltării împotriva agenților patogeni, maximizând eficiența fotosintezei și productivitatea terenurilor agricole.
Verben™ protejează eficient cerealele împotriva bolilor
Principalele boli care afectează puternic culturile de cereale păioase își fac apariția chiar din primăvară, cum ar fi făinarea, pătarea în ochi, septorioza, iar dacă factorii de mediu sunt favorabili și restul bolilor pot apărea mai devreme. Pentru a preveni acțiunea lor, fermierii sunt mereu atenți la primele semne de boală și la opțiuni prin care pot evita infecția cu un spectru larg de boli ale culturilor, fără a risca apariția rezistenței plantelor la tratamentele aplicate.
Compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură Corteva Agriscience dezvoltă produse de protecția plantelor care protejează eficient culturile împotriva bolilor chiar din primele faze de dezvoltare ale culturilor. O astfel de soluție este fungicidul Verben™, dezvoltat special pentru a asigura protecția cerealelor încă de la primul tratament din primăvară. Prin utilizarea în primul tratament, fermierii beneficiază de puterea curativă și preventivă a celor două substanțe active conținute, proquinazid și protioconazol. Acestea au un efect sinergic, fiind puse în valoare și cu ajutorul formulării speciale create de Corteva, pentru a oferi maximul de putere chiar și la temperaturi scăzute, aderență, distribuție uniformă a substanțelor active și rezistență la spălare la o oră de la aplicare, precum și o acțiune eficientă la câteva săptămâni de la acest moment.
Prin utilizarea lui Verben™ încă de la primul tratament din primăvară, planta este protejată de bolile specifice cerealelor, fortifiată și pusă în valoare, pentru a oferi producțiile cele mai mari și mai calitative.
Ciprian Eugen Balica, fermier din județul Vaslui (Mirba Oil SRL), a explicat cum aceste beneficii sunt posibile prin intermediul efectului substanțelor active: „Am decis să aleg Verben™ datorită acțiunii celor două substanțe active inovatoare, proquinazid și proticonazol, care ajută planta să lupte cu apariția bolilor, în special făinarea. De asemenea, efectul curativ este unul impresionant, pentru că sinergia este foarte bună, rezultatul este foarte bun și surprinzător. Pot spune cu certitudine că își va regăsi mereu locul în schemele noastre de tratament la păioase pentru că a răspuns mereu pozitiv la toate provocările care i-au fost adresate după aplicările noastre”.
Corteva Agriscience este angajată în sprijinirea fermierilor în fața provocărilor climatice și de mediu prin dezvoltarea de soluții inovatoare și eficiente. Prin produse precum Verben™, Corteva facilitează fermierilor acces la tehnologie de vârf, care asigură protecția culturilor încă din primele faze de dezvoltare, stabilizarea producțiilor agricole și promovarea unui viitor agricol sustenabil și prosper pentru fermierii din România.
Autor: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Aduc în atenția fermierilor fungul Fusarium graminearum care produce boala numită „albirea și înroșirea spicelor”. În zonele din țară unde au căzut precipitații în perioada înfloritului, iar temperaturile au fost favorabile realizării infecțiilor, este posibil să apară fuzarioza.
Schimbările climatice din ultimii ani au influențat pozitiv dezvoltarea fungilor din genul Fusarium, favorizând apariția epidemiilor la grâu. Cea mai recentă epidemie de Fusarium la cerealele din Câmpia Banatului (și nu numai) a fost în anul 2019, an în care calitatea a fost foarte scăzută, în principal din cauza prezenței micotoxinelor fusariene în cantități care au depășit limitele permise.
Pierderile produse de F. graminearum la grâu în anii epidemici pot fi uriașe. Pagubele se datorează în mare parte sterilității spicelor, MMB-ului scăzut (masa a o mie de boabe), dar mai ales prezenței micotoxinelor în cariopse.
Fusarium graminearum este un patogen deosebit de periculos al cerealelor deoarece produce micotoxine încadrate în două clase chimice: trichothecene și zearalenon. Dintre trichothecene amintim: vomitoxina (deoxynivalenol sau DON), micotoxina T – 2, diacetoxyscirpenol (DAS), monoacetoxyscirpenol (MAS) şi nivalenol. Aceste micotoxine sunt iritanţi puternici şi au fost asociate atunci când sunt consumate cu simptome ca: vomă, refuzul hranei şi posibil ulcer gastric. Cele mai semnificative trichothecene sunt toxina T – 2 şi deoxynivalenolul, care apar în cantităţi destul de mari la cereale. Zearalenonul face parte din a doua clasă chimică de toxine produse de F. graminearum. Când este consumat de animale este asociat cu probleme de reproducere, cum sunt: avorturile, căldurile false, reabsorbţia fetusului şi a mumiilor [Cotuna & Popescu, 2009].
Fusarium și Alternaria sp. (foto din anul 2023)
În Câmpia Banatului, în anul 2023 au existat lanuri infectate, însă incidența spicelor atacate a fost mai scăzută, la fel și intensitatea. De la epidemia de Fusarium graminearum din anul 2019, putem aprecia că acest patogen nu a mai creat probleme deosebite în Banat, deoarece nu s-au întrunit condițiile climatice (precipitații continue și temperaturi moderate). Vom vedea ce va aduce această primăvară.
Prin intermediul acestui articol venim în sprijinul dumneavoastră cu informații despre tabloul simptomatic al bolii, biologia, epidemiologia și „combaterea” patogenului Fusarium graminearum. Aceste informații vă vor ajuta în viitor să vă protejați din timp culturile.
Micotoxinele fusariene, pericol pentru sănătatea oamenilor și animalelor
În fuzarioza grâului pot fi implicate mai multe specii de Fusarium. Studii numeroase arată că fuzarioza spicelor de grâu poate fi produsă de Fusarium graminearum, Fusarium culmorum, Fusarium nivale, Fusarium poae, Fusarium sporotrichioides [Miller, 1994; Lidell, 2003; Wegulo, 2012; Zrcková et al., 2019]. Dintre speciile menționate, Fusarium graminearum este prezentă în regiunile temperate cu climat mai cald, comparativ cu Fusarium culmorum care preferă zonele mai reci [Wang & Miller, 1988; Snijders & Perkowski, 1990; Miller et al., 1991; Miller, 2002]. În Câmpia Banatului, specia predominantă care produce infecții la spic este F. graminearum [Cotuna et al., 2013; Cotuna et al., 2022].
Dintre speciile de Fusarium producătoare de DON, F. graminearum este considerată cea mai importantă [Paraschivu et al., 2014; Paul et al., 2005; Anon, 1993c]. Deoxynivalenolul (DON) aparține familiei chimice de sequiterpene, fiind derivat din trichodiene (precursorul biochimic al tuturor trichothecenelor). DON - ul este foarte stabil din punct de vedere chimic. Semințele infectate de Fusarium conțin întotdeauna și micotoxine fusariene. Dintre acestea, DON - ul a fost găsit frecvent în cantități mari [McMullen et al., 1997]. După Wegulo (2012), cu cât procentul de boabe fusariate este mai mare cu atât și cantitatea de DON va fi mai ridicată. De altfel, marea majoritate a cercetătorilor corelează prezența deoxynivalenolului în cariopse cu intensitatea atacului din câmp și procentul de boabe fusariate [Cowger & Arellano, 2013]. Dacă ajunge în hrana oamenilor, deoxynivalenolul poate produce intoxicații alimentare, care se manifestă prin greață, vărsături, diaree, dureri de cap, dureri abdominale, febră etc [Lidell, 2003; Sobrova et al., 2010].
Până în acest an, limita maximă de DON admisă de legislația europeană în cerealele neprocesate era de 1250 ppb (1,25 ppm) [Commission Regulation (EC) No 1881/2006].
În Regulamentul (UE) 2024/1022 al CE din 8 aprilie 2024, de modificare a Regulamentului (UE) 2023/915 cu privire la nivelurile maxime de deoxinivalenol în produsele alimentare, limita maximă de DON permisă la cerealele neprocesate a scăzut la 1000 ppb. Noile reglementări intră în vigoare începând cu data de iulie 2024 și nu se aplică retroactiv.
A doua micotoxină importantă produsă de Fusarium graminearum este „toxina T - 2”, care apare în cantități semnificative la cereale, alături de deoxynivalenol [Annon, 1993b]. Intoxicația se manifestă prin simptome de febră, vomă, convulsii, anemie, inflamații acute ale aparatului digestiv.
Alt metabolit toxic produs de fungul F. graminearum este zearalenona (ZON). Zearalenona apare la grâul fusariat alături de DON și T - 2. Această toxină afectează eficiența reproductivă, nu și pofta de mâncare. Sindromul estrogenic ce apare în urma ingerării de hrană contaminată se caracterizează prin: umflarea glandelor mamare, hipertrofia uterină, umflarea vulvei, infertilitate [Marasas, 1991]. Cei mai sensibili sunt porcii.
Limitele maxime admise de ZON și T - 2 în grâul neprocesat sunt de 100 ppb. Cele trei micotoxine, DON, ZON și T - 2 nu sunt considerate carcinogenice. Zearalenona nu se transmite prin lapte sau alte produse lactate.
Factorii de risc pentru apariția infecțiilor
Risc crescut de infecții cu Fusarium graminearum se înregistrează în anii când se întrunesc următorii factori:
Temperaturi optime pentru realizarea infecțiilor. După Anderson (1948), temperatura optimă pentru realizarea infecțiilor este de 250C, indiferent de cât timp durează umezeala. După De Wolf et al. (2003), contează durata în ore a temperaturilor cuprinse între 15 - 300C, înainte cu șapte zile de înflorit. În condiții de vreme caldă cu temperaturi cuprinse între 25 - 300C și umiditate continuă, simptomele de Fusarium la spic (albire) pot apărea în 2 - 4 zile de la realizarea infecției [Wegulo, 2012]. Astfel, o cultură aparent sănătoasă, brusc poate să prezinte simptome de boală;
Precipitațiile. Precipitațiile continue dinainte de înflorit și în timpul dezvoltării cariopselor favorizează acumularea de cantități mari de DON în cereale. Cantitățile de precipitații din lunile mai și iunie predispun cerealele la infecția cu Fusarium. Perioadele în care grâul poate fi infectat sunt la înflorit sau imediat după înflorit [Hernandez Nopsa et al., 2012; Wegulo, 2012]. De Wolf et al. (2003) arată importanța duratei în ore a precipitațiilor înainte cu șapte zile de înflorit;
Umiditatea relativă a aerului (UR%). Cu cât expunerea la umezeală este mai îndelungată, intensitatea atacului la spic crește. Chandelier et al. (2011), într-un studiu efectuat pe o perioadă de șapte ani, arată o corelație puternică între umiditatea relativă medie de peste 80% și cantitatea de DON acumulată în cariopse;
Tehnologiile practicate în prezent de către fermieri pot influența pozitiv infecțiile cu Fusarium, cât și acumularea de micotoxine. Sistemele de cultivare „minimum tillage” sau „no tillage” (utile pentru conservarea solului), densitățile mari practicate, lipsa rotației, au dus la creșterea sursei de inocul în resturile vegetale ce rămân la suprafața solului [Unger, 1994; Watkins, 1994; Matei et al., 2010];
Soiurile sensibile.
Recunoașterea simptomelor
Fusarium graminearum poate ataca plantele de cereale păioase pe tot parcursul perioadei de vegetație, dacă condițiile climatice preferate se întrunesc.
Tabloul simptomatic al bolii se prezintă după cum urmează:
Plăntuţele care provin din seminţe infectate se îngălbenesc şi în cele din urmă putrezesc;
În faza de înfrăţire, rădăcinile şi coletul sunt brunificate din cauza infecţiilor realizate de miceliul şi clamidosporii din sol. Plantele atacate continuă să vegeteze slab şi vor forma spice sterile;
Forma cea mai gravă de atac este după înspicare. Spicele, iniţial se albesc parţial (câteva spiculeţe) sau total, apoi se înroşesc şi se acoperă cu un înveliş micelian, alb – roz sau alb – rubiniu, uneori portocaliu - somon, pe care se observă sporodochiile ciupercii (forma imperfectă). Pe spicele înroşite (pe palee, ariste sau boabe) se observă puncte negre care sunt periteciile ciupercii (forma perfectă). Cariopsele infectate sau fuzariate rămân mici, zbârcite, cenuşii sau rozii iar germinaţia şi puterea de străbatere va fi slabă [Popescu, 2005].
Ciclul de viață
Fusarium graminearum este agentul etiologic dominant al fuzariozei spicului la cerealele păioase cultivate în România. Ciuperca rezistă în resturile de plante vegetale, în sol și în semințe. Vremea umedă prelungită în timpul perioadei de vegetație favorizează creșterea și sporularea ciupercii. Sporii ciupercii sunt purtați de vânt și de picăturile de apă pe spicele de grâu. Grâul este susceptibil a fi infectat în perioada înfloritului și când cariopsele încep să se formeze [Popescu, 2005].
Fusarium graminearum rezistă în sol sub formă de miceliu saprofit, clamidospori şi peritecii. O sursă importantă de transmitere este sămânţa infectată din care ies plăntuţe bolnave care mor (infecţie sistemică). Infecţiile primare pot fi realizate de micelii sau clamidosporii din sol dar şi de ascosporii şi conidiile care ajung pe părţile aeriene ale plantelor. După realizarea infecției, miceliul care se dezvoltă intracelular va intra în sporogeneză, formându-se astfel conidiile ce asigură infecţiile secundare (foarte păgubitoare mai ales în perioada înfloritului) – Popescu, 2005.
Dezvoltarea acestui patogen este favorizată de vremea umedă (umiditatea aerului peste 90%, prezenţa ploilor) şi de temperaturile moderate (peste 200C) şi apoi de factorii agrofitotehnici (monocultura, solurile acide, azotul în exces, semănatul des, sensibilitatea soiurilor).
Infecţia continuă şi în depozite. Contaminarea cu micotoxinele produse de F. graminearum este asociată cu amânarea excesivă a recoltatului şi cu depozitarea cerealelor umede. Acumularea de micotoxine este masivă la temperaturi de 21 – 290C şi la o umiditate a boabelor de peste 20%.
Managementul integrat al fuzariozei grâului
Putem combate sau nu fuzarioza la cereale? O întrebare la care este greu de răspuns. Măsurile din cadrul sistemului de combatere integrată pot ține sub control destul de puțin fuzarioza dar nu întotdeauna ne feresc de infecții. De ce? Pentru că orice măsuri am respecta, condițiile climatice sunt esențiale în realizarea infecțiilor.
Atac la cariopse. Stanga, cariopse fusariate, dreapta cariopsă aparent sănătoasă (foto din anul 2023)
Măsuri profilactice
Măsurile de profilaxie sunt foarte importante dar nu ne feresc de infecții dacă condițiile climatice sunt favorabile patogeniei. Totuși, respectarea lor ne poate ajuta, în sensul că vom avea o rezervă mai mică în sol de inocul. În acest sens, este bine ca fermierii să respecte următoarele măsuri:
Cultivarea de soiuri adaptate climei locale şi zonei unde vor fi cultivate.
Cultivarea unor soiuri care tolerează mai bine patogenul. Despre rezistență totală nu putem discuta. Rezistența soiurilor de grâu la infecția cu Fusarium este foarte importantă și intens studiată astăzi. Sunt descrise până acum cinci tipuri de rezistență: tipul I - rezistența la infecția inițială (reacții de apărare); tipul II - rezistența la răspândirea agentului patogen în țesutul infectat; tipul III - rezistența la infecție a semințelor; tipul IV - toleranța la infecție; tipul V - rezistența la micotoxine [Mesterhazy, 1995; Ma et al., 2009; Kosaka et al., 2015; Zhang et al., 2020]. După Bai & Shaner (2004), crearea unor soiuri cu rezistență la Fusarium poate fi o strategie foarte bună pentru controlul acestei boli. În SUA, preocupări de ameliorare a grâului pentru rezistența la Fusarium sp. există de prin anul 1929. Un studiu din 1963 arată că, după un ciclu de cercetari de nouă ani, toate plantele de grâu pot fi infectate în proporție mai mare sau mai mică [Schroeder & Christensen, 1963].
Controlul dăunătorilor în lanurile de cereale nu trebuie neglijat, deoarece se ştie că favorizează infecţiile cu Fusarium graminearum.
Densităţile mari trebuie evitate.
Fertilizarea cu azot şi alte substanţe nutritive să se facă în mod echilibrat.
Rotaţia culturilor trebuie respectată, deoarece s-a constatat că reduce riscul de contaminare cu micotoxine produse de ciuperca Fusarium graminearum.
Resturile vegetale să fie îngropate prin intermediul arăturii.
Recoltarea la timp, uscarea la 24 de ore de la recoltare şi supravegherea umidităţii boabelor la depozitare [Cotuna & Popescu, 2009].
Dacă aceste măsuri sunt respectate, sursa de inocul va fi diminuată, NU şi eliminată.
Măsuri chimice
În funcție de condițiile climatice, tratamentele chimice pot fi eficiente sau nu. Tratarea semințelor înainte de semănat este esențială în prevenirea primelor infecții.
În România sunt omologate următoarele substanțe pentru tratarea semințelor de cereale păioase: Triticonazol; Tebuconazol; Fludioxonil + teflutrin (insecticid); Fludioxonil + protioconazol + tebuconazol; Fludioxonil; Difenoconazol + fludioxonil; Difenoconazol + fludioxonil + tebuconazol; Difenoconazol; Fludioxonil + fluxapyroxad + triticonazol; Ipconazol; Fluxapyroxad; Fludioxonil + sedaxan; Difenoconazol + fludioxonil + sedaxan; Bixafen + tebuconazol [după Aplicația PESTICIDE 2.24.3.1, 2024].
Tratamentele din vegetație
La modul general, în literatura de specialitate se recomandă două tratamente în timpul sezonului de vegetație, după cum urmează: primul tratament la începutul înspicării; iar al doilea tratament la sfârșitul înfloritului.
Studiile efectuate pentru stabilirea momentelor optime de efectuare a tratamentelor (când au eficacitate maximă) recomandă următoarea strategie:
Tratament la BBCH 59 - când grâul nu este înflorit - eficiență ridicată.
Tratament la BBCH 63 - 65 - început înflorit, moment optim pentru bolile spicului în general.
Tratament la BBCH 69 - sfârșit înflorit - nu se recomandă (prea târziu pentru tratament) - se poate aplica doar în situații grave cu risc de infecții secundare când sunt ploi continue după înflorit.
Pentru tratamentele în vegetație sunt omologate următoarele substanțe: Azoxistrobin; Tebuconazol; Metconazol; Azoxistrobin + protioconazol; Protioconazol + tebuconazol; Azoxistrobin + tebuconazol; Kresoxim - metil + mefentrifluconazol; Benzovindiflupir + protioconazol; Benzovindiflupir; Protioconazol; Protioconazol + spiroxamină + tebuconazol; Ciprodinil; Fenpropidin; Difenoconazol + tebuconazol; Tebuconazol + trifloxistrobin; Protioconazol + spiroxamină + trifloxistrobin; Protioconazol + trifloxistrobin; Boscalid + protioconazol; Fluxapyroxad + piraclostrobin; Mefentrifluconazol + piraclostrobin; Bromuconazol + tebuconazol; Proquinazid + protioconazol [după Aplicația PESTICIDE 2.24.3.1, 2024].
Fungicidele omologate trebuie utilizate doar în dozele recomandate de producători. Nu măriți dozele. Mărirea dozelor duce la apariția fenomenului de rezistență, iar rezistența la pesticide este o problemă mare a agriculturii moderne.
Tratamentele trebuie efectuate doar în zilele în care nu bate vântul și temperaturile nu sunt ridicate. Dacă după efectuarea tratamentelor intervin ploi, va trebui să repetați. Este foarte important să fie respectați timpii de pauză până la recoltat. Fungicidele utilizate la cereale au timpi de pauză destul de mari, începând de la 35 până la 50 zile.
Măsuri biologice
Combaterea biologică este foarte rar utilizată în combaterea fuzariozei la grâu și nu numai. De interes sunt antibioticele produse de bacterii (Bacillus subtilis) și fungi (Penicillium, Trichoderma, Trichothecium): fitobacteriomicina, nifimicina, fitoflavina, lavendromicina, trichotecina [Popescu, 2005].
În prezent, există un produs biologic omologat în România pe bază de Pythium oligandrum (M1 x 106 oospores/g Pythium oligandrum) pentru tratarea fuzariozei în perioada de vegetație. Tratamentele cu agenți biologici trebuie efectuate preventiv, nu curativ.
De reținut, recoltele contaminate cu micotoxine fusariene nu pot fi destinate nici pentru panificaţie, nici pentru hrana animalelor, din cauza intoxicaţiilor grave pe care le produc.
Bibliografie
Andersen, A. L., 1948. The development of Gibberella zeae head blight of wheat. Phytopathology, 38, 599 – 611.Anon, 1993b. In IARC Monographs on the evaluation of carcinogenic risk to humans, vol. 56, International Agency for Research an Cancer, Lyon, France, pp. 467 - 488.Anon, 1993c. In IARC Monographs on the evaluation of carcinogenic risk to humans, vol. 56, International Agency for Research an Cancer, Lyon, France, pp. 397 - 444.Bai, G., Shaner, G., 2004. Management and resistance in wheat and barley to Fusarium head blight. Annu. Rev. Phytopathol. 42: 135 - 161.Chandelier, A., Nimal, C., André, F., Planchon, V., Oger, R., 2011. Fusarium species and DON contamination associated with head blight in winter wheat over a 7-year period 92003–2009) in Belgium. Eur. J. Plant Pathol., 130, 403 – 414.Cotuna, O., Sărățeanu, V., Durău, C., Paraschivu, M., Rusalin, G., 2013. Resistance reaction of some winter wheat genotipes to the attack of Fusarium graminearum L. Schw. in the climatic conditions of Banat plain, Research Journal of Agricultural Science, 45 (1), p. 117 - 122.Cotuna O., Paraschivu M., Sărăţeanu V., Partal E., Durău C. C., 2022. Impact of Fusarium head blight epidemics on the mycotoxins’ accumulation in winter wheat grains, Emirates Journal of Food and Agriculture, 34 (11), 949 - 962.Cotuna O., Popescu G., 2009. Securitatea și calitatea produselor vegetale, siguranța vieții, Editura Mirton, Timișoara, 327 p..Cowger, C., Arellano, C., 2013. Fusarium graminearum infection and deoxynivalenol concentrations during development of wheat spikes. Phytopathology 103: 460 - 471.De Wolf, E. D., Madden, L. V., Lipps, P. E., 2003. Risk assessment models for wheat Fusarium head blight epidemics based on within-season weather data. Phytopathology, 93, 428 – 435.Hernandez Nopsa, J., Baenziger, P. S., Eskridge, K. M., Peiris, K. H. S., Dowell, F. E., Harris, S. D., Wegulo, S. N., 2012. Differential accumulation of deoxynivalenol in two winter wheat cultivars varying in FHB phenotype response under field conditions. Can. J. Plant Pathol. 34, 380 – 389.Kosaka, A., Manickavelu, A., Kajihara, D., Nakagawa, H., Ban, T., 2015. Altered gene expression profiles of wheat genotypes against Fusarium head blight. Toxins 72: 604 - 620.Liddell, C. M., 2003. Systematics of Fusarium species and allies associated with Fusarium head blight. In Fusarium Head Blight of Wheat and Barley; Leonard, K. J., Bushnell, W. R., Eds.; American Phytopathological Society: St. Paul, MN, USA, 2003; pp. 35 – 43.Ma, H., Ge, H., Zhang, X., Lu, W., Yu, D., Chen, H., Chen, J., 2009. Resistance to Fusarium head blight and deoxynivalenol accumulation in Chinese barley. J. Phytopathology, 157, 166 – 171.Marasas, W. F. O., 1991. In Mycotoxins and Animal Foods (J. E., Smith, and R. S., Henderson, editors), CRC Press, Inc., pp. 119 - 139.Matei, G., Păunescu, G., Imbrea, F., Roşculete E., Roşculete, C., 2010. Rotation and fertilization - factors in increasing wheat production and improving the agro productive features of the brown reddish soil from central area of Oltenia, Research Jurnal Of Agricultural Science, Vol. 42 (1). USAMVB Timișoara, pag. 182 - 189.Mesterhazy, A. I., 1995. Types and components of resistance to Fusarium head blight of wheat. Plant breeding 114 5: 377 - 386.McMullen, M., Jones, R., Gallenberg, D., 1997. Scab of wheat and barley: A re-emerging disease of devastating impact. Plant Dis. 81:1340 - 1348.Miller, J. D., Greenhalgh, R., Wang, Y., Lu, M., 1991. Trichothecene chemotypes of three Fusarium species. Mycologia, 83, 121 – 130.Miller, J. D., 1994. Epidemiology of Fusarium ear diseases of cereals. In Mycotoxins in Grain. Compounds Other than Aflatoxin; Miller, J. D., Trenholm, H. L., Eds.; Eagan Press: St. Paul, MN, USA, 1994; pp. 19 – 36.Miller, J. D., 2002. Aspects of the ecology of Fusarium toxins in cereals. In Mycotoxins and Food Safety; DeVries, J. W., Trucksess, M. W., Jackson, L. S, Eds.; Kluwer Academic/Plenum Publishers: New York, USA, pp. 19 – 28.Paraschivu, M., Cotuna O., Paraschivu M., 2014. Integrated disease management of Fusarium head blight, a sustainable option for wheat growers worldwide, Annals of the University of Craiova - Agriculture, Montanology, Cadastre Series, vol. XLIV, p. 183 - 187.Paul, P. A., Lipps, P. E., Madden, L. V., 2005. Relationship between visual estimates of Fusarium head blight intensity and deoxynivalenol accumulation in harvested wheat grain: a meta-analysis. Phytopathology 95:1225 - 1236.Popescu G., 2005. Tratat de patologia plantelor, vol. II Agricultură, Editura Eurobit, 341 p..Snijders, C. H. A., Perkowski, J., 1990. Effects of head blight caused by Fusarium culmorum on toxin content and weight of wheat kernels. Phytopathology, 80, 566 – 570.Sobrova, P., Adam, V., Vasatkova, A., Beklova, M., Zeman, L., Kizek, R., 2010. Deoxynivalenol and its toxicity. Interdisc. Toxicol., 3, 94 – 99.Schroeder, H. W., Christensen, J. J., 1963. Factors affecting resistance of wheat to scab caused by Gibberella zeae. Phytopathology 53 7, 1: 831 - 838.Unger, P. W., 1994. Residue production and uses–an introduction to managing agricultural residues. In Managing Agricultural Residues; Unger, P. W., Ed., Lewis Publishers: Boca Raton, F. L., USA, pp. 1 – 6.Zhang, W., Boyle K., Brûlé - Babel, A. L., Fedak, G., Gao, P., Robleh Djama, Z., Polley, B., Cuthbert R. D., Randhawa, H. S., Jiang, F., Eudes, F., Fobert, P. R., 2020. Genetic Characterization of Multiple Components Contributing to Fusarium Head Blight Resistance of FL62R1, a Canadian Bread Wheat Developed Using Systemic Breeding. Front. Plant Sci. 11:580833.Zrcková, M., Svobodová - Leišová, L., Bucur, D., Capouchova, I., Konvalina, P., Pazderu, K., Janovská D., 2019. Occurence of Fusarium spp. In hulls and grains of different wheat species, Romanian Agricultural Research, No. 36, 173 - 185.Watkins, J. E., Boosalis, M. G., 1994. Plant disease incidence as influenced by conservation tillage systems. In Managing Agricultural Residues; Unger, P. W., Ed. Lewis Publishers: Boca Raton, F. L., USA, 261 – 283.Wegulo, S. N., 2012. Factors influencing Deoxynivalenol accumulation in small grain cereals, Toxins, 4, 1157 - 1180.Wang, Y. Z. and Miller, J. D., 1988. Screening techniques and sources of resistance to fusarium head blight. In: A. R., Khlatt, (ed), Wheat production: constraints in tropical environments. CIMMYT, Mexico. 239 - 250.***. 2006. Commission Regulation (EC) No 1881/2006 of 19 December 2006 setting maximum levels for certain contaminants in foodstuffs.***. 2013. Commission Recommendation 2013/165/EU of 27 March 2013 on the presence of T-2 and HT-2 toxin in cereals and cereal products.***. 2024. REGULAMENTUL (UE) 2024/1022 AL COMISIEI din 8 aprilie 2024 de modificare a Regulamentului (UE) 2023/915 în ceea ce privește nivelurile maxime de deoxinivalenol în produse alimentare, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 9.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1022/oj.
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna (realizate în anii trecuți)
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Înaintea vaccinării, porumbeii trebuie să fie într-o stare perfectă de sănătate. Specialiștii recomandă o schemă „mecanică” de tratamente anterioare vaccinării, adresată în special columbofililor care nu au acces, din diverse motive, la un laborator de specialitate în patologia aviară și implicit columbofilă.
Ordinea efectuării tratamentelor este aleatorie. Ideal ar fi să se facă analize de laborator și să se trateze doar bolile diagnosticate. Prima parte a tratamentelor profilactico – curative, aici.
Ziua 16, 17: Vitaminoterapie + Dezintoxicare + Refacerea florei intestinale
Se administrează Nutri Vita-Min-Amino / Complex Polivitaminic Buvabil pentru porumbei / Vita B Complex / Bioenterom.
Ziua 18: Deparazitare internă + externă (simultan)
Varianta 1 – Endectocid (soluție care combate limbricii, capillaria, râia, păduchii hematofagi): 1 picătură / porumbel, la ceafă.
Varianta 2 – Rombendazol Super (conține avermectină și albendazol, nu se administrează în perioada de formare a penajului: năpârlire și tineret), combate, în plus, și teniile: 1 / 4 – 1 / 5 cp. / porumbel (1 cp. / 2,5 kg) sau la tot efectivul, pisate și amestecate pe boabe umezite.
Varianta 3 – Levorom pulbere: 1 g / 10 porumbei – 500 ml de apă/zi, doză mică, cu dietă alimentară. Levamisolul are și efect imunostimulator. Produsul Levorom conține levamisol care combate limbricii, capillaria, syngamus).
Ziua 19: Pregătirea și stimularea organismului înainte și după vaccinare
- se administrează Superform (imunostimulent cu iod, molibden, fier) 1 zi sau Aspirină / Salivet / Romergan – Alergotrat.
Ziua 20: Vaccinare contra paramixovirozei (PMV) sau/și salmonelozei (S) se efectuează cu:
- Paramixovacol (vaccin uleios contra PMV, 0,2 ml/porumbel; la adulți are efect protector de circa 1 an) sau
- Columbopolivac S (vaccin apos, mixt, contra PMV + S), 0,3 ml/porumbel, subcutanat, în treimea mijlocie a cefei.
Atenționări
- Înainte de injectare, vaccinurile se vor încălzi la temperatura camerei, deoarece pot provoca șoc mortal dacă sunt injectate reci, direct de la frigider.
- Se recomandă administrarea de antialergice (ex.: Alergotrat), în scopul sedării porumbeilor emotivi și al prevenirii accidentelor postvaccinale.
- La adulții multivaccinați, de obicei, este necesară o singură vaccinare anuală contra PMV (indiferent de tipul de vaccin inactivat apos sau uleios).
- În cazul apariției PMV într-un anumit areal geografic, se recomanda 2, chiar 3 vaccinări anti-PMV, anuale, cu orice tip de vaccin inactivat, indiferent de producător, categoria de vârstă sau rasa păsărilor.
- La tineretul nevaccinat anterior, se recomandă vaccinarea precoce contra PMV la vârsta de 21 – 28 de zile, în funcție de situația epidemiologică locală.
Varianta I – În cazul situației favorabile, se vaccinează cu vaccin inactivat apos/uleios și se repetă vaccinarea după 6 luni.
Varianta II – În situația actuală a României, având în vedere incidența crescută a bolilor cu potențial imunosupresor (circoviroza, adenoviroza, micotoxicoza) sau/și a PMV, se recomandă vaccinarea la vârsta de 21 de zile (de preferat), cu vaccin viu Avipestisota (tulpina Lasota), administrat oculonazal (1 doză porumbel = 5 doze găină), urmat, după 2 – 3 săptămâni, de vaccinarea cu vaccin inactivat și repetat după 6 luni, precum și administrarea de King Herbs cu ocazia vaccinărilor.
- Înainte de apariția țânțarilor, se va efectua vaccinare contra diftero-variolei.
Articol scris de: dr. CĂTĂLIN TUDORAN, șeful Laboratorului de Diagnostic Romvac Company SA
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2024Abonamente, AICI!
Asociația Aberdeen Angus România organizează a doua ediție a evenimentului „Zilele Aberdeen Angus în România”, pe 9 și 10 iunie 2023. Programul cuprinde și licitații de taurine destinate îngrășării și reproducției.
În dimineața primei zile a evenimentului, pe 9 iunie, la Ferma de colectare a Asociației Aberdeen Angus România, din localitatea Fântânele, județul Mureș, se va desfășura licitația taurinelor Aberdeen Angus destinate îngrășării. Apoi, vor fi prezentate diverse tehnologii pentru zootehnie. După-amiaza este rezervată vizitării Black Angus Farm, din localitatea Măgherani, județul Mureș, unde se va discuta despre sănătatea și reproducția taurinelor de carne, precum și despre prevenția prin programe de vaccinare.
Spre seară, la Ferma de colectare Aberdeen Angus va avea loc un show culinar cu vită Angus, susținut de Chef Radu Zărnescu și Food`Venture.
Pe 10 iunie, în cea de-a doua zi a evenimentului, la Ferma de colectare Aberdeen Angus se va ține Adunarea generală a Asociației Aberdeen Angus România (destinată doar membrilor asociației), iar în jurul prânzului se va desfășura licitația taurinelor Aberdeen Angus destinate reproducției.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
La finalul lunii septembrie 2022, Syngenta a lansat Interra® Scan, serviciul de cartografiere a solului de cea mai înaltă rezoluție, o inovație în agricultura de precizie ce ajută fermierii să-și optimizeze utilizarea nutrienților. Fermierii își pot reduce astfel semnificativ costurile și pot obține producții superioare, dintr-un sol mai sănătos. Acest serviciu reprezintă un pas important în angajamentul companiei Syngenta către o agricultură mai sustenabilă, în sprijinul susținerii agriculturii regenerative.
Serviciul Interra® Scan se bazează pe analize de precizie ale solului și va fi disponibil, ca proiect pilot, fermierilor din Europa Continentală și de Est. Lansarea Interra® Scan a fost anunțată la Fields of Innovation 2022, evenimentul european de top destinat inovației în agricultură. Este un pas major pe care compania îl face pentru a sprijini agricultura regenerativă prin restabilirea sănătăţii solului.
Beneficii financiare imediate
Mark Hall, Head of Sustainability and Responsible Business pentru Europa, Africa și Orientul Mijlociu la Syngenta este și fermier. A făcut un calcul despre ce înseamnă utilizarea Interra® Scan în ferma familiei. El estimează că poate reduce cu aproximativ 20.000 de lire (22.000 euro) costurile cu fertilizarea cu fosfat, în comparație cu tehnologia obișnuită. În trecut el administra pe toată suprafața cantități inferioare de nutrienți față de necesar, având în vedere prețurile foarte ridicate ale fertilizanților. „Acum vom putea direcționa fertilizanții la locul potrivit și nu vom administra acolo unde nu este necesar”, explică Mark Hall. Calculul arată o reducere a costurilor de aproximativ 66 lire/ha (85 euro/ha), astfel încât investiția în Interra® Scan se amortizează din primul an.
Cum funcționează Interra® Scan
Procesul de colectare a datelor în teren include doi pași. În primul rând, solul este scanat folosind tehnologia SoilOptix®, de detectare cu ajutorul razelor gamma pentru a cartografia toate elementele nutritive comune (micro și macronutienți), textura solului, materie organică și carbon. Procedura de scanare se realizează cu ajutorul unui ATV sau al unei mașini de teren. De asemenea, sunt colectate probe fizice de sol, de referință, câte una la fiecare două-trei hectare, pentru a calibra scanerul și pentru a asigura acuratețea datelor pe diferite tipuri de sol. Datele obținute prin scanare și rezultatele analizelor probelor de sol sunt apoi procesate pentru a produce până la 27 de straturi de date, cu informații despre proprietățile și sănătatea solului. Pe baza acestor date, se pot realiza hărți pentru aplicarea variabilă a inputurilor.
„Interra® Scan produce hărți de înaltă rezoluție, accesibile de pe computerele fermierilor prin intermediul platformei Interra® Scan, arată Mark Hall. Tehnologia de detecție Interra® Scan oferă o cartografiere a tuturor proprietăților nutritive comune, inclusiv pH-ul, textura solului, materia organică, carbonul și capacitatea de schimb cationic, precum și disponibilitatea pentru plante a apei. Sistemul avansat de detecție oferă peste 800 de puncte de referință de date pe hectar, generând hărți de cea mai înaltă rezoluție. Este echivalentul unui control medical complet pentru sol”.
Harta permite fermierilor să înțeleagă textura, nutrienții și conținutul de carbon al solurilor lor pentru a optimiza nutriția și captarea carbonului. Metodologia folosită permite o fereastră de utilizare mult mai largă, în comparație cu alte sisteme. Există foarte puține limitări privind momentul utilizării. Sistemul de scanare nu este afectat de umiditatea solului sau compactare.
Sănătatea solului, baza sănătății plantelor
Lansarea Interra® Scan este o dovadă suplimentară a angajamentului Syngenta de a ajuta fermierii să mențină solurile sănătoase, fundament al sistemului alimentar. Vorbind despre noua tehnologie, Alexandra Brand, Regional Director Crop Protection pentru Europa, Africa și Orientul Mijlociu la Syngenta a declarat: „Interesul nostru pentru tehnologia de cartografiere de precizie a solului este în creștere deoarece sănătatea solului este baza sănătății plantelor. Înțelegerea variabilității nutrienților și a proprietăților solului în funcție de textura sa are ca efect optimizarea inputurilor (îngrășăminte, semințe) premisele pentru un câștig economic și de mediu. Oferind o măsurătoare de bază precisă atât a carbonului organic, cât și a carbonului activ din sol, Interra® Scan le poate permite fermierilor să-și ajusteze tehnologiile de cultivare, ceea ce duce la beneficii pe termen lung pentru sănătatea solului. Solurile sănătoase nu numai că pot îmbunătăți producția de alimente, ci pot diminua schimbările climatice. Acestea joacă un rol esențial de rezervor natural de carbon. Investițiile în inovații, în agricultura de precizie, precum Interra® Scan, fac posibil ca fermierii să poată evita tratarea uniformă a câmpului datorită deciziilor informate despre ce anume să aplice, când și în ce cantitate”.
Robert Renwick, Head of Business Sustinability pentru Europa, Africa și Orientul Mijlociu la Syngenta, a completat: „Având în vedere situația economică actuală și costul carbonatului de calciu, a îngrășămintelor și semințelor, această soluție poate oferi valoare economică imediată pentru fermieri, precum și o potențială soluție pe termen lung care poate ajuta la reducerea emisiilor de carbon și la abordarea schimbărilor climatice prin practici de agricultură regenerativă”.
În zilele de 5 și 6 martie 2021, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca are loc cea de-a doua ediție a Congresului Internațional de Medicină Complementară, eveniment organizat online de către Facultatea de Medicină Veterinară (FMV).
Medicina complementară și/sau alternativă cuprinde acele practici de îngrijiri de sănătate care nu sunt integrate în sistemul principal al serviciilor medicale de sănătate și sunt folosite ca terapii adjuvante sau pot înlocui terapiile clasice. Această formă de terapie este din ce în ce mai răspândită, atât în cadrul medicinei umane, cât și în cadrul medicinei veterinare.
Medicina complementară include mai multe categorii distincte - presopunctura, acupunctura, electroacupunctura, aromoterapia, homeoterapia, chiropractica, hipnoza, masajul, meditația, osteopatia, reflexologia, yoga etc., în ultima perioadă deținătorii de animale fiind tot mai interesați de forme mai naturale de terapie, care singure sau în asociere cu metodele convenționale să rezolve diverse afecțiuni.
Tema principală a evenimentului din acest an o reprezintă afecțiunile bazinului și membrelor posterioare la animale, iar lectorii invitați provin din România, Israel, SUA și Brazilia. „Lectorii invitați vor împărtăși din experiența lor, favorizând evoluția și progresul în ceea ce privește evaluarea neurologică, abordările chirurgicale, osteopatie, ozonoterapie, acupunctură, nutriție, microbiom și fitoterapie. Colegiul Medicilor Veterinari din România a acreditat acest congres ca parte a Programului de pregătire profesională continuă a medicilor veterinari. Mulțumim companiilor și organizațiilor profesionale care au susținut această manifestare științifică și, de asemenea, USAMV/FMV pentru suportul oferit pentru buna desfășurare a acestui eveniment”, a declarat prodecanul Facultății de Medicină Veterinară din cadrul USAMV Cluj-Napoca, conf. dr. Cosmin Peștean.
Obiectivul princiapal al congresului, care va fi găzduit online de specialiștii USAMV Cluj-Napoca, este acela de a veni în sprijinul medicilor veterinari practicieni, dar și al studenților, în vederea dezvoltării sau descoperirii de noi metode terapeutice complementare aplicabile în medicina veterinară. „Una din preocupările permanente ale Facultății de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca este adaptarea ofertei educaționale la cerințele studenților noștri și medicilor veterinari practicieni. Interesul crescând al medicilor veterinari pentru Medicina complementară a determinat facultatea noastră să introducă în planul de învățământ Disciplina de Recuperare Medical-Veterinară și să sprijine desfășurarea unor conferințe sau workshop-uri pe această temă. Deși ne-am fi dorit să ne întâlnim în frumosul campus al USAMV Cluj-Napoca, un congres virtual rămâne, astăzi, în condițiile pandemiei, cel mai bun mod de a reuni comunitatea noastră și de a acorda tuturor posibilitatea de conectare, informare și dezvoltare profesională. Medicina complementară reprezintă o temă vastă și fascinantă de discuție, fiind de interes pentru medici veterinari din foarte multe specialități, dornici de a cunoaște posibilități diferite în abordarea unei patologii”, a explicat conf. dr. Cosmin Peștean.
Abonamente Revista Fermierului -ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html