Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 3 august – 11 decembrie 2020, se depun cererile de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul PNDR 2014 – 2020, sesiunea 5/2020.

Schema de ajutor de stat contribuie la domeniul de intervenție 5E – Promovarea conservării și a sechestrării carbonului în agricultură și silvicultură.

Alocarea financiară pentru sesiunea 05/2020 este de 10.000.000 euro.

Valoarea maximă a sprijinului public pentru un proiect acordat în baza schemei de ajutor de stat, care înglobează toate costurile standard aferente Primei 1, respectiv Primei 1 și Primei 2, după caz, plătite pe durata de aplicare a angajamentului, este de 7.000.000 euro.

Înainte de depunerea cererii de sprijin, solicitantul trebuie să parcurgă etapele de identificare a suprafețelor care urmează a fi împădurite în IPA Online, elaborarea proiectului tehnic de împădurire și obținerea avizului pentru proiectul tehnic de împădurire de la Garda Forestieră. După avizarea proiectului tehnic de împădurire de către Garda Forestieră, solicitanții pot depune, la Centrele Județene APIA, cererile de sprijin însoțite de documentele specificate în Ghidul solicitantului, despre care am scris și găsiți detalii aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4599-s-a-aprobat-ghidul-solicitantului-pentru-schema-de-ajutor-de-stat-care-vizeaza-si-infiintarea-de-perdele-forestiere.html.

Selecția Cererilor de sprijin în cadrul sesiunii se efectuează conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 362/2016, modificat și completat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 840/2018 şi prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 68/2020 și este publicat pe site-ul APIA.

Anunțarea rezultatelor selecției se va face prin notificarea beneficiarilor de către Centrele Județene APIA ca urmare a publicării pe site–ul APIA a Raportului de selecție parțial/final aprobat de către directorul general al DGDR – AM PNDR.

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” mizează pe cartea continuității. Echipa managerială condusă de prof. univ. dr. ing. Cosmin Alin Popescu, în calitate de rector, a primit mandat pentru încă patru ani. La acest restart, am discutat cu rectorul USAMVB din Timișoara despre traseul învățământului superior agricol bănățean până în prezent și direcția în care acesta se îndreaptă.

„Sunt specializări care au căutare pe piața muncii, cum ar fi ingineria mediului, cadastrul, silvicultura, ingineria genetică sau medicina veterinară. Sunt foarte mulți studenți care își găsesc de lucru încă din timpul facultății.”

Cosmin Alin Popescu: Suntem la începutul unui nou mandat de încredere pe care l-am primit din partea comunității academice a USAMVB din Timișoara. Traseul a fost unul constant evolutiv de 75 de ani și acest  nou mandat confirmă faptul că am reușit să păstrăm acest trend pozitiv. Vă reamintesc că anul acesta, în luna mai, universitatea noastră sărbătorește 75 de ani de la înființare, iar dacă acum 75 de ani începutul a fost timid, cu o singură specializare, aceea de inginerie în agricultură, acum avem 26 de programe de studiu de licență. Dacă atunci se preda doar în limba română, acum la Timișoara se poate studia și în limbile de circulație internațională engleză și franceză. În acest moment, în universitatea noastră învață 300 de studenți străini din 19 țări ale lumii. Acest lucru ilustrează cât se poate de elocvent creșterea despre care vorbeam.

Reporter: Pe lângă beneficiul de imagine pe care-l aduce internaționalizarea actului de învățământ, înseamnă și un beneficiu din punct de vedere economic?

Cosmin Alin Popescu: Fără îndoială. Pe lângă faptul că acest lucru arată lumii că în Timișoara, și în România, se face educație de calitate, este și un câștig financiar de care ne bucurăm, pentru că de-aici decurg investiții în resursa umană, în dotarea laboratoarelor, în publicații de specialitate și, nu în ultimul rând, în dezvoltarea unor programe de cercetare.

„Din o sută de studenți, să zicem, care încep anul I, doar 60-70 reușesc să și termine.”

Reporter: Tot despre bani vorbim și în continuare, însă despre cei pe care îi primiți, și vă întreb dacă actualul sistem de finanțare „per capita” face diferența între cantitate și calitate?

Cosmin Alin Popescu: Despre acest lucru se discută de foarte mulți ani. Acum, în calitate de rector, pot să vă spun că noi am crescut numeric semnificativ în ultimii patru ani, de la 4.600 de studenți la 5.510. Asta înseamnă că am fost serioși. Am fost în același timp atenți și în ceea ce privește numărul angajaților noștri, astfel încât, în momentul de față, am ajuns la un echilibru favorabil nouă. Raportat la ce se întâmplă la nivel național, și aici ne includem și pe noi, cred că nu este cea mai bună formulă de finanțare aceasta, per student. Nu acest lucru ar trebui să constituie principalul indicator prin care se face finanțarea învățământului superior, deoarece în acest fel încurajăm cantitatea, fără a încuraja foarte mult calitatea.

Reporter: Câți studenți încep studiile la USAMVB Timișoara și câți reușesc să și termine?

Cosmin Alin Popescu: Din păcate, din o sută de studenți, să zicem, care încep anul I, doar 60-70 reușesc să și termine. În aceste condiții, dacă discutăm strict de cantitate, tentația pentru orice cadru didactic este să lase mai jos cerințele de calitate, astfel încât să rămână cât mai mulți studenți care să fie finanțați și în următorul an. Dar cred că este important ca pe lângă aspectul cantității să ne preocupe și calitatea învățământului superior românesc.

Reporter: Merg mai departe și vă întreb câți din cei 70 de absolvenți reușesc să-și găsească de lucru în domeniul în care s-au pregătit?

Cosmin Alin Popescu: Unul dintre punctele noastre forte este faptul că această Universitate nu produce șomeri. Evident, este și o chestiune de conjunctură. Suntem o țară în care activitatea din agricultură are o pondere economică mare. Când vorbesc despre agricultură mă refer și la sectoarele conexe, ca de exemplu  mecanizarea sau industria  alimentară. Sunt o serie de specializări care au căutare pe piața muncii, cum ar fi ingineria mediului, cadastrul, silvicultura, ingineria genetică sau medicina veterinară. Sunt foarte mulți studenți care își găsesc de lucru încă din timpul facultății fie pe la companii multinaționale, fie pe la societăți mai mici.

„Educația ar trebui să fie foarte importantă pentru poporul român. Este importantă corelarea specializărilor de studiu cu ramurile economiei, pentru a putea vorbi despre eficiență.”

Reporter: Aceasta ar trebui să fie imaginea corectă a calității actului de învățământ…

Cosmin Alin Popescu: Foarte bine spus. Cred că ar fi unul dintre indicatorii care ar putea să facă diferența între o universitate și alta și nu pentru că o universitate ar fi mai importantă decât alta. Educația în sine ar trebui să fie foarte importantă pentru poporul român. Consider că este importantă corelarea specializărilor de studiu cu ramurile economiei, pentru a putea vorbi despre eficiență.

Reporter: Ați preluat o „locomotivă” aflată în plin marș, și în patru ani nu numai că ați reușit să mențineți tempoul, dar ați reușit să-l și creșteți.

Cosmin Alin Popescu: Este rezultatul muncii unei întregi echipe. Am vorbit ceva mai devreme despre numărul studenților noștri, însă în egală măsură este importantă și cercetarea, iar din acest punct de vedere am avut în derulare un număr de 69 de proiecte câștigate în ultimii patru ani, care înseamnă foarte mulți bani, fie din fonduri naționale, fie, mai ales, din resurse internaționale. Încercăm să punem la punct o unitate de management a proiectelor care să gestioneze unitar toată această activitate. În același timp, am pus bazele unui Institut de Cercetare pentru Biosecuritate și Bioinginerii, institut prin care se vor derula proiecte cu instituții din afara țării sau din țara noastră. Vor fi implicate companii din zona farmaceutică, cea alimentară, partea de genetică, de inputuri pentru agricultură sau partea  de sol, apă și aer. Este ceea ce înțelegem noi prin extensia universitară.  Încercăm să punem astfel în valoare tehnica de laborator de ultimă generație de care dispunem, prin acreditarea acestui Institut, care este unic în vestul României și, sunt convins, va fi unul de referință.

Reporter: Ce se întâmplă cu Stațiunea Didactică din subordinea Universității, o bună bază de practică pentru studenți, dar, de un timp, și un generator financiar important?

Cosmin Alin Popescu: Am încercat în fiecare an să facem  investiții în stațiune. Aici am dezvoltat un proiect aflat momentan în stare latentă. În cadrul Stațiunii Tinerilor Naturaliști, pe lângă partea de pregătire practică a studenților, am dezvoltat și un modul de producție prin intermediul căruia am intrat cu legume proaspete în supermarketurile din Arad. Acest lucru sperăm să se întâmple din acest an și în municipiul Timișoara. De asemenea, am acordat atenție dezvoltării sectorului zootehnic din cadrul stațiunii, acolo unde am dezvoltat nuclee valoroase atât pe partea vacilor de lapte, cât și pe cea a vacilor de carne. Am reușit la acest moment ca din producția de lapte pe care o valorificăm să autofinanțăm activitatea de creștere a vacilor din stațiune. De asemenea, am dezvoltat proiecte pe partea de găini ouătoare, de cabaline și ovine, pentru că ne dorim să păstrăm un echilibru între partea de educație și cea de dezvoltare și să modificăm procentul dintre teorie și practică, în favoarea activităților de practică. Mai mult decât atât, pe ceea ce înseamnă partea vegetală, am crescut de la an la an, atât în ceea ce privește cantitățile de cereale obținute, cât și suprafața lucrată, ajungând în acest moment la peste 2.000 de hectare.

Reporter: În acest moment, Stațiunea Didactică funcționează ca un motor bine uns,  fără bătăi, care împinge lucrurile în față, în sensul corect. Ce vă propuneți să faceți mai departe cu ea?

Cosmin Alin Popescu: Sper că de anul acesta vom reuși să lucrăm sută la sută pe terenurile universității doar noi. Până acum, pentru că nu am avut forța tehnică necesară, am mai apelat la terți. Vom pune accent pe ferma de la Voiteni, acolo unde avem și Centrul Româno-German de Pregătire Profesională în Agricultură.  Avem o bază modernă la Voiteni, unde la ora actuală formăm specialiști în mecanizare și ne dorim să punem la punct întreaga fermă, care dispune de 400 de hectare, pentru a dezvolta activitatea de cercetare și producție agricolă. Anul acesta, vom continua să investim în utilaje agricole noi, combine și tractoare, dotare tehnică în care am investit deja câteva milioane de lei în ultimii doi ani. Este important pentru noi să arătăm că se poate și… chiar se poate!

Reporter: Am mai discutat cu dumneavoastră și revin asupra amplasamentului USAMVB Timișoara, într-o zonă cu puternică presiune imobiliară. Practic, în jurul campusului universitar din Calea Aradului se construiește roată-roată. Terenurile universității au fost securizate din acest punct de vedere?

Cosmin Alin Popescu: În cea mai mare parte, problema terenurilor este rezolvată și mă bucur că pot să vă răspund astfel, pentru că de ani buni am încercat să o rezolvăm, atât eu, cât și colegii rectori dinaintea mea. În 2018 am beneficiat de o propunere legislativă care s-a concretizat în lege și prin care am fost împroprietăriți practic cu 1.400 de hectare la Nord de Timișoara. La acest moment suntem proprietari cu extrase de Carte Funciară și terenul respectiv nu poate căpăta o altă destinație, ceea ce a dus la scăderea presiunii imobiliare de care spuneați. Mai sunt în litigiu câteva zeci de hectare, dar suntem optimiști și în privința lor. Mă bucur că au existat oameni maturi și responsabili care au înțeles importanța acestui demers și au fost alături de noi. Am sesizat că, muncind împreună, putem face lucruri frumoase.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – aprilie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Raportat la marjele înregistrate în 2017, anul trecut, procentajul firmelor din sectoarele agricultură, silvicultură şi pescuit radiate este mai mare cu 24,32 puncte, potrivit datelor anunțate de Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Pe lângă faptul că firmele radiate din domeniile agricultură, silvicultură şi pescuit ocupau primul loc la procentaje în 2018 față de 2017, aceste sectoare de activitate se situau anul trecut pe locul II la radieri, cu un total de 8.434, față de primul loc ocupat de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 22.520 firme, cu un plus al marjei de la an la an de 5,29%. Locurile III și IV la firme radiate erau ocupate de activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice - 6.647 (minus 0,15%) şi construcţii - 6.578 (plus 0,60%).

Per total, numărul firmelor radiate a scăzut anul trecut cu 2,57%, comparativ cu 2017, ajungând la 80.181 firme.

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti - 13.034 de firme (cu 3,27% mai puţine 2017) şi în judeţele Cluj - 4.024 (plus 11,72%), Timiş - 3.178 (minus 0,38%) şi Iaşi - 3.137 (minus 15,67%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost înregistrate în judeţele Covasna, respectiv 595, în scădere cu 12,63% faţă de anul anterior, Ialomiţa - 606 (plus 5,03%) şi Călăraşi - 611 (minus 27,95%).

Creşterea cea mai semnificativă a numărului de radieri s-a consemnat în judeţele Giurgiu, de 32,01%, Dâmboviţa, de 28,27%, şi Ilfov, de 22,01%.

În luna decembrie 2018, au fost radiate 7.093 de firme, cele mai multe în Bucureşti - 1.295 şi în judeţele Cluj - 556 şi Ilfov – 311.

Agricultura și silvicultura, alături de alte industrii, printre care și cea de procesare a alimentelor, pot produce cantități mari de deșeuri și de alte materiale neutilizate sau puțin utilizate, fiind disponibile ca materie primă pentru industrii de procesare a biomasei, potrivit unui raport al Bio-Based Industries Consortium (BIC), aceste sectoare putând juca un rol important în crearea unei noi industrii bazate pe utilizarea de biomasă ca materie primă și transformarea ei în produse cu valoare adăugată.

Raportul BIC a identificat și utilizatorii actuali și potențiali de biomasă din România: industria alimentară (produse din carne, produse lactate, produse din pește și de acvacultură, sectorul de fructe și legume, alimente pe bază de cereale, produse de panificație), industria lemnului, industria celulozei și hârtiei, industria chimică și cea petrochimică.

„Datorită tuturor acestor avantaje, România poate profita de sectorul chimic și agroalimentar puternic pentru a pune bazele unei noi industrii naționale bazate pe conceptul bio, prin creșterea treptată a utilizării surselor de biomasă”, se mai menționează în document.

BIC reprezintă sectorul privat în parteneriatul public-privat cu Comisia Europeană (CE) pentru dezvoltarea industriilor ce utilizează biomasa ca materie primă – Bio-based Industries Joint Undertaking (BBI JU).

Eforturile actuale de stabilire a unei strategii naționale pentru bioeconomie ar trebui să ofere premisele pentru înființarea unor lanțuri de procesare bazate pe biomasă în toată țara. Propunându-și în egală măsură interconectarea sectoarelor industriale separate în prezent, strategia națională ar putea amplifica pe termen mediu activitățile de procesare a biomasei în România, se arată în raportul BIC.

Reprezentanții BIC vor ajunge în România în luna septembrie a acestui an, cu scopul de a contribui la creșterea gradului de conștientizare a uriașului potențial al țării și la stabilirea de conexiuni între actorii locali și inițiativele și rețelele privind industriile ce utilizează biomasa la nivel european.

Bio-Based Industries Consortium (BIC) este o organizație non-profit cu sediul la Bruxelles. Acesta reprezintă sectorul privat printr-un parteneriat public-privat (PPP) cu UE, Bio-based Industries Joint Undertaking (BBI JU). În valoare de 3,7 miliarde de euro, parteneriatul permite mobilizarea investițiilor în facilități și procese inovatoare, care produc produse din resurse de biomasă de înaltă calitate, precum și în proiecte de cercetare în rafinare bio și în proiecte demonstrative.

BIC include multiple sectoare, inclusiv agricultură, sectorul agro-alimentar, silvicultură, celuloză și hârtie, produse chimice, energie și alte sectoare de producție.

Cu peste 200 de membri, inclusiv companii mari, IMM-uri, clustere pentru IMM-uri, companii de cercetare și tehnologie, universități, platforme tehnologice și asociații din întreaga Europă, BIC reunește un grup cu autoritate profesională recunoscută și expertiză intersectorială și multidisciplinară în industriile bazate pe biomasă.

Pentru intervalul iulie - septembrie 2017, intențiile de angajare a forței de muncă în sectorul agricultură, vânătoare, silvicultură și pescuit sunt cu patru puncte procentuale mai slabe decât în trimestrul al II-lea al anului în curs și cu doi la sută mai slabe decât în trim. al III-lea 2016, conform celei mai noi ediții a studiului de specialitate ManpowerGroup privind perspectivele necesarului de forță de muncă.

Potrivit documentului citat, piața forței de muncă din sector va fi cel mai probabil „liniștită” în trim. al III-lea, angajatorii raportând o previziune netă de angajare de +1%.

Ca viziune generală, în raport se precizează că 28 la sută dintre angajatorii din România plănuiesc să-și sporească numărul de angajați în următorul trimestru.

Pe de altă parte, doar 7% dintre angajatori au de gând să facă reduceri de personal și 64% nu intenționează nicio schimbare, ceea ce duce la o previziune netă de angajare ajustată sezonier de +14%, cu 2 puncte procentuale mai slabă decât cea raportată în trim. II/2017, dar relativ stabilă comparativ cu trimestrul III/2016.

„Șapte ani de intenții de angajare pozitive, din care mai mult de opt trimestre consecutive de previziuni cu două cifre, corespunzând creșterii numărului de angajați, au impact puternic asupra disponibilității talentelor pe piața din România, așa cum o arată rata scăzută a șomajului, care în aprilie și-a atins minimul istoric, dar și gradul de răspândire a deficitului de talente care, potrivit ultimelor noastre cercetări, afectează 73% dintre angajatorii români. Dat fiind că angajatorii prognozează creșteri ale angajărilor și în următoarele trei luni, este evident că pentru companii a sosit momentul să-și regândească serios practicile de personal și să se transforme în constructori de talente, pentru că găsirea lor gata formate pe piață este o opțiune din ce în ce mai puțin viabilă”, a spus Igor Hahn, Country Manager, ManpowerGroup România.

Perspectivele de angajare din trimestrul III/2017, deși ferm pozitive, au per ansamblu o tendință de slăbire, fiind mai puțin robuste decât în trimestrul II/2017 în șapte din cele zece sectoare de activitate analizate și în șase din cele opt regiuni alte țării, și slăbind față de trimestrul al III-lea al anului trecut în șase sectoare de activitate și în patru regiuni.

„Declinul cel mai abrupt, atât de la trimestru la trimestru, cât și de la an la an, este raportat în regiunea Centru, unde previziunea netă de angajare de +10% este cu 19 puncte procentuale mai slabă decât în trim. II/2017 și cu 15 puncte procentuale mai slabă decât în trim. III/2016. Scăderi de la trimestru la trimestru, de 14 puncte procentuale, și de la an la an, de 12 puncte procentuale, sunt raportate și în regiunea Vest”, se mai arată în document.

În schimb, se mai precizează în raportul Manpower, prognoza din regiunea Nord-Est, situată la +16%, se înseninează considerabil, fiind cu 17 puncte procentuale mai puternică decât anul trecut și îmbunătățindu-se față de trim. II/2017 cu 11 puncte procentuale.

Cele mai optimiste previziuni din trimestrul al III-lea, la nivel de regiuni, sunt cele din regiunile București și Ilfov, Nord-Vest și Sud, toate trei de +20%, în timp ce piața cea mai slabă este prognozată în regiunea Sud-Est, unde previziunea este de +4%.

Imediat după ce Slovacia a preluat președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene (UE) începând cu data de 1 iulie 2016, au fost prezentate și prioritățile sale cu privire la agricultură, în acest context putând fi menționate întârirea poziționării fermierilor pe lanțul alimentar, rezolvarea crizei de pe piețele agricole ale uniunii, în special cele din sectorul lapte și carne, cât și simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC).

Slovacii vor acorda atenție, de asemenea, pădurilor și silviculturii. Totodată, ei speră să încheie acorduri privind noile regulamente organice UE, de vreme ce nu toate punctele de vedere politice au coincis către un punct comun. Președinția slovacă prin rotație a Consiliului UE își propune, de asemenea, să definitiveze propunerea de ratificare a acordului de la Paris privind schimburile climatice. Nu în ultimul rând, la nivel global, Brexit-ul și consecințele sale au fost adăugate pe agenda lor ca element de noutate.

Adoptată în Camera Deputaților pe 8 iunie, noua formă a Legii 321/2009 aduce o serie de modificări privind comercializarea produselor proaspete. Sunt vizate doar legumele, fructele, carnea, pâinea și produsele de panificație, ouăle, mierea, laptele și brânzeturile pentru care, spațiul alocat la raft ar trebui să fie de 51% pentru produsele românești, exceptând perioadele de extra-sezon când producția autohtonă nu poate satisface cererea (atinge exact subiectul susținut de slovaci, și anume poziționarea fermierilor pe lanțul alimentar).

În plus, marile magazine nu mai pot impune taxe de raft și nici nu mai pot factura producătorilor o serie de servicii, astfel că prețul afișat va fi format strict din prețul de achiziție, TVA și adaosul comercial, ceea ce va aduce transparență în privința profiturilor pe care marile rețele le fac în România. Un alt element important este acela că pentru aceste produse proaspete, plata către producător se va face cu termen de 7 zile de la livrarea mărfii, nu la 90 de zile cum sunt acum amânați cu plata, prin contract, fermierii români.

Ambasadorul Republicii Slovace în România, ES Ján GÁBOR, ministrul Afacerilor Externe al României, Lazăr Comănescu, și șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Cristea, vor participa joi, 7 iulie 2016, la conferința de presă de lansare a Președinției slovace a Consiliului Uniunii Europene (iulie - decembrie 2016).