Afişez elemetele după tag: sindicate

O delegație formată din 16 membri ai Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) se află în această perioadă la Bruxelles pentru a analiza modele europene de dialog social și bune practici în domeniul ospitalității și alimentației publice.

Reprezentanții FPIOR au identificat provocări comune în sectorul ospitalității, precum lipsa formării profesionale, fluctuația ridicată a angajaților și deficitul de forță de muncă calificată, subliniind necesitatea unor soluții urgente și coordonate la nivel național și european.

Reprezentanții FPIOR au avut întâlniri cu organizații europene de profil, în cadrul cărora au discutat despre provocările și oportunitățile din sectorul ospitalității și alimentației publice.

„Ospitalitatea românească are nevoie de o voce puternică la nivel european. Dialogul social este cheia pentru o industrie sustenabilă, modernă și competitivă”, subliniază Călin Cozma, președinte executiv FPIOR, iar vicepreședintele federației, Corina Macri, a completat: „La Bruxelles sunt aduse la aceeași masă preocupări comune pentru toate țările Europei: descentralizarea deciziilor, flexibilitatea reglementărilor și dezvoltarea dialogului social real”.

Au fost abordate teme precum:

1. Modele europene de dialog social: În România, sindicatele din ospitalitate și turism sunt aproape inexistente. FPIOR vizează dezvoltarea acestei culturi, pentru a crea o industrie mai puternică și mai echilibrată între angajatori și angajați.

2. Contracte colective și bune practici: Lipsa expertizei în negocierea contractelor colective la nivel național este compensată printr-un proiect UE derulat de FPIOR, menit să formeze competențe și să aducă experiența europeană în România.

3. Sindicatele ca parteneri în dialogul social: Reprezentanții FPIOR au explorat exemple de bune practici în Europa, pentru a construi un model adaptat realităților locale, cu beneficii reciproce pentru angajați și angajatori.

4. Sprijinirea construirii unui sindicat național în ospitalitate: Discuțiile au vizat structura optimă, bottom-up, plecând de la nivel local, sau top-down, la nivel național, pentru a dezvolta o mișcare sindicală solidă și sustenabilă.

5. Provocări comune: „Lipsa formării profesionale, fluctuația ridicată a angajaților și deficitul de forță de muncă calificată au fost identificate ca puncte critice, care necesită soluții urgente și coordonate”, arată Alex Costea, vicepreședinte FPIOR.

Lorin Drăgan, lector univ. dr. Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Iași, consultant pentru acest proiect și membru al delegației, a punctat: „Dialogul cu Food Service Europe a adus în discuție și aspecte privind sustenabilitatea lanțurilor de aprovizionare și achizițiile publice, inclusiv modalități de a proteja mediul, fără a afecta calitatea serviciilor și costurile”.

FPIOR propune crearea unui parteneriat european pentru dialog social și sustenabilitate în ospitalitate, cu o declarație comună prevăzută pentru primăvara anului 2026, precum și participarea la proiecte UE, precum Horizon Europe și Erasmus+.

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România este cea mai mare organizație națională din domeniu, care reunește peste 1.000 de companii și reprezintă 26 de județe ale țării, plus municipiul București, 29 de patronate și peste 30 000 de angajați. 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri, 12 aprilie 2023, Sindicatul Fermierilor Patrioți a trimis o adresă cu solicitări ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, pe care-l roagă să ia toate măsurile ce se impun astfel încât să nu asistăm la falimentul agriculturii românești.

„Având în vedere importanța implicării directe a fermierilor în procesul decizional legislativ în domeniul agricol, pentru că agricultorii sunt beneficiarii politicilor și deciziilor care se adoptă la nivel național și la nivelul Uniunii Europene, autoritățile trebuie să se aplece asupra nevoilor fermierilor și să țină cont de propunerile venite direct de la fermieri”, declară Ștefan Muscă, președintele Sindicatului Fermierilor Patrioți.

Ce solicită fermierii

• Anularea ordinului prin care se importă produse agroalimentare și cereale din Moldova și Ucraina;

• Susținerea prețurilor la cereale pentru campania 2022-2023, pentru cerealele de pe stoc sau vândute cu prețuri mici din cauza importului și tranzitului cu minimum 100 euro/tonă.

• Tranzitarea cerealelor din Ucraina și Republica Moldova doar cu control strict și cu trasee diferite desemnate țărilor terțe prin portul Constanța, respectând toate cerințele comunității europene cu taxă de drum, taxă vamală, respectarea încărcăturilor maxime admise și cu program de lucru strict al șoferilor, precum și cu sigilarea vagoanelor la intrare în urma controlului calității cerealelor.

• Declararea stării de calamitate pentru culturile de primăvară din anul 2022, pentru ca fermierii români să beneficieze de forța majoră.

• Despăgubiri pentru culturile din primăvara 2022 calamitate de secetă, plata la porumb și floarea-soarelui a sumei de 1.500 lei/ha, la culturile calamitate cu 100% și nu după formula de calcul veche.

• Subvenție de 100 euro/ha la îngrășăminte chimice pentru campania de primavară a anului 2023;

• Acordarea de credite de către bănci pentru 20 de ani cu dobandă de 2% și 50% robor subvenționat;

• Statul să cumpere cereale românești pentru rezerva de stat pentru trei ani.

• Casa de Comerţ să preia animalele vii sau carcasă pentru a fi exportate în ţările cu parteneriate economice;

• Crearea unei linii de susținere a fermierilor crescători de ovine și bovine cu sisteme de muls automat, precum și susținerea prețului la lapte conform cerințelor acestora cu 200 euro/tonă;

• Luarea de măsuri pentru ca primăriile să nu mai blocheze atribuirea păşunilor către fermierii crescători de animale.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Salariul minim în mediul privat va fi de 700 de lei, au stabilit sindicatele şi patronatele, care au semnat vineri contractul colectiv de muncă la nivel naţional.

'Salariul unui muncitor calificat creşte de la 720 la 770 de lei. Am încercat să schimbăm veriga de maiştri care vor avea o creştere semnificativă de salarii, de la 780 se va duce la 910 lei. Cei cu studii superioare vor rămâne la acelaşi nivel în valoare absolută, adică 1.200 lei', a declarat Cezar Corâci, preşedintele UGIR 1903.

Potrivit acestuia, există îngrijorări legate de ceea ce se va întâmpla în anumite ramuri ale economiei precum textile, mobilă şi multe sectoare care cuprind IMM-uri, pentru care este un efort deosebit 'să facă ceea ce semnăm noi aici'.

'Am încercat să acoperim, pentru persoanele cu salariile foarte mici, măcar inflaţia', a precizat Corâci.

Adrian Izvoranu, reprezentantul Alianţei Confederaţiilor Patronale din România, a menţionat că influenţa pe inflaţie este nesemnificativă.

'Cifra pe care am negociat-o este agreată şi de FMI în discuţiile de la ultima vizită. Atunci s-a discutat pe această temă şi s-a acceptat această creştere. Vorbim de 700 de lei. Fondul de salarii se va majora cu 12-17%, depinde de ponderea cheltuielilor salariale în cadrul cheltuielilor generale ale companiei. Acolo unde performanţa managerială este mai slabă vor fi probleme', a spus Izvoranu.

Sindicatele s-au arătat nemuţumite de faptul că România va avea şi în 2011 două salarii minime pe economie, unul pentru angajaţii din mediul privat, şi unul pentru cei din mediul public. Sindicatele şi patronatele au convenit ca pe 1 martie să reactualizeze anexa privind ramurile, adaptată la situaţia economică a României şi la problematica europeană.

Această perioadă este necesară pentru a aşeza ramurile în scopul de a încheia contracte la nivel de ramuri. De asemenea, cele două părţi s-au mai angajat ca în 6 luni să se aşeze la masă pentru o adaptare a contractului colectiv de muncă la legislaţia în vigoare şi, respectiv, la propunerile pe care partenerii le-au făcut, în aşa fel încât acest contract, valabil pe o perioadă de 4 ani, să aibă cuprinse în interiorul său drepturile şi obligaţiile lucrătorului din România. Contractul colectiv de muncă este valabil în perioada 2011-2014.