Agricover Credit IFN, unul dintre principalii finanțatori ai sectorului agricol din România, își consolidează prezența în Dobrogea prin deschiderea unui nou sediu, mai mare și mai modern, la Constanța, care îl înlocuiește pe cel inaugurat în 2016.

Regiunea Dobrogea este una dintre cele mai dinamice la nivel național, reprezentând 14% din totalul finanțărilor acordate de Agricover Credit IFN în primele șase luni din 2025, respectiv 536 milioane lei acordați fermierilor din Dobrogea, de cinci ori mai mult față de aceeași perioadă din 2016, anul deschiderii primei sucursale din Constanța.

De asemenea, portofoliul de clienți locali s-a dublat față de 2016, ajungând la 542 de fermieri în 2025. „Dobrogea este una dintre cele mai valoroase regiuni agricole ale României, unde performanța nu e doar un obiectiv, ci o realitate confirmată prin numeroase povești de succes. Noul sediu marchează un pas semnificativ pentru consolidarea prezenței noastre în Dobrogea și ne permite să fim și mai aproape de fermieri. Creștem astfel capacitatea de a răspunde rapid și eficient la nevoile lor”, a declarat Serhan Hacisuleyman, director general Agricover Credit IFN.

În iunie 2025, rata creditelor neperformante înregistrată în regiunea Dobrogea a fost de doar 0,8%, sub media companiei de 3,2%. „Acest indicator arată soliditatea parteneriatului nostru cu fermierii dobrogeni și seriozitatea cu care aceștia își dezvoltă afacerile agricole”, a adăugat Serhan Hacisuleyman.

Compania intenționează să continue dezvoltarea în regiune, vizând nu doar cultura mare, ci și sectoarele specifice Dobrogei – zootehnie, legumicultură, pomicultură și viticultură.

Agricover Credit IFN are la nivel național o rețea de 12 sucursale regionale și deserveste peste 4.800 de fermieri, sprijinindu-i prin credite de capital de lucru, credite de investiții, scont și factoring.

Principala nevoie a fermierilor rămâne accesul la finanțare, într-un mod rapid și simplu, Agricover Credit IFN răspunzând acestei provocări atât prin produsele tradiționale, cât și prin inovații dedicate. Cardul Fermier este primul card de credit din România conceput special pentru fermierii mici și mijlocii, oferind finanțare rapidă și accesibilă direct la momentul oportun. În același timp, platforma digitală My Agricover, lansată anul trecut, aduce finanțarea la doar câteva click-uri distanță, simplificând procesul și punând controlul în mâinile fermierilor.

Aceste soluții completează gama de finanțări clasice și reflectă angajamentul Agricover Credit IFN de a aduce mai multă eficiență și flexibilitate în agricultură. Rezultatele confirmă această direcție: compania a înregistrat în primul semestru din 2025 un profit operațional de 61,5 milioane lei (+2,2% față de aceeași perioadă din 2024), o cotă de piață de 7,8% în finanțarea agriculturii și o expunere totală de 3,84 miliarde lei, în creștere cu 14,3% față de primul trimestru al anului trecut.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Principalul subiect al agendei sectorului vegetal din România în acest moment îl constituie proiectul de OUG privind amânarea plății ratelor și dobânzilor către instituțiile financiare bancare și nebancare (bănci, IFN-uri și leasing), a ratelor către furnizorii de inputuri și utilități și interzicerea executărilor silite a fermierilor care au avut rate scadente neachitate în acest an înainte de adoptarea OUG-ului, sau executări care urmează a avea loc în viitor.

În subsidiar mai avem din partea ministrului Barbu promisiunea unei OUG pentru acordarea de despăgubiri, tot pentru sectorul vegetal, în valoare de echivalent 200 euro/ha, proporțional cu gradul de afectare.

Nu trebuie să mai aducem în discuție că fiecare parte a procesului, fermieri, distribuitori sau minister au argumentele și obiectivele sale, dar mai mult ca niciodată avem nevoie de poziții echilibrate, deoarece piața nu are nevoie de un ,,război”, ci are nevoie de o soluție de compromis care să permită continuarea activității.

Chiar dacă pare lipsit de importanță, totuși doresc să precizez de la început că eu, ca fermier, am deja toți furnizorii achitați, iar ratele bancare pentru acest an deja în procent de 75% au fost achitate de către ferma mea. Și spun acest lucru doar pentru simplul motiv de a fi înțeles de toată lumea, că nu am un interes direct în modul de soluționare al acestei probleme, comparativ cu alte persoane care au mai adus în discuție diverse propuneri de soluții, iar singura dorință a mea fiind ca între toate părțile să se găsească un compromis.

Dar, pentru a propune o soluție trebuie să ne aplecăm un pic asupra structurii contabile a costului unei ferme, iar de aici apoi putem vedea unde se poate interveni și cum.

Costul total al unui hectar de cultură este format din costurile directe și cele indirecte. La costurile directe avem toate cheltuielile legate de înființarea culturilor, adică costurile cu motorina, cu semințele, cu îngrășămintele, cu pesticidele, cu salariile, cu piesele și reparațiile utilajelor și la final costurile cu arenda.

Costurile indirecte sunt reprezentate de costurile financiare (dobânzi, comisioane bancare), costurile cu amortismentul (recuperarea investițiilor făcute cu utilaje, clădiri, etc), asigurările culturilor și ale patrimoniului și alte cheltuieli directe (impozite locale, cheltuieli cu personal TESA, cheltuieli cu telefoane, licențe calculator, autorizații, PSI, SSM, etc).

De precizat că, aceste cheltuieli sunt pentru fermierii care respectă legea, ăia câți sunt, dar pe viitor cei care vor citi și înțelege acest material sau altele asemănătoare vor putea să aprecieze altfel lucrurile citite, în comparație cu cele enunțate de fel de fel de „filozofi ai agriculturii” care vin cu fel de fel de costuri, dar nici de ei știute sau înțelese, doar auzite pe la colțuri.

La acest moment, dacă vorbim de o tehnologie minimum-till la cultura de grâu, costurile cu aceste inputuri până la momentul recoltării sunt, la modul orientativ în ferma mea, dar cu mențiunea că sunt diferențe între ferme în funcție de tehnologie, de calitatea terenului și planul de fertilizare, teren irigat sau neirigat, arendă mai mare sau mai mică și multe altele, astfel:

• Motorină pentru lucrări de înființare și recoltare – 59 litri/ha

• Motorină pentru irigat 3 udări – 80 litri/ha

1. Cost motorină - Total 139 litri/ha la un cost de 5,5 lei/litru (fără TVA) = 765 lei/ha motorina (include și transport apă, îngrășăminte, semințe, încărcător);

2. Cost salarii de 660 lei/ha – la o suprafață de 640 ha avem trei mecanizatori, doi la pază sistem irigații, un paznic la fermă, eu cu de toate ca activități, la fel și soția, pentru administrativ;

3. Cost sămânța de grâu - 400 lei/ha (sămânță produsă de mine din sămânță de bază achiziționată);

4. Cost îngrășăminte – 775 lei/ha (adică 130 kg DAP/ha la cost de 3.035 lei/to fără TVA și 200 kg uree la cost de 1.900 lei/to fără TVA totul la cash);

5. Cost pesticide – 338 lei/ha, care include două insecticide de contact, două fungicide și un erbicid pentru dicotiledonate (din motive publicitare nu pot da numele, dar produse bune,însă nu ultimul trend);

6. Cost cu piesele, reparații și aprovizionarea – 204 lei/ha.

Costuri directe fără arendă – 3.040 lei/ha

     7. Cost cu arenda – 940 lei/ha (asta deoarece 40% din teren este proprietatea fermei, arenda fiind în realitate de 1.500 kg grâu/ha).

Costuri directe cu arenda inclusă – 3.980 lei/ha

Costurile indirecte ale fermei, în sumă totală de 2.533 lei/ha, sunt constituite astfel:

1. Cheltuieli indirecte – 243 lei/ha (impozite locale, licențe, chirii, salarii TESA, etc);

2. Dobânzi – 600 lei/ha, în condițiile în care acestea au crescut de la 3,5% în 2019 la 8,3% în prezent;

3. Asigurări – 90 lei/ha;

4. Amortisment – 600 lei/ha.

Aici, o mică mențiune răutăcioasă, cei care vor să își dea cu părerea asupra costurilor la diferite culturi, dacă tot o fac, să o facă transparent ca niște profesioniști, adică să o facă defalcat ca în formula de mai sus, astfel încât oricine să poată aprecia dacă este sau nu corect.

Văd, din păcate, pe rețelele de socializare sau chiar în presă, fel de fel de ,,specialiști calificați la locul de muncă” care aruncă fel de fel de rezultate, dar fără să prezinte și argumentele în sprijinul celor afirmate.

Revenind la problemele noastre, să ne ocupăm cum se pot ajuta fermele care au înregistrat pierderi din cauza secetei, și ne oprim întâi asupra costurilor directe care fără arendă sunt undeva la 3.000 lei/ha.

Dacă luăm în calcul o suprafață care are grad de calamitate de 100%, vom avea teoretic situația în care circa 1.000 lei/ha vor fi recuperați din despăgubirile acordate de guvern, apoi încă vreo 1.000 lei/ha vor fi recuperați din valoarea subvențiilor și aproximativ 1.000 lei/ha la care se mai adaugă și arenda vor rămâne descoperiți, aici fermierul va trebui să găsească formule de acoperire a acestora. Această ultimă sumă poate teoretic fi acoperită prin negocierea unor restanțe cu furnizorii de inputuri, sau prin amânarea plății impozitelor locale, prin obținerea unor credite tip Creditul Fermierului, dar asta doar pentru fermierii care au bonitate bancară și care nu au consumat ajutorul de minimis de 280.000 euro.

Propunerea 1

Pentru a putea fi convinși distribuitorii de inputuri de a fi flexibili în negocierea unor amânări la plată a unor scadențe, cred că ar conta dacă în OUG-ul privitor la acordarea de despăgubiri va fi prevăzut că sumele cuvenite de fiecare fermier afectat de secetă, acesta le va primi ca vouchere, care vor putea fi folosite doar în achitarea de inputuri gen semințe, pesticide, îngrășăminte și motorină, care au fost achiziționate în trecut sau vor fi achiziționate în viitor. Astfel, distribuitorii vor avea garanția că sumele acordate drept despăgubiri către fermieri vor intra efectiv în sistem și nu vor fi cheltuite în alte scopuri.

Propunerea 2

În vederea asigurării unor sume de bani necesare acoperirii costurilor care depășesc valoarea despăgubirilor și a subvențiilor, se poate lua în calcul acordarea de credite cum ar fi Creditul Fermierului, dar cu o durată mai lungă de cinci ani, poate undeva la 7-8 ani, tocmai pentru a da timp de redresare pentru ferme. Propunerea MADR de a extinde folosința acestor credite și pentru plata unor rate la credite anterioare cred că este pozitivă cu condiția să fie bine implementată și cât mai rapid.

Doar că aici trebuie să avem în vedere că băncile evaluează bonitatea solicitanților în conformitate cu prevederile regulamentului BNR, iar simpla existență a unor garanții nu este suficientă pentru a se acorda un credit, deoarece băncile nu sunt agenții imobiliare.

Or, din punct de vedere financiar fermierii care sunt în al doilea sau al treilea an de secetă, în mod cert nu mai au indicatori (așa cum sunt stabiliți astăzi) care să certifice bonitate bancară și implicit nu vor obține credit indiferent ce garanții ar avea.

De aceea, cred că se impune o discuție cu BNR pentru a se acorda derogări de la regulamente pentru modul de calcul al indicatorilor fermelor afectate de secetă, pentru o durată de 90-120 de zile, tocmai ca aceste ferme să aibă timp să acceseze credite.

Propunerea 3

Mergând mai departe cu analiza, consider că pentru cheltuielile indirecte ar trebui să avem în vedere că valoarea principală este reprezentată de credite (amortisment) și dobânzi, ori astea pot fi acoperite prin amânarea la plată a ratelor și dobânzilor propusă prin draftul de OUG de către MADR, formulă care a mai fost aplicată și în pandemie.

Că poate formularea motivației OUG-ului mai trebuie completată și modificată pot înțelege, dar formula nu mai este o noutate și teoretic cum a mers prima dată ar trebui să meargă și acum.

Propunerea 4

Un procent acceptabil care să fie luat în calcul pentru acordarea de amânări la plata creditelor, dobânzilor și a ratelor la furnizori, eu, personal, le-aș lua în calcul de la un grad echivalent de afectare 100% pentru cultură pentru un minim 30% din suprafață (exemplu: la 100 ha de cultură trebuie să am 30 ha afectate în procent de 100% sau orice altă formulă echivalentă. Prin formulă echivalentă înțelegem dacă din 100 ha am 50% afectate 60%, înseamnă că am 30 ha, adică 30% afectate 100%).

Procentul este același cu sistemul asigurărilor care iau în calcul să ai o pagubă mai mare de 30% pentru a fi despăgubit, aspect prins și în regulamentul european.

Procentul de amânare pentru fiecare solicitare în parte (la bănci, IFN-uri, distribuitori) ar trebui să fie egal cu gradul de afectare mediu pe fermă, adică dacă am 70% din suprafață afectată 100%, pot să amân fiecare datorie în parte în procent de 70%, ceea ce înseamnă în opinia mea o formulă echitabilă, atât cât poate fi în astfel de condiții.

Propunerea 5

Pentru a face suportabile toate aceste măsuri pe filieră, cred că se impune o discuție și cu Ministerul Economiei, astfel încât amânările stabilite mai sus, să fie suportate 50%-50% între distribuitori și producători, acolo unde există acest lucru. Astfel, dacă un fermier amână 1.000 lei dintr-o datorie pentru semințe, aceasta să fie suportată jumătate-jumătate între distribuitor și producătorul de sămânță.

Propunerea 6

Distribuitorii și producătorii să fie și ei eligibili pentru un credit după modelul Creditul Fermierului, cu garanții de stat pentru o durată de 3-5 ani, pentru depășirea problemelor din lanțul de aprovizionare.

Eu nu susțin că nu ar putea fi și alte măsuri care să ajute depășirea impasului de acum, doar că ar trebui formulate urgent și implementate și mai rapid. În mod cert povara acestor măsuri trebuie împărțită cât mai echitabil și, mai mult, trebuie cu această ocazie să implementăm și un mecanism de gestiune a riscului, unde pornind de la propunerea ministrului Barbu de a face o asigurare de secetă pe baza firmei de asigurări a Eximbank (asta până când și alte firme de asigurări ar intra în joc).

Propunerea 7

Implementarea unui sistem de asigurări în trepte după cum urmează:

• O asigurare obligatorie unde valoarea primei de asigurare va fi constituită din cei 3% reținuți din valoarea subvențiilor, la care se adaugă sume din fonduri europene și naționale, iar valoarea asigurată să fie de maximum 1.000-1.500 lei/ha;

• O asigurare opțională, pentru cei care doresc, prin care să plătească diferența de primă de asigurare, iar valoarea asigurată să crească de la cei 1.000-1.500 lei/ha, de la punctul anterior, la 2.500-3.000 lei/ha, adică valoarea asigurată opțional să fie de 1.500 lei/ha;

• Asigurarea opțională pentru secetă de la punctul anterior va fi posibilă doar pentru acei fermieri care își asigură respectivele suprafețe și pentru celelalte riscuri, ca înghețuri, incendii, furtuni și ploi torențiale, etc.

CONCLUZIE

Nu susțin că aceste propuneri ar fi cele mai bune sau perfecte, sunt sigur că pot fi îmbunătățite, dar constituie o bază de discuție și pot duce la depășirea crizei în care ne aflăm. Și, totodată, ar pune și bazele unor soluții pentru viitor.

În rest, numai de bine.

Articol de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Naturevo, unul dintre distribuitorii importanți de produse și inputuri agricole, se alătură grupului Alcedo. Anunțul oficial va fi făcut în cadrul conferinței de presă „Împreună pentru fermierii iscusiți”, care va avea loc la București, joi – 20 iunie 2024.

Această achiziție marchează un moment semnificativ pentru fermierii din țara noastră, care vor putea beneficia de o gamă extinsă de produse și servicii, cât și de noi oportunități în cadrul industriei.

„Gândite după aceleași valori și principii, companiile noastre își reunesc cunoștințele, tehnologiile și portofoliile pentru același scop: o agricultură curată și inteligentă, păstrându-ne, totodată, identitatea distinctă pe piață”, transmite Gabriela Rizescu, președinte Alcedo.

Compania Alcedo, înființată în anul 1990, este distribuitor național de inputuri, servicii și echipamente pentru agricultură, cu acoperire națională. Portofoliul Alcedo cuprinde atât produse pentru protecția plantelor și semințe de la cei mai mari jucători la nivel mondial, cât și îngrășăminte, servicii și echipamente dedicate agriculturii de precizie.

Naturevo există pe piață din anul 1999 și este distribuitor autorizat de produse și inputuri agricole (îngrășăminte, semințe, produse pentru protecția plantelor, fertilizanți, bioregulatori etc), oferind, de asemenea suport tehnic și know-how pe parcursul întregului proces agricol.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

ADAMA Agricultural Solutions lansează în România programul ADAMA CASH+, primul program de loializare pentru fermieri prin care compania returnează producătorilor agricoli o parte din investițiile pe care aceștia le fac în produsele din portofoliul ADAMA.

„Demersul se înscrie în strategia companiei de a pune în centrul activității sale nevoile fermierilor și de a oferi acestora soluții și beneficii multiple pentru susținerea afacerilor agricole pe care le dețin”, punctează Gabriela Vila, director general ADAMA România.

Fermierii care doresc să participe la program și să primească înapoi o parte din banii folosiți pentru achiziționarea produselor ADAMA trebuie să se înregistreze pe platforma www.adamacashplus.ro, după care să încarce pe platformă facturile de achiziție a produselor ADAMA participante la program.

Pe baza volumelor achiziționate în perioada campaniei, fermierii acumulează bani și pot opta pentru restituirea lor sau pentru diverse premii care sunt anunțate pe platforma dedicată programului (vouchere de cumpărături, electronice, electrocasnice, articole pentru casă și bricolaj, unelte și scule electrice, birotică și IT etc).

Programul se adresează societăților comerciale cu personalitate juridică (SRL, SA, SNC, SCS, SCA), utilizatori finali ai produselor ADAMA, care lucrează teren agricol aflat în proprietate sau arendă.

„ADAMA este alături de fermieri și răsplătește fidelitatea utilizatorilor de tehnologii avansate, bazate pe produse care răspund nevoilor specifice fiecărei ferme. Am lansat programul ADAMA CASH+ special pentru fermierii care apreciază produsele inovative, de calitate premium, din portofoliul nostru, și rămânem fideli misiunii noastre de a dezvolta parteneriate durabile atât cu fermierii, cât și cu distribuitorii din România, convinși fiind de faptul că inovația contribuie la accelerarea succesului afacerilor agricole”, declară Adrian Sâmbotin, director comercial ADAMA România.

Primele două etape ale acestui program, corespunzătoare campaniei agricole de primăvară, respectiv campaniei agricole de toamnă se vor desfășura pe parcursul acestui an, participanții putând să-și revendice premiile până la data de 31 martie 2024.

Regulamentul oficial al programului de fidelizare ADAMA CASH+, precum și lista produselor ADAMA participante la program sunt disponibile pe platforma www.adamacashplus.ro.

„Suntem mândri să-l avem alături de noi în calitate de Ambasador al programului de fidelizare ADAMA CASH+ pe analistul economic Iancu Guda, realizator al uneia dintre cele mai cunoscute emisiuni TV de educație financiară, vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România și director general al diviziei Credit Management Services al unei reputate companii de management al riscurilor”, menționează Adrian Cosor, director marketing ADAMA România.

Vă invităm să urmăriți clipul video al programului ADAMA CASH+: Adama Cash Plus spot 2023

Nevoia de digitalizare a agriculturii a fost subiectul discuțiilor dintre tinerii din cadrul think tank-ului Agrinnovator, absolvenți ai programului Tineri Lideri pentru Agricultură organizat de Clubul Fermierilor Români, și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea. Dialogul tinerilor fermieri cu ministrul Agriculturii a avut loc săptămâna trecută, pe 2 februarie 2023, la București.

Întâlnirea, organizată de Agrinnovator cu sprijinul Clubului Fermierilor Români, a oferit tinerilor antreprenori din domeniul agriculturii ocazia de a prezenta o propunere inedită privind formarea capitalul uman specializat în sectorul agricol. Tinerii au argumentat necesitatea introducerii unei noi profesii în nomenclatorul meseriilor, cea de Specialist în Informatică Agricolă (SIA), prin care să accelereze adoptarea tehnologiilor moderne care vor defini agricultura de mâine, sustenabilă dar și performantă.

Șefului MADR i-au fost prezentate principalele măsuri luate de tineri pentru digitalizarea propriilor afaceri agricole, de la soluții digitale de urmărire a flotei de utilaje până la optimizarea resurselor prin utilizarea tehnologiilor moderne. Prin aceste tehnologii, tinerii fermieri au reușit să reducă consumul de resurse, precum îngrășăminte, produse de protecție a plantelor sau combustibil, apă și timp.

Răzvan Prelipcean, coordonatorul grupului Transformarea digitală a agriculturii din Agrinnovator, a subliniat importanța progresului pentru a aduce schimbarea în domeniul agriculturii: „Propunerea noastră de politică publică urmărește să răspundă unei nevoi devenite tot mai proeminente la nivelul fermelor românești, și anume, deficitul de forță de muncă calificată capabilă să configureze și să utilizeze echipamentele digitale, care sunt tot mai prezente în ferme. Am înaintat ministrului Agriculturii un concept unic, care se diferențiază de alte inițiative de formare profesională prin abordarea integrată și unitară a tuturor etapelor: selecția fermelor, recrutarea și pregătirea aplicată a tinerilor, alături de monitorizarea performanțelor obținute”.

Alin Luculeasa, membru în cadrul grupului Agrinnovator , a povestit despre implementarea soluțiilor digitale în activitatea de zi cu zi, precum urmărirea flotei prin GPS sau cartografiere cu ajutorul dronelor, dând drept exemplu ferma în care activează.

Petruța Deac, absolvent de studii IT, a dezvoltat o aplicație de suport decizional pentru ferma de bovine a familiei, care să răspundă nevoilor particulare ale acesteia.

George Chiriță a explicat conceptul de performanță triplă și importanța atragerii capitalul uman specializat în ferme.

„Clubul Fermierilor Români susține entuziasmul și inițiativa acestui grup de tineri, Agrinnovator, care sunt promotorii conceptului de agricultură a viitorului, de agricultură 4.0. Mulți dintre ei au implementat deja sisteme digitale care să îi ajute în mai buna luare a deciziilor la nivel de fermă, însă au identificat o necesitate tot mai mare – cea a personalului calificat, capabil să gestioneze aparatura software și hardware din ferme. Este un proiect pentru România, este un proiect național, iar noi, Clubul, îl susținem ca obiectiv vital pentru viitorul sectorului”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Prin programul „Specialist în Informatică Agricolă (SIA)”, tinerii propun un nou concept de meserie, care să răspundă necesității de gestionare a soluțiilor digitale la nivel de fermă. Specialiștii în Informatică Agricolă ar avea nevoie de studii medii, alături de o pregătire suplimentară de șase luni, în care să fie inițiați să utilizeze o gama largă de aplicații informatice și echipamente agricole de actualitate.

Întâlnirea a fost un pas important pentru susținerea digitalizării și a unei agriculturi reziliente și sustenabile, prin intermediul tinerilor fermieri. Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale s-a declarat impresionat de propuneri, dar și de progresul tinerilor în digitalizarea propriilor afaceri. „Vreau să vă felicit, în primul rând pentru că v-ați gândit la binele țării în crearea acestui grup de lucru, dar și pentru tot ce ați realizat în fermele voastre. Agricultura este influențată de foarte mulți factori, iar utilizarea instrumentelor digitale vă oferă, de cele mai multe ori, soluția, prin prelucrarea informațiilor obținute din câmp. Plec de aici cu o sarcină suplimentară, înțelegând atât demersul vostru, cât și misiunea mea”, le-a spus Petre Daea tinerilor fermieri.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, participă, în perioada 10 - 11 iulie 2018, la grupul de lucru al şefilor serviciilor veterinare din Uniunea Europeană, care se desfăşoară la Bruxelles, a anunțat, marţi, 10 iulie 2018, instituţia citată.

O temă importantă pe agenda întâlnirii este cea a evoluţiei pestei porcine africane (PPA) pe continentul european. Discuţiile pe acest subiect se vor axa pe modul în care evoluează această boală în fiecare ţară afectată, acţiunile întreprinse şi stabilirea de modalităţi cât mai eficiente de colaborare între statele membre pentru a împiedica răspândirea bolii şi pentru a limita pierderile generate de aceasta.

Geronimo Brănescu va discuta, la Bruxelles, pe teme legate de prezentarea programului preşedinţiei austriece în domeniul veterinar, situaţia sănătăţii animale - Strategia viitoare, legea sănătăţii animale şi Regulamentul privind controalele oficiale, propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind transparenţa şi durabilitatea evaluării riscurilor la nivelul UE în cadrul lanţului alimentar de modificare a Regulamentului (CE) nr. 178/ 2002 (legislaţia generală în domeniul alimentar) şi perspectivele privind finanţarea activităţilor de sănătate animală.

ANSVSA consideră că participarea României la această întâlnire este o oportunitate de a face schimb de experienţă pentru identificarea celor mai bune soluţii care pot fi aplicate pentru gestionarea focarelor de PPA.

Fiecare an reprezintă o provocare pentru toți cei care lucrează în agricultură. Tehnologiile și producțiile agricole sunt influențate de schimbările climatice. „Naturevo este partenerul tuturor fermierilor pregătiți să accepte provocările tehnologice generate de schimbările climatice. În acest sens, pentru 2017 am pregătit sute de rețete adecvate pentru recolte bogate”, a declarat Ioan Enoiu, fondatorul companiei Naturevo.

La început de februarie, compania Naturevo a început seria întâlnirilor cu fermierii din întreaga țară. Primul simpozion s-a desfășurat pe 9 februarie la Casa Vlăsia din Snagov (Ilfov), unde au participat în jur de o sută de fermieri. Împreună cu aceștia, reprezentanții Naturevo au abordat subiecte de interes pentru fermele care au cultură mare, dar și pentru cele horticole. Genul acesta de întâlniri organizate de Naturevo cu fermierii sunt adevărate cursuri de instruire privind tehnologiile noi, adaptate actualelor condiții pedoclimatice. În plus, cu prilejul evenimentelor organizate la început de an, agricultorii au posibilitatea să afle noutățile companiei. Naturevo, pentru 2017, a pregătit pentru fermieri sute de rețete pentru obținerea de recolte mari, sănătoase, de o calitate superioară. Din acest an, echipei Naturevo i s-a alăturat Daniel Daia, din poziția de director național de vânzări.

La simpozionul din 9 februarie 2017, au avut prezentări dr. ing. Ioan Enoiu, fondator Naturevo – director strategii integrate, dr. ing. Elena Leaotă – director strategii, ing. Florian Lazăr – director tehnic şi Doru Ciontolac – manager relații financiare externe.

Ioan Enoiu a deschis evenimentul: „Naturevo este partenerul tuturor fermierilor pregătiți să accepte noile provocări tehnologice generate de schimbările climatice. Clienții noştri sunt fermieri din toată țara, distribuitori locali şi procesatori de produse agricole. Prin tot ceea ce face, Naturevo identifică nevoile fermierilor din România, cărora le recomandă soluții de calitate sub marca tehnologiilor FLEXITECHagro® pentru agricultură, care sunt rezultatul cercetării și inovării continue și reprezintă soluții adaptate condițiilor specifice din România și schimbărilor climatice din ultimii ani, pentru realizarea unei agriculturi durabile. Naturevo sprijină fermierii pentru a obține producții mai mari, mai curate și de o calitate superioară, în condițiile menținerii și îmbunătățirii ecosistemelor. Compania Naturevo oferă valoare adăugată produselor din portofoliu prin asigurarea consultanței pentru problemele fermierilor din toate zonele țării, contribuind la creșterea nivelului de trai și asigurând accesibilitate la cele mai noi informații în domeniul nutriției și protecției plantelor. Selecția furnizorilor de produse se face la nivelul standardelor internaționale, utilizând doar produse acceptate la nivelul Uniunii Europene. Avem tehnologii pentru agricultura ecologică, iar compania Naturevo este primul distribuitor autorizat din România de produse pentru acest gen de agricultură, certificat de Organismul de Certificare AustriaBioGarantie. Echipa Naturevo reunește specialiști care au cunoștințe complexe în domeniul agricol și care beneficiază de instruire continuă, pentru dezvoltarea și consolidarea cunoștințelor specifice.”

Directorul tehnic de la Naturevo, Florian Lazăr, a prezentat în detaliu programele, soluţiile tehnologiile şi produsele comercializate de companie. „Naturevo are soluții pentru obținerea unor producții consistente și de calitate, cu un consum de apă și nutrienți redus. Programele FLEXITECHagro® se fac pe baza analizei istoricului problemelor întâlnite în anii anteriori, în funcţie de specie, hibrid, locație şi suportă modificări pe parcursul vegetaţiei, ţinând cont de condiţiile specifice ale anului. Multe dintre verigile tehnologice suferă schimbări faţă de tehnologiile clasice din cauza schimbărilor climatice. Programul produse agricole fără reziduuri are ca obiectiv obținerea de produse în care să nu existe reziduuri sau valorile acestora să fie mult sub limitele maxime admise prin îmbinarea armonioasă a factorilor de producție. Acest obiectiv poate fi atins prin diminuarea consumului specific al îngrășămintelor de sol și creșterea randamentului de utilizare a acestora, diminuarea impactului negativ al produselor de sinteză asupra ecosistemelor și plantelor, utilizarea produselor pentru protecția plantelor (PPP) cu degradare rapidă și integrală, precum și utilizarea produselor speciale de origine biologică, de tip ecologic, în special în fazele de pre-recoltare”, a punctat Florian Lazăr.

Despre legislaţia care reglementează utilizarea produselor de protecţia plantelor, precum şi despre gestionarea PPP a vorbit Elena Leaotă, director strategii în cadrul Naturevo.

Din acest an, fermierii sunt sprijiniți în achiziționarea produselor și pachetelor tehnologice Naturevo prin programele de finanțare ale companiei, soluții financiare accesibile tuturor agricultorilor prezentate de Doru Ciontolac, manager relații financiare externe.