În fiecare an, Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” Arad organizează o întâlnire de lucru, cu caracter tehnic, pentru instruirea personalului angajat la registru, la care participă și alte asociații, precum și specialiști și reprezentanți de frunte ai diverselor autorități ale statului, inclusiv ai guvernului. Cu această ocazie se discută aprins pe baza problemelor la zi pe care le au crescătorii de ovine. 

Problemele discutate au fost multe, că nici organizatorul nu le mai știa numărul, „N-aș putea să vă enumăr acum câte probleme s-au ridicat și câte subiecte, dar am avut între noi autoritatea competentă care niciodată n-a lipsit de la întâlnirile noastre. Am avut, apoi, reprezentanți din domeniul veterinar: servicii, universități, care ne-au dat răspunsuri din domeniul lor de competență. Clar că ei nu sunt factori de decizie, dar speranța că informațiile și durerile noastre ajung prin dumnealor către Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și, mai departe, la guvern e mare. Sperăm, sperăm – zic de două ori – să se și rezolve din ele”, a spus Nicolae Cioranu, președintele asociației organizatoare.

Totuși câteva chestiuni au fost ridicate cu insistență. În primul rând, ameliorarea genetică, care este dorită de cei mai mulți, dar care se încurcă în birocrație și în lipsa finanțării; apoi pesta micilor rumegătoare, care, după cei mai mulți nu este bine gestionată; în cele din urmă asocierea și colaborarea cu autoritățile.

Ameliorarea genetică, un obiectiv necesar 

Ameliorarea genetică este, pentru cei mai mulți, cea mai bună cale pentru dezvoltarea sectorului ovin în România. Dar drumul este dificil pentru că eforturile asociațiilor și inițiativele fermierilor nu primesc suficient suport din partea autorităților, mai ales financiar. Adrian Oros, fost ministru al Agriculturii, venit la întâlnire ca reprezentant al Colegiului Medicilor Veterinari din România, atrage atenția că ameliorarea tradițională, realizată prin bonitare sau controlul oficial al producției, trebuie completată de genotipare pentru a garanta progresul real și pentru a elimina riscurile sanitare precum scrapie. „Rămâne încă o problemă acută, cea a ameliorării, a registrelor, a genotipării și din ceea ce am observat există o părere pozitivă a multora dintre cei care au participat astăzi, șef de asociații, că această ameliorare care se face de către fermieri, prin bonitare sau prin COP, să fie dublată de o genotipare, astfel încât să existe o certitudine privind originea reproducătorului, dar în același timp să putem elimina de la reproducție acei reproducători care sunt sensibili la screpie. Sigur, rămâne să se decidă finanțarea, dacă va fi una guvernamentală sau dacă se va face pe banii crescătorilor”, arată Adrian Oros.

Problema finanțării este așadar una din chestiunile care dor, pe lângă cea a echității. Marius Badea, medic veterinar și crescător, ridică această ultimă problemă. El cere reguli clare și diferențiate între fermele înscrise și cele din afara registrelor. „Cei care sunt în registrele genealogice au nevoie de o susținere mai accentuată din partea statului. De asemenea, ar trebui să fie făcute reguli diferențiate din punctul de vedere al reproducției și pentru cei care nu sunt în registru”, subliniază Marius Badea.

Un pas pe care autoritățile au reușit să îl facă este reducerea birocrației prin crearea unei aplicații utile în procesul de autorizare a reproducătorilor, după cum a explicat Florinel Bîrcă, director general al Agenției Naționale pentru Zootehnie: „Am dezvoltat o aplicație pentru procedura de autorizare a reproducătorilor masculi, fiindcă, dânșii urmează o perioadă de bonitare a tineretului femel și mascul din România și după perioada de bonitare urmează selecția și, bineînțeles, autorizarea reproducătorilor masculi. Precizez că acești reproducători trebuie autorizați pentru toate fermele din România, din sau din afara unui registru genealogic, și în sensul ăsta, pentru a scăpa de sintagma dosar cu șină, cu ajutorul Guvernului României, prin Agenția de Digitalizare a României, a dezvoltat începând cu primele zile a lui decembrie 2024 o aplicație prin care fermierii din România, toți fermierii, își pot crea un cont și își pot autoriza reproducătorii fără a se mai deplasa către oficiile județene de zootehnie, obținând astfel acea autorizare. Vreau să precizez că responsabilitatea originii reproducătorului pentru care se solicită autorizarea la reproducție este a registrului, a Asociației de Registru recunoscută, prin eliberarea acelui certificat zootehnic”. Aplicația este disponibilă accesând următorul link: https://monta.madr.ro/login.

Evident că toate aceste eforturi trebuie să fie însoțite și de răbdare pentru că rezultatele nu apar peste noapte, progresul genetic este un proces lent, care se face cu pași mici, de la o generație la alta, iar menținerea registrelor și autorizarea reproducătorilor trebuie tratate cu seriozitate, cel puțin asta susține directorul ANZ: „Îi sfătuiesc să nu cadă în capcana de a spune că prin programul respectiv noi nu avem rezultate, fiindcă rezultatele se văd și pot să spun că nu degeaba suntem cei mai mari exploatatori din Europa pe ovine. Dacă mă refer și la alte specii, suntem cei mai mari crescători de rasa Angus, deci de bovine de carne, din Europa și lucrul ăsta să știți că nu s-a făcut într-un an, doi, s-a făcut prin aplicarea unor programe de ameliorare, prin venirea la export a unor exemplare certificate din punct de vedere al calității odată și al calității genetice pe altă parte. Progresul genetic, să știți că nu se obține decât cu pași mici pentru fiecare generație în parte, respectând întocmai un program de ameliorare”.

Legat de rezultate vizibile este și aprecierea pe care o face Nicolae Cioranu, care remarcă efortul fermierilor care au prezentat exemplare foarte apreciate de asistență: „Când vorbim de berbecuți la 12 luni, cu greutatea de 103-107, că ați văzut cu ochii dumneavoastră, clar, vorbim de o muncă făcută serios, de o muncă făcută cu tragere de inimă, cu toate pozitive după ea”. Este o dovadă că ameliorarea funcționează atunci când este aplicată riguros.

Blocați de un focar

O altă problemă foarte intens discutată este pesta micilor rumegătoare, o boală virală care afectează grav efectivele de ovine și caprine și care devine pentru crescători nu doar o amenințare biologică, ci și una economică și administrativă. Fermierii au acuzat lipsa unei strategii coerente, comunicarea deficitară și impactul nedrept al restricțiilor aplicate uniform în toată țara. Evident că nu bagatelizează nimeni dimensiunea problemei, fermierii sunt conștienți de gravitatea ei, dar și-ar dori ca aceasta să fie tratată punctual, să nu sufere toată lumea.

Dumitru Ardelean exprimă această frustrare: „Gestionarea pestei micilor rumegătoare este, după mine, un eșec. Această viroză, pentru că este o viroză, nu poate să cuprindă întreaga țară, sau restricțiile nu pot cuprinde întreaga țară, atât cât am un focar la Tulcea, spre exemplu, sau unde vreți dumneavoastră, într-un județ, din cele 42, ar fi bine ca aceste focare să fie izolate, iar ceilalți din țară să poată să-și desfășoare activitatea economică, să-și vândă miei normal”. Problema e că efectele comerciale se simt deja, după cum susține același fermier din Sălaj, Dumitru Ardelean: „De această situație profită și cumpărătorii. Profită de situația în care se spune că avem pestă, nu contează unde, într-un județ, și scad prețul, astfel încât vă pot spune că anul trecut prețul la miel a scăzut cu 35% în toată țara. Nu i-a afectat numai pe cei din zona focarelor, i-a afectat pe toți fermierii din România”.

Medicul veterinar Marius Badea cere profesionalism și adaptare la specificul național: „Pesta micilor rumegătoare, n-au inventat-o căscătorii din România, ea a venit, ca și orice boală, este o viroză. Trebuie să o privim cu foarte mare atenție, cu foarte mult profesionalism și trebuie găsită oportunitatea supravegherii la condițiile specifice României. Sunt sigur că Autoritatea Națională de Sanitar-Veterinară are asta în vedere, este apanajul, să spunem, în primul rând al statului pentru a proteja teritoriul României de această boală, iar noi, medicii veterinari și fermierii, nu facem decât să ne aliniem toți și să depunem eforturi comune, pentru că această boală să afecteze România de cât mai puține ori”.

Sentimentul general de nesiguranță și confuzie este arătat de Dumitru Ardelean, care nu înțelege ce fel de vaccinuri pot sau trebuie să facă. „Una dintre probleme pe care pot să v-o spun este cea legată de vaccinare, în care nimeni nu știe prea multe lucruri. Știm doar că cei din Uniunea Europeană nu vor să ducă animale vaccinate. Nu știm exact ce înseamnă vaccinuri. Aș face un apel la ANSVSA să vină să ne explice exact. Până la urmă, ne trezim în fața faptului împlinit, că nu mai putem vinde mieii, scade prețul și activitatea devine una păguboasă”, spune Dumitru Ardelean.

Adrian Oros, în calitate de reprezentant al Colegiului Medicilor Veterinari, a subliniat urgența unei soluții științific fundamentate: „Rămâne de stabilit care ar fi strategia de eradicare a bolii. Dacă se va trece la vaccinare, ce tip de vaccinare, ce strategie, cum se va face astfel încât să nu fie afectată toată suprafața țării privind exportul. Dar, sigur, aceste decizii vor trebui să fie luate împreună, pentru că trebuie să fie de acord și crescătorii care sunt principalii beneficiari, dar și autoritățile veterinare și acest lucru trebuie foarte bine fundamentat științific și bugetat, în primul rând”.

Strategia trebuie gândită nu doar ca măsură de carantină veterinară, ci și ca un mecanism de supraviețuire economică a mii de gospodării. Cât timp boala persistă, iar răspunsul autorităților întârzie, fermierii sunt cei care plătesc prețul: prin restricții, pierderi de piață și scăderea veniturilor.

O relație necesară, asociații – autorități

Din dialogul cu fermierii s-au mai desprins două aspecte importante. În primul rând faptul că este deosebit de important ca fermierii să caute să se asocieze, pentru că numai așa pot avea un cuvânt de spus în relația cu autoritățile competente, în al doilea rând că își doresc o mai mare receptivitatea a acestora din urmă. 

Marius Badea, președinte al Colegiului Medicilor Veterinari Sibiu, evidențiază foarte bine rolul și importanța asocierii fără de care fermierii nu pot avea recunoaștere și acces la piețele libere, care sunt adesea dificile și competitive: „Numai în spiritul asociației, fermierii vor putea reuși să aibă un nume, să aibă un palmares și să participe pe piețele libere, care nu întotdeauna sunt miloase cu noi. În cadrul asociațiilor se pot prezenta lucrurile tehnic”. Și concluzionează: „Vizavi de faptul că, având piețe libere și intracomunitare, există și concurență. Concurența, toate amănuntele legate de ferme, tehnicitate, supravegherea sanitar-veterinară se vor răsfrânge în produsul finit care participă pe piață”, subliniind prin asta că într-un mediu unde concurența este puternică, calitatea finală a produsului depinde de nivelul de organizare.

De altfel, Nicolae Cioranu precizează că aceste întâlniri sunt în primul rând de natură tehnică și abia mai apoi cu caracter de dezbatere, pentru că instruirea tehnică este nucleul activității asociației: „Este o întâlnire de lucru, tehnică, o întâlnire bazată pe instruirea personalului angajat la registru, pe segmentul bonitarea tineretului născut în 2024. De fiecare dată, Consiliul Tehnic, în fiecare an, nu putem să plecăm la o ediție, la o nouă etapă de bonitare, până nu se refac cunoștințele și tehnica bonitării tineretului”.

Florinel Bîrcă, director general al Agenției Naționale pentru Zootehnie, subliniază că asociațiile sunt esențiale pentru implementarea programelor europene de ameliorare. „Odată cu implementarea în politica Uniunii Europene a regulamentului 10.12 – regulamentul-cadru al ameliorării – a început externalizarea unor servicii de la autoritățile statului către asociații. Fără obligativitate, doar la solicitarea asociațiilor respective. Eu cred că aceste asociații sunt foarte importante, având în vedere că numărul total de angajați ai autorităților statului este, să spunem așa, limitat în raport cu numărul total de animale și cu volumul de muncă necesar pentru menținerea unui registru genealogic, efectuarea controlului oficial al producției, bonitările, selecțiile și înscrierea tuturor acestor date într-un program. Practic, asociațiile devin o prelungire a autorității statului în sectorul zootehnic. De aceea consider că este esențială susținerea lor financiară de către Guvernul României prin acea Ordonanță 61”, punctează Florinel Bîrcă.

Cu toate acestea, fermierilor nu li se pare că relația cu autoritățile este una bună, fiind nemulțumiți din acest punct de vedere. Dumitru Ardelean solicită reorientarea politicilor către nevoile reale ale fermierului: „Sunt mâhnit un picuț, pentru că cei care fac politicile agricole ar trebui să îl pună în centrul acestor politici pe fermier, nu pe altcineva. Deci toate serviciile astea, DSV, ministere, asociații, ar trebui să vină să îl deservească pe fermier. El ar trebui să fie în centrul politicilor. Am observat că nu se întâmplă chiar așa”.

Radu Antohe, lector universitar, expert în politici agricole și dezvoltare rurală, își dorește un dialog permanent între autorități și fermieri, considerând că o astfel de întâlnire este o dovadă a acestui dialog, domnia-sa aflându-se la acel moment ca repezentant al guvernului la întâlnirea crescătorilor de oi. „Astfel de întâlniri sunt de remarcat și de reținut prin importanța lor. Ele se organizează la nivelul teritoriului și, bineînțeles, din aceste discuții aflăm unele puncte de vedere pe care autoritățile – cele abilitate în fiecare domeniu – le aduc în fața fermierilor, cu soluții concrete, așa cum am făcut și astăzi. Există un dialog permanent și am venit cu lucruri concrete pentru a satisface nevoile fermierilor. Salutăm, așa cum spun de fiecare dată, și oferim toată deschiderea și tot sprijinul nostru pentru crescătorii de ovine din România, astfel încât, într-un cadru legal și organizat, aceștia să poată obține cele mai bune rezultate în producție”, a precizat Radu Antohe.

Întâlnirea de lucru organizată de Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” a arătat că problemele fermierilor rămân foarte complexe și nu prea își găsesc rezolvare. Discuțiile sunt prolifice și constructive, dar rămân la nivel de discuție, care vor fi reluate iar și iar. Deși există progrese – precum digitalizarea procedurilor de autorizare și disponibilitatea unor programe de sprijin –, fermierii cer mai mult decât atât: echitate, finanțare adecvată și, mai ales, un parteneriat real cu autoritățile. 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2025

Abonamente, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) împreună cu Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” Arad, cu sprijinul altor forme asociative ale crescătorilor de ovine din România, organizează în perioada 25-27 noiembrie 2022, în curtea MADR, târgul „Stâne, Gusturi și Tradiții românești”. Astfel, MADR continuă campania de promovare a produselor agroalimentare românești și de creștere a accesului românilor la alimente de calitate obținute pe plan local, sub denumirea „Produs românesc – Bun pentru tine, bine pentru fiecare!”

Fermierii din județele Alba, Arad, Botoșani, Brașov, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Neamț, Olt, Sibiu, Vâlcea refac unul dintre drumurile parcurse de ciobani cu sute de ani în urmă, pornind pe un traseu de sute de kilometri de-a lungul munților Carpați, poposind în mijlocul Bucureștiului, în curtea MADR, cu tolba plină de povești și bunătăți de la stână. Astfel se aduce în atenția bucureștenilor și nu numai farmecul uneia dintre cele mai vechi îndeletniciri ale poporului român, păstoritul.

Timp de trei zile, vizitatorii târgului „Stâne, Gusturi și Tradiții românești” au ocazia să experimenteze viața la stână, unde timpul pare că se oprește în loc, având toate ingredientele necesare, ca de pildă produse tradiționale pregătite ca la stână: bulz, pastramă, mici pe grătar, precum și muzica populară. Atracția târgului pare că va fi un ceaun în care se va prepara tocanul, mâncarea de bază a ciobanilor.

Așadar, iubitorii de tradiție, de viață petrecută în satul românesc, precum și de produse pregătite după rețete tradiționale vor descoperi viața bacilor și a băcițelor din plaiul mioritic și se vor putea delecta cu o varietate de produse din lapte și carne de oaie precum: caș proaspăt, urdă, telemea de oaie proaspătă sau maturată, brânză de burduf în membrană naturală, cașcaval, lapte bătut, smântână, telemea de capră sau pastramă de oaie proaspătă sau afumată, mezeluri, mici, tocan de oaie, sloi de oaie.

Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” Arad este implicată în dezvoltarea sectorului zootehnic și derulează programul de ameliorare al rasei Țurcană. Totodată, a aderat la diverse forme asociative internaționale care au drept obiectiv stabilirea unor indicatori de performanță privind producția de lapte de ovine. Prin implicarea în campania inițiată de MADR, asociația și-a propus să contribuie la consolidarea lanțului scurt de aprovizionare, prin întâlnirea directă dintre producătorul de produse din specia ovină și caprină și consumator.

O parte dintre preparatele din carne și lapte sunt atestate ca produse tradiționale, iar cei interesați pot afla mai multe detalii despre acestea, dar și despre producători, accesând Registrul Național al Produselor Tradiționale pe site-ul www.madr.ro, precum și în aplicația CPAC, care poate fi descărcată pe telefonul mobil.

Bunătățile de la stână pot fi asezonate cu vinurile de la cramele Lucaci și de la Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj, cu o tărie de la Trămuța sau, de ce nu, cu un pahar de suc de la Voinești.

Asociația Producătorilor de Telemea de Sibiu oferă vizitatorilor unul din cele zece produse românești recunoscute la nivel european, Telemeaua de Sibiu – Indicație Geografică Protejată.

Pe lângă produsele din lapte și carne de oaie sau capră, la târgul din curtea Ministerului Agriculturii vor fi legume și fructe aduse de producătorii din Olt, Dâmbovița și Vrancea. De asemenea, de la târg nu pot lipsi produsele de patiserie, precum Cozonacul Domnesc din Botoșani, cu renumitele poale în brâu sau alivenci, atestate tradițional de MADR.

Casa de Comerț Agroalimentar Unirea va fi prezentă cu stand, de unde vor putea fi achiziționate produse precum: gemuri, dulcețuri, conserve, fructe uscate, mere, legume și verdețuri aduse de producătorii români care au contracte de colaborare încheiate cu Casa Unirea.

Având în vedere sezonul rece, de la târg vă puteți procura articole de îmbrăcăminte obținute din pielicele de ovine.

Atmosfera și voia bună vor fi întreținute de Ansamblul Nedeia, de solistul Robert Târnăveanu, de grupul de chitariști „Zâmbete și acorduri” din comuna Sadu, județul Sibiu, precum și de mulți alții. 

Târgul „Stâne, Gusturi și Tradiții românești” va fi deschis în perioada 25-27 noiembrie, între orele 9.00 - 19.00.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția Națională a Zonei Montane (ANZM), acordă finanțare pentru investiții în zona montană. Bugetul alocat pentru anul 2022 este de aproximativ 220 milioane de lei.

Cele trei programe de sprijin lansate se adresează locuitorilor din zona montană pentru înființarea de:

• Centre de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană;

• Centre de colectare sau de colectare și prelucrare a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice din flora spontană şi/sau de cultură în zona montană;

• Stâne montane.

Suma alocată programelor este de 219.640.000 lei din bugetul național, iar valoarea proiectelor diferă în funcție de tipul de investiție care se realizează.

Toți cei interesați trebuie să știe că principiul după care funcționează accesarea programelor este „primul venit – primul servit”, din acest motiv MADR încurajează rapiditatea în depunerea proiectelor. Cele trei programe de investiții se vor derula până la sfârșitul anului 2022, iar plățile aferente se pot realiza până la data de 29 decembrie 2023.

Proiectele se depun accesând site-ul www.azm.gov.ro, iar ghidurile solicitanților se găsesc aici: https://azm.gov.ro/ghidurile-solicitantilor/.

Sesiunea de depunere se va închide în data de 21 noiembrie 2022, ora 23:59.

„Crescătorii de animale pot accesa programul pentru stâne montane și centre de colectare lapte, iar producătorii agricoli pot accesa programul pentru centre de prelucrare lapte și centre de prelucrare fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale/aromatice. În cazul investițiilor pentru înființarea de centre de colectare fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale/aromatice beneficiari eligibili sunt doar producătorii de fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale/aromatice”, precizează MADR.

Crescătorii de animale și producătorii agricoli pot lua finanțare pentru a înființa un centru de colectare, iar statul oferă o finanțare nerambursabilă ce poate ajunge la o intensitate de 90% din valoarea totală maximă eligibilă, iar pentru cei care doresc să înființeze o stână montană sau un centru integrat de colectare-prelucrare, intensitatea finanțării este de 50%.

Principala condiție de eligibilitate este ca investiția să fie realizată în zona montană de către solicitanți care desfășoară activități în domeniul agricol și/sau industrie alimentară, iar în funcție de programul accesat există și condiții specifice.

Mai multe informații despre programele de sprijin destinate locuitorilor zonei montane se regăsesc pe pagina de internet a Agenției Naționale a Zonei Montane, www.azm.gov.ro, în secțiunea Programe de investiții.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Mai toți crescătorii de ovine care sunt în COP (Controlul Oficial al Performanțelor) doresc să vândă, mai departe, berbecuți pentru prăsilă, motiv pentru care e musai să se cunoască părinții. Doar astfel se poate ști exact valoarea produsului obţinut, ce poate fi folosit pe viitor ca reproducător. Cum poți face asta? Monta în harem este răspunsul. „Cei care sunt în COP au pretenția să vândă și berbecuți pentru prăsilă. E nevoie deci de o dirijare a campaniei de montă ca la carte, pentru a cunoaşte părinţii, cât şi valoarea produsului obţinut, care va fi folosit în continuare ca reproducător – mă refer la masculi”, arată Ioan Stoicoi, crescător și vicepreședintele Asociației Județene a Crescătorilor de Ovine „Dacia” - Hunedoara.

Calitatea crește an de an

La Asociația „Dacia”, monta la rasa Țurcană se face folosind un mior la 25 de oi şi un berbec adult la 35 de oi. Foarte important e ca valoarea animalelor să fie la același nivel. Inițial se aleg cele mai bune animale, vârfurile din fermă, şi se introduc cu cel mai bun berbec – maximum 35 de femele la un mascul – toți înregistrați și testați. Pe urmă, ierarhia scade, dar valoarea femelelor trebuie să corespundă valorii berbecului.

Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Ovine „Dacia” se îngrijește, prin controalele pe care le face, ca, începând campania de montă, berbecii să fie de calitate, să aibă autorizaţie de montă, să se înregistreze monta. „Controlez registrul de montă să fie adus la zi, particip la bonitări, la verificarea bonitărilor şi, numai după 2-3 controale pe care le fac, va primi un berbec certificatul de origine pentru a fi valorificat”, a explicat Ioan Stoicoi, care toamna trecută a verificat atent, în special la fermele din COP, campania de montă, deoarece e extrem de importantă calitatea berbecilor folosiţi la montă.

Rezultatele se îmbunătățesc de la an la an, calitatea fiind de altfel scopul tuturor crescătorilor. „Vă dau un exemplu: în primăvara lui 2019, în martie, am văzut în judeţele Timiş şi Arad 120 de ferme care au produs 4602 berbecuți pe care i-am cântărit prin sondaj. Şi rezultatele sunt de la an la an mai bune”, a mai spus Ioan Stoicoi, care de prin anul 1961 stă pe lângă oi. „Eu așa m-am pomenit. După ce am gătat 7 clase, în 1961, părinţii au vrut să mă oprească la oi. Și copil tânăr am pătimit o vară la oi, așa că am fugit la şcoală. Am făcut Şcoala Tehnică Veterinară, pe urmă am făcut Facultatea de Zootehnie la Cluj, am lucrat în cadrul Direcţiei Agricole 43 de ani. Sunt pensionar din 2015, dar oile le-am ţinut tot timpul.”

Ioan Stoicoi se ocupă în satul său (Boșorod, Hunedoara) de controlul oficial de prin anii ’70, sub directivele ORSA. Metodele erau altele însă. „În 1984, când funcţiona staţiunea de cercetări de la Cristian, am făcut însămânţări artificiale, la mine acasă, cu sperma congelată de acolo. Ştiu şi rezultate, toate sunt înscrise aici și se văd în registrele mele de când se urmăreşte. Am folosit doi berbeci, dar procentul de fecunditate e mai scăzut la însămânţarea artificială. Atunci am însămânţat 137 de oi, din care au fătat 67. Am metisat, am băgat friză, că numai două doze am avut, 12 doze cu friză, şi din 12 au fătat 4. Ăsta a fost procentul obținut”, povestește specialistul. 

Fermele de elită, următorul pas. Statul ar putea ajuta prin subvenții

Scopul, indiferent de metodele folosite, este de ameliorarea rezultatelor și de a obține produși cât mai performanți. În acest sens se urmărește chiar realizarea unor ferme de elită. „Vrem să se înfiinţeze odată aceste ferme de elită. În Timiș, Arad vreo 20 am găsit, la noi în judeţul Hunedoara vreo 12 şi, pe aceste efective, dorim să facem tehnică fix ca la carte”, a explicat optimist Ioan Stoicoi.

De ce optimist? Pentru că, spune el, din 2005, de când împreună cu președintele Asociației „Dacia”, Dumitru Andreșoi, a pus bazele asociației, în doi ani s-au strâns 750 de membri și lucrurile au evoluat. „Oamenii au aderat la această asociaţie. Am preluat și Controlul Oficial al Performanțelor pe urmă, acum ne ocupăm și de Registrul genealogic şi facem tot ce trebuie, tehnic, pentru oaie”, a specificat crescătorul hunedorean.

Pentru a avea ferme de elită, ar fi nevoie de subvenționare de la stat, pentru că ele presupun niște cheltuieli destul de mari. Dar atunci va fi nevoie și de mână de lucru calificată, de ciobani pregătiți care știu să depisteze oile în călduri, să le repartizeze berbecilor, să poată urmări profesionist întregul proces.

Apoi, e nevoie de pășuni de calitate, pentru ca oile să se poată sătura. „Că, dacă ai o păşune slabă, oameni slabi, numai te încurci, chinui oile şi nu faci nimic. Trebuie bani pentru a avea putere să le furajezi şi atunci poţi să obţii. Rasa asta, Țurcana, are viitor, dar n-o să mai fie cu ciopoare aşa, pe vârf de munte, cu ciobani. Nu mai găsești omul în transhumanța aia frumoasă, cu fluierul, cu oile pe munte... n-o să mai fie așa”, a conchis oftând specialistul hunedorean, care a muncit în copilărie la o stână de acest fel.