Creșterea vacilor de carne din rasa Angus atrage tot mai mulţi investitori, mai ales dintre fermierii care au cultură mare și vor să valorifice o parte din vegetal în zootehnie. În județul Timiș, la Sânmartinu Sârbesc, sat care face parte din comuna Peciu Nou, familia Apopi a investit în zece juninci din rasa Aberdeen Angus, în anul 2017, ajungând azi la un total de 150 de taurine Angus. Și nu s-a oprit la creșterea animalelor, ci și-a făcut propria carmangerie și un magazin la poarta fermei.

Nicolaie Apopi a pornit afacerea agricolă în anul 2000, după ce s-a întors de la un curs de specializare în Germania. A con­struit două companii care se ocupă cu producţia şi comerţul de cereale, exploatând în total circa 2.700 de hectare.

Astăzi, ferma de animale suplimentează veniturile din sectorul vegetal, carnea și produsele obținute în carmangeria Angus Farm Banat fiind apreciate și căutate de consumatori. „În 2017 am cumpărat zece juninci gestante. Voiam să încerc să‑mi valorific lucerna care rezulta din cultura mare, deoarece pentru a ne îndeplini condiţiile de eligibilitate la APIA şi neavând ce să facem cu lucerna, ne-am gândit să luăm animale. Am discutat cu mai mulţi prieteni care aveau deja taurine din rasa Aberdeen Angus şi așa am decis investiția. În timp, am crescut numărul de juninci gestante, am mai achiziţionat, plus ce s-au înmulţit ele, apoi ne-am achiziţionat şi un taur de prăsilă de valoare genetică înaltă, adus din Germania. Astfel am reuşit să ajungem astăzi la un efectiv total de 150 de capete, pe care dorim să-l mai creştem, în condiţiile în care ne va fi favorabilă afacerea pe care am început-o, carmangeria şi vânzările către clientul final”, povestește Nicolaie Apopi.

De ferma zootehnică până la măcelărie, inclusiv, se ocupă Florin, fratele lui Nicolaie Apopi, iar cumnata, Adelina, are în grijă magazinul de la poarta fermei. Ioana, fiica lui Nicolaie Apopi, are în responsabilitate marketingul și contabilitatea.

Cumpărarea de animale de prăsilă necesită sprijin

Când au fost achiziționate primele juninci din rasa Angus nu a fost necesară și o investiție suplimentară într-un spațiu cu adăposturi pentru animale, deoarece familia Apopi deținea încă de prin 2006-2007 fosta fermă zootehnică din Sânmartinu Sârbesc, ale cărei grajduri au fost transformate în depozite pentru cerealele obținute în ferma vegetală, iar din 2017 aici se cresc din nou animale.

Zootehnia nu e ușoară, ne-a zis Nicolaie Apopi: „Nimic nu e uşor, totul este complex, avem o mare responsabilitate, ceea ce înseamnă creşterea şi multiplicarea lor, inclusiv dacă ne gândim la sănătatea lor, la spaţiul în care trăiesc şi se înmulţesc. Mai simplu spus, trebuie să asigurăm acel slogan „rasă, casă, masă”, pentru a avea produşi de calitate şi implicit produse de calitate la măcelăria noastră. Avantajul e că Angus este o rasă destul de rustică, foloseşte foarte bine toate furajele ca lucernă, fân, paie de orz, de ovăz, dar venim şi cu furaje din cultura noastră, porumb, adăugăm şrot de soia sau chiar un furaj preparat de o firmă specializată pentru finisarea tăuraşilor pregătiţi pentru tăiere”.

Tăurașii se sacrifică abia după 20-22 de luni, când ajung să cântărească 650-700 kg.

L-am întrebat pe Nicolaie Apopi dacă o fermă zootehnică, în speță creșterea taurinelor din rasa Aberdeen Angus, este o afacere rentabilă pentru o familie din satul românesc. Iată răspunsul: „Posibil să fie rentabilă, dar nu cred că în zona de câmpie, ci mai degrabă în zonele de deal şi munte, unde pot fi utilizate fâneţele, păşunile, în aceste zone poate fi o afacere rentabilă. În zonele de câmpie, o fermă de vaci Angus trebuie să fie legată de sectorul vegetal, de cultura mare, așa cum este în cazul nostru, sau de o altă afacere”.

Cererea în creștere de carne și preparate Angus determină familia Apopi să mărească efectivul de animale, lucru deloc simplu, având în vedere costurile care nu sunt de neglijat. Junincile și taurii de reproducție au preț destul de mare, iar sprijin din partea statului nostru ori de la Uniunea Europeană nu există pentru achiziție de animale. „Dacă se mizează pe genetică bună, crescătorii ar trebui ajutați cu fonduri nerambursabile pentru cumpărare de juninci gestante sau chiar tauri de reproducţie de valoare mare. Parţial ar putea veni şi fermierul cu o plată. Un astfel de ajutor ar fi de mare folos pentru a putea creşte şi mări efectivul mai repede. Pentru că parcursul tuturor vitelor, inclusiv de Angus, este destul de lung până animalele ajung la maturitate, să facă viţei sau să ajungă la tăiere. Chiar dacă acum traversăm, ca țară, o perioadă de criză, guvernanții trebuie să gândească soluții și să găsească bani ca să sprijine sectorul zootehnic”, afirmă Nicolaie Apopi.

Plusvaloare adusă de carmangerie și magazin

La începutul afacerii zootehnice, animalele erau vândute în viu, finisate, către abatoare, însă câștigul nu era mulțumitor. „De aceea am trecut la un alt nivel al businessului şi am făcut o carmangerie prin care valorificăm producţia noastră. Încă nu avem o producţie care să ne asigure constant cerinţele, dar încercăm să creştem efectivul de animale, pentru a putea să facem faţă cererii, ca să răspundem clienţilor care ne caută, marfa noastră fiind o marfă de calitate şi cu foarte multă atenţie tranşată şi pregătită pentru consum. La început, am zis că noi în România nu prea consumăm carne de vită, dar am văzut o readucere a clienţilor care consumau carne de vită în trecut, iar acum, cunoscând firma noastră şi ştiind că este o producţie locală, s-au îndreptat către noi. Da, este o categorie de clienţi care consumă. Chiar ne-am speriat la începutul carmangeriei, că n-avem ce face cu oasele, cu părţile secundare, dar să ştiţi că toate au o cerinţă foarte mare, fiecare are nişa lui în bucătărie”, subliniază Nicolaie Apopi.

Carmangeria și magazinul Angus Farm Banat se află chiar la poarta fermei, aici venind zilnic cumpărători. De asemenea, produsele Angus Farm Banat ajung la restaurante și măcelării din Timișoara, oraș în care se fac livrări direct la clienți finali, persoane fizice, cu mașina specială frigorifică a fermei.

Despre produsele obținute de la animalele Angus crescute în comuna Peciu Nou – Timiș ne-a dat detalii chiar cel care are în grijă Angus Farm Banat, Florin Apopi: „Din tranşare obţinem produse de înaltă valoare, iar piese ca T-Bone, tomahawk, antricot, muşchiuleţ sunt maturate de la 21 de zile în sus. Desigur, ne-am dus şi către procesare uşoară, avem câteva produse proprii cu care ne putem mândri, avem mici sută la sută din carne de Angus. Mulţi clienţi se miră cum de un mic din carne de vită poate să fie atât de suculent şi atât de savuros, dar iată că am găsit reţeta şi suntem foarte mândri de această reţetă care se vinde săptămânal destul de bine. Avem cârnaţi picanți de grătar, avem chifle de burger şi încercăm să facem acum chiftele, pe care gospodinele să nu mai stea acasă să le pregătească, să le ia direct pregătite”.

În actualul context geopolitic, războiul din Ucraina a transformat Portul Constanța într-un coridor strategic pentru comerțul agricol european, consolidând rolul României în securitatea alimentară a continentului. Este opinia lui Holger Kray, reprezentant al Băncii Mondiale, care, în cadrul conferinței Agri4Future România – Obiectiv 2035, a mai atins subiecte precum fragmentarea sectorului agricol românesc și seceta severă care a afectat fermele din țara noastră.

„România și Europa de Est se află în prima linie a securității alimentare europene. A investi astăzi în agricultura digitală, în managementul riscului și în modernizarea lanțurilor agroalimentare nu este un act de generozitate, ci o necesitate strategică pentru fermieri, pentru stabilitatea și pentru suveranitatea alimentară a Europei”, a subliniat Holger Kray, manager regional pentru Agricultură și Alimentație în Europa și Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale, în intervenția sa de la Conferința Națională Agri4Future România – Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români.

Reprezentantul Băncii Mondiale a menționat că România are un rol esențial în stabilitatea agroalimentară a Uniunii Europene, fiind unul dintre puținele state care pot contribui decisiv la reziliența lanțurilor de aprovizionare: „Pentru Europa, doar câteva țări joacă un rol la fel de important, iar România este una dintre ele. Este momentul să întărim rolul României ca furnizor regional de securitate alimentară, nu doar pentru sine, ci pentru întreaga Europă”.

Holger Kray a atras atenția că sectorul agricol românesc rămâne unul dintre cele mai mari din Europa, dar este extrem de fragmentat, iar fermele mici și mijlocii au dificultăți majore în accesarea tehnologiilor moderne și a investițiilor. „România are nevoie de o nouă generație de instrumente, bazate pe date, inovație și digitalizare. Agricultura nu mai poate progresa incremental, ci este nevoie de o abordare complet nouă, de politici care să conecteze fermierii la investiții și informație.”

Totodată, Holger Kray a precizat că Banca Mondială este pregătită să sprijine România în construirea unui sistem integrat de management al riscurilor și al datelor agricole, inspirat din modele de succes internaționale (Argentina, Uruguay). „Seceta este principalul risc care afectează fermierii din România. Pierderea medie anuală (AAL) se apropie de două miliarde de euro. În termeni absoluți, este comparabilă cu Germania, o economie mult mai mare. Iar în termeni relativi (ca procent din PIB), România se situează printre cele mai expuse state din Uniunea Europeană. De asemenea, România se așteaptă la una dintre cele mai mari creșteri absolute ale pierderilor agricole anuale în scenariile climatice viitoare. Seceta reprezintă aproximativ 60% din totalul riscurilor agricole ale țării. Imaginați-vă un sistem integrat, bazat pe competitivitate, reziliență și inovație. Suntem gata să susținem România în dezvoltarea lui.”

Concluzionând, reprezentantul Băncii Mondiale a atras atenția că investițiile în agricultura digitală, în infrastructura de date și în managementul riscurilor reprezintă o necesitate strategică pentru stabilitatea și suveranitatea alimentară a Uniunii Europene. Adresându-se comisarului european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen, managerul de la Banca Mondială a spus: „Domnule comisar, a investi în lanțul alimentar al României înseamnă a investi în stabilitatea politicii agricole europene. Banca Mondială este aici, alături de dumneavoastră, gata să ofere sprijin în orice direcție este nevoie”.

Evenimentul Agri4Future România – Obiectiv 2035 a reunit peste 700 de participanți, între care fermieri, oficiali europeni și guvernamentali, reprezentanți ai mediului academic, financiar și privat, într-un amplu dialog privind viitorul agriculturii românești și al Politicii Agricole Comune post-2027.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 16 octombrie, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat Campania de plăți în avans aferentă anului de cerere 2025, care se derulează în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2025. Plăţile se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 5,0806 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2025.

Încă din prima zi a Campaniei de plăți în avans, APIA a autorizat la plată 101.786 de fermieri, pentru o sumă totală de 146.541.362,74 lei, echivalentul a 28.843.401,21 de euro.

Campania de plăți în avans se derulează până la 30 noiembrie 2025, urmând ca, începând cu data de 2 decembrie 2025, să fie demarată autorizarea plăților finale, reprezentând diferența dintre cuantumul total calculat și sumele acordate în avans.

Reamintim că, potrivit legislației europene în vigoare, statele membre pot acorda plăți în avans în procent de 70% din cuantumul intervențiilor finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

Totodată, APIA a anunțat că a finalizat toate activitățile de control aferente Campaniei 2025, respectiv controlul clasic pe teren și controlul prin monitorizare a suprafețelor.

La nivel național, în cadrul controlului clasic, au fost verificați toți fermierii incluși în eșantionul de control, respectiv 10.085 de exploatații agricole din sectorul vegetal, totalizând o suprafață de 1.399.367 hectare și 318.347 parcele controlate la fața locului.

În paralel, controlul prin monitorizare, desfășurat pe baza imaginilor și datelor satelitare obținute de la sateliții Sentinel ai programului Copernicus, a vizat un număr de 688.804 fermieri cu 5.591.760 parcele (culturi) controlate. Rezultatele indică un procent de 98,46 % parcele conforme (codificate „verde” în sistemul de monitorizare), ceea ce demonstrează eficiența utilizării noilor tehnologii de imagistică în vederea stabilirii eligibilității parcelelor agricole declarate în cererile de plată.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 1 octombrie 2025, reprezentanții Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) s-au întâlnit cu premierul Ilie Bolojan, în prezența ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu și a președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, pentru a găsi soluții pentru provocările cu care se confruntă, de opt ani, fermierii din sectorul de creșterea porcinelor din România ca urmare a evoluției pestei porcine africane (PPA). De asemenea, APCPR solicită măsuri care să sprijine sectorul de creștere a porcinelor astfel încât să se redreseze activitatea fermelor și să se reducă deficitul de balanță comercială pentru carnea de porc.

Reprezentanții APCPR au prezentat oficialilor problemele cauzate de evoluția PPA pe teritoriul țării și pierderile pe care această boală le generează sectorului de creșterea porcinelor și, totodată, bugetului de stat.

Dintre măsurile necesare pentru controlul evoluției PPA, a fost evidențiată necesitatea existenței unei evidențe clare a efectivului de animale din ferme și gospodării, combaterea comerțului neautorizat și nefiscalizat cu carne de porc, monitorizarea și gestionarea populației de porci mistreți, aceștia fiind vectori de răspândire și menținere a bolii în teritoriu, și găsirea de soluții pentru asigurarea la timp a plăților compensatorii în zonele de focare.

Șeful Executivului de la București, Ilie Bolojan, a subliniat că este nevoie de o implicare fermă din partea autorităților responsabile pentru identificarea și aplicarea celor mai eficiente soluții pentru combaterea PPA și protejarea și dezvoltarea sectorului de creșterea porcinelor, în conformitate cu legislația în vigoare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Introducerea unui sprijin cuplat de 200 de euro/hectar ar transforma cultura orzului de bere în România într-una profitabilă, cu efecte economico-sociale pozitive în zonele rurale și în sectorul agroalimentar. Cultura de hamei este eficientă din punct de vedere economic, însă costurile crescute de înființare a plantațiilor descurajează creșterea suprafețelor. Concluziile aparțin unui studiu realizat de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală (ICEADR), la solicitarea Asociației Berarii României.

Lansat în cadrul unei dezbateri organizate marți, 23 septembrie 2025, cu sprijinul  Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaților și a Ministerului Agriculturii, studiul realizat de ICEADR la solicitarea Berarii României analizează culturile de orz, orzoaică de bere și hamei în România. Analiza evidențiază importanța lor strategică pentru industria berii și potențialul de dezvoltare agricolă la nivel național. Studiul își propune să ofere o imagine a stării actuale a acestor culturi, identificând, totodată, provocările, oportunitățile și soluțiile pentru a stimula producția internă și a reduce dependența de importuri.

Producția de bere, strâns legată de agricultura locală

În prezent, cererea de materii prime agricole pentru bere este de două ori mai mare decât cantitățile livrate de agricultorii din România, fapt ce creează o oportunitate semnificativă de extindere și dezvoltare a acestor culturi la nivel local. În timp ce hameiul are o capacitate bună de autofinanțare și de generare a capitalului, orzul de bere nu înregistrează aceleași performanțe. De aceea, sprijinirea fermierilor pentru extinderea culturilor ar securiza aprovizionarea și ar dezvolta un lanț de producţie integrat, de la agricultură la produsul finit.

„Producția de bere din România este strâns legată de agricultura locală, care reprezintă prima sursă de materii prime. Dezvoltarea unor culturi rentabile securizează nu doar sectorul, ci oferă oportunități pentru fermieri, pentru procesatori, pentru tot lanțul valoric. În cei douăzeci de ani de Berarii României, dialogul cu Ministerul Agriculturii a fost constant și mereu în direcția unor măsuri cu rezultate concrete pentru fermieri. Studiul ICEADR aduce la zi date importante privind cultura materiilor prime necesare berii. Obiectivul producătorilor este ca acestea să fie disponibile în România și la o calitate ridicată”, a declarat Constantin Bratu, director general Berarii României.

Potrivit studiului, în anul agricol 2024/2025, niciuna dintre culturile de orz de bere nu este profitabilă în România. Sprijinul financiar din prezent, de 219 euro/hectar, nu acoperă costurile fermierilor, iar ratele de rentabilitate sunt negative pentru toate variantele de orz analizate.

În varianta acordării sprijinului cuplat, rentabilitatea culturilor ar putea crește de la pragurile negative din prezent – situate între minus 25% și minus 21% în funcție de tipul de cultură – până la niveluri de 7,7% - 17,8% pentru aceleași culturi.

„Ministerul Agriculturii dialoghează permanent cu fermierii, cu procesatorii de materii prime agricole și cu sectoarele care le folosesc în producție. Împreună cu Berarii României încercăm să identificăm soluții care să încurajeze cultivatorii locali în extinderea suprafețelor cu orz de bere și hamei. Obiectivul nostru comun este ca producătorii de bere din România să poată achiziționa mai multă materie primă de proveniență locală și, în acest fel, să reducem importurile pentru aceste două tipuri de culturi. În prezent, există fonduri europene separate în cadrul intervenției DR-17 adresate cultivatorilor de hamei și celor de struguri de masă. De asemenea, sunt în pregătire ghidurile solicitantului”, a precizat Violeta Mușat, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În privința hameiului, studiul arată că resursele financiare alocate generează nu doar recuperarea integrală a investiției, ci și un profit net cumulativ care depășește valoarea ei. Însă costurile totale pentru înființarea unui hectar de plantație de hamei depășesc 13 mii de euro/hectar. Este o posibilă explicație a faptului că suprafețele cultivate în prezent nu depășesc 300 de hectare, față de 2.000 de hectare în 1994. Măsura propusă constă într-o schemă „de minimis”, respectiv ajutor financiar direct cultivatorilor de hamei.

„Susținerea fermierilor este prioritatea noastră numărul 1. De aceea, atunci când un sector economic vine cu propuneri care sunt în beneficiul acestora, așa cum o fac berarii, este important să le ascultăm. Creșterea suprafețelor cultivate cu orz de bere și hamei în România înseamnă cantități mai mari de materii prime agricole procesate local, utilizate mai departe de fabricile din țară. Adică valoare adăugată crescută pentru economia românească”, a subliniat Ionel Ciunt, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agricultura și industria alimentară din țara noastră se confruntă cu un deficit major de finanțare. Fermierii întâmpină dificultăți în accesarea creditelor bancare, subvențiile publice nu acoperă pe deplin nevoile de investiții, iar investițiile private rămân reduse. Aceste probleme au efecte de domino asupra întregului lanț agroalimentar – de la producția primară până la procesare și distribuție – afectând competitivitatea și securitatea alimentară a țării. În fața acestor provocări, Clubul Fermierilor Români a lansat un grup de lucru dedicat identificării de soluții.

Dificultățile sectorului agroalimentar sunt confirmate de date oficiale. Astfel, sondajul BNR privind accesul la finanțare arată că una din cinci firme agricole a raportat că i-a fost respinsă cererea de credit. În același timp, Raportul asupra stabilității financiare (iunie 2025) subliniază că numărul firmelor agricole insuficient capitalizate este în creștere, iar datoriile sectorului au ajuns în iunie 2024 cu 27% mai mari față de aceeași lună a anului anterior.

Acces dificil la credite bancare

Obținerea unui credit rămâne dificil pentru mulți fermieri români, mai ales pentru exploatațiile mici și mijlocii. Conform analizelor fi-compass, o parte semnificativă a fermierilor evită să aplice la bănci, iar dintre cei care aplică, rata de respingere este ridicată. Motivele invocate țin de garanții insuficiente, volatilitatea veniturilor și percepția de risc ridicat în agricultură.

În lipsa garanțiilor și a istoricului de creditare, multe ferme amână investiții esențiale (utilaje, irigații, depozitare), ceea ce limitează productivitatea. Creșterea costului finanțării în ultimii ani a accentuat această presiune.

Subvențiile reprezintă un sprijin esențial, dar insuficient

Subvențiile PAC (plăți directe și dezvoltare rurală) rămân o sursă vitală de stabilitate, însă inflația le reduce puterea de cumpărare și nu acoperă integral investițiile. Farm Europe notează un „șoc de dezinvestire” al PAC: aproape doi ani de plăți directe lipsesc din perioada 2021–2027 pentru a menține valoarea economică a sprijinului. Pentru 2028–2034 ar fi necesare aproximativ 535 miliarde euro pentru a păstra valoarea din 2020.

În același timp, noua arhitectură PAC 2023–2027 impune statelor membre să direcționeze cel puțin 3% din bugetul plăților directe către tinerii fermieri, sub formă de sprijin pentru venit, investiții sau instalare.

Însă, accesarea fondurilor de investiții rămâne dificilă pentru o parte a beneficiarilor, din cauza cofinanțării și a duratei de rambursare.

Impactul lipsei capitalului privat și investițional

Capitalul privat (fonduri de investiții, capital de risc) în sectorul agroalimentar românesc este modest, ceea ce limitează scalarea companiilor cu potențial. Excepții notabile vin din parteneriate cu instituții financiare internaționale. De pildă, în 2024, IFC a anunțat un pachet de finanțare echivalent cu 42 milioane USD pentru Agricover Credit IFN, pentru a extinde finanțarea fermelor micro și IMM, cu cel puțin 50% alocare către afaceri deținute de femei.

Subfinanțarea se transmite pe întreg lanțul valoric. Materia primă pleacă la export, iar România importă volume tot mai mari de produse procesate. În ultimul deceniu, deficitul comercial agroalimentar a crescut de peste șapte ori, ajungând la aproximativ trei miliarde de euro, cele mai mari minusuri fiind la carne, lactate, produse de panificație și ciocolată.

O inițiativă pentru soluții, Grupul de Lucru „Instrumente Financiare în Agricultură”

Pentru a debloca finanțarea și a accelera investițiile în sector, Clubul Fermierilor Români lansează un grup de lucru dedicat finanțării agricole. Grupul reunește fermieri, procesatori, bănci, fonduri de investiții și autorități publice pentru a proiecta instrumente complementare creditului și subvențiilor: scheme de garantare extinse, credite pe termen lung adaptate agriculturii, fonduri de investiții mixte public–privat și mecanisme de asistență tehnică pentru pregătirea companiilor.

„Problema reală nu este lipsa banilor, ci modul în care finanțarea este gândită. Trebuie să trecem de la creditul bancar clasic, bazat pe aversiunea la risc, către fonduri de investiții și piața de capital, care susțin inovația și gândirea pe termen lung. Agricultura românească are nevoie de mecanisme flexibile, orientate spre performanță, nu doar spre conformitate birocratică”, punctează Jabbar Kanani, coordonator al Grupului de Lucru pentru Instrumente Financiare în Agricultură, membru fondator al Clubului Fermierilor Români, președinte Agricover.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Până la 30 septembrie 2025, inclusiv, fermierii care au solicitat Sprijinul Complementar pentru Venit pentru Tinerii Fermieri CIS-YF (Intervenţia PD-03) trebuie să depună documentele care fac dovada formării sau a deținerii competențelor adecvate în domeniul agricol/agronomic, la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri – Intervenția PD-03, prevăzută la Cap. 5.1 din PS PAC 2023-2027 (denumit CIS-YF), reprezintă o plată anuală care se acordă tinerilor fermieri eligibili pentru plata BISS (Sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității), cu vârsta de maximum 40 de ani în anul de cerere, instalați pentru prima dată ca șef al exploatației, pentru primele 50 de hectare eligibile determinate și care se acordă pentru o perioadă de cinci ani consecutivi, începând de la prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri (art. 33 alin. (1) din ordinul MADR nr. 106/2024, cu modificările și completările ulterioare).

Tinerii fermieri sunt persoanele fizice care fac dovada formării sau a deţinerii competenţelor adecvate în domeniul agricol/agronomic cu unul dintre următoarele documente:

• Diplomă/certificat pentru dovedirea absolvirii a cel puţin un curs de iniţiere în domeniul agronomic acreditat, eliberată/eliberat de un formator autorizat, potrivit legislaţiei în vigoare (conform Ordonanţei Guvernului 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), sau de către Agenţia Naţională pentru Consultanţă Agricolă sau DAJ;

• Diplomă/certificat/adeverinţă pentru dovedirea absolvirii unei forme de învăţământ agronomic, respectiv şcoală profesională, liceu, facultate, cursuri postuniversitare, doctorale etc;

• Certificat de competenţe profesionale pentru dovedirea deţinerii de competenţe profesionale în domeniul agronomic, eliberat de un formator autorizat, potrivit legislaţiei în vigoare, conform Ordonanţei Guvernului 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare sau certificat de competenţe profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, eliberat de un centru de evaluare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, autorizat de către Autoritatea Naţională pentru Calificări, conform Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• Document eliberat de un angajator situat pe teritoriul naţional sau al altui stat pentru dovedirea experienţei practice în activitatea agricolă de cel puţin 12 luni acumulată în ultimii zece ani în cadrul unei exploataţii agricole.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că face plata ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură pentru perioada 1 ianuarie – 31 martie 2025 (trimestrul I 2025).

Ajutorul de stat, sub formă de rambursare, se acordă unui număr de 9.213 beneficiari și este în cuantum de 2,213 lei/litru, transmite APIA.

Cantitatea maximă de motorină anuală ce poate fi decontată este de 410.000.000 litri/an.

Valoarea ajutorului de stat și cantitățile de motorină pentru trimestrul I/2025 au fost aprobate prin Ordinul ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 269/07.08.2025 și se regăsesc prezentate în tabelul de mai jos.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În fiecare an, Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” Arad organizează o întâlnire de lucru, cu caracter tehnic, pentru instruirea personalului angajat la registru, la care participă și alte asociații, precum și specialiști și reprezentanți de frunte ai diverselor autorități ale statului, inclusiv ai guvernului. Cu această ocazie se discută aprins pe baza problemelor la zi pe care le au crescătorii de ovine. 

Problemele discutate au fost multe, că nici organizatorul nu le mai știa numărul, „N-aș putea să vă enumăr acum câte probleme s-au ridicat și câte subiecte, dar am avut între noi autoritatea competentă care niciodată n-a lipsit de la întâlnirile noastre. Am avut, apoi, reprezentanți din domeniul veterinar: servicii, universități, care ne-au dat răspunsuri din domeniul lor de competență. Clar că ei nu sunt factori de decizie, dar speranța că informațiile și durerile noastre ajung prin dumnealor către Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și, mai departe, la guvern e mare. Sperăm, sperăm – zic de două ori – să se și rezolve din ele”, a spus Nicolae Cioranu, președintele asociației organizatoare.

Totuși câteva chestiuni au fost ridicate cu insistență. În primul rând, ameliorarea genetică, care este dorită de cei mai mulți, dar care se încurcă în birocrație și în lipsa finanțării; apoi pesta micilor rumegătoare, care, după cei mai mulți nu este bine gestionată; în cele din urmă asocierea și colaborarea cu autoritățile.

Ameliorarea genetică, un obiectiv necesar 

Ameliorarea genetică este, pentru cei mai mulți, cea mai bună cale pentru dezvoltarea sectorului ovin în România. Dar drumul este dificil pentru că eforturile asociațiilor și inițiativele fermierilor nu primesc suficient suport din partea autorităților, mai ales financiar. Adrian Oros, fost ministru al Agriculturii, venit la întâlnire ca reprezentant al Colegiului Medicilor Veterinari din România, atrage atenția că ameliorarea tradițională, realizată prin bonitare sau controlul oficial al producției, trebuie completată de genotipare pentru a garanta progresul real și pentru a elimina riscurile sanitare precum scrapie. „Rămâne încă o problemă acută, cea a ameliorării, a registrelor, a genotipării și din ceea ce am observat există o părere pozitivă a multora dintre cei care au participat astăzi, șef de asociații, că această ameliorare care se face de către fermieri, prin bonitare sau prin COP, să fie dublată de o genotipare, astfel încât să existe o certitudine privind originea reproducătorului, dar în același timp să putem elimina de la reproducție acei reproducători care sunt sensibili la screpie. Sigur, rămâne să se decidă finanțarea, dacă va fi una guvernamentală sau dacă se va face pe banii crescătorilor”, arată Adrian Oros.

Problema finanțării este așadar una din chestiunile care dor, pe lângă cea a echității. Marius Badea, medic veterinar și crescător, ridică această ultimă problemă. El cere reguli clare și diferențiate între fermele înscrise și cele din afara registrelor. „Cei care sunt în registrele genealogice au nevoie de o susținere mai accentuată din partea statului. De asemenea, ar trebui să fie făcute reguli diferențiate din punctul de vedere al reproducției și pentru cei care nu sunt în registru”, subliniază Marius Badea.

Un pas pe care autoritățile au reușit să îl facă este reducerea birocrației prin crearea unei aplicații utile în procesul de autorizare a reproducătorilor, după cum a explicat Florinel Bîrcă, director general al Agenției Naționale pentru Zootehnie: „Am dezvoltat o aplicație pentru procedura de autorizare a reproducătorilor masculi, fiindcă, dânșii urmează o perioadă de bonitare a tineretului femel și mascul din România și după perioada de bonitare urmează selecția și, bineînțeles, autorizarea reproducătorilor masculi. Precizez că acești reproducători trebuie autorizați pentru toate fermele din România, din sau din afara unui registru genealogic, și în sensul ăsta, pentru a scăpa de sintagma dosar cu șină, cu ajutorul Guvernului României, prin Agenția de Digitalizare a României, a dezvoltat începând cu primele zile a lui decembrie 2024 o aplicație prin care fermierii din România, toți fermierii, își pot crea un cont și își pot autoriza reproducătorii fără a se mai deplasa către oficiile județene de zootehnie, obținând astfel acea autorizare. Vreau să precizez că responsabilitatea originii reproducătorului pentru care se solicită autorizarea la reproducție este a registrului, a Asociației de Registru recunoscută, prin eliberarea acelui certificat zootehnic”. Aplicația este disponibilă accesând următorul link: https://monta.madr.ro/login.

Evident că toate aceste eforturi trebuie să fie însoțite și de răbdare pentru că rezultatele nu apar peste noapte, progresul genetic este un proces lent, care se face cu pași mici, de la o generație la alta, iar menținerea registrelor și autorizarea reproducătorilor trebuie tratate cu seriozitate, cel puțin asta susține directorul ANZ: „Îi sfătuiesc să nu cadă în capcana de a spune că prin programul respectiv noi nu avem rezultate, fiindcă rezultatele se văd și pot să spun că nu degeaba suntem cei mai mari exploatatori din Europa pe ovine. Dacă mă refer și la alte specii, suntem cei mai mari crescători de rasa Angus, deci de bovine de carne, din Europa și lucrul ăsta să știți că nu s-a făcut într-un an, doi, s-a făcut prin aplicarea unor programe de ameliorare, prin venirea la export a unor exemplare certificate din punct de vedere al calității odată și al calității genetice pe altă parte. Progresul genetic, să știți că nu se obține decât cu pași mici pentru fiecare generație în parte, respectând întocmai un program de ameliorare”.

Legat de rezultate vizibile este și aprecierea pe care o face Nicolae Cioranu, care remarcă efortul fermierilor care au prezentat exemplare foarte apreciate de asistență: „Când vorbim de berbecuți la 12 luni, cu greutatea de 103-107, că ați văzut cu ochii dumneavoastră, clar, vorbim de o muncă făcută serios, de o muncă făcută cu tragere de inimă, cu toate pozitive după ea”. Este o dovadă că ameliorarea funcționează atunci când este aplicată riguros.

Blocați de un focar

O altă problemă foarte intens discutată este pesta micilor rumegătoare, o boală virală care afectează grav efectivele de ovine și caprine și care devine pentru crescători nu doar o amenințare biologică, ci și una economică și administrativă. Fermierii au acuzat lipsa unei strategii coerente, comunicarea deficitară și impactul nedrept al restricțiilor aplicate uniform în toată țara. Evident că nu bagatelizează nimeni dimensiunea problemei, fermierii sunt conștienți de gravitatea ei, dar și-ar dori ca aceasta să fie tratată punctual, să nu sufere toată lumea.

Dumitru Ardelean exprimă această frustrare: „Gestionarea pestei micilor rumegătoare este, după mine, un eșec. Această viroză, pentru că este o viroză, nu poate să cuprindă întreaga țară, sau restricțiile nu pot cuprinde întreaga țară, atât cât am un focar la Tulcea, spre exemplu, sau unde vreți dumneavoastră, într-un județ, din cele 42, ar fi bine ca aceste focare să fie izolate, iar ceilalți din țară să poată să-și desfășoare activitatea economică, să-și vândă miei normal”. Problema e că efectele comerciale se simt deja, după cum susține același fermier din Sălaj, Dumitru Ardelean: „De această situație profită și cumpărătorii. Profită de situația în care se spune că avem pestă, nu contează unde, într-un județ, și scad prețul, astfel încât vă pot spune că anul trecut prețul la miel a scăzut cu 35% în toată țara. Nu i-a afectat numai pe cei din zona focarelor, i-a afectat pe toți fermierii din România”.

Medicul veterinar Marius Badea cere profesionalism și adaptare la specificul național: „Pesta micilor rumegătoare, n-au inventat-o căscătorii din România, ea a venit, ca și orice boală, este o viroză. Trebuie să o privim cu foarte mare atenție, cu foarte mult profesionalism și trebuie găsită oportunitatea supravegherii la condițiile specifice României. Sunt sigur că Autoritatea Națională de Sanitar-Veterinară are asta în vedere, este apanajul, să spunem, în primul rând al statului pentru a proteja teritoriul României de această boală, iar noi, medicii veterinari și fermierii, nu facem decât să ne aliniem toți și să depunem eforturi comune, pentru că această boală să afecteze România de cât mai puține ori”.

Sentimentul general de nesiguranță și confuzie este arătat de Dumitru Ardelean, care nu înțelege ce fel de vaccinuri pot sau trebuie să facă. „Una dintre probleme pe care pot să v-o spun este cea legată de vaccinare, în care nimeni nu știe prea multe lucruri. Știm doar că cei din Uniunea Europeană nu vor să ducă animale vaccinate. Nu știm exact ce înseamnă vaccinuri. Aș face un apel la ANSVSA să vină să ne explice exact. Până la urmă, ne trezim în fața faptului împlinit, că nu mai putem vinde mieii, scade prețul și activitatea devine una păguboasă”, spune Dumitru Ardelean.

Adrian Oros, în calitate de reprezentant al Colegiului Medicilor Veterinari, a subliniat urgența unei soluții științific fundamentate: „Rămâne de stabilit care ar fi strategia de eradicare a bolii. Dacă se va trece la vaccinare, ce tip de vaccinare, ce strategie, cum se va face astfel încât să nu fie afectată toată suprafața țării privind exportul. Dar, sigur, aceste decizii vor trebui să fie luate împreună, pentru că trebuie să fie de acord și crescătorii care sunt principalii beneficiari, dar și autoritățile veterinare și acest lucru trebuie foarte bine fundamentat științific și bugetat, în primul rând”.

Strategia trebuie gândită nu doar ca măsură de carantină veterinară, ci și ca un mecanism de supraviețuire economică a mii de gospodării. Cât timp boala persistă, iar răspunsul autorităților întârzie, fermierii sunt cei care plătesc prețul: prin restricții, pierderi de piață și scăderea veniturilor.

O relație necesară, asociații – autorități

Din dialogul cu fermierii s-au mai desprins două aspecte importante. În primul rând faptul că este deosebit de important ca fermierii să caute să se asocieze, pentru că numai așa pot avea un cuvânt de spus în relația cu autoritățile competente, în al doilea rând că își doresc o mai mare receptivitatea a acestora din urmă. 

Marius Badea, președinte al Colegiului Medicilor Veterinari Sibiu, evidențiază foarte bine rolul și importanța asocierii fără de care fermierii nu pot avea recunoaștere și acces la piețele libere, care sunt adesea dificile și competitive: „Numai în spiritul asociației, fermierii vor putea reuși să aibă un nume, să aibă un palmares și să participe pe piețele libere, care nu întotdeauna sunt miloase cu noi. În cadrul asociațiilor se pot prezenta lucrurile tehnic”. Și concluzionează: „Vizavi de faptul că, având piețe libere și intracomunitare, există și concurență. Concurența, toate amănuntele legate de ferme, tehnicitate, supravegherea sanitar-veterinară se vor răsfrânge în produsul finit care participă pe piață”, subliniind prin asta că într-un mediu unde concurența este puternică, calitatea finală a produsului depinde de nivelul de organizare.

De altfel, Nicolae Cioranu precizează că aceste întâlniri sunt în primul rând de natură tehnică și abia mai apoi cu caracter de dezbatere, pentru că instruirea tehnică este nucleul activității asociației: „Este o întâlnire de lucru, tehnică, o întâlnire bazată pe instruirea personalului angajat la registru, pe segmentul bonitarea tineretului născut în 2024. De fiecare dată, Consiliul Tehnic, în fiecare an, nu putem să plecăm la o ediție, la o nouă etapă de bonitare, până nu se refac cunoștințele și tehnica bonitării tineretului”.

Florinel Bîrcă, director general al Agenției Naționale pentru Zootehnie, subliniază că asociațiile sunt esențiale pentru implementarea programelor europene de ameliorare. „Odată cu implementarea în politica Uniunii Europene a regulamentului 10.12 – regulamentul-cadru al ameliorării – a început externalizarea unor servicii de la autoritățile statului către asociații. Fără obligativitate, doar la solicitarea asociațiilor respective. Eu cred că aceste asociații sunt foarte importante, având în vedere că numărul total de angajați ai autorităților statului este, să spunem așa, limitat în raport cu numărul total de animale și cu volumul de muncă necesar pentru menținerea unui registru genealogic, efectuarea controlului oficial al producției, bonitările, selecțiile și înscrierea tuturor acestor date într-un program. Practic, asociațiile devin o prelungire a autorității statului în sectorul zootehnic. De aceea consider că este esențială susținerea lor financiară de către Guvernul României prin acea Ordonanță 61”, punctează Florinel Bîrcă.

Cu toate acestea, fermierilor nu li se pare că relația cu autoritățile este una bună, fiind nemulțumiți din acest punct de vedere. Dumitru Ardelean solicită reorientarea politicilor către nevoile reale ale fermierului: „Sunt mâhnit un picuț, pentru că cei care fac politicile agricole ar trebui să îl pună în centrul acestor politici pe fermier, nu pe altcineva. Deci toate serviciile astea, DSV, ministere, asociații, ar trebui să vină să îl deservească pe fermier. El ar trebui să fie în centrul politicilor. Am observat că nu se întâmplă chiar așa”.

Radu Antohe, lector universitar, expert în politici agricole și dezvoltare rurală, își dorește un dialog permanent între autorități și fermieri, considerând că o astfel de întâlnire este o dovadă a acestui dialog, domnia-sa aflându-se la acel moment ca repezentant al guvernului la întâlnirea crescătorilor de oi. „Astfel de întâlniri sunt de remarcat și de reținut prin importanța lor. Ele se organizează la nivelul teritoriului și, bineînțeles, din aceste discuții aflăm unele puncte de vedere pe care autoritățile – cele abilitate în fiecare domeniu – le aduc în fața fermierilor, cu soluții concrete, așa cum am făcut și astăzi. Există un dialog permanent și am venit cu lucruri concrete pentru a satisface nevoile fermierilor. Salutăm, așa cum spun de fiecare dată, și oferim toată deschiderea și tot sprijinul nostru pentru crescătorii de ovine din România, astfel încât, într-un cadru legal și organizat, aceștia să poată obține cele mai bune rezultate în producție”, a precizat Radu Antohe.

Întâlnirea de lucru organizată de Asociația Crescătorilor de Ovine „Păstorul Crișana” a arătat că problemele fermierilor rămân foarte complexe și nu prea își găsesc rezolvare. Discuțiile sunt prolifice și constructive, dar rămân la nivel de discuție, care vor fi reluate iar și iar. Deși există progrese – precum digitalizarea procedurilor de autorizare și disponibilitatea unor programe de sprijin –, fermierii cer mai mult decât atât: echitate, finanțare adecvată și, mai ales, un parteneriat real cu autoritățile. 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iunie 2025

Abonamente, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Portal unic al fermierilor solicitanți ai sprijinului în agricultură”, cod SMIS 339546, un demers strategic de digitalizare destinat simplificării accesului fermierilor la serviciile publice gestionate de agenție.

Proiectul este finanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027 (PoCIDIF), Prioritatea 2 – Digitalizarea administrației publice centrale și a mediului de afaceri, și are o valoare totală eligibilă, inclusiv TVA, de 93.583.730 lei. Din această sumă, 70.140.349,62 lei reprezintă finanțare nerambursabilă FEDR, iar 23.443.380,38 lei provin din bugetul național.

Implementat pe o perioadă de trei ani, proiectul vizează transformarea digitală a principalelor servicii publice oferite de APIA, precum: administrarea și plata schemelor de sprijin pentru fermieri; emiterea licențelor de export-import pentru produse agricole; gestionarea și plata rentei viagere.

„Transformarea digitală a serviciilor APIA presupune nu doar modernizarea interacțiunii cu beneficiarii, ci și creșterea capacității instituționale de a răspunde nevoilor acestora. Portalul unic va fi interoperabil cu alte sisteme informatice publice și va permite accesul facil, rapid și sigur la informațiile și serviciile necesare, chiar și pentru utilizatorii cu competențe digitale reduse. Totodată, proiectul include componente de formare profesională pentru personalul APIA, pentru a asigura operabilitatea optimă a noului sistem”, a declarat Gabriela Nicoleta Andrei, director general APIA.

Noua platformă va permite o relaționare simplificată între instituție și beneficiari, reducând semnificativ birocrația și timpul necesar pentru depunerea cererilor sau obținerea de documente relevante.

„Digitalizarea administrației agricole este o prioritate în mandatul meu, iar acest proiect este un exemplu concret al direcției în care ne îndreptăm: servicii publice moderne, orientate către cetățean. Prin acest portal, fermierii vor avea acces simplificat la toate schemele de sprijin, fără drumuri inutile, fără birocrație. Este un pas important pentru a construi o administrație eficientă, transparentă și prietenoasă cu mediul rural”, a punctat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!