Afişez elemetele după tag: subventie

În ședința de Guvern de vineri, 30 octombrie 2026, a fost adoptată Hotărârea pentru modificarea și completarea HG nr. 751/2026 privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură producătorilor agricoli din sectorul vegetal, pentru suprafețele cultivate cu porumb și/sau floarea-soarelui afectate de seceta pedologică manifestată în anul 2025.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prezentul act normativ modifică HG nr. 751/2026 prin includerea unei definiții unitare pentru indicatorul de calamitate „grad de afectare”, acesta reprezentând valoarea procentuală prevăzută în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor. De asemenea, Hotărârea revizuiește art. 9 alin. (2), în vederea clarificării și aplicării unitare a metodologiei de calcul. Astfel, sumele totale acordate unui beneficiar se stabilesc prin înmulțirea grantului pe hectar, obținut potrivit prevederilor alin. (1), cu suprafața determinată de APIA în urma tuturor controalelor în IACS, din suprafața declarată în cererea de plată pentru anul 2025.

Modificarea este necesară deoarece suprafața declarată de beneficiar în procesul-verbal poate fi diferită de cea determinată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), iar utilizarea acesteia ca referință pentru calcularea sprijinului poate conduce la stabilirea cuantumului ajutorului prin raportare la o suprafață care nu corespunde suprafeței confirmate prin verificările administrative făcute de APIA. Măsurile cuprinse în prezentul act normativ vizează compensarea tuturor pierderilor de venit rezultate direct din daunele aduse culturilor de floarea-soarelui și porumb. 

Cererile de acordare a sprijinului financiar de urgență depuse anterior intrării în vigoare a prezentei hotărâri își mențin valabilitatea sub aspectul eligibilității, iar determinarea și plata sumelor cuvenite beneficiarilor se realizează prin aplicarea formulei de calcul prevăzute la art. 9 alin. (2).

„Am identificat o eroare în modul de calcul al despăgubirilor pentru secetă, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. Am discutat cu întreaga conducere a APIA pentru a corecta urgent această situație și pentru a veni cu o formulă de calcul corectă, care să permită plata cât mai rapidă a despăgubirilor către fermierii afectați. Este important ca sprijinul financiar să fie calculat corect, pe baza unor date verificate, iar fermierii să primească sumele cuvenite”, a declarat ministrul Florin Barbu.

Astfel, susține MADR, modificările propuse asigură o bază de calcul obiectivă și verificabilă, protejând bugetul de stat prin raportarea plăților la suprafețe certe, determinate în IACS.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Organizațiile profesionale care reprezintă fermieri, cooperative agricole și asociații de producători din întreaga țară solicită ministrului Finanțelor asigurarea resurselor necesare pentru acordarea, la nivelul maxim permis de 200%, a sprijinului național suplimentar prevăzut de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894 al Comisiei din 27 iulie 2026, pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte în contextul crizei din Orientul Mijlociu.

Regulamentul alocă României 29.977.500 euro și permite statelor membre să acorde un sprijin național suplimentar de până la 200% din această sumă, respectiv până la 59.955.000 euro. Proiectul de hotărâre a Guvernului elaborat de MADR, aflat în procedură de transparență decizională, prevede însă sprijinul național doar la nivelul de 100% - 29.977.500 euro, echivalentul a 157.184.023,5 lei, asigurat din bugetul MADR aprobat pe anul 2026. Rezultă un sprijin de numai 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ prevăzut în devizul tehnologic, adică 90 lei/ha la grâu, în condițiile în care, potrivit notei de fundamentare, îngrășămintele cu azot sunt cu circa 70% mai scumpe decât media anului 2024.

Conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale precizează că bugetul MADR nu a beneficiat în anul 2026 de nicio suplimentare, astfel încât nivelul sprijinului național nu poate fi majorat din resursele proprii ale ministerului. Decizia depinde, prin urmare, de Ministerul Finanțelor.

„Solicităm, în consecință, suplimentarea bugetului MADR cu suma de 157.184.023,5 lei (29.977.500 euro), astfel încât sprijinul național să atingă plafonul de 200% din alocarea UE, iar bugetul total al schemei să ajungă la 89.932.500 euro (471.552.070,5 lei). Sprijinul ar crește astfel de la 0,25 la 0,375 lei/kg de îngrășământ - la grâu, de la 90 la 135 lei/ha.

Varianta principală - integral în anul 2026, prin rectificarea bugetară sau prin alocare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, potrivit art. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice. Această variantă permite plata integrală a sprijinului, componenta europeană și cea națională, până la sfârșitul anului 2026, adică exact în perioada în care fermierii finanțează achizițiile de inputuri pentru campania 2026/2027.

Varianta subsidiară - eșalonat 2026-2027: o parte a sumei suplimentare din bugetul anului 2026, iar diferența din bugetul anului 2027, cu plata până la 31 mai 2027, termenul prevăzut la art. 2 din Regulamentul (UE) 2026/1894 pentru sprijinul național suplimentar.

Pentru ca hotărârea Guvernului să stabilească de la început cuantumurile finale, iar fermierii să le cunoască la depunerea cererilor, este necesară aprobarea în anul 2026 a creditelor de angajament pentru întreaga sumă și prevederea creditelor bugetare aferente în legea bugetului de stat pe anul 2027.

Organizațiile noastre sunt deschise oricărei soluții tehnice care să permită atingerea plafonului de 200%, inclusiv mecanisme de stingere a obligațiilor fiscale ale beneficiarilor prin compensare cu sumele cuvenite, în măsura în care acestea pot fi reglementate în timp util. Considerăm că efortul bugetar este justificat. Fiecare leu național suplimentar se adaugă unei finanțări europene deja alocate României, iar plafonul de 200% a fost stabilit de Comisie tocmai pentru a permite statelor membre un răspuns proporțional cu gravitatea crizei. Nota de fundamentare recunoaște că scumpirea îngrășămintelor riscă să reducă fertilizarea și randamentele în 2027, cu efecte asupra veniturilor fermierilor, a exporturilor agricole și a securității alimentare. Un sprijin simbolic nu poate preveni aceste efecte”, se arată în solicitarea organizațiilor profesionale către ministrul Finanțelor.

Spre comparație, Guvernul Bulgariei a aprobat, la 19 august 2026, cheltuieli suplimentare de până la 170 milioane euro din bugetul național, prin Fondul de Stat pentru Agricultură, pentru compensarea creșterii prețurilor la motorină și îngrășăminte, în baza Cadrului temporar pentru ajutor de stat adoptat de Comisia Europeană în contextul crizei din Orientul Mijlociu. „După deducerea celor 100 de milioane euro destinate motorinei, pentru îngrășăminte rămân până la circa 70 de milioane euro – de peste două ori mai mult decât contribuția națională prevăzută în proiectul românesc (29,98 milioane euro), pentru o suprafață agricolă de peste două ori mai mică, deși Bulgaria se află, la fel ca România, în procedură de deficit excesiv. Chiar la nivelul de 200% pe care îl solicităm (59,96 milioane euro), contribuția națională a României pentru îngrășăminte ar rămâne sub cea a Bulgariei.”

Creșterea prețurilor la îngrășăminte nu este determinată exclusiv de criza din Orientul Mijlociu. Începând cu 1 ianuarie 2026, Mecanismul de ajustare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră (CBAM) se aplică, în perioada sa definitivă, importurilor de îngrășăminte, iar costul acestuia se transferă în prețul plătit de fermieri. Acest cost va crește în fiecare an, pe măsură ce alocarea gratuită de certificate în cadrul EU ETS este eliminată treptat până în 2034. Potrivit estimărilor Copa-Cogeca, impactul asupra fermierilor europeni ar urma să crească de la circa 820 milioane euro în 2026 la aproximativ 3,4 miliarde euro în 2034.

„De aceea, solicităm ca reprezentanții României în discuțiile de la Bruxelles, inclusiv cei ai Ministerului Finanțelor în Consiliul ECOFIN, să susțină suspendarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte și adoptarea unor măsuri care să prevină creșterea în continuare a prețurilor acestora. În lipsa unor astfel de măsuri la nivel european, presiunea se va muta inevitabil asupra bugetului național: fermierii vor fi nevoiți să solicite, an de an, compensații tot mai mari pentru a-și putea continua activitatea. De asemenea, vă rugăm să comunicați decizia înainte de adoptarea hotărârii Guvernului, pentru ca nivelul majorat al sprijinului să fie prevăzut direct în actul normativ, fără a fi necesară o modificare ulterioară. Întrucât notificarea transmisă Comisiei Europene potrivit art. 4 alin. (1) lit. i) din Regulamentul (UE) 2026/1894 trebuie să precizeze nivelul sprijinului național suplimentar, vă rugăm să sprijiniți și actualizarea acesteia în mod corespunzător”, se menționează la finalul adresei organizațiilor profesionale ale fermierilor către ministrul Finanțelor.

Organizațiile semnatare ale adresei sunt: LAPAR, UNCSV, Federația PRO AGRO, Clubul Fermierilor Români, AFF, FAPPR, ADR.FCB, Sindicatul Fermierilor Patrioți.

CITEȘTE ȘI: Sprijinul financiar de urgență pentru sectorul vegetal trebuie majorat, iar regulile simplificate

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), împreună cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), pregătește cadrul necesar pentru demararea plății avansului aferent subvențiilor destinate fermierilor. Se dorește ca plata avansului să înceapă la data de 16 octombrie 2026.

În acest sens, proiectul de ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost publicat în transparență decizională pe site-ul MADR.

Proiectul de ordin stabilește cuantumurile pe baza cărora se va calcula avansul pentru următoarele intervenții:

• PD-01: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS) - 101,03 euro/ha;

• PD-02: Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS) - 55,69 euro/ha;

• PD-03: Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri - 55,36 euro/ha;

• PD-04: Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil - 56,28 euro/ha;

• PD-05: Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale) - 100 euro/ha;

• PD-06: Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști - 100 euro/ha.

Pentru PD-01, PD-02 și PD-03, cuantumurile au fost calculate în funcție de fondurile disponibile și de suprafețele solicitate la plată în anul 2026. Proiectul prevede și redistribuirea fondurilor rămase disponibile la PD-05 pentru asigurarea cuantumurilor propuse pentru ecoschemele PD-04 și PD-06.

În sectorul zootehnic, avansul va fi calculat pe baza următoarelor cuantumuri propuse pentru sprijinul cuplat pentru venit:

• PD-21: Vaci de lapte - 347,81 euro/cap;

• PD-22: Carne de vită - 244,71 euro/cap;

• PD-23: - Bivolițe de lapte: 170,79 euro/cap;

• PD-24: Ovine/caprine - 12,66 euro/cap.

Valorile prezentate reprezintă baza de calcul a avansului. Suma acordată în această etapă va fi de până la 75% din cuantumul aferent fiecărei intervenții.

„Pentru fermieri, contează să știe când primesc sprijinul și pe ce sume se pot baza. Pregătim începerea plății avansului în data de 16 octombrie, astfel încât acești bani să ajungă la timp pentru lucrările de toamnă și pentru cheltuielile din ferme, avansul de până la 75% permițându-le fermierilor să acopere o parte importantă din aceste costuri. Am publicat ordinul în transparență și am avut o ședință cu conducerea centrală a APIA și cu centrele județene pentru a evalua stadiul controalelor. Informațiile furnizate arată că, în majoritatea județelor, controlul pe teren s-a încheiat, iar la nivel național au fost verificate peste 96% din parcelele selectate. Totodată, am cerut ca și cele câteva centre județene care întâmpină încă probleme să fie sprijinite pentru a finaliza la timp verificările”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului privind acordarea unui sprijin financiar de urgență pentru compensarea creșterii prețurilor la îngrășăminte în anul 2026. Schema aplică Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894, adoptat de Comisia Europeană pentru fermierii afectați de criza din Orientul Mijlociu. Pe 1 octombrie 2026, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis la MADR observațiile și propunerile sale de modificare la proiectul de HG privind sprijinul de urgență pentru compensarea prețului la îngrășăminte.

„Salutăm faptul că România aplică regulamentul european și completează banii europeni cu fonduri naționale. În forma actuală, însă, sprijinul este mic. Proiectul compensează 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ, adică 250 de lei pe tonă. Chiar nota de fundamentare a ministerului recunoaște că îngrășămintele cu azot s-au scumpit cu circa 70% față de media anului 2024. Un fermier cu 100 de hectare de grâu ar primi 9.000 de lei”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Bugetul schemei de sprijin propusă în proiectul aflat în dezbatere publică este de aproape 60 de milioane de euro (314,4 milioane lei), din care jumătate vine de la Uniunea Europeană, iar jumătate de la bugetul național. Sprijinul se calculează pe hectar și diferă în funcție de cultură:

a) Grâu: 17,16 euro/ha, echivalentul sumei de 90 lei/ha;

b) Porumb: 15,69 euro/ha, echivalentul sumei de 82,25 lei/ha;

c) Floarea-soarelui: 14,78 euro/ha, echivalentul sumei de 77,50 lei/ha;

d) Rapiță: 14,78 euro/ha, echivalentul sumei de 77,50 lei/ha;

e) Cartof: 28,61 euro/ha, echivalentul sumei de 150 lei/ha;

f) Sfeclă de zahăr: 28,61 euro/ha, echivalentul sumei de 150 lei/ha;

g) Legume în câmp: 52,45 euro/ha, echivalentul sumei de 275 lei/ha;

h) Legume în solarii: 76,29 euro/ha, echivalentul sumei de 400 lei/ha;

i) Legume în seră: 100,60 euro/ha, echivalentul sumei de 527,50 lei/ha.

Pentru culturile de câmp, sprijinul se acordă pentru suprafețe între 5 și 200 de hectare pe cultură. Pentru cartof, legume, solarii și sere, limitele sunt diferite. Beneficiarii sunt fermierii din sectorul vegetal, indiferent de forma de organizare, care au depus cererea unică de plată la APIA pentru 2026. Cererea pentru acest sprijin se va depune la centrul APIA unde fermierul a depus cererea de plată și va trebui să atașeze facturi sau bonuri fiscale pentru îngrășăminte cumpărate între 28 februarie și 15 octombrie 2026, emise pe numele fermierului. Suma primită nu poate depăși valoarea acestor documente.

Sesiunea de depunere începe în a cincea zi de la intrarea în vigoare a hotărârii și durează 15 zile lucrătoare. Plata trebuie făcută până la 28 februarie 2027.

Observații și propuneri AAC

Alianța pentru Agricultură și Cooperare susține că, în forma supusă consultării, schema riscă să aibă un impact limitat având în vedere că sprijinul este de 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ prevăzut în devizul tehnologic, respectiv 90 lei/ha pentru grâu, în condițiile în care, potrivit notei de fundamentare, prețul îngrășămintelor cu azot este cu aproximativ 70% mai mare decât media anului 2024. În cele ce urmează, prezentăm principalele propuneri de modificare transmise de AAC Ministerului Agriculturii.

1. Bugetul și valoarea unitară. Regulamentul (UE) 2026/1894 permite acordarea unui sprijin național suplimentar de până la 200% din alocarea UE, însă proiectul prevede un nivel minimal de 100%. Prin urmare, AAC solicită utilizarea plafonului maxim permis de 200%, ceea ce înseamnă dublarea contribuției naționale la valoarea de 59.955.000 euro (față de 29.977.500 euro în proiect). Această majorare va duce bugetul total al schemei la 89.932.500 euro (471.552.070,5 lei).

„În consecință, solicităm majorarea proporțională (×1,5) a valorii unitare de sprijin de la 0,25 lei/kg la 0,375 lei/kg de îngrășământ și recalcularea proporțională a tuturor cuantumurilor pe hectar. De asemenea, cerem redistribuirea către beneficiari a sumelor rămase disponibile din plafonul maxim, fără a depăși valoarea documentelor de achiziție, în locul menținerii formulei potrivit căreia diferența „rămâne neutilizată”. Nota de fundamentare arată că sprijinul suplimentar poate fi plătit până la 31 mai 2027, deci resursele suplimentare pot fi prevăzute și eșalonat în bugetul anului viitor.”

2. Culturile eligibile. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită includerea orzului, orzoaicei, soiei și lucernei, cu stabilirea cuantumurilor potrivit aceleiași metodologii ICEADR, cu aceleași limite de suprafață ca pentru celelalte culturi de câmp.

3. Calendarul. „Perioada de achiziție din proiect se încheie nejustificat la 15 octombrie 2026, existând riscul cert ca sesiunea de depunere să se deschidă după ce acest interval s-a încheiat deja, din cauza timpului necesar parcurgerii circuitului de avizare interministerială și publicare în Monitorul Oficial. În plus, aprovizionarea pentru campania 2026/2027, invocată în nota de fundamentare, continuă intens pe tot parcursul lunii octombrie. Solicităm ca perioada de achiziție eligibilă să fie extinsă până la data de 30 octombrie 2026, inclusiv.”

4. Cooperativele și simplificarea dosarului. Pentru membrii cooperativelor agricole care achiziționează îngrășăminte în mod centralizat trebuie acceptate documentele de refacturare sau de distribuție. Întrucât sprijinul este limitat la valoarea documentelor de achiziție, solicitantul ar trebui să depună numai documentele care acoperă suma cuvenită, nu toate documentele aferente achizițiilor efectuate în perioada eligibilă.

5. Lipsa unei estimări de impact. Secțiunea 4 a notei de fundamentare nu cuantifică impactul asupra bugetului general consolidat, deși măsura implică alocarea a 471,6 milioane lei în varianta maximă permisă de regulamentul european. De asemenea, nu sunt prezentate estimări privind suprafețele și numărul beneficiarilor eligibili. „În lipsa acestor date, beneficiarii nu pot estima efectul aplicării coeficientului de reducere.”

6. Viitorul Politicii Agricole Comune post-2027. Dincolo de obiectul prezentului proiect, schema evidențiază o vulnerabilitate structurală: jumătate din resursele măsurii de criză provin din bugetul național. „Dacă, în cadrul financiar multianual 2028-2034, PAC își pierde bugetul distinct și arhitectura bazată pe doi piloni, prin integrarea în Fondul Unic, presiunea asupra bugetului național va crește. În plus, costul îngrășămintelor este influențat de aplicarea CBAM importurilor de îngrășăminte. În consecință, solicităm ca MADR, în cadrul Consiliului AgriFish, și Ministerul Finanțelor, în cadrul Consiliului ECOFIN, să susțină ferm menținerea unui buget distinct al PAC, cel puțin la nivelul actual, ajustat cu inflația (443 miliarde euro), menținerea celor doi piloni și instituirea unei rezerve agricole dimensionate realist pentru situații de criză, precum și suspendarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare este formată din următoarele organizații profesionale: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV); Federația Națională PRO AGRO și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat notificată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru sprijinirea crescătorilor de porci afectați de creșterea costurilor cu combustibilii și îngrășămintele, în contextul crizei din Orientul Mijlociu.

Schema, instituită prin Legea nr. 175/2026, are un buget total de aproximativ 59 de milioane de lei, echivalentul a peste 11 milioane de euro. Ajutorul se acordă sub forma unor granturi directe și urmărește compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate de crescătorii de porci în perioada 1 martie - 31 decembrie 2026.

Cuantumul sprijinului este de 11,9 euro pentru fiecare loc de cazare destinat porcilor la îngrășat și de 13,7 euro pentru fiecare loc de cazare destinat animalelor de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe. Valoarea totală acordată unei întreprinderi nu poate depăși echivalentul în lei al sumei de 50.000 de euro.

„În acest moment, avem acordul Comisiei Europene pentru ambele scheme de sprijin destinate sectorului zootehnic. După autorizarea ajutorului de 68 de euro pe cap de animal pentru crescătorii de bovine, anunțată la 14 septembrie, putem continua acum și implementarea sprijinului pentru sectorul suin. Toate etapele necesare pentru ca acest ajutor să ajungă cât mai repede la fermieri trebuie parcurse cu prioritate în perioada următoare”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Accesul fermierilor la apă pentru irigații și simplificarea legislației care reglementează utilizarea resurselor de apă în agricultură reprezintă o prioritate de siguranță națională, susținută de Clubul Fermierilor Români. Ferma de la Giulvăz – județul Timiș, a președintelui în exercițiu al Clubului, Alexander Degianski, a fost vizitată recent de viceprim-ministrul Tánczos Barna.

Vizita ministrului interimar al Agriculturii a avut loc într-un context în care seceta a redevenit factorul principal de pierdere economică în fermele din țara noastră, iar cadrul legislativ privind accesul la apă rămâne un obstacol semnalat constant de fermieri.

„Am discutat despre problema numărul unu a agriculturii României, accesul mai facil la apă pentru irigații prin înlesnirea legislației. Apa este o resursă vitală și gestionarea ei ține de siguranța națională. De aceea trebuie gândit un mod real, fezabil de gestionare a apei, nu povești ce dau bine în campanii electorale”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Modelele europene au constituit un reper al discuției. „Avem exemple în țări precum Spania și Italia, țări care stochează apa când ea se află în exces și o utilizează atunci când lipsește. Până nu înțelegem aceste lucruri și nu le punem în practică, nu vom putea ieși din deșertul acesta legislativ și climatic”, a adăugat președintele Clubului, care a ținut să sublinieze că politicienii ar fi mult mai atenți la nevoile reale ale fermierilor dacă aceștia ar înțelege că e datoria fiecăruia să contribuie la schimbare și nu ar considera că datoria e doar a unora, pe care adesea îi și blamează.

„La plecarea din fermă, domnul viceprim-ministru a semnat în cartea noastră de onoare, pe aleea verde, unde a primit și un plop care să îi poarte numele”, a precizat Alexander Degianski.

Dimensiunea economică a secetei

Cifrele confirmă urgența temei irigațiilor. Seceta din 2025 a afectat aproximativ 628.000 de hectare de culturi agricole, iar în 2026 Ministerul Agriculturii a raportat circa 24.000 de hectare calamitate în județele Arad, Bihor și Timiș, pentru care despăgubirile au fost stabilite la 100 de euro pe hectar dintr-un buget total de 155 de milioane de lei.

Pe un orizont mai lung, patru ani de secetă succesivă au însemnat pierderi cumulate de aproximativ 29 de milioane de tone de producție agricolă. Evaluarea Băncii Mondiale plasează pierderile medii anuale ale agriculturii românești provocate de hazarde la aproximativ două miliarde de euro, dintre care 60% sunt atribuite exclusiv secetei, iar România este statul membru cu cea mai mare creștere absolută proiectată a pierderilor la culturile vegetale din Uniunea Europeană.

Decalajul dintre infrastructura existentă și cea funcțională rămâne vulnerabilitatea structurală a sectorului. România dispune de circa 3,17 milioane de hectare amenajate pentru irigații, însă apa ajunge efectiv pe o suprafață estimată între 750.000 și 785.000 de hectare, potrivit datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).

În paralel, doar 27% până la 32% din suprafața agricolă utilizată este acoperită de polițe de asigurare, ceea ce lasă aproximativ 70% din teren fără protecție financiară în fața riscului climatic. Accesul la apă și transferul riscului prin instrumente financiare sunt, în consecință, două componente ale aceleiași probleme: capacitatea fermelor din țara noastră de a rămâne solvabile după un an agricol ratat.

Situația din România se încadrează într-un tablou european

Potrivit evaluării Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, seceta persistentă din vara anului 2026 a deteriorat considerabil perspectivele culturilor de vară din vestul și centrul Europei, cu efecte care merg de la reduceri moderate de randament până la compromiterea recoltelor în zonele cele mai afectate. Copa-Cogeca a raportat pierderi de porumb de 50% până la 70% în Slovenia, aproximativ 40% în Franța și între 20% și 25% în Italia, cu vârfuri de până la 70% în zonele neirigate. România figurează printre statele cu pagube regionale importante, alături de Spania, Ungaria, Germania, Croația, Cehia și Irlanda. Austria a raportat pagube agricole de aproximativ un miliard de euro, iar Guvernul francez a anunțat pe 4 septembrie un pachet de urgență de peste un miliard de euro pentru fermierii afectați de secetă, caniculă și incendii.

Instrumentele europene mobilizate confirmă direcția pe care Clubul Fermierilor Români o susține în dialogul cu autoritățile naționale și europene. Noua intervenție de criză introdusă prin Articolul 78a din Regulamentul privind Planurile Strategice PAC permite compensarea fermierilor activi care înregistrează pierderi de producție de cel puțin 30%, iar sprijinul este mai ridicat pentru fermierii acoperiți de asigurări. Comisia Europeană a confirmat totodată majorarea plăților în avans de la 50% la 70% începând cu 16 octombrie.

Pentru fermele din România, accesul la apă și acoperirea prin poliță de asigurare devin astfel criterii care determină direct nivelul sprijinului public primit după un an de secetă.

Poziția Clubului Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români susține că gestionarea apei și managementul riscului agricol trebuie tratate ca un sistem unitar, construit pe date. Organizația a prezentat la Bruxelles, în parteneriat cu Banca Mondială, o analiză privind managementul riscului agricol în România, care propune un sistem informatic agricol integrat, instrumente de transfer al riscului prin asigurarea obligatorie a culturilor după modelul TARSIM din Turcia și formarea a 1.000 de manageri digitali de fermă în cadrul programului SIA (Specialist în Informatică Agricolă).

„Agricultura este un sector strategic și trebuie tratată ca atare, cu instrumente de politică publică pe măsură. Accesul la apă, capacitatea de stocare și transferul riscului prin asigurări sunt decizii de securitate economică și au nevoie de un orizont mai lung decât un ciclu bugetar. Clubul Fermierilor Români propune un cadru construit pe date, în care fiecare hectar irigat și fiecare hectar asigurat sunt cunoscute și planificate”, punctează Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat notificată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru susținerea crescătorilor de bovine și bubaline afectați de creșterea costurilor cu combustibilii și îngrășămintele, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Aprobarea Comisiei Europene se referă la schema instituită prin Legea nr. 176/2026, al cărei buget total este de 277.184.320 de lei (52 milioane de euro).

Sprijinul acordat fermierilor este de 68 de euro pentru fiecare bovină sau bubalină eligibilă. Valoarea totală care poate fi acordată unei întreprinderi nu poate depăși echivalentul în lei al sumei de 50.000 de euro. Crescătorii pot depune deja cererile la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru a beneficia de subvenția de 68 de euro pe cap de animal.

Măsura a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat în contextul crizei din Orientul Mijlociu (METSAF), adoptat de Comisie la 29 aprilie 2026, respectând condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea UE.

„Aprobarea Comisiei Europene reprezintă o etapă esențială în implementarea acestei măsuri de sprijin, adoptată de Parlament și finanțată din bugetul de stat. Încă de la promulgarea legii, am solicitat imediat alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară, cerând avizul Ministerului Finanțelor și aprobarea Guvernului pentru hotărârile de guvern inițiate de Ministerul Agriculturii. Este important să putem face plățile cât mai repede, pentru a oferi un sprijin concret fermierilor care resimt direct presiunea creșterii costurilor de producție”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.

Reamintim că schema urmărește compensarea parțială a pierderilor generate de creșterea costurilor cu îngrășămintele și combustibilii și se aplică activității desfășurate de crescătorii de bovine în perioada 1 martie - 31 decembrie 2026.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Astăzi, doi din trei fermieri sunt în imposibilitatea de a-şi continua ciclul agricol, având o problemă în zona de finanţare. Fiind aşa de mulţi, adică peste 60%, asta înseamnă că este o problemă sistemică, structurală, a întregii agriculturi din România. Cum rezolvăm această problemă? O putem rezolva în două planuri. Un plan la nivel de fermă, microeconomic, şi un plan la nivel de politică generală, macroeconomic.

La nivel de fermă, chiar dacă capacitatea de autofinanţare a acesteia este foarte redusă, trebuie să ne concentrăm pe următoarele subiecte. Modelul de afaceri, de business, bazat pe maxim profit, pe maximă producţie, aşa cum îl cunoaştem noi, nu mai poate fi urmat în viitor. Constrângerile prezente din piaţă obligă fermierii să meargă pe un nou model de business, bazat pe minimizarea riscurilor. Cu alte cuvinte, nu ne mai dorim să obţinem o producţie maximă, ci ne dorim să controlăm riscurile la nivel de fermă. Nu controlăm riscurile, ajungem într-o situaţie de insolvenţă şi faliment. Obligatoriu trebuie să avem o altă atitudine şi o altă perspectivă a modelului de business în fermă.

Așadar, la nivel de fermă ce putem face? În primul rând trebuie să ne diversificăm veniturile. Rămânem de bază, 85-90% să spunem, cu venituri aşa cum suntem obişnuiţi şi avem competenţă să le creăm, dar uşor-uşor trebuie să creăm şi alte feluri de venituri: din investiţii în energie, dintr-o mică procesare, dacă sunt cultură mare, să încep să am şi puţină zootehnie.

Doi: trebuie să avem obligatoriu un buget de venituri şi cheltuieli la nivel de fermă, pe care să-l executăm, iar acest buget trebuie să fie construit în aşa fel încât să minimizăm riscurile. Spre exemplu, am risc de volatilitate a preţului. Pentru asta pot să am contracte future pentru 50% din producţie, şi atunci, dacă preţul se duce în jos, eu cumva am minimizat riscul. În loc să am un risc pe cădere de preţ de 30%, îl voi avea de 9-10%. De asemenea, trebuie să ne digitalizăm. Digitalizarea ne ajută să măsurăm toate consumurile din fermă, să ştiu exact care este consumul de motorină, care este consumul de pesticide, îngrăşăminte şi aşa mai departe. Necunoscând şi nemăsurând consumurile, am costuri mai mari.

O altă direcţie este să ne optimizăm structura capitalului. În funcţie de mărimea fermei, nu putem avea orice structură a capitalului. De pildă, dacă am 1.000 de hectare, optim mi-ar ajunge 1,2 – 1,3 CP pe hectar. Dacă am doi cai-putere pe hectar, am o problemă de costuri. Deci, trebuie să avem grijă să ne optimizăm structura capitalului. Apoi, să cumpărăm capital fix. Exemplul a fost cu cal-putere, să cumpărăm acest cal-putere la un preţ pe care ni-l permitem. În piaţă astăzi un cal-putere variază de la 550 de euro până la peste 1.100 de euro. Trebuie ca din această paletă de preţuri pe calul-putere, în funcţie de mărimea fermei, de competenţe, de structura terenurilor, de numărul parcelelor, să-mi aleg un cost. Una este să am 800 de euro pe cal-putere cost şi alta este să am 1.100. Fermierul astăzi este cumva supracapitalizat, are capital fizic mai mult decât îi trebuie, şi cumva de brand. A plătit şi o taxă de brand. Această taxă de brand nu mai poate fi plătită în continuare.

De asemenea, fermierul trebuie să fie foarte atent la capitalul de lucru, acel cashflow. Trebuie să ne bugetăm cashflow-ul pentru situaţiile pesimiste. În agri, variaţia cifrelor, spre exemplu a cifrei de afaceri de la un an la altul în medie, are o amplitudine între 20% şi 40%. Eu trebuie să mă bugetez pentru situaţiile în care, dacă în anul următor cade producţia cu 40% sau preţurile şi trebuie să mă bugetez pentru acea situaţie, nu trebuie să mă bugetez pentru situaţii optime. Asta este la nivel de fermă, unde am aşa: diversificarea veniturilor, digitalizare pentru a măsura corect tot ce se întâmplă în fermă, o structură optimă a capitalului, să-mi iau atâţia cai-putere câţi îmi trebuie şi la un preţ pe care mi-l permit, şi nu mai mult, să controlez un cashflow şi să-l proiectez pentru situaţiile critice, în ideea că voi întâlni un an critic, şi nu în ultimul rând foarte important este să mă asigur. Acolo unde pot să fac asigurări, să mă asigur. Pentru că asigurările mă pun la adăpost de anumite riscuri. La prima vedere, asigurarea poate părea că are un cost mare, dar în realitate mă protejează să nu pierd 60-70% din cifra de afaceri.

La nivel macro de agricultură, naţional, trebuie să mă uit pe zona de politici agricole şi de reglementări. Partea de reglementări ar trebui să fie cât mai redusă, astfel încât fermierul să aibă timp pentru a-şi controla businessul, nu să se gândească dacă a încălcat vreo reglementare nou apărută şi pe care n-o ştie, pentru că fiecare reglementare îi aduce un cost. Şi, la nivel de Ministerul Agriculturii, trebuie să înţelegem lucrul acesta, că reglementările aduc costuri în fermă. Aduc şi venituri, dar şi costuri.

Legat de politicile agricole, zona de susţinere a veniturilor, vorbim de subvenţii, ar trebui plătite cât mai simplu, fără multe condiţionalităţi. Şi nivelul de susţinere, şi tipurile de susţineri trebuie cumva corelate cu realităţile din piaţă. Astăzi s-au rupt lanţurile de valoare la nivel global, s-au rupt centrele de putere, totul este foarte volatil, şocurile sunt foarte mari şi la nivel de politică naţională trebuie să ne protejăm fermierii, pentru că ne protejăm securitatea alimentară. Nu ne putem juca cu securitatea alimentară.

La ora actuală, agricultura este în roşu total la bănci. Băncile spun că-şi doresc să finanţeze agricultura, dar nu o finanţează. Şi, atunci, trebuie să avem o soluţie la această reticenţă din partea sistemului bancar.

Articol de: prof. dr. GAVRIL ȘTEFAN, Facultatea de Agricultură USV Iași

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - iulie 2026

Abonamente, AICI!

În urma promulgării legilor privind instituirea schemelor de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovin și suin în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, marți, 25 august 2026, a avut loc o ședință de lucru cu conducerea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și specialiștii din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), la care a participat Tánczos Barna, viceprim-ministru și ministru interimar al Agriculturii.

MADR pregătește implementarea celor două scheme de ajutor de stat pentru crescătorii de bovine și suine și a stabilit pașii necesari astfel încât cererile de solicitare a sprijinului să poată fi depuse de către fermieri începând cu 1 septembrie 2026, la centrele județene/locale ale APIA.

APIA va finaliza și va publica, în cursul acestei săptămâni, Ghidul solicitantului, care va cuprinde toate informațiile relevante pentru beneficiari, inclusiv procedura de depunere a cererilor și documentele necesare. Totodată, personalul din centrele județene APIA va oferi sprijin solicitanților în procesul de depunere a cererilor.

În paralel, MADR pregătește, conform prevederilor legilor promulgate, hotărârile de Guvern pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, cu sumele aferente celor două scheme de ajutor de stat.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat pentru crescătorii din sectorul bovin este de 54,4 milioane euro, iar cuantumul ajutorului de stat este de 68 euro/cap de bovină sau bubalină.

Valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru crescătorii din sectorul suin este de 11.540.120 euro, iar cuantumul ajutorului de stat este de 11,9 euro/loc de cazare pentru porcul gras și de 13,7 euro/loc de cazare pentru animalele de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe.

„Ne bucurăm că aceste scheme de sprijin, inițiate de Ministerul Agriculturii, au fost promulgate și putem trece imediat la implementarea lor. Sunt două sectoare importante ale agriculturii românești, care se confruntă cu dificultăți generate inclusiv de creșterea costurilor în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Astăzi am stabilit măsurile administrative și tehnice necesare pentru ca primirea cererilor să poată începe la 1 septembrie și am cerut colegilor din MADR și APIA ca, în cel mai scurt timp, toate clafiricările necesare și etapele pregătitoare să fie finalizate, astfel încât fermierii să fie informați corect și complet, iar sprijinul să ajungă cât mai repede la beneficiari”, a declarat Tánczos Barna.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 14 august 2026, organizațiile profesionale ale crescătorilor de ovine și caprine sunt invitate la o întâlnire de lucru cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), organizată la Sibiu, unde va fi prezent ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, pentru a discuta problemele sectorului.

Potrivit invitației transmisă de MADR către asociațiile și federațiile reprezentative ale crescătorilor de ovine și caprine din România, tematica întâlnirii vizează:

• Măsuri pentru evitarea răspândirii pestei micilor rumegătoare și a variolei ovinelor și caprinelor;

• Modalități de sprijin pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor în contextul actual.

Reamintim că, în urmă cu două săptămâni, pe 30 iulie, mii de crescători de ovine și caprine au protestat în București. Totodată, reprezentanții fermierilor, adică organizațiile care sunt chemate acum la dialogul de la Sibiu, au purtat discuții la Palatul Victoria, inclusiv cu Tánczos Barna. S-au dezbătut toate problemele sectorului, toate solicitările tuturor organizațiilor, urmând ca planul cu măsuri elaborat de MADR, deja existent la acel moment și trimis către ANSVSA, să le fie prezentat și fermierilor. Dacă aceștia vor fi de acord, planul cu măsuri de sprijin va fi trimis la Comisia Europeană.

În ultimele zile, crescătorii de oi și capre amenință din nou cu proteste, având în vedere că rezultatele întâlnirilor din 30 iulie încă nu se văd. Oare, convocarea fermierilor din 14 august de la Sibiu este o manevră a MADR de liniștire a spiritelor, sau Tánczos Barna le va prezenta și va discuta cu crescătorii acel plan cu măsuri de care a pomenit în timpul protestelor? Rămâne de văzut.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!