Cuvintele din titlu îi aparțin tânărului fermier Matei Titianu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Recent, la AGRO TV, acesta a abordat mai multe subiecte arzătoare în agricultura autohtonă, pe care vi le prezentăm în rândurile ce urmează.

„Suntem a cincea forță agricolă a Uniunii Europene ca suprafață, dar ne permitem prea des să fim tratați ca un actor secundar. Din postura de președinte al LAPAR, consider că este timpul să vorbim deschis despre subminarea intereselor naționale în agricultură. O problemă pe care o simt zilnic în dialogul cu membrii LAPAR este modul în care agricultura este reprezentată la Uniunea Europeană de către autorităților noastre. De ce reprezentanții noștri la Bruxelles nu negociază cu aceeași fermitate cu care fermierii români muncesc pământul? Când acceptăm acorduri care ne dezavantajează direct sau când convergența externă rămâne un obiectiv mereu amânat, nu vorbim doar despre birocrație. Vorbim despre viitorul securității alimentare. La LAPAR, mandatul nostru este clar: să cerem o poziție demnă pentru România”, a spus Matei Titianu.

În opinia președintelui LAPAR, subvenția ar trebui privită ca o compensație, nu ca un ajutor. „Trebuie să înțelegem că atâta timp cât producem sub reglementări verzi stricte, subvenția doar echilibrează balanța în fața competitorilor globali (Mercosur, Ucraina).”

Matei Titianu a subliniat că prioritatea zero în acest moment o reprezintă protejarea consumatorului român și a producătorului local prin controale riguroase la graniță. „Frontierele au nevoie de laboratoare de testare. Nu putem accepta un dublu standard la siguranța alimentară.”

Liderul LAPAR a arătat paradoxul energiei și al finanțării. „Infrastructura de irigații devine inutilă dacă prețul energiei anulează profitul. Avem nevoie de o strategie națională pentru energie și de instrumente financiare solide, precum Creditul Fermierului, cu dobânzi fixe și garanții de stat”, a punctat Matei Titianu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverințe pentru beneficiarii intervențiilor: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS), DR-01 – Agro-mediu și climă pe pajiști permanente, DR-02 – Agro-mediu și climă pe terenuri arabile – inclusiv Pachetul 7 - angajamente tranzitate din PNDR 2014-2020, DR-04 – Agricultură ecologică – conversie, DR-05 – Agricultură ecologică – menținerea certificării, DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale – Zona Montană (ANC_ZM), DR-10 – Zone afectate de constrângeri naturale semnificative și DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice.

La solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea de plată pentru anul 2026, solicitând finanțare pentru intervențiile indicate mai sus. Prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru intervențiile care fac obiectul convenției încheiate cu instituțiile bancare și nebancare, că s-a efectuat controlul administrativ sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația AGI online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii de plată a beneficiarului referitor la eligibilitatea pentru intervențiile implementate de APIA prevăzute în Convenție. Adeverința eliberată certifică faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată și că îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA. Mecanismul de garantare a acestor credite este asigurat de instituții specializate, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – S.A. (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii IFN – S.A. (FNGCIMM).

APIA reamintește fermierilor că dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare bancare este de RON-ROBOR 6M + maximum 2%, iar dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare nebancare este de RON-ROBOR 6M + maximum 8%. În acest context, APIA recomandă fermierilor o analiză atentă a ofertelor de finanțare disponibile, cu accent asupra costurilor totale asociate (inclusiv comisioane), în vederea selectării soluțiilor optime, adaptate necesităților individuale de finanțare.

În vederea simplificării procedurilor administrative, optimizării fluxurilor de comunicare și reducerii impactului asupra mediului, solicitarea adeverințelor poate fi realizată și prin mijloace electronice, prin transmiterea cererilor către centrele APIA.

5 iunie 2026, termenul limită pentru depunerea Cererilor de plată

În cadrul Campaniei 2026, termenul-limită pentru depunerea Cererilor de plată este 5 iunie, inclusiv. Până în prezent, au fost depuse 389.020 de cereri, pentru o suprafață de 2.454.956 ha.

Pentru a evita aglomerarea din ultimele zile și eventualele întârzieri, APIA recomandă fermierilor să respecte programările stabilite de funcționarii Agenției și să depună cererile în timp util.

Reamintim că se depune o singură Cerere de plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafeţe de teren și/sau deține exploatații cu cod ANSVSA în diferite localităţi sau judeţe. Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online.

În cazul accesării schemelor din sectorul zootehnic, fermierii completează declarația specifică sectorului, conform programării stabilite cu funcționarii APIA, înainte de accesarea AGI Online.

Semnarea cererii de plată este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Guvernul a aprobat schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de legume cultivate în spații protejate”, în perioada 2025 – 2027. Astfel, sunt aprobate resursele financiare necesare plății ajutorului de minimis beneficiarilor eligibili ai Programului pentru cererile depuse în anul 2026.

Cuantumul ajutorului de minimis este de 1,5 euro/mp, echivalentul a 1.500 euro/1.000 mp, pentru o suprafață cumulată de minimum 1.000 mp. Sumele aferente ajutorului de minimis vor fi plătite ulterior finalizării tuturor verificărilor privind îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate și a situațiilor centralizatoare a beneficiarilor eligibili.  

Schema de ajutor de minimis se aplică pe o perioadă de trei ani pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate și are ca obiectiv stimularea producției autohtone de legume, precum și valorificarea acesteia pe piață.

Resursele financiare alocate acestei scheme sunt în valoare de 275 milioane lei, fonduri prevăzute și aprobate în bugetul alocat MADR pe anul 2026.

„Prin această măsură, MADR continuă sprijinirea fermierilor români, contribuind la dezvoltarea sectorului legumicol, sporirea producției autohtone și consolidarea exploatațiilor agricole”, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Hotărârea privind aprobarea sumei alocate schemei de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2026 a fost adoptată în ședința de Guvern de luni, 4 mai.

Actul normativ stabilește valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 la maximum 137.201.100 lei credite de angajament, din care 39.044.600 lei alocați pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine și 98.156.500 lei pentru speciile ovine şi caprine. De asemenea, sunt pevăzute credite bugetare în valoare totală de 142.319.600 lei, din care 39.044.600 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, iar 103.275.000 lei pentru speciile ovine şi caprine. Sumele se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2026.

„Susținerea asociațiilor responsabile pentru ameliorare este vitală pentru sectorul zootehnic. Îmbunătățirea performanțelor genetice este unul dintre cei mai importanți factori în creșterea eficienței și a profitabilității la nivelul fermei. Asigurăm și în acest an sprijin pentru sectorul zootehnic, subliniind în același timp importanța alocării judicioase a fondurilor publice, precum și atingerea obiectivelor de bază: ameliorarea și creșterea performanței cuantificabile și verificabile”, a declarat ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna.

Valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 se încadrează în plafonul total maxim pentru perioada 2023-2027, respectiv 561.571.180 lei.

Ajutoarele sunt acordate sub formă de servicii subvenţionate și se adresează microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

În contextul creșterii prețurilor la îngrășăminte și al noilor costuri generate de politicile climatice europene, fapte care pun presiune pe fermieri, Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) solicită autorităților măsuri care să sprijine real agricultura românească.

„Situația este una urgentă, iar fermierii au nevoie de măsuri concrete, aplicabile imediat, pentru a putea continua activitatea în condiții sustenabile”, transmite Forumul APPR.

În ultimii ani, piața îngrășămintelor a devenit extrem de volatilă, iar evoluțiile recente amplifică riscurile pentru fermieri. Costurile ridicate ale inputurilor esențiale afectează direct capacitatea fermelor de a rămâne competitive și de a menține niveluri sustenabile de producție.

În acest context, Forumul APPR consideră că reluarea producției interne de îngrășăminte nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate strategică. „Redeschiderea platformei Azomureș ar putea contribui la echilibrarea pieței, reducerea dependenței de importuri și asigurarea unui acces mai stabil la inputuri pentru fermieri.”

Totodată, mecanismul CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism), deși parte a tranziției către o economie cu emisii reduse, riscă să genereze efecte colaterale semnificative în agricultură. Creșterea costurilor pentru produsele importate, inclusiv îngrășămintele, poate accentua presiunea financiară asupra fermierilor din România, în lipsa unor măsuri de compensare adecvate. „Este nevoie urgentă de intervenții rapide și coerente pentru a evita un impact direct asupra producției agricole și asupra securității alimentare”, subliniază Forumul APPR într-o scrisoare deschisă adresată autorităților.

Forumul APPR solicită:

• Măsuri urgente pentru susținerea producției interne de îngrășăminte și crearea unui cadru funcțional pentru reluarea activității Azomureș;

• Instrumente concrete de sprijin pentru fermieri, cum ar fi: vouchere pentru îngrășăminte, scheme de compensare, sprijin direct;

• Abordare integrată a politicilor agricole, industriale și de mediu, astfel încât obiectivele climatice să nu afecteze sustenabilitatea economică a fermelor;

• Un dialog real și constant între autorități și sectorul agricol, pentru identificarea unor soluții aplicabile în teren.

Forumul APPR avertizează că, în lipsa unor măsuri rapide, fermierii vor fi nevoiți să reducă utilizarea îngrășămintelor, ceea ce va avea un impact direct asupra producțiilor agricole și asupra stabilității sectorului agroalimentar. „Agricultura nu poate funcționa în condiții de incertitudine și costuri imprevizibile. Este momentul unor decizii rapide și asumate”, conchide Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

În România, creșterea vacilor pentru lapte nu doar că nu mai poate fi numită afacere, dar e posibil ca acest sector să dispară cu totul. Oricât s-ar chibzui fermierii, în această perioadă de criză e tot mai greu să reziste.

În ultimele zile, crescătorii de vaci au primit de la fabricile care le cumpără laptele înștiințări de modificare a prețului pentru perioada aprilie – iunie 2026. Și să nu vă imaginați că prețul laptelui s-ar duce în sus, nicidecum, modificarea este în minus.

De pildă, un procesator oferă 1,5 lei pe litru, fără plata grăsimii suplimentare. Prețul este pentru o fermă mai mărișoară, care livrează zilnic ceva cantitate de lapte. Sunt, însă, crescători mai mici cărora li s-a propus prețul de 1,2 lei pe litrul de lapte. Asta în condițiile în care la raft nu găsim lapte sub 8,5 lei pe litru, iar pe crescătorul autohton producerea unui litru de lapte îl costă mult peste doi lei.

O altă problemă, ce știu consumatorii despre laptele pe care-l cumpără din magazine? Etichetele nu ne spun prea multe, mai ales referitor la trasabilitate. Produce România suficient lapte ca să-și acopere consumul? Crescătorii din vestul țării susțin că intră în țară cantități foarte mari de lapte și, mai grav, nu-l controlează nimeni să vadă dacă-i conform reglementărilor noastre. Ce calități are laptele importat? Ce fac autoritățile sanitar-veterinare? Potrivit statisticii, România se află în top zece producători de lapte din Uniunea Europeană, dar producția internă nu acoperă necesarul de consum, situație care se menține și în 2026.

„Iar și iar, fermierul produce în pierdere, iar pe lanț prețul laptelui nu suferă nici o corecție pentru a deveni mai atractiv pentru consumator. În fermele de bovine, consumăm între 4 și 7 litri de motorină pentru a produce o tonă de porumb siloz (înființarea cultură, tocat, transport, tasat), iar creșterea prețului motorinei, pe fondul scăderii prețului de vânzare a laptelui la poarta fermei o asimilăm cu o catastrofă. În ultimele două luni, două ferme HolsteinRo cu un efectiv de peste 250 vaci la muls și-au oprit activitatea. Lista fermelor care vor abandona sectorul se va mări în perioada următoare”, arată Ionuț Lupu, fermier și director executiv al Asociației HolsteinRo, adăugând: „În România ne luptăm cu o elasticitate mult prea redusă a ofertei de lapte pe termen scurt, având în vedere că producția nu poate fi ajustată rapid din cauza ciclului lung de viață al vacilor de lapte, investițiile foarte mari în ferme și imposibilitatea de a ne opri producția chiar dacă prețurile scad”.

În țara vecină, Ungaria, fermierii primesc 15 HUF (200 lei/tona de lapte livrată) pentru următoarele trei luni. „HolsteinRo, alături de ceilalți colegi fermieri, am solicitat Ministerului Agriculturii și Guvernului României introducerea unei scheme similare ca cea din Ungaria, un sprijin vital pentru existența sectorului”, subliniază Ionuț Lupu.

Înțelegem că statul român nu poate interveni în piața liberă, dar, cu siguranță, are pârghii pentru a acționa în așa fel încât să-și protejeze fermierii. Dacă vrea… Deja s-ar putea să fie prea târziu pentru mulți fermieri din zootehnie.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) atrage atenția asupra impactului major pe care măsurile propuse prin proiectul de ordonanță de urgență privind instituirea stării de criză pe piața produselor petroliere îl pot avea asupra sectorului agricol și solicită corectarea acestora, în vederea protejării intereselor legitime ale fermierilor.

Forumul APPR susține necesitatea intervenției statului pentru limitarea efectelor crizei carburanților, în măsura în care aceasta este eficientă și contribuie la protejarea economiei și a consumatorilor finali. Cu toate acestea, organizația subliniază că măsurile propuse trebuie să aibă consecințe pozitive asupra sectorului agricol și să nu genereze disfuncționalități sau penurii de carburanți.

În acest context, Forumul APPR solicită revenirea la nivelul accizei aplicabile la data de 31 decembrie 2025, subliniind că aceasta reprezintă un element structural al prețului combustibilului, cu impact direct asupra costurilor de producție ale fermierilor.

Totodată, organizația își exprimă dezacordul față de prevederile care reduc obligația de utilizare a bioetanolului în benzină de la 8% la 2%, considerând această măsură nejustificată, disproporționată și discriminatorie în raport cu sectorul agricol. Reducerea bruscă a acestei obligații, fără consultarea fermierilor și fără mecanisme compensatorii, afectează principiile securității juridice și ale încrederii legitime, transferând costuri din sectorul petrolier către agricultură.

În paralel, sectorul agricol se confruntă cu o presiune financiară accentuată, generată de creșterea prețurilor la carburanți, care au depășit pragul de 10 lei/litru. Această evoluție influențează direct costurile de înființare și întreținere a culturilor, recoltare și transport, afectând competitivitatea fermierilor români pe piața europeană.

Situația este agravată de întârzierile în acordarea sprijinului pentru motorină, ceea ce amplifică dificultățile de lichiditate ale exploatațiilor agricole. În acest context, Forumul APPR consideră că simpla plafonare a prețurilor la pompă este insuficientă și solicită măsuri integrate de sprijin pentru fermieri.

Forumul APPR solicită autorităților:

• Consultarea reală a sectorului agricol înainte de adoptarea unor măsuri cu impact direct;

• Separarea măsurilor de plafonare a prețurilor de intervențiile asupra pieței bioetanolului;

• Menținerea obligației de blending a bioetanolului la nivelul de 8% sau instituirea unui mecanism clar de compensare pentru fermieri;

• Adoptarea unor măsuri suplimentare de sprijin pentru sectorul agricol, aflat într-o situație de criză fără precedent.

„Intervenția statului într-un context de criză este necesară, însă aceasta trebuie să fie coerentă, proporțională și echitabil distribuită, fără a transforma agricultura într-un amortizor al dezechilibrelor din alte sectoare economice”, conchide Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) atrage atenția asupra unei situații care afectează direct accesul fermierilor la schemele de sprijin gestionate prin APIA.

În ultima perioadă, un număr semnificativ de fermieri s-au confruntat cu refuzul unor unități administrativ-teritoriale de a elibera adeverințele necesare depunerii cererilor APIA, pe motivul existenței unor presupuse datorii la bugetul local, informează Forumul APPR.

„Această practică generează blocaje majore în accesarea subvențiilor agricole și afectează direct capacitatea fermierilor de a-și desfășura activitatea și de a asigura continuitatea exploatațiilor. Unele autorități locale justifică această condiționare prin modificări legislative recente, respectiv prin abrogarea, prin OUG nr. 7/2026, a unei prevederi din HG nr. 1571/2022 care interzicea explicit condiționarea eliberării adeverințelor de plata obligațiilor fiscale. Considerăm această interpretare ca fiind eronată și abuzivă. Abrogarea unei interdicții exprese nu poate fi interpretată ca acordând autorităților un drept discreționar de a condiționa emiterea unui act administrativ de îndeplinirea unor obligații care nu au legătură cu obiectul acestuia”, se arată într-un comunicat de presă al Forumului APPR.

Mai mult, în numeroase cazuri semnalate de fermieri, obligațiile invocate nu sunt scadente (de pildă, termenele fiind stabilite ulterior, precum 30 septembrie), sau nu aparțin fermierilor, ci proprietarilor terenurilor, în situațiile în care exploatarea se realizează în baza contractelor de arendă.

Forumul APPR subliniază că adeverințele solicitate în cadrul procedurilor APIA au un rol strict administrativ – de certificare a utilizării terenurilor – și nu trebuie transformate într-un instrument de constrângere fiscală.

Condiționarea eliberării acestora de situația fiscală, în special a unor terți, depășește scopul legal al documentului și poate genera consecințe economice grave, inclusiv pierderea subvențiilor, penalități și destabilizarea activității agricole.

În acest context, Forumul APPR solicită:

• Emiterea de urgență a adeverințelor necesare fermierilor, fără condiționări legate de situația fiscală;

• Respectarea cadrului legal și a scopului administrativ al acestor documente;

• Separarea clară între obligațiile fiscale și dreptul fermierilor de a accesa schemele de sprijin APIA.

„Atragem atenția că orice întârziere sau refuz nejustificat poate produce prejudicii semnificative într-un sector deja vulnerabil și dependent de respectarea strictă a termenelor administrative. Forumul APPR face apel la responsabilitate instituțională, la respectarea principiilor de legalitate și proporționalitate și la sprijinirea activă a fermierilor în accesarea fondurilor care le sunt destinate. Solicităm instituțiilor competente să dispună, de urgență, măsurile necesare pentru remedierea acestei situații și pentru asigurarea unui tratament corect și nediscriminatoriu pentru toți fermierii”, se precizează în încheierea comunicatului de presă.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 24 martie 2026, la Bruxelles, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), prin președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - Matei Titianu, a participat la masa rotundă organizată de platforma „fi-compass”. Președintele LAPAR a fost invitat de Copa-Cogeca, organizație europeană din care face parte AAC. Evenimentul, organizat sub egida Comisiei Europene și a Băncii Europene de Investiții, a reunit reprezentanți ai sectorului agricol, instituțiilor financiare și factorilor de decizie, cu scopul de a identifica soluții pentru înlesnirea accesului fermierilor la finanțare.

În cadrul evenimentului, reprezentantul Alianței pentru Agricultură și Cooperare și președinte al LAPAR, Matei Titianu, a susținut prezentarea „Tânăr fermier în România. Puncte de vedere privind politicile agricole comune din UE, Est versus Vest”, oferind o perspectivă autentică asupra provocărilor din sector. În calitate de fermier activ, liderul LAPAR a adus în fața oficialilor europeni realitatea concretă și deficiențele legislative cu care se confruntă agricultorii din România, vorbind direct „de la firul ierbii” despre discrepanțele regionale și nevoile reale de finanțare.

În prezentarea sa, Matei Titianu a evidențiat o serie de discrepanțe majore între cum se văd lucrurile din birourile UE și realitățile cu care se confruntă zi de zi fermierii noștri:

• Promovarea ideii că fermele mici sunt, în mod inerent, mai reziliente, fără a lua în considerare constrângerile economice reale;

• Creșterea presiunii de reglementare asupra fermierilor europeni, care determină majorarea costurilor de producție în condițiile unei competiții directe cu state din afara Uniunii Europene;

• Impactul interzicerii unor substanțe active, precum neonicotinoidele, care lasă fermierii din România expuși în fața unor dăunători specifici, precum Tanymecus dilaticollis, cu riscuri de pierderi de producție de până la 100%.

Finanțarea, marea problemă a agricultorilor

Accesul la finanțare reprezintă principala provocare pentru fermieri, în special pentru cei tineri, concluzie susținută și de analiza prezentată în cadrul evenimentului de către Matei Titianu.

Printre principalele obstacole identificate se numără:

• Lipsa garanțiilor reale, în condițiile în care terenurile lucrate în arendă nu sunt acceptate de instituțiile financiare;

• Volatilitatea veniturilor, determinată de factori climatici și de întârzierile în plata subvențiilor;

• Decalajul dintre aprobarea granturilor și accesul la credite;

• Creșterea costurilor și reducerea instrumentelor de protecție a culturilor;

• Investiții semnificative, dar dificil de finanțat.

Agricultura modernă presupune investiții considerabile, inclusiv în:

• Utilaje agricole (150.000 – 500.000 euro per ciclu);

• Sisteme de irigații (50.000 – 200.000 euro);

• Achiziția de terenuri (până la 8.000 – 9.000 euro/ha);

• Infrastructură de depozitare și procesare;

• Tehnologii pentru tranziția verde (agricultură de precizie, senzori, drone).

Cu toate acestea, accesul la finanțare pentru aceste investiții rămâne limitat, în special pentru fermierii aflați la început de drum.

Sunt necesare instrumente financiare adaptate sectorului agricol

Președintele LAPAR, Matei Titianu, a transmis un mesaj clar către instituțiile europene și sectorul financiar privind necesitatea dezvoltării unor instrumente adaptate specificului agriculturii:

• Introducerea unor mecanisme de garantare publică a creditelor pentru fermieri;

• Recunoașterea plăților din Politica Agricolă Comună și a contractelor de arendă ca forme complementare de garanție;

• Dezvoltarea unor produse financiare adaptate ciclului agricol (perioade de grație, rambursare sezonieră, maturitate extinsă);

• Integrarea granturilor, garanțiilor și creditelor într-un mecanism coerent.

LAPAR, membru al Alianței pentru Agricultură și Cooperare, atrage atenția prin luările de poziție că, în absența unei adaptări reale a politicilor publice și a instrumentelor financiare la condițiile din teren, obiectivul reînnoirii generaționale în agricultură riscă să rămână la nivel declarativ.
„Organizația noastră, în calitate de membru fondator al Alianței pentru Agricultură și Cooperare și membru al organizației Copa-Cogeca, va continua să susțină, la nivel european, necesitatea unei abordări echilibrate, care să țină cont de diversitatea condițiilor pedoclimatice și economice din Uniunea Europeană, precum și de specificul agriculturii din Europa de Est”, subliniază Matei Titianu.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare reprezintă interesele fermierilor din România la nivel național și european.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Având în vedere apariția la nivel național a unor incendii de vegetație uscată, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) atrage atenția fermierilor cu privire la interzicerea arderii miriştilor şi a vegetaţiei pajiştilor permanente.

Toți beneficiarii de sprijin financiar din partea APIA, acordat sub formă de plăți directe și a unor intervenții pentru dezvoltare rurală, au obligaţia respectării standardului GAEC 3 – Interdicția de a incendia miriștile, cu excepția cazurilor justificate din motive fitosanitare, precum și a standardului GAEC 10 – Interdicţia de a incendia vegetaţia pajiştilor permanente, ca parte a normelor de condiţionalitate ce trebuie respectate de către fermieri.

Totodată, fermierii care primesc sprijin prin intervențiile din Planul Național Strategic PS 2023-2027 trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă și pe tot parcursul anului de cerere.

„Prin respectarea celor două norme de condiționalitate, respectiv GAEC 3 și GAEC 10, fermierii contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură și menţinerea nivelului de materie organică din sol, prin interdicția arderii miriştilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile precum și a vegetației pajiștilor permanente”, precizează APIA.

Standardul GAEC 3 trebuie respectat de către toți fermierii care au la dispoziție terenuri arabile. Fermierii care utilizează terenuri arabile nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiţă etc).

Standardul GAEC 10 se aplică pe toate pajiștile permanente de pe teritoriul național. Vegetația pajiștilor permanente include vegetația uscată existentă pe pășuni și fânețe, miriștea și resturile vegetale rămase în urma pășunatului sau după recoltarea fânului, precum și vegetația invazivă sau vegetația dăunătoare covorului ierbos pe pajiștile permanente.

Obiectivul principal al standardelor GAEC 3 și GAEC 10 îl reprezintă menținerea nivelului de materie organică din sol.

Pentru a întări măsurile de verificare a respectării standardelor GAEC 3 și GAEC 10 de către fermieri, APIA a încheiat cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) un Protocol de colaborare privind acţiunile de monitorizare a modului de respectare de către fermieri a normelor privind condiționalitatea referitoare la interdicția de a arde miriștile, vegetația uscată, resturile vegetale existente pe terenurile arabile, a vegetației pajiștilor permanente precum și interdicția arderii miriștilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile și a vegetației pajiștilor permanente situate în siturile Natura 2000, în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control.

Conform protocolului de colaborare, APIA împreună cu GNM şi IGSU elaborează materiale informative (afișe, pliante, postere, comunicate de presă etc.) cu privire la interdicția arderii miriștilor și vegetației uscate pe terenurile arabile și de pe pajiștile permanente, și le transmit către structurile județene din subordine, în vederea diseminării către populație, în cadrul campaniilor de informare publică.

În cazul în care se constată că o anumită parcelă din cadrul exploataţiei a fost arsă, iar arderea se datorează unor cauze necunoscute, pentru a nu fi sancționati, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la Centrul judeţean/local al APIA la care au depus cererea, copia Procesului verbal de intervenție întocmit de către Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau copia după sesizarea (plângerea) depusă la secția de Poliție pe raza căreia s-a produs arderea, iar după finalizarea cercetărilor trebuie să prezinte și copia documentului de soluționare a sesizării făcute. Neprezentarea acestor documente determină aplicarea de penalități ca urmare a nerespectării standardelor GAEC 3 și GAEC 10. Documentele trebuie să fie întocmite înaintea efectuării controlului şi să fie valabile la data efectuării controlului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!