Afişez elemetele după tag: subventie

Accesul fermierilor la apă pentru irigații și simplificarea legislației care reglementează utilizarea resurselor de apă în agricultură reprezintă o prioritate de siguranță națională, susținută de Clubul Fermierilor Români. Ferma de la Giulvăz – județul Timiș, a președintelui în exercițiu al Clubului, Alexander Degianski, a fost vizitată recent de viceprim-ministrul Tánczos Barna.

Vizita ministrului interimar al Agriculturii a avut loc într-un context în care seceta a redevenit factorul principal de pierdere economică în fermele din țara noastră, iar cadrul legislativ privind accesul la apă rămâne un obstacol semnalat constant de fermieri.

„Am discutat despre problema numărul unu a agriculturii României, accesul mai facil la apă pentru irigații prin înlesnirea legislației. Apa este o resursă vitală și gestionarea ei ține de siguranța națională. De aceea trebuie gândit un mod real, fezabil de gestionare a apei, nu povești ce dau bine în campanii electorale”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Modelele europene au constituit un reper al discuției. „Avem exemple în țări precum Spania și Italia, țări care stochează apa când ea se află în exces și o utilizează atunci când lipsește. Până nu înțelegem aceste lucruri și nu le punem în practică, nu vom putea ieși din deșertul acesta legislativ și climatic”, a adăugat președintele Clubului, care a ținut să sublinieze că politicienii ar fi mult mai atenți la nevoile reale ale fermierilor dacă aceștia ar înțelege că e datoria fiecăruia să contribuie la schimbare și nu ar considera că datoria e doar a unora, pe care adesea îi și blamează.

„La plecarea din fermă, domnul viceprim-ministru a semnat în cartea noastră de onoare, pe aleea verde, unde a primit și un plop care să îi poarte numele”, a precizat Alexander Degianski.

Dimensiunea economică a secetei

Cifrele confirmă urgența temei irigațiilor. Seceta din 2025 a afectat aproximativ 628.000 de hectare de culturi agricole, iar în 2026 Ministerul Agriculturii a raportat circa 24.000 de hectare calamitate în județele Arad, Bihor și Timiș, pentru care despăgubirile au fost stabilite la 100 de euro pe hectar dintr-un buget total de 155 de milioane de lei.

Pe un orizont mai lung, patru ani de secetă succesivă au însemnat pierderi cumulate de aproximativ 29 de milioane de tone de producție agricolă. Evaluarea Băncii Mondiale plasează pierderile medii anuale ale agriculturii românești provocate de hazarde la aproximativ două miliarde de euro, dintre care 60% sunt atribuite exclusiv secetei, iar România este statul membru cu cea mai mare creștere absolută proiectată a pierderilor la culturile vegetale din Uniunea Europeană.

Decalajul dintre infrastructura existentă și cea funcțională rămâne vulnerabilitatea structurală a sectorului. România dispune de circa 3,17 milioane de hectare amenajate pentru irigații, însă apa ajunge efectiv pe o suprafață estimată între 750.000 și 785.000 de hectare, potrivit datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).

În paralel, doar 27% până la 32% din suprafața agricolă utilizată este acoperită de polițe de asigurare, ceea ce lasă aproximativ 70% din teren fără protecție financiară în fața riscului climatic. Accesul la apă și transferul riscului prin instrumente financiare sunt, în consecință, două componente ale aceleiași probleme: capacitatea fermelor din țara noastră de a rămâne solvabile după un an agricol ratat.

Situația din România se încadrează într-un tablou european

Potrivit evaluării Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, seceta persistentă din vara anului 2026 a deteriorat considerabil perspectivele culturilor de vară din vestul și centrul Europei, cu efecte care merg de la reduceri moderate de randament până la compromiterea recoltelor în zonele cele mai afectate. Copa-Cogeca a raportat pierderi de porumb de 50% până la 70% în Slovenia, aproximativ 40% în Franța și între 20% și 25% în Italia, cu vârfuri de până la 70% în zonele neirigate. România figurează printre statele cu pagube regionale importante, alături de Spania, Ungaria, Germania, Croația, Cehia și Irlanda. Austria a raportat pagube agricole de aproximativ un miliard de euro, iar Guvernul francez a anunțat pe 4 septembrie un pachet de urgență de peste un miliard de euro pentru fermierii afectați de secetă, caniculă și incendii.

Instrumentele europene mobilizate confirmă direcția pe care Clubul Fermierilor Români o susține în dialogul cu autoritățile naționale și europene. Noua intervenție de criză introdusă prin Articolul 78a din Regulamentul privind Planurile Strategice PAC permite compensarea fermierilor activi care înregistrează pierderi de producție de cel puțin 30%, iar sprijinul este mai ridicat pentru fermierii acoperiți de asigurări. Comisia Europeană a confirmat totodată majorarea plăților în avans de la 50% la 70% începând cu 16 octombrie.

Pentru fermele din România, accesul la apă și acoperirea prin poliță de asigurare devin astfel criterii care determină direct nivelul sprijinului public primit după un an de secetă.

Poziția Clubului Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români susține că gestionarea apei și managementul riscului agricol trebuie tratate ca un sistem unitar, construit pe date. Organizația a prezentat la Bruxelles, în parteneriat cu Banca Mondială, o analiză privind managementul riscului agricol în România, care propune un sistem informatic agricol integrat, instrumente de transfer al riscului prin asigurarea obligatorie a culturilor după modelul TARSIM din Turcia și formarea a 1.000 de manageri digitali de fermă în cadrul programului SIA (Specialist în Informatică Agricolă).

„Agricultura este un sector strategic și trebuie tratată ca atare, cu instrumente de politică publică pe măsură. Accesul la apă, capacitatea de stocare și transferul riscului prin asigurări sunt decizii de securitate economică și au nevoie de un orizont mai lung decât un ciclu bugetar. Clubul Fermierilor Români propune un cadru construit pe date, în care fiecare hectar irigat și fiecare hectar asigurat sunt cunoscute și planificate”, punctează Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat notificată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru susținerea crescătorilor de bovine și bubaline afectați de creșterea costurilor cu combustibilii și îngrășămintele, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Aprobarea Comisiei Europene se referă la schema instituită prin Legea nr. 176/2026, al cărei buget total este de 277.184.320 de lei (52 milioane de euro).

Sprijinul acordat fermierilor este de 68 de euro pentru fiecare bovină sau bubalină eligibilă. Valoarea totală care poate fi acordată unei întreprinderi nu poate depăși echivalentul în lei al sumei de 50.000 de euro. Crescătorii pot depune deja cererile la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru a beneficia de subvenția de 68 de euro pe cap de animal.

Măsura a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat în contextul crizei din Orientul Mijlociu (METSAF), adoptat de Comisie la 29 aprilie 2026, respectând condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea UE.

„Aprobarea Comisiei Europene reprezintă o etapă esențială în implementarea acestei măsuri de sprijin, adoptată de Parlament și finanțată din bugetul de stat. Încă de la promulgarea legii, am solicitat imediat alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară, cerând avizul Ministerului Finanțelor și aprobarea Guvernului pentru hotărârile de guvern inițiate de Ministerul Agriculturii. Este important să putem face plățile cât mai repede, pentru a oferi un sprijin concret fermierilor care resimt direct presiunea creșterii costurilor de producție”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.

Reamintim că schema urmărește compensarea parțială a pierderilor generate de creșterea costurilor cu îngrășămintele și combustibilii și se aplică activității desfășurate de crescătorii de bovine în perioada 1 martie - 31 decembrie 2026.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Astăzi, doi din trei fermieri sunt în imposibilitatea de a-şi continua ciclul agricol, având o problemă în zona de finanţare. Fiind aşa de mulţi, adică peste 60%, asta înseamnă că este o problemă sistemică, structurală, a întregii agriculturi din România. Cum rezolvăm această problemă? O putem rezolva în două planuri. Un plan la nivel de fermă, microeconomic, şi un plan la nivel de politică generală, macroeconomic.

La nivel de fermă, chiar dacă capacitatea de autofinanţare a acesteia este foarte redusă, trebuie să ne concentrăm pe următoarele subiecte. Modelul de afaceri, de business, bazat pe maxim profit, pe maximă producţie, aşa cum îl cunoaştem noi, nu mai poate fi urmat în viitor. Constrângerile prezente din piaţă obligă fermierii să meargă pe un nou model de business, bazat pe minimizarea riscurilor. Cu alte cuvinte, nu ne mai dorim să obţinem o producţie maximă, ci ne dorim să controlăm riscurile la nivel de fermă. Nu controlăm riscurile, ajungem într-o situaţie de insolvenţă şi faliment. Obligatoriu trebuie să avem o altă atitudine şi o altă perspectivă a modelului de business în fermă.

Așadar, la nivel de fermă ce putem face? În primul rând trebuie să ne diversificăm veniturile. Rămânem de bază, 85-90% să spunem, cu venituri aşa cum suntem obişnuiţi şi avem competenţă să le creăm, dar uşor-uşor trebuie să creăm şi alte feluri de venituri: din investiţii în energie, dintr-o mică procesare, dacă sunt cultură mare, să încep să am şi puţină zootehnie.

Doi: trebuie să avem obligatoriu un buget de venituri şi cheltuieli la nivel de fermă, pe care să-l executăm, iar acest buget trebuie să fie construit în aşa fel încât să minimizăm riscurile. Spre exemplu, am risc de volatilitate a preţului. Pentru asta pot să am contracte future pentru 50% din producţie, şi atunci, dacă preţul se duce în jos, eu cumva am minimizat riscul. În loc să am un risc pe cădere de preţ de 30%, îl voi avea de 9-10%. De asemenea, trebuie să ne digitalizăm. Digitalizarea ne ajută să măsurăm toate consumurile din fermă, să ştiu exact care este consumul de motorină, care este consumul de pesticide, îngrăşăminte şi aşa mai departe. Necunoscând şi nemăsurând consumurile, am costuri mai mari.

O altă direcţie este să ne optimizăm structura capitalului. În funcţie de mărimea fermei, nu putem avea orice structură a capitalului. De pildă, dacă am 1.000 de hectare, optim mi-ar ajunge 1,2 – 1,3 CP pe hectar. Dacă am doi cai-putere pe hectar, am o problemă de costuri. Deci, trebuie să avem grijă să ne optimizăm structura capitalului. Apoi, să cumpărăm capital fix. Exemplul a fost cu cal-putere, să cumpărăm acest cal-putere la un preţ pe care ni-l permitem. În piaţă astăzi un cal-putere variază de la 550 de euro până la peste 1.100 de euro. Trebuie ca din această paletă de preţuri pe calul-putere, în funcţie de mărimea fermei, de competenţe, de structura terenurilor, de numărul parcelelor, să-mi aleg un cost. Una este să am 800 de euro pe cal-putere cost şi alta este să am 1.100. Fermierul astăzi este cumva supracapitalizat, are capital fizic mai mult decât îi trebuie, şi cumva de brand. A plătit şi o taxă de brand. Această taxă de brand nu mai poate fi plătită în continuare.

De asemenea, fermierul trebuie să fie foarte atent la capitalul de lucru, acel cashflow. Trebuie să ne bugetăm cashflow-ul pentru situaţiile pesimiste. În agri, variaţia cifrelor, spre exemplu a cifrei de afaceri de la un an la altul în medie, are o amplitudine între 20% şi 40%. Eu trebuie să mă bugetez pentru situaţiile în care, dacă în anul următor cade producţia cu 40% sau preţurile şi trebuie să mă bugetez pentru acea situaţie, nu trebuie să mă bugetez pentru situaţii optime. Asta este la nivel de fermă, unde am aşa: diversificarea veniturilor, digitalizare pentru a măsura corect tot ce se întâmplă în fermă, o structură optimă a capitalului, să-mi iau atâţia cai-putere câţi îmi trebuie şi la un preţ pe care mi-l permit, şi nu mai mult, să controlez un cashflow şi să-l proiectez pentru situaţiile critice, în ideea că voi întâlni un an critic, şi nu în ultimul rând foarte important este să mă asigur. Acolo unde pot să fac asigurări, să mă asigur. Pentru că asigurările mă pun la adăpost de anumite riscuri. La prima vedere, asigurarea poate părea că are un cost mare, dar în realitate mă protejează să nu pierd 60-70% din cifra de afaceri.

La nivel macro de agricultură, naţional, trebuie să mă uit pe zona de politici agricole şi de reglementări. Partea de reglementări ar trebui să fie cât mai redusă, astfel încât fermierul să aibă timp pentru a-şi controla businessul, nu să se gândească dacă a încălcat vreo reglementare nou apărută şi pe care n-o ştie, pentru că fiecare reglementare îi aduce un cost. Şi, la nivel de Ministerul Agriculturii, trebuie să înţelegem lucrul acesta, că reglementările aduc costuri în fermă. Aduc şi venituri, dar şi costuri.

Legat de politicile agricole, zona de susţinere a veniturilor, vorbim de subvenţii, ar trebui plătite cât mai simplu, fără multe condiţionalităţi. Şi nivelul de susţinere, şi tipurile de susţineri trebuie cumva corelate cu realităţile din piaţă. Astăzi s-au rupt lanţurile de valoare la nivel global, s-au rupt centrele de putere, totul este foarte volatil, şocurile sunt foarte mari şi la nivel de politică naţională trebuie să ne protejăm fermierii, pentru că ne protejăm securitatea alimentară. Nu ne putem juca cu securitatea alimentară.

La ora actuală, agricultura este în roşu total la bănci. Băncile spun că-şi doresc să finanţeze agricultura, dar nu o finanţează. Şi, atunci, trebuie să avem o soluţie la această reticenţă din partea sistemului bancar.

Articol de: prof. dr. GAVRIL ȘTEFAN, Facultatea de Agricultură USV Iași

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - iulie 2026

Abonamente, AICI!

În urma promulgării legilor privind instituirea schemelor de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovin și suin în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, marți, 25 august 2026, a avut loc o ședință de lucru cu conducerea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și specialiștii din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), la care a participat Tánczos Barna, viceprim-ministru și ministru interimar al Agriculturii.

MADR pregătește implementarea celor două scheme de ajutor de stat pentru crescătorii de bovine și suine și a stabilit pașii necesari astfel încât cererile de solicitare a sprijinului să poată fi depuse de către fermieri începând cu 1 septembrie 2026, la centrele județene/locale ale APIA.

APIA va finaliza și va publica, în cursul acestei săptămâni, Ghidul solicitantului, care va cuprinde toate informațiile relevante pentru beneficiari, inclusiv procedura de depunere a cererilor și documentele necesare. Totodată, personalul din centrele județene APIA va oferi sprijin solicitanților în procesul de depunere a cererilor.

În paralel, MADR pregătește, conform prevederilor legilor promulgate, hotărârile de Guvern pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, cu sumele aferente celor două scheme de ajutor de stat.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat pentru crescătorii din sectorul bovin este de 54,4 milioane euro, iar cuantumul ajutorului de stat este de 68 euro/cap de bovină sau bubalină.

Valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru crescătorii din sectorul suin este de 11.540.120 euro, iar cuantumul ajutorului de stat este de 11,9 euro/loc de cazare pentru porcul gras și de 13,7 euro/loc de cazare pentru animalele de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe.

„Ne bucurăm că aceste scheme de sprijin, inițiate de Ministerul Agriculturii, au fost promulgate și putem trece imediat la implementarea lor. Sunt două sectoare importante ale agriculturii românești, care se confruntă cu dificultăți generate inclusiv de creșterea costurilor în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Astăzi am stabilit măsurile administrative și tehnice necesare pentru ca primirea cererilor să poată începe la 1 septembrie și am cerut colegilor din MADR și APIA ca, în cel mai scurt timp, toate clafiricările necesare și etapele pregătitoare să fie finalizate, astfel încât fermierii să fie informați corect și complet, iar sprijinul să ajungă cât mai repede la beneficiari”, a declarat Tánczos Barna.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 14 august 2026, organizațiile profesionale ale crescătorilor de ovine și caprine sunt invitate la o întâlnire de lucru cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), organizată la Sibiu, unde va fi prezent ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, pentru a discuta problemele sectorului.

Potrivit invitației transmisă de MADR către asociațiile și federațiile reprezentative ale crescătorilor de ovine și caprine din România, tematica întâlnirii vizează:

• Măsuri pentru evitarea răspândirii pestei micilor rumegătoare și a variolei ovinelor și caprinelor;

• Modalități de sprijin pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor în contextul actual.

Reamintim că, în urmă cu două săptămâni, pe 30 iulie, mii de crescători de ovine și caprine au protestat în București. Totodată, reprezentanții fermierilor, adică organizațiile care sunt chemate acum la dialogul de la Sibiu, au purtat discuții la Palatul Victoria, inclusiv cu Tánczos Barna. S-au dezbătut toate problemele sectorului, toate solicitările tuturor organizațiilor, urmând ca planul cu măsuri elaborat de MADR, deja existent la acel moment și trimis către ANSVSA, să le fie prezentat și fermierilor. Dacă aceștia vor fi de acord, planul cu măsuri de sprijin va fi trimis la Comisia Europeană.

În ultimele zile, crescătorii de oi și capre amenință din nou cu proteste, având în vedere că rezultatele întâlnirilor din 30 iulie încă nu se văd. Oare, convocarea fermierilor din 14 august de la Sibiu este o manevră a MADR de liniștire a spiritelor, sau Tánczos Barna le va prezenta și va discuta cu crescătorii acel plan cu măsuri de care a pomenit în timpul protestelor? Rămâne de văzut.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă își exprimă susținerea față de acțiunea de protest a crescătorilor de ovine și caprine, desfășurată joi, 30 iulie, în București, și solicită autorităților prezentarea publică, în termenul anunțat, a planului de măsuri pentru deblocarea exporturilor de ovine, împreună cu un calendar clar de aplicare.

Crescătorii au solicitat:

• Deblocarea exportului de ovine și compensarea integrală a pierderilor economice;

• Vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului;

• Plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare;

• Protejarea fermelor de atacurile de urși și lupi cu despăgubiri acordate în maximum 30 de zile.

Blocajul survine după un an de maxim istoric pentru exporturile românești de ovine vii. Potrivit datelor oficiale citate de Mediafax, în intervalul 1 ianuarie - 26 octombrie 2025, România a exportat 56.562 de tone de ovine vii către state din afara Uniunii Europene, în valoare de 210.053.041 euro, depășind recordul anterior de 205,27 milioane de euro, stabilit în 2023, și nivelul de aproape 198 milioane de euro înregistrat în 2024. Prețul mediu la export a fost de 3,71 euro/kg, o valoare care reflectă transporturile la export și nu veniturile încasate de fermieri la poarta fermei. Aceste cifre indică dimensiunea economică reală a comerțului suspendat în prezent și miza pe care o are fiecare săptămână de blocaj pentru exploatațiile din sector.

În ziua protestului, o delegație a organizațiilor din sector a participat la discuții la sediul Guvernului, unde vicepremierul Tánczos Barna a comunicat că un plan de măsuri se află în lucru și a fost transmis Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor spre consultare, urmând să fie evaluat de un comitet de specialiști. Conținutul planului nu a fost prezentat organizațiilor profesionale, urmând ca acesta să le fie supus consultării într-o formă avansată, înainte de a fi propus Comisiei Europene.

„Ni s-a comunicat că se lucrează și că în următoarele câteva zile vom avea un plan de măsuri pe masă. Planul a fost trimis Autorității sanitar-veterinare pentru consultare și pentru stabilirea unui comitet de specialiști. Când va avea o formă aproape finală, ne va fi propus și nouă, iar dacă vom fi de acord, va fi propus Comisiei Europene. Nu am venit la București pentru a cere demisii. Considerăm că prioritățile sunt altele în acest moment, iar acestea înseamnă un plan de măsuri care să sprijine crescătorii”, a declarat Maniu Vonica, președintele Asociației Uniunea Oierilor din România și fost președinte al Clubului Fermierilor Români, la finalul discuțiilor de la Guvern.

Clubul Fermierilor Români consideră că vânzarea mieilor la export reprezintă principala sursă de venit a exploatațiilor de ovine, iar suspendarea comerțului produce pierderi care se acumulează zilnic prin costuri suplimentare de furajare și întreținere, deprecierea animalelor care depășesc greutatea cerută de cumpărători, blocarea contractelor și pierderea partenerilor comerciali. Mecanismul de compensare trebuie să acopere pierderea economică reală a fiecărei exploatații, inclusiv pentru fermele care nu au înregistrat animale bolnave, dar care suportă efectele restricțiilor aplicate întregului sector.

„Exporturile de ovine vii au depășit 210 milioane de euro anul trecut, ceea ce transformă blocajul actual dintr-o problemă sectorială într-o pierdere economică națională. Sectorul are nevoie de un plan cu termene asumate public și de un mecanism de compensare care să acopere pierderea reală a fiecărei exploatații, inclusiv a celor care nu au avut animale bolnave. Organizațiile profesionale trebuie consultate în timpul construirii acestor măsuri, pentru ca soluțiile să funcționeze în teren. Solicităm, de asemenea, parlamentarilor să adopte în regim de urgență proiectele legislative aflate deja pe masa lor, fără de care nici despăgubirile pentru secetă nu pot fi plătite”, a subliniat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a comunicat organizațiilor din sector că poartă discuții cu Comisia Europeană și cu Guvernul pentru identificarea sumelor necesare despăgubirii pierderilor de venit și a cheltuielilor suplimentare suportate de crescători, pe baza unei formule de calcul raportate la media prețului din ultimii trei ani. Nicio sumă nu a fost avansată până în acest moment. Clubul solicită ca formula de calcul și sursa de finanțare să fie comunicate public, împreună cu termenele de plată.

„Vorbim despre zeci de mii de familii care trăiesc din creșterea animalelor, care au contribuit constant la dezvoltarea rurală, la păstrarea vie a satului românesc și la creșterea economiei României prin exportul de ovine. În același timp, aceste familii susțin securitatea alimentară a țării prin produsele tradiționale pe care le aduc pe mesele românilor. Acești oameni nu cer să devină asistați sociali. Ei cer să fie lăsați să muncească, să își valorifice animalele și să își continue activitatea”, a punctat Maniu Vonica.

Clubul Fermierilor Români reiterează, totodată, solicitarea adresată conducerii celor două Camere ale Parlamentului privind introducerea de urgență pe ordinea de zi și adoptarea, în sesiunea extraordinară, a proiectelor legislative care prevăd măsuri de sprijin pentru sectoarele agricole aflate în dificultate, cu prioritate pentru zootehnie. Clubul solicită Guvernului și accelerarea plății despăgubirilor pentru pierderile provocate de secetă. Comisia Europeană a alocat României aproape 15 milioane de euro pentru compensarea fermierilor, fonduri care rămân blocate în absența cadrului legislativ necesar efectuării plăților.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În sesiunea extraordinară, pe 31 iulie 2026, Parlamentul României a adoptat proiectele legislative care reglementează schemele de ajutoare de stat destinate crescătorilor de porci și de bovine. În acest an, circa 65,9 milioane de euro vor ajunge la crescătorii de animale din cele două sectoare zootehnice, suin și bovin.

În sectorul suin, în 2026, fermele de reproducție și îngrășare primesc ajutoare de stat. Astfel, se acordă un sprijin de 11,9 euro/loc de cazare pentru porcii la îngrășat și 13,7 euro/loc de cazare pentru scroafe și scrofițe de reproducție, în limita plafonului european de 50.000 euro/beneficiar. Valoare totală maximă a subvenției este de 11.540.120 euro, echivalentul în lei al sumei de 58.800.373,436 lei.

Totodată, a fost modificată legislația privind combaterea pestei porcine africane, prin măsuri care întăresc biosecuritatea, reduc riscul răspândirii virusului și protejează fermele comerciale prin controale mai eficiente, monitorizarea zonelor din jurul fermelor și reguli mai clare privind circulația animalelor. Noile prevederi înăspresc sancțiunile pentru transportul și comerțul ilegal cu animale vii, permit confiscarea mijloacelor de transport utilizate în astfel de activități și introduc măsuri suplimentare pentru limitarea răspândirii bolii în populația de mistreți.

Impactul pestei porcine africane asupra sectorului a fost unul major. În perioada 2017 - 2026, în România au fost înregistrate 7.546 de focare de PPA la porcul domestic, iar 1.876.359 de porci au murit sau au fost eliminați și neutralizați în cadrul măsurilor de eradicare a bolii. „Salutăm adoptarea acestor modificări legislative și sperăm ca ele să producă efectele așteptate. La nouă ani de la apariția pestei porcine africane în România, sectorul de creștere a porcinelor avea nevoie de un cadru legislativ care să consolideze măsurile de biosecuritate și să contribuie la limitarea răspândirii bolii”, a declarat dr. Adrian Balaban, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

În 2026, crescătorii de bovine și bubaline primesc un ajutor de stat de 68 euro/cap bovină/bubalină eligibilă, în limita plafonului european de 50.000 euro/beneficiar. Valoarea totală maximă a sprijinului este de 54,4 milioane de euro, echivalentul în lei al sumei de 277.184.320 lei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministrul intermiar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, s-a întâlnit cu reprezentanții crescătorilor de suine. S-au discutat problemele din sector, inclusiv combaterea pestei porcine africane.

„Imediat după decizia Comisiei Europene, care permite statelor membre să compenseze o parte din costurile suplimentare generate de creșterea prețurilor la carburanți și îngrășăminte, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, am propus o măsură de sprijin pentru sectorul suin. Neavând posibilitatea de a fi adoptată de un guvern interimar, inițiativa a fost depusă în Parlament”, spune Tánczos Barna.

Votată de Senat și aflată în așteptarea votului Camerei Deputaților, legea prevede un sprijin de aproximativ 12 euro/loc de cazare pentru porcii la îngrășat și de aproximativ 14 euro/loc de cazare pentru animalele de reproducție.

Totodată, a fost inițiat un proiect de lege privind combaterea pestei porcine africane, care înăsprește sancțiunile pentru transportul și comerțul ilegal cu animale vii, și introduce măsuri mai eficiente pentru limitarea răspândirii bolii în populația de mistreți.

„Parlamentul trebuie să vină în sprijinul fermierilor și să adopte, cât mai repede, într-o sesiune extraordinară, aceste proiecte de lege, precum și programele pregătite pentru celelalte sectoare zootehnice și pentru sectorul vegetal”, transmite Tánczos Barna.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Protestul național al crescătorilor de ovine și caprine a fost avizat oficial. Joi - 30 iulie 2026, mii de fermieri vor protesta în București pentru salvarea sectorului ovin din țara noastră.

Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Vaslui și Asociația Regională a Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Voiniceni, în calitate de organizatori, anunță că „Primăria Municipiului București a avizat oficial desfășurarea Protestului Național al Crescătorilor de Ovine, prin Protocolul nr. 125211/28.07.2026, în conformitate cu prevederile Legii nr. 60/1991”. Protestul va avea loc joi, 30 iulie 2026, între orele 10:00 și 19:00, și va reuni crescători de ovine și caprine din toate regiunile țării.

„Conform protocolului aprobat, între orele 10:00 - 13:00, aproximativ 1.500 de fermieri vor protesta în fața sediului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA); între orele 13:00 - 14:00, participanții se vor deplasa organizat pe traseul Piața Presei Libere - Șoseaua București-Ploiești - Bulevardul Regele Mihai I - Arcul de Triumf - Șoseaua Pavel D. Kiseleff - Piața Victoriei; între orele 10:00 - 17:00, aproximativ 5.000 de participanți vor protesta în Piața Victoriei, în fața sediului Guvernului României; la ora 17:00 va începe defluirea participanților”, precizează organizatorii.

O delegație a fermierilor va depune autorităților un memoriu oficial, care cuprinde revendicările și solicitările crescătorilor. „Sectorul ovin românesc traversează cea mai gravă criză din ultimele decenii. Mii de exploatații sunt afectate de restricțiile impuse în urma gestionării crizei generate de Pesta Micilor Rumegătoare, iar consecințele economice sunt devastatoare. Exporturile au fost blocate, fermele sunt în pragul falimentului, iar numeroși crescători riscă să renunțe definitiv la această activitate. În tot acest timp, fermierii au transmis numeroase adrese, propuneri și avertismente către autoritățile competente, fără ca problemele esențiale să fie soluționate”, susțin organizatorii protestului.

Crescătorii de ovine și caprine solicită:

• Deblocarea urgentă a exportului de ovine vii;

• Tragerea la răspundere a persoanelor responsabile pentru gestionarea defectuoasă a crizei;

• Acordarea de despăgubiri corecte fermierilor afectați;

• Măsuri reale pentru relansarea sectorului ovin;

• Menținerea programelor de supraveghere sanitar-veterinară fundamentate științific;

• Suportarea din fonduri publice a costurilor vaccinării obligatorii împotriva antraxului;

• Un dialog real și permanent între autorități și organizațiile reprezentative ale crescătorilor.

Apel către fermieri

„Adresăm un apel tuturor organizațiilor profesionale, crescătorilor de ovine și caprine și tuturor celor care cred în viitorul agriculturii românești să fie alături de noi. Acest protest este unul legal, autorizat și pașnic. Respectarea protocolului aprobat și a indicațiilor forțelor de ordine reprezintă o responsabilitate comună.

Pe 30 iulie nu protestăm doar pentru oieri. Protestăm pentru dreptul fermierilor români de a munci, de a produce și de a avea un viitor în propria țară. Când dispare oieritul, România pierde nu doar un sector economic, ci o parte din identitatea și tradiția sa”, transmit Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Vaslui și Asociația Regională a Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Voiniceni.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În județul Covasna, la Târgu Secuiesc, se află una dintre cele mai mari zone de producție a cartofilor din țară. Acolo își desfășoară activitatea dr. ing. László Becsek, care, alături de o echipă de peste 70 de angajați, produce anual aproximativ 10.000 de tone de cartofi. Pe cele peste 1.000 de hectare de teren agricol, cultivă cartof pentru consum, cartof de sămânță, ceapă, rapiță, grâu și porumb.

László Becsek este un fermier cu o afacere de succes, un model care îi poate inspira și pe alți fermieri. Absolvent al Facultății de Agricultură din Cluj-Napoca și doctor în agronomie, László Becsek a înființat în anul 1995 firma Biofarm, astăzi desfășurând activitatea agricolă pe o suprafață de 1.000 de hectare de teren arabil. Din totalul terenului lucrat, 40-50% este irigat, sursa de apă fiind o apă curgătoare de suprafață.

Cartoful, a doua pâine a țării

Supranumit „a doua pâine a țării”, cartoful, de-a lungul anilor, a devenit unul dintre cele mai importante alimente de bază ale românilor, imediat după pâine. „Cartoful este a doua pâine a ţării, şi asta o spunem de foarte mult timp, şi într-adevăr, dintr-un kilogram de cartof poţi să asiguri o masă la o familie de patru persoane. Povestea începe din anii 1980, când România cultiva 400.000 de hectare de cartof, iar în zilele noastre am ajuns să cultivăm 33.000 de hectare”, arată László Becsek. În cele 33.000 de hectare intră cartoful pentru industrializare, în special chipsul, cam 3.500 - 3.600 de hectare, cartoful pentru sămânță - 600 ha, pe 7.000 de hectare este cartof extratimpuriu, care se vinde în luna iunie şi ceva iulie, astfel că mai rămân 20.000 de hectare cu cartof de consum pentru perioada septembrie şi până la noua recoltă.

Scăderea suprafețelor de cartofi s-a întâmplat mai ales din cauza schimbării comportamentului cumpărătorului. În zilele noastre nimeni nu mai este dispus să cumpere zeci de kilograme de cartofi, depozitarea este principalul factor decizional. Un kilogram sau două vor fi mai ușor de păstrat decât un sac, iar prima variantă poate fi folosită și pentru consumul imediat. Din păcate, pentru producători, acest lucru nu este unul îmbucurător.

„Depozitele sunt o mare investiţie, cu foarte mulţi bani, şi este o adevărată ştiinţă să depozitezi un produs viu, cartoful este un produs viu care, dacă nu are condiţii de umiditate, de temperatură, se degradează foarte rapid. Peste acest lucru a venit şi schimbarea climatică. De când cultiv eu cartof, de 30 de ani, nu am avut un an atât de greu din punct de vedere climatic ca anul 2025, când am avut o secetă extrem de lungă şi cruntă tocmai în perioada de creştere intensă a tuberculilor, astfel au rezultat producţii foarte mici şi de o calitate nu foarte bună”, ne spune László Becsek.

Seceta, principalul dăunător al cartofului

Cartoful are în componență 85-90% apă, ceea ce înseamnă că seceta este un dușman al culturii. Încă din faza de creștere al tuberculilor, cartoful are nevoie de foarte multă apă, altfel cultura este compromisă. „Dar oricât de mult ai da apă culturii, dacă temperatura este peste 30°C, ea nu mai creşte, fiziologic nu mai funcţionează, şi atunci se limitează producţia. Cine nu are irigare a rămas la 7, 10, 11 tone”.

Drumul până  la raft este unul lung, iar dintr-o producție de câteva zeci de tone, se mai pierde din cantitate, iar asta din cauză că nu toți cartofii sunt eligibili pentru a fi vânduți. „Dacă o producţie bună e de 40 de tone brut, din 40 de tone, dacă tu valorifici 70%, atunci este OK, pentru că mai sunt şi cartofi mărunţi, şi tăiaţi, şi loviţi, deci se pierde pe parcurs până când ajunge pe raft, minimum 30%. Pe parcursul recoltării se pierde foarte mult şi sunt probleme de calitate care trebuie eliminate înainte de livrare la magazine, şi atunci, dacă din 40 de tone ai valorificat 28 de tone, atunci eşti în profit. Anul trecut au fost producţiile de la 7 tone, foarte mult 11, 12, 14 tone, în funcţie de areal, în funcţie de soiuri”, explică László Becsek.

Ancora de salvare a fermierilor

Planul național de redresare și susținere a culturii cartofului în România a fost conceput ca un răspuns la declinul suprafețelor cultivate și al producției interne, fiind susținut de Federația Națională „Cartoful” din România în cadrul Planului Național Strategic (PNS).

Acest plan al cultivatorilor viza sprijinirea culturii cartofului, care să ofere stimulente pentru fermieri și să susțină atât producția de cartofi de consum și pentru industrializare, cât și producerea de cartofi de sămânță. Un punct esențial al acestui plan era dezvoltarea capacităților de depozitare, deoarece România nu dispune de suficiente spații moderne în care cartofii să poată fi păstrați în condiții optime pe termen lung. Din această cauză, o parte din producție se pierde, iar în extrasezon se ajunge la importuri.

Conform calculelor realizate în urmă cu patru ani, ar fi fost necesară o investiție de aproximativ 600 de milioane de euro la nivel național pentru a asigura depozitarea cantității de cartofi necesare consumului intern, din toamnă până la apariția noii recolte, în lunile mai - iunie. Din această sumă, fermierii ar fi trebuit să contribuie cu circa 20%, iar restul finanțării ar fi urmat să provină din fonduri publice sau europene, după modelul aplicat deja în vestul Europei. Spre exemplu, construcția depozitelor ar fi fost susținută prin programe europene sau naționale, iar lucrările de izolare și sistemele de climatizare ar fi putut fi finanțate din fonduri de mediu. „Din păcate planul stă prin diverse sertare ale autorităților, iar acum este o măsură, DR.16, prin care se pot construi depozite de cartofi cu un buget destul de mic, în schimb problema generală nu este rezolvată. Noi am propus acolo depozite de 500, 1.000 şi 1.500 de tone, pentru că, cu cât este mai mare depozitul, cu atât este mai eficient din punct de vedere economic. Dacă e un producător de 30-40 de hectare, ia un depozit de 500 de tone. Dacă e un producător mai mare… În cazul cartofului, depozitele centrale nu funcționează. Cartoful are mult prea multe boli şi marfa nu poate fi pusă în comun. Gândiți-vă, ca să recepționezi într-un depozit comun, marfa vine de la producătorul X, trece prin linia de recepție și e bolnavă. Vine marfa de la producătorul următor și tot pe aceeași linie de recepție se îmbolnăvește tot ce trece după aceea”, povestește László Becsek.

Conservarea cartofului are loc doar când leguma nu este spălată, iar depozitarea este un proces complex, care necesită condiții foarte stricte de temperatură, umiditate și control al aerului, diferite în funcție de soi. Din acest motiv, cartoful nu poate fi depozitat la grămadă, în spații comune, deoarece amestecarea producției de la mai mulți fermieri duce frecvent la pierderi și degradare. Soluția eficientă este depozitarea individuală, unde fiecare fermier își gestionează separat marfa, în funcție de calitate și destinație.

Factori-cheie pentru succes, depozitele și irigațiile

László Becsek a lansat un îndemn tuturor micilor producători care nu și-au realizat încă analizele de sol sau nu au parcurs toate etapele necesare pentru ca produsele lor să poată ajunge în supermarketuri, să facă aceste demersuri cât mai curând. Certificarea produselor reprezintă un element esențial, mai ales în cazul alimentelor destinate consumului populației, oferind garanții privind calitatea și siguranța acestora.

„Noi, din sută la sută producţie ambalată şi valorificată către reţelele de supermarketuri 50% este producţie proprie şi 50% noi achiziţionăm de la fermierii din zona noastră. Însă, când nu mai găsim marfă de calitate nici aici în zonă și nici în ţară, atunci suntem nevoiţi să aducem din import, pentru că avem un contract cu supermarketurile pe 12 luni şi este logic, ei trebuie să aibă marfă pe raft pe tot parcursul anului. Aici iar, elementul-cheie este depozitul. Dacă nu ai depozit nu ai cum să livrezi marfă românească pe tot parcursul anului. Noi, totuşi, avem marfă românească şi în iunie-iulie, dar nu pentru toată cererea. Dar fără depozit nu poţi să ai. Fără irigaţii nu poţi să ai nici cantitate, nici calitate, care se pretează pentru supermarketuri unde, până la urmă, alege consumatorul. Dar supermarketurile au grijă să pună pe raft o marfă premium, certificată şi controlată. Nu există să găseşti la supermarket o marfă necontrolată, necertificată”, spune László Becsek, fermier care face parte din Comitetul Director al Clubului Fermierilor Români, iar unul dintre proiectele susținute de Club și considerat o soluție importantă pentru menținerea sustenabilității culturii cartofului vizează dezvoltarea sistemelor de irigații prin intermediul lacurilor de acumulare.

În acest context, accentul cade mai puțin pe finanțare și mai mult pe organizare și planificare eficientă. Se propune identificarea unor areale mai restrânse unde să poată fi amenajate lacuri de acumulare, capabile să rețină apa provenită din precipitații, care altfel s-ar pierde în Dunăre sau în Marea Neagră. Prin stocarea acestei resurse de apă, culturile de cartofi ar putea beneficia de necesarul de irigații între perioadele ploioase, asigurând astfel producții stabile, eficiente din punct de vedere economic și de o calitate superioară, ce pot fi ulterior valorificate în condiții avantajoase.

Articol de: ALEXANDRA GOGU