toamna - REVISTA FERMIERULUI

Primăvara 2023, umedă și răcoroasă, este deosebit de favorabilă dezvoltării unor patogeni în culturile de cereale păioase.

La orz, Pyrenophora teres este prezentă cu cele trei tipuri de simptome (pete reticulate, adică în formă de rețea, pete brune produse de forma maculicola a patogenului și pete sub formă de dungi sau striuri).

Pe lângă Pyrenophora teres, în unele culturi de orz din Timiș este prezent mucegaiul de zăpadă care a făcut ravagii, fiind necesară întoarcerea culturilor. Mai multe sole cultivate cu orz din județul Timiș pe care le-am verificat sunt compromise în acest moment din cauza acestei boli. Patogenii implicați în mucegaiul de zăpadă din aceste culturi sunt Typhula sp. (încă nu am identificat specia) care produce mucegaiul pestriț de zăpadă sau mucegaiul gri și Microdochium nivale care produce mucegaiul roz de zăpadă. Ambii fungi sunt prezenți în solele investigate. În unele predomină Microdochium nivale, iar în altele Typhula sp. Plantele din vetre sunt uscate în întregime. Deși cei doi fungi sunt condiționați de prezența zăpezii (mai mult Typhula decât Microdochium) ei pot infecta și în primăverile reci și ploioase.

Orz cu vetre de mucegai de zăpadă produs de fungii Microdochium nivale și Typhula sp. Se observă că atacul este generalizat. Foto: CS Ing. Klaudia Kincel

Orz cu vetre de mucegai de zăpadă produs de fungii Microdochium nivale și Typhula spjpg

Microdochium nivale și Microdochium majus sunt doi fungi care sunt frecvent raportați alături de Fusarium graminearum ca patogeni ai cerealelor care infectează plantele de cereale în diferite faze de vegetație. Cele mai grave forme de atac sunt cele de la răsărire, sfârșitul înfrățitului, la desprimăvărare și la înspicare în timpul înfloritului. Fermierii care au sole infectate cu Microdochium nivale trebuie să știe că acest fung supraviețuiește saprofit pe resturile culturii infectate.

Plantele din vatră sunt moarte. Din cauza mucegaiului, frunzele s-au lipit una de cealaltă. Plantele din jurul vetrei mai vegetează

Plantele din vatră sunt moarte. Din cauza mucegaiului frunzele s au lipit una de cealaltă. Plantele din jurul vetrei mai vegetează

Ce e de făcut pentru a reduce sursa de inocul din sol? Ei bine, arătura ajută în astfel de situații. Aplicarea azotului în cantități excesive (se practică) nu face decât să crească riscul de îmbolnăvire al cerealelor. În consecință, se recomandă aplicarea echilibrată a azotului. Rotația este foarte importantă. Nu mai reveniți pe sola infectată tot cu o cereală. Ar fi bine să cultivați o leguminoasă pentru a reduce sursa de inocul. La semănat folosiți sămânță sănătoasă, deoarece Fusarium nivale supraviețuiește și în sămânță nu doar în sol și pe resturile vegetale infectate. La solele de orz bolnave suspectez că sămânța a fost infectată (fermierul a produs sămânța). Toate solele unde a fost semănat soiul respectiv sunt infectate, iar vetrele cu plante moarte au cuprins întreaga suprafață. Recomand prudență atunci când achiziționați sămânța. Sămânța trebuie să provină din loturi certificate.

Pe frunzele uscate se observă scleroții fungului Typhula sp. Vor rămâne la sol ca sursă de inocul viitoare

Pe frunzele uscate se observă scleroții fungului Typhula sp. Vor rămâne la sol ca sursă de inocul viitoare

Din păcate, odată instalată, boala nu mai poate fi combătută cu tratamente chimice. Foarte important este tratamentul seminței care poate asigura o bună protecție.

intro

La grâu, Septoria tritici urcă în etajele superioare de frunze. Dacă vremea umedă se menține, cu siguranță septorioza frunzelor va crea probleme, mai ales la soiurile sensibile. Septoria tritici este un patogen condiționat de prezența apei. Cu privire la temperatură, fungul se poate dezvolta într-un interval larg, de la 5 la 350C.

Alături de Septoria tritici, fungul Blumeria graminis a infectat cerealele și urcă și el către frunzele din etajele superioare ale plantelor. În Banat, de obicei, făinarea nu pune probleme, deoarece atunci când temperaturile cresc fungul se oprește din evoluție. Probleme deosebite poate pune făinarea în primăverile umede și răcoroase. Cel mai grav ar fi ca infecția să ajungă la spic, atunci putem vorbi și despre pagube. Să sperăm că nu va fi așa. Făinarea este prezentă la acest moment în toate culturile de cereale păioase (grâu, orz, ovăz, triticale).

Grâu cu infecție virala (BYDV). Se observă vârful frunzelor îngălbenit, înroșit, simptome tipice de piticire

Grâu cu infecție virala BYDV. Se observă vârful frunzelor îngălbenit înroșit simptome tipice de piticire

Pe lângă patogenii amintiți, în unele culturi de grâu și de orz sunt vetre cu plante stagnate în creștere. Frunzele acestor plante prezintă simptome de îngălbenire, dar și de înroșire. Uneori vârful frunzelor poate avea culoare violacee. Aceste decolorări pornesc de la vârful frunzelor și înaintează către baza lor. Suspectez prezența virusului îngălbenirii și piticirii grâului și orzului (BYDV - Barley yellow dwarf virus). Din păcate nu am un kit pentru identificarea virusurilor, așa că nu pot fi sigură că este vorba de acest virus sau de altul, deoarece cerealele pot fi infectate și de alte virusuri, iar simptomele de multe ori sunt similare. Sola de grâu verificată de mine a fost semănată în luna septembrie. Lângă ea, o altă solă a fost semănată mai târziu (sfârșitul lui octombrie) și nu prezintă simptome de viroză. Sola semănată mai devreme a fost predispusă la atacul afidelor, care sunt vectori pentru virusuri, în special afidele Rhopalosiphum padii.

Pyrenophora teres, pată în formă de rețea

Pyrenophora teres pată în formă de rețea

Rhopalosiphum padii este prezent în multe culturi de cereale alături de alte specii de afide. Dintre speciile de afide, R. padii este considerat cel mai periculos vector pentru virusuri. Culturile semănate mai devreme sunt predispuse la infecții virale mai ales în toamnele blânde când afidele pot fi prezente din abundență. Culturile semănate mai târziu scapă de infecții deoarece afidele nu mai sunt prezente.

Rhopalosiphum padi, femelă plină de afide

Rhopalosiphum padi femelă plină de afide

 

La ce patogeni ne putem aștepta în următoarea perioadă în culturile de cereale

 

Dacă vremea umedă și răcoroasă continuă, ne putem aștepta la infecții produse de următorii patogeni: Fusarium sp. care poate infecta baza tulpinii și coroana radiculară ducând în final la putrezirea țesuturilor, Gaumannomyces graminis (îngenuncherea cerealelor păioase), Rhizoctonia cerealis (rizoctonioză), Pseudocercosporella herpotrichoides (pătarea în ochi a bazei tulpinii), Puccinia striiformis (rugina galbenă), Rhynchosporium secalis (rincosporioza orzului). Patogenii enumerați sunt favorizați de condițiile climatice actuale. Recomand verificarea culturilor pentru depistarea la timp a acestor patogeni și intervenția imediată cu tratamente pentru stoparea infecțiilor.

Pătarea reticulată a frunzelor, forma maculicola

Pătarea reticulată a frunzelor forma maculicola

 

Există risc de fuzarioză la spice în această primăvară?

 

Mi-e teamă că da. În zonele unde vremea umedă va persista este posibil ca Fusarium graminearum să infecteze spicele în perioada de înflorit. De aceea, pentru tratamentul de dinainte de înflorit alegeți cu atenție fungicidele. Este bine să vă orientați către acele fungicide care asigură un bun control al acestui patogen (pentru detalii consultați articolul despre Fusarium graminearum de pe site-ul www.scdalovrin.com, la secțiunea „Articole de informare”). La momentul potrivit, la apariția spicelor, voi reveni cu recomandări de combatere.

Făinare. Se obsercă că se formează periteciile, semn că un ciclu al bolii s-a finalizat

Făinare. Se obsercă că se formează periteciile semn că un ciclu al bolii s a finalizat

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Parcurgem o perioadă dificilă, în care temperaturile au scăzut destul de mult, iar plantele cultivate au de suferit. Rapița se află în stadiul de muguri florali - începutul înfloritului și este mai expusă la daune în acest moment.

În Banat, temperatura din noaptea de 4 spre 5 aprilie 2023 a fost de 00C și se anunță temperaturi mai scăzute în noaptea ce va urma (5 - 6 aprilie 2023). Să sperăm că nu vor scădea sub minus 20C. Nu ar fi bine pentru rapiță și nici pentru cereale. După ce trece acest val de frig voi face verificări în culturile de rapiță și voi reveni cu fotografii din teren. Evaluarea unor eventuale daune trebuie făcută la câteva zile după ce temperaturile cresc.

Fisuri produse de frig. Fotografie din 2021

Fisuri produse de frig Foto din 2021

 

Cum se comportă rapița la frig și îngheț?

 

Despre rapița de toamnă, cercetările arată că poate tolera temperaturi scăzute în timpul perioadei de vegetație. Cu toate acestea, temperaturile scăzute pot afecta negativ creșterea plantelor (Liu et al., 2018). Ce înțelegem prin temperaturi scăzute? Temperaturile cuprinse între 0 și 150C pot determina la plantele de rapiță rigidizarea membranei, destabilizarea compușilor proteici, deteriorarea fotosintezei (Guy C., 1999; Ding et al., 2019). Temperaturile sub 00C duc la formarea cristalelor de gheață intracelulare și extracelulare. Din această cauză pot apărea leziuni mecanice și uneori chiar moartea plantelor (Sanghera et al., 2011; Shi et al., 2018).

Studiile efectuate arată că, la temperaturi sub 100C numărul florilor a fost mai redus, la 50C înflorirea se poate opri, iar la temperaturi sub 30C creșterea are de suferit (Lardon et Triboi - Blondel, 1995). Aceiași autori susțin că florile deschise de pe tulpina principală sunt mai sensibile la frig comparativ cu mugurii florali și silicvele.

Experimentele efectuate în medii controlate arată că, temperatura aerului de minus 40C în timpul antezei reduce numărul de silicve/plantă și semințe/silicvă (Lardon, 1994; Dalmago et al., 2010). Temperaturile de minus 60C în această perioadă pot fi extrem de periculoase pentru rapiță. În general, temperaturile de sub minus 30C care persistă o perioadă mai lungă de timp pot produce daune severe la rapița aflată în faza de reproducere (Lardon et Triboi - Blondel, 1995).

Frunze albite și uscate. Fotografie din iarna 2023

Frunze albite și uscate Foto din iarna 2023

Intervalul minus 3 până la minus 60C este considerat deosebit de periculos pentru rapița aflată în perioada de reproducere sau la începutul ei. După Ouellet et Charron (2013), hibrizii de rapiță se comportă diferit la frigul extrem (- 60C). Dalmago et al. (2010) au observat că această temperatură nu a produs moartea plantelor la unii hibrizi, pe când la alții da. Se pare că genele responsabile pentru creșterea rezistenței la frig răspund la stresul hidric, acidul abscizic și salinitatea solului. Nu se cunoaște cum acești stimuli acționează pentru a induce expresia acestor gene (Ouellet et Charron, 2013; Kovaleski et al., 2020).

 

Daune care pot apărea din cauza frigului

 

Daunele produse de frig depind foarte mult de stadiul în care se află plantele.

Specialiștii în rapiță susțin că înghețul din perioada de înflorit cu siguranță va întârzia maturitatea plantelor. Totuși, producția va suferi daune minore de cele mai multe ori. Foarte periculos este însă înghețul de după înflorit care poate duce la pagube serioase în producție.

Ce se poate întâmpla atunci când frigul intervine în timpul înfloritului? De obicei are loc avortarea florilor deschise. Cercetătorii au observat că cele nedeschise nu sunt afectate. Bobocii florali se pot învineți din cauza frigului. Rapița neînflorită rămâne în acest stadiu până când temperaturile vor crește. La un frig sever însă mugurii în dezvoltare vor muri.

Dacă intervin temperaturi de minus 30C în timpul formării semințelor s-a observat că sunt afectate cele care au umiditate mai ridicată (între 50 - 60%). Cele cu umiditate mai scăzută (35%) de obicei nu sunt afectate. Silicvele se pot învineți și ele la fel ca mugurii florali. Pe suprafața silicvelor vor apărea niște vezicule. Semințele din interior se vor brunifica și se vor transforma într-o masă mucilaginoasă. Cel mai grav este înghețul din timpul umplerii semințelor. Semințele afectate vor fi zbârcite, MMB-ul scăzut, iar calitatea uleiului va fi și ea afectată. Frigul din această etapă poate produce daune serioase în producție.

Frunze învinețite din cauza variațiilor de temperatură. La creșterea temperaturilor își revin la culoarea inițială

Frunze învinețite din cauza variațiilor de temperatură. La creșterea temperaturilor își revin la culoarea inițială

Frunzele afectate de îngheț se albesc fie total, fie parțial. Aceste frunze se vor usca. În unele situații, variațiile de temperatură duc la migrarea antocianilor în frunze, iar acestea se vor învineți (a nu se confunda cu carența de fosfor). Când temperaturile cresc frunzele își revin la culoarea normală.

Uneori punctul principal de creștere moare, iar planta va forma tulpini multiple. La tulpinile atinse de frig pot apărea mai multe tipuri de simptome: îndoirea sau curbarea în unghi de 90 de grade, deformarea, învinețirea, crăparea sau fisurarea. Imediat ce temperaturile cresc plantele se vor redresa dar se vor observa zonele curbate, cât și crăpăturile. Plantele cu tulpini fisurate sau despicate sunt predispuse la atacul patogenilor în special. În cazurile grave tulpina crapă pe toată lungimea, despicându-se (Moran, 2020).

 

Trebuie să ne îngrijorăm?

 

Funcție de prognoza vremii ne putem îngrijora sau nu. Deocamdată eu cred că rapița nu suferă, cel puțin în județul Timiș.

Stresul cauzat de frig și îngheț la începutul înfloritului are ca și consecință creșterea ramificării și prelungirea perioadei de înflorit. Este posibil în astfel de situații să se formeze mai multe silicve, dar mai slab umplute. Totuși producția nu va suferi și este posibil să fie chiar mulțumitoare, deoarece se vor forma silicve pe racemele laterale inferioare (Lardon et Triboi - Blondel, 1995).

Așadar, cei care cunosc rapița și comportarea ei la frig știu că, temperaturile de minus 2 sau minus 30C (noaptea) din perioada de înflorit nu trebuie să producă îngrijorare. De ce? Pentru că plantele își revin când temperaturile cresc și înfloresc în continuare și produc chiar mai multe flori, iar pagubele în producție vor fi minime. Dacă temperaturile scad sub minus 20C noaptea (la 1,2 m deasupra solului), atunci pot apărea probleme serioase. Temperaturile de minus 6,50C sunt periculoase și pot omorî plantele, totuși s-a observat că unii hibrizi rezistă chiar și la aceste temperaturi.

Cele mai grave și păgubitoare sunt frigurile din perioada formării silicvelor și a semințelor, când înfloritul s-a terminat. Frigurile severe din această perioadă pot ucide semințele, iar planta nu va mai produce altele. Să sperăm că nu vom avea episoade de frig extrem la sfârșitul înfloritului.

Tulpină crăpată si deformată. Aceleași simptome pot apărea și de la atacul de Ceutorhynchus napi (foto din 2021)

Tulpină crăpată si deformată. Aceleași simptome pot apărea și de la atacul de Ceutorhynchus napi 2021

 

Bibliografie

Dalmago, G. A., Cunha, G. R. da; Santi, A., Pires, J. L. F., Müller, A. L., Bolis, L. M., 2010. Aclimatação ao frio e dano por geada em canola. Pesquisa Agropecuária Brasileira, v. 45, n. 9, p. 933 - 943.
Ding Y, Shi Y, Yang S., 2019. Advances and challenges in uncovering cold tolerance regulatory mechanisms in plants. The New Phytologist, 222 (4): 1690 - 1704.
Guy C., 1999. Molecular responses of plants to cold shock and cold acclimation. Journal of Molecular Microbiology and Biotechnology, 1 (2): 231 - 242.
Kovaleski, S., Heldwein, A. B., Dalmago, G. A., Gouvêa, J. A.. 2019. Frost damage to canola (Brassica napus L.) during reproductive phase in a controlled environment. Agrometeoros, Passo Fundo, v. 27, n. 2, p. 397 - 407.
Lardon, A., Triboi - Blondel, A. M., 1994. Freezing injury to ovules, pollen and seeds in winter rape. Journal of Experimental Botany, n. 45, p. 1177 - 1181.
Lardon, A., Triboi - Blondel, A. M., 1995. Cold and freeze stress at flowering: effects on seed yields in winter rapeseed. Field Crops Research, n. 44, p. 95 - 101.
Liu J., Shi Y., Yang S., 2018. Insights into the regulation of C-repeat binding factors in plant cold signaling. Journal of Integrative Plant Biology, 60 (9): 780 - 795.
Ouellet, F., Charron, J., 2013. In: Encyclopedia of Life Science. Cold acclimation and freezing tolerance in plants. Chichester, UK: John Wiley & Sons, Ltd.
Sanghera G. S., Wani S. H., Hussain W., Singh N. B., 2011. Engineering cold stress tolerance in crop plants. Current Genomics, 12 (1): 30 - 43.
Shi Y., Ding Y., Yang S., 2018. Molecular regulation of CBF signaling in cold acclimation. Trends in Plant Science, 23 (7): 623 - 637.

 

Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara

Foto: Otilia Cotuna

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare

„Zilele acestea, noi, organizațiile profesionale din agricultură, am fost ținta unor atacuri lansate inclusiv de Petre Daea. Declarațiile ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) sunt de notorietate și au fost preluate de majoritatea mass-mediei. De asemenea, ne-au afectat zvonurile lansate pe holurile Ministerului Agriculturii privind o așa numită renunțare din partea asociațiilor de fermieri vizavi de modificarea modului de calcul a despăgubirilor, în schimbul premizei mai mult sau mai puțin oficiale că se vor acorda despăguri și pentru culturile de primăvară. Alianța pentru Agricultură și Cooperare respinge public aceste afirmații. Rolul organizațiilor profesionale este tocmai acela de a depune toate eforturile pentru ca interesele membrilor să fie transmise autorităților și publicului larg. Fermierii membri sunt cei care ne-au mandatat în acest sens. Avem, așadar, și căderea morală şi pe cea profesională pentru a comunica public că nu vom renunța la solicitarea de corectare a modalității de calcul prin actul normativ”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Alianța cere angajaților Ministerului Agriculturii și ai Direcțiilor Agricole Județene să facă tot ceea ce trebuie pentru ca fermierii să primească despăgubiri corect calculate. „În cazul în care MADR nu își asumă corectarea formulei de calcul, ne vedem nevoiți să solicităm demisia ministrului Petre Daea. Domnului ministru îi place să se prezinte ca fiind deosebit de atașat de fermierii și producătorii agricoli români. De aceea credem că intenția nu a fost de a-i nedreptăți, ci de a asigura resursele necesare pentru ca nimeni să nu fie exclus. Motiv pentru care vă reamintim că modalitatea de calcul corectă este cea propusă de noi, fiind aplicată și în trecut, cu ocazia despăgubirilor din 2020, 2015, 2007”, precizează reprezentanții fermierilor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare face apel la toți membrii săi, la toții fermierii, să depună în termen cererile pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile înființate în toamna anului 2021. Termenul limită este 9 decembrie 2022. „Cererile se completează de către fermier, direcțiile agricole județene fiind obligate să primească cererile așa cum sunt completate. În caz contrar, fermierii pot acționa în justiție pentru ca drepturile lor să fie respectate, iar despăgubirile să le fie acordate”, punctează Alianța.

Publicat în Comunicate

Luni, 5 decembrie 2022, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de urgență care modifică OUG 157 din 2022, publicată în MO al României, Partea I, nr. 1.111 din 17 noiembrie 2022, prin care a fost instituită o schemă de ajutor de stat sub forma de grant, în valoare totală de 365.638.260 lei, destinată producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 și au fost afectate de seceta pedologică în cursul anului 2022.

Având în vedere că ajutoarele de stat se aprobă de către Comisia Europeană, MADR a notificat CE cu privire la acordarea acestei forme de sprijin, instituită prin OUG 157/2022. În procesul de evaluare a ajutorului de stat, Comisia Europeană a consemnat faptul că sunt necesare următoarele modificări:

  • Reformularea, în tot cuprinsul textului actului normativ, a sintagmei care vizează gradele de afectare ale suprafețelor cultivate, cuprinse între 30% și 100%, pentru a se evita orice echivoc în interpretarea acestor valori;

  • Completarea art. 3 cu definiția întreprinderilor aflate în dificultate;

  • Completarea articolelor 6, 8, 10 și anexa 1;

  • Completarea textului art.15 cu modalitățile prin care sunt respectate principiile stabilite la pct. 128-131 din Orientările UE în ceea ce priveşte transparenţa schemei.

În cazul producătorilor agricoli care sunt și deținători ai unui contract de asigurare pentru secetă și beneficiari ai măsurii 17.1 din PNDR 2014 -2020 pentru primă de asigurare la secetă, iar despăgubirea de la firmele de asigurare calculată per hectar însumată cu grantul per hectar acordat prin prezenta schemă conduc la o depășire a valorii de 80% din cheltuielile eligibile, aceștia restituie contravaloarea sumei care reprezintă depășirea în cauză cu plata dobânzii aferentă pieței.

De asemenea, în cazul producătorilor agricoli care sunt și beneficiari ai măsurii 17.1  din PNDR 2014 -2020 pentru primă de asigurare la secetă, care au încasat sume de la firmele de asigurare reprezentând despăgubiri pentru secetă calculate per hectar anterior datei de depunere la DAJ a cererilor de solicitare a grantului, aceștia sunt obligați să menționeze în cererile de plată, la secțiunea Declarații și angajamente, sumele primite de la societățile de asigurare, iar DAJ verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute, stabilesc, după caz, sumele cuvenite beneficiarilor, efectuează plățile către aceștia, sau sumele de restituit cu plata dobânzii aferentă pieței.

Prin aceste modificări impuse de Comisia Europeană, actul normativ respectă toate liniile directoare privind acordarea ajutoarelor de stat, precizează MADR.

Proiectul de act normativ supus dezbaterii publice poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5567_df57e908331b7aecb25c9545775be601.html

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Pe 8 septembrie 2022 are loc a XIII-a ediție a evenimentului „Ziua Porumbului Orezu”, organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) și găzduit de ferma Elsit, administrată de președintele APPR – Nicolae Sitaru. Manifestarea la care an de an participă peste 2.000 de persoane se desfășoară în satul Orezu, comuna Ciochina, din județul Ialomița, de la ora 10. Partener principal este compania Bayer Crop Science România.

„Ziua Porumbului Orezu” reprezintă un prilej de bucurie în fiecare an şi vine în întâmpinarea agricultorilor cu prezentarea unor soluţii integrate în cultura porumbului, fie că vorbim de genetică de top, fie de tratamente fitosanitare avansate, cu amprentă redusă asupra mediului.

zi porumb 2

Misiunea ce stă la baza organizării acestei sărbători devenită tradiţie este promovarea, susținerea și încurajarea culturii de porumb. La ediția din acest an vor fi prezentaţi cei mai noi hibrizi de porumb aparținând companiilor semincere naționale și internaționale. Vor fi prezenți furnizori de îngrășăminte, echipamente de irigat, utilaje, bănci și asiguratori.

Cristina Cionga, directorul de afaceri europene al APPR, adresează un îndemn de participare la „Ziua Porumbului Orezu” tuturor fermierilor care doresc să fie informaţi despre obligaţiile cărora trebuie să se conformeze cultivatorii de porumb, începând cu 2023, odată cu intrarea în vigoare a Planului Național Strategic.

zi porumb 3

 

Locul în care toamna se numără prietenii, experienţa şi rezultatele de peste an

 

„Ziua Porumbului Orezu” a crescut în fiecare an sub ochii agricultorilor, inclusiv a fondatorilor ei. Nicolae Sitaru a creat o comunitate de fermieri cu scopul de a împărtăși informații din propriile experienţe din câmp. Au învăţat împreună, s-au ambiţionat reciproc, și-au spus ofurile, dar s-au și bucurat atunci când au fost premiaţi pentru excelenţa în productivitate. „În urmă cu doi ani, domnul Sitaru, un excelent administrator, a hotarăt să cedeze evenimentul asociaţiei de fermieri pe care de asemenea a fondat-o și care era de mulți ani deja implicată în organizare, însă nu primise oficial imensa responsabilitate a sărbătoririi muncii producătorilor de porumb. Aşa se face că APPR a devenit, oficial, organizatorul Zilei Porumbului. Colaborările de succes pe care organizaţia le are cu o multitudine de companii din industrie, cât şi conexiunea directă cu agricultorii, au făcut ca Ziua Porumbului Orezu să se dezvolte mult mai mult, graniţele judeţelor fiind spulberate de legăturile strânse pe care echipa APPR le are în teritoriu. Ceea ce a diferenţiat evenimentul de toate celelalte a fost, cu siguranţă, interacţiunea dintre fermieri, care în fiecare an se întâlnesc ca la o reuniune de familie unde prezenţa este deja tradiție şi se bucură de multitudinea de beneficii ce decurg de aici. Omul Sitaru a strâns o întreagă familie din rândul fermierilor, a schimbat perspectiva atâtor cultivatori de porumb şi le-a dat posibiltatea cunoaşterii. Satul românesc se ridică la un alt nivel, făcând cunoscută importanţa muncii ţăranilor români. Ecoul demersurilor domniei sale încă răsună, iar numele îi va fi totdeauna asociat cu Ziua Porumbului”, punctează Alina Crețu, director executiv APPR.

Deşi prezenţa la prima ediţie a evenimentului nu a fost de o amploare atât de mare, vestea s-a dus repede că la Orezu hibrizii de porumb excelează, că sunt roditori şi îndestulători. Aşa se face că de la a doua ediţie din ce în ce mai multe companii producătoare de genetică şi-au dorit să ia parte la eveniment, companii care şi astăzi sunt prezente şi contribuie direct la ceea ce înseamnă notorietate, fidelitate, parteneriat stabil, atunci când discută despre „Ziua Porumbului Orezu”. O dată cu trecerea anilor, atunci când fermierii şi-au făcut simţită prezenţa într-un număr foarte mare, impresionant chiar, atât alte entităţi ce-şi desfasoară activitatea în zona agricolă (asiguratori, bănci, transportatori, furnizori de inputuri, combustibili), cât şi autorităţi de seamă, şi-au dorit să participe la evenimentul din ferma lui Nicolae Sitaru, care ne-a spus că „acesta este locul în care toamna se numără prietenii, experienţa şi rezultatele de peste an”.

zi porumb 4

 

Istoria unei zile care arată că şi în pământ românesc cultura de porumb poate fi profitabilă

 

Nicolae Sitaru este un fermier cu o experință vastă de peste 35 de ani în domeniul agricol care, la începuturi, a pornit cu 80 hectare, iar în prezent gestionează 4.000 hectare. De un profesionalism și o modestie de nedescris, președintele APPR continuă să se comporte natural, iar amploarea evenimentului pe care l-a creat nu i-a influențat caracterul curat.

Nicolae Sitaru este o persoană vizionară, cu o deschidere largă spre inovare, care a înteles încă de acum 13 ani că dincolo de granițele țării există oportunități excelente. „În una dintre vizitele externe am discutat despre posibilitatea de a crea un eveniment de amploare națională dedicat culturii celei mai răspândite în România. Ideea s-a conturat într-un dialog cu Federația Franceză a Producătorilor de Porumb și Sorg (FNPSMS), reprezentată de Anna Kolakowska. Am gândit împreună o platformă și o sărbătoare ce reunesc producătorii de sămânță și le dau posibilitatea să-şi prezinte realizările în cel mai concret mod, prin cultivarea hibrizilor în câmp, unde pot fi văzuți și evaluați. La prima ediţie, o suprafaţă de 8 ha a fost semănată cu o diversitate de hibrizi, iar la momentul optim aceştia au putut să se etaleze sub soarele de septembrie”, își amintește Nicolae Sitaru

Cu o discretă mândrie în glas, el ne prezintă faptele natural, accentuând că România ocupă o poziţie fruntaşă pe harta cultivatorilor de porumb, la nivel european. Totuși, dacă ne raportăm la randamentele medii, se remarcă un decalaj substanțial între România și celelalte țări mari producătoare, pentru că în țara noastră coexistă ferme extrem de performante și mici gospodării, care cultivă pentru autoconsum. Fondatorul Zilei Porumbului a simţit că era nevoie de un eveniment care să aducă în atenţie această diversitate, mai ales să sublinieze că există o varietate de hibrizi dintre care fermierii pot alege pentru a-și crește producția, pentru că tehnologia evoluează continuu. A ales să organizeze sărbătoarea în parteneriat cu o companie globală, renumită la vremea aceea în industria farmaceutică, dar și pentru soluțiile sale integrate și eficiente de protecție a plantelor, Bayer Crop Science România, iar parteneriatul dăinuie și astăzi. Evenimentul a avut parte de o lansare timidă, dar a fost mult apreciat. „Prezenţa unor consilieri de specialitate din Franţa a fost, cu siguranţă un atu, deoarece aceștia au putut veni cu sfaturi la problemele concrete ale fermierilor. Atunci când le vorbeşti oamenilor despre randamente, argumentele convingătoare sunt recoltele din combină. Așa s-a întâmplat la sărbătoarea porumbului. Fermierii prezenţi au avut posibilitatea de a se convinge că ceea ce le era transmis, este o realitate, că şi în pământ românesc cultura de porumb poate fi profitabilă, genetica este îmbunătăţită constant, adaptată diferitelor condiții de cultură şi nevoilor fermierului”, punctează Nicolae Sitaru.

„Ziua Porumbului Orezu” este terenul fertil, informația este sămânța, iar roadele pot fi culese numai prin prezența la eveniment, concluzionează fondatorul celei mai așteptate manifestări a toamnei.

zi porumb 5

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici:https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Pe o suprafață destul de mare din țară, culturile agricole semănate în toamna anului 2021 sunt afectate în diferite grade de seceta cruntă. Din cauza lipsei de apă, culturile de toamnă au îmbătrânit prematur și au ajuns la maturitate mult mai devreme sau chiar s-au uscat în unele zone calamitate. Recoltarea culturilor nu va fi rentabilă, prin urmare vor fi introduse pe tarlale animale pentru păscut sau plantele vor fi tocate pentru zootehnie sau încorporare în sol.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare face apel la toți fermierii să analizeze toate culturile înființate în toamnă și dacă sunt calamitate într-o proporție mai mare de 30%, să completeze și să depună în regim de urgență la Primărie înștiințarea de daune la culturile agricole înființate în toamna anului 2021, daune cauzate de seceta severă pedologică și atmosferică.

Autoritățile condiționează demararea constituirea/actualizarea comisiilor de evaluare și constatare a pagubelor de numărul de cereri înregistrate și de aceea sunt necesare solicitările agricultorilor.

seceta 2022 2

„Este foarte important să existe o mobilizare a tuturor fermierilor afectați pentru a exista o singură deplasare a Comisiei pentru evaluarea și constatarea pabubelor pe raza UAT și pentru a putea să fie finalizat procesul de realizare, validare, centralizare și comunicare către Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Reamintim că aceste procese verbale sunt foarte importante atât pentru a informa APIA și ANAF pentru înregistrarea drept cheltuieli eligibile în contabilitate și TVA deductibil, cât și pentru acordarea unor despăgubiri în funcție de cât de gravă și de mare va fi amplitudinea la nivel național. Ne așteptăm ca efectele secetei pedologice severe să se resimtă în majoritatea județelor din țară la culturile de primăvară”, transmite Alianța.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor care au culturile afectate de secetă, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a insistat la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să solicite oficial la Ministerul Afacerilor Interne, către toate prefecturile, consiliile județene, UAT-urile din țară și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, constituirea/actualizarea în regim de urgență a comitetelor și să se deplaseze acolo unde sunt solicitări pentru a avea timp să evalueze toate suprafețele afectate pentru care sunt cereri, având în vedere că se va devansa perioada recoltatului și că se pot utiliza încă din acest moment pentru zootehnie suprafețele calamitate.

Totodată, Alianța fermierilor a insistat la MADR să se întreprindă toate demersurile legale necesare pentru actualizarea sau emiterea unui nou ordin și publicarea acestuia rapid în Monitorul Oficial, care să țină cont de realitatea din 2022 și noile termene care se impun.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

Adrian Oros încă nu știe suma pe care o va primi Ministerul Agriculturii de la Ministerul de Finanțe, pentru 2021, MADR propunând un buget, însă rămâne de văzut dacă el va fi acceptat.

Miliardul de lei necesar pentru despăgubirea culturilor însămânțate în primăvara anului trecut afectate de seceta pedologică stă sub semnul întrebării, șeful MADR recunoscând că nu știe dacă va primi banii de la Ministerul Finanțelor. Reamintim că aproximativ 1,2 milioane de hectare de culturi de primăvară au fost afectate de secetă și circa 88.600 de fermieri ar trebui să beneficieze de ajutorul de stat pentru despăgubire.

La fel, Adrian Oros nu știe nici dacă MADR va putea să plătească diferența rămasă pentru despăgubirea culturilor de toamnă afectate de secetă, respectiv un procent de 8%.

„Am speranța că pe parcursul anului, la rectificările următoare, vom mai aduce bani la Ministerul Agriculturii, pentru a acorda tot sprijinul promis fermierilor”, a declarat Adrian Oros.

Ministrul a fost prezent joi – 11 februarie 2021 - la Congresul „De la Fermieri pentru Fermieri”, eveniment aflat la a șasea ediție, organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), virtual de data aceasta și transmis prin intermediul Zoom.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Anul acesta, situația agricolă este și va deveni din ce în ce mai complicată din multe puncte de vedere. Pe lângă pandemia creată de COVID-19, în această primăvară avem în sudul și estul țării ceva mult peste pandemie, avem culturi agricole de câmp aflate în „comă”. De la zi la zi, pierdem și vom pierde suprafețe importante de grâu, orz și rapiță.

Seceta este motivul acestei stări grave a culturilor, lipsa apei nu este ceva atât de surprinzător, ne-am mai confruntat și în trecut cu lipsa precipitațiilor, acesta este și motivul pentru care acum 30 de ani în zonele menționate erau cele mai mari suprafețe irigate. Însă, se pare că uităm repede, sistemul de irigat aproape a dispărut din varii motive și nu cred că vom putea să revenim vreodată la irigații pe suprafețe însemnate.

Dar ce este diferit, ce s-a schimbat?  Cum am mai precizat, secetă am mai văzut, iar în Dobrogea este deja o normalitate, nu mai surprinde pe nimeni. Diferența majoră o face lipsa precipitațiilor din iarnă și chiar lipsa iernii, în adevăratul sens al cuvântului. Anul acesta, nu putem spune că am avut iarnă, fapt pentru care acum observăm efectul pe câmp. Culturile au vegetat aproape continuu, iar precipitațiile aproape că au lipsit. Dacă punem cap la cap cele două situații: culturi ce consumă continuu de la semănat și lipsa de precipitații, vom înțelege mai bine situația din câmp.

O altă diferență este gradul redus de aprovizionare cu apă a solului în adâncime, ce diferă total de anii trecuți. Este invers față de trecut, când venea seceta și rădăcinile se dezvoltau și explorau zone mai adânci în căutarea apei, iar culturile rezistau mai bine. Acum ele trăiesc din umiditatea de suprafață care se termină de la zi la zi. Odată cu terminarea apei, putem spune că și cultura va fi terminată. Mai grav este faptul că în mare parte din aceste zone seceta de anul acesta este o prelungire a secetei de anul trecut, lucru ce va avea repercusiuni și în dezvoltarea culturilor de primăvară.

Nu vreau să dezamăgesc pe nimeni, dar situația este critică, mai grav este faptul că în prognozele meteo nu apar șanse de precipitații până la sfârșitul lunii mai, pierderile vor fi mai mari decât putem estima/aproxima acum.

Ce putem face?

În primul rând, nu întoarcem nimic, este anul în care „a întoarce“ trebuie folosit doar ipotetic. Nu realizăm nimic dacă arăm sau lucrăm cumva solul, este contraindicat să încorporăm în sol această cantitate de resturi vegetale, pentru că va crea numai probleme atunci când vor ajunge rădăcinile noilor plante la adâncimea de încorporare.

În al doilea rând, nu semănăm peste grâu, orz sau rapiță nimic acum, nici floarea-soarelui, nici porumb. Recomandarea este să așteptăm prima ploaie de peste 25 l/mp și apoi să semănăm direct. Riscul este să răsară cultura cu puțina apă rămasă în sol, apoi să fie distrusă la scurt timp. Sau să răsară și să fie compromisă până la venirea precipitațiilor.

Am putea să vă recomandăm hibrizi rezistenți la secetă, pentru că avem cel mai puternic portofoliu în această direcție, cine nu a auzit de hibrizii Pioneer® de floarea-soarelui LE25, LE99 sau, mai nou, de LE137, un etalon la secetă, iar la porumb, de P9903, care face istorie.

Dar acum vă sfătuiesc să nu semănați, așteptați ploile, avem suficient timp să semănam în iunie, dacă sunt condiții, și să recoltăm în octombrie/noiembrie. Știm lucrul acesta, avem în aceste zone toamne lungi, este timp să crească și să se dezvolte culturile semănate în iunie.

În al treilea rând, pentru cei ce au aplicat erbicide la culturile în speță, verificați cu producătorul ce puteți semăna și după cât timp. Sunt diferențe considerabile în timpul de pauză obligatoriu până la reînsămânțare, unele produse au timp îndelungat de pauză, chiar și  șase-nouă luni de la aplicare. Nu luați nicio decizie până nu verificați acest aspect!

Cel mai nepotrivit lucru ar fi să luăm decizii emoționale, să intrăm în panică și să facem  mari greșeli. Mai bine este să gândim totul cât mai complex și să vedem imaginea de ansamblu, apoi să decidem cu calm și în cunoștință de cauză.

Mi-aș dori ca tot ce am scris să nu fie adevărat și să înceapă de mâine să plouă, iar fermierii să nu piardă suprafețele însămânțate în toamnă.

ANDREI CIOCOIU, CATEGORY MARKETING MANAGER CULTURI OLEAGINOASE CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA & MOLDOVA

Publicat în Cultura mare

Vineri, 8 martie 2018, cu ocazia unei conferințe de presă, șeful Direcției pentru Agricultură Județeană Botoșani (DAJ), Cristian Delibaș, a mărturisit că aproximativ 50 la sută din suprafaţa semănată cu rapiţă la nivelul judeţului nu a răsărit, ca urmare a lipsei de precipitaţii din toamna lui 2018.

Datele disponibile la acest moment spun că, în Botoşani, au fost cultivate cu rapiţă aproximativ 8.000 de hectare, din care circa jumătate a răsărit în proporţie de 50- 55%, iar cealaltă jumătate nu a germinat deloc.

„Cel mai rău stăm la rapiţă. Jumătate din suprafaţa de rapiţă a judeţului este la un grad de răsărire de 56%, iar cealaltă jumătate nu este răsărită, din cauza, în primul rând, secetei din toamnă, care a fost prelungită. Nu a răsărit cultura de rapiţă, ea fiind o cultură mai pretenţioasă. Vorbim de 8.000 hectare de rapiţă semănate, din care 4.500 sunt la un grad de răsărire de 50-55%, iar cealaltă jumătate nu este răsărită. Rapiţa este prima cultură care se seamănă în luna septembrie, iar atunci am avut o problemă cu apa”, a precizat șeful DAJ Botoșani.

Delibaș a adăugat că lipsa apei, înregistrată în toamna lui 2018, a afectat şi programul de arături de la sfârşitul anului trecut.

În ceea ce privește starea de fapt la momentul de față, oficialul DAJ a precizat că, pe fondul căderilor de precipitaţii sub formă de zăpadă, din iarnă, nu se înregistrează un fenomen de secetă.

Publicat în Cultura mare

În multe zone ale țării (unele cu o mai mică tradiție în cultivarea rapiței), ca urmare a diversității condițiilor climatice sau de natură agrotehnică înregistrate în toamna anului trecut, multe suprafețe au fost însămânțate în momente în care s-a depășit cu mult perioada optimă, fapt care a condus la o mai slabă pregătire a plantelor pentru iernare, susține dr. ing. Tomel Petrache, agronom în cadrul companiei DuPont Pioneer, într-o lucrare de specialitate transmisă presei agricole.

„Temperaturile de peste iarnă au atins nivele istorice de -24 grade Celsius pe parcursul mai multor nopți consecutive. Practic, pe o perioadă de peste 40 de zile, nu s-au înregistrat temperaturi diurne pozitive. Cu toate acestea, hibrizii companiei Pioneer au demonstrat o remarcabilă rezistență la temperaturi scăzute”, a precizat oficialul companiei.

Poate și de aceea, unul dintre aspectele care fac ca această cultură să fie atât de interesantă, încât să-l determine pe fermier să-și asume o însămânțare întârziată, se referă și la prețul atractiv de vânzare a recoltei, recunoaște angajatul companiei.

„Rapița nu este doar este prima dintre culturi care aduce banii în fermă, ci și îi asigură și o vânzare rapidă, fiind evitate astfel costurile înregistrate cu transportul, uscarea și depozitarea recoltei. Un alt aspect îl reprezintă comportarea culturii la variațiile climatice extreme, ca efect al încălzirii globale; rapița este recunoscută ca fiind o cultură «asigurătoare» în acest sens. Cu un debut al recoltării la începutul verii, în cazul rapiței se reușeste să se evite fenomenele de secetă și arșiță. Hibrizii din grupele de maturitate timpurii ajung mai repede la stadiul de opt frunze, stadiu unanim recunoscut ca «prag fenologic optim» pentru iernare, repornesc mai repede în vegetație în primăvară, înfloresc mai devreme și își formează producția înainte de instalarea arșiței care poate conduce la șiștăvirea semințelor. Mai mult, având o viteză mare de creștere în prima perioadă de vegetație, acești hibrizi sunt recomandați și pentru însămânțările tardive de toamnă”, mai precizează în lucrarea sa dr. ing. Tomel Petrache.

În privința altor fenomene datorate schimbărilor climatice, cum sunt și iernile cu geruri extreme (-24 grade Celsius), coroborate cu lipsa zăpezii, pe de-o parte, vânturi puternice sau grindină ce pot pune în pericol lanurile de rapiță înainte de recoltare, pe de altă parte, răspunsul a venit rapid dinspre departamentul de cercetare al companiei Pioneer.

Potrivit spuselor lui Petrache, specialiștii companiei au „confectionat” hibrizi cu caracteristici de securizare a producției obținute, traduse prin toleranță foarte bună la ger, comportare foarte bună la cădere, la scuturarea semințelor din silicve, toleranță foarte ridicată la boli, cum sunt Phoma lingam și Sclerotinia sclerotiorum. Hibrizilor deja consacrați – PR44W29 – cel mai vândut hibrid Pioneer în Europa sau PR46W14, un hibrid rustic, adaptat foarte bine condițiilor de climă și tehnologie din România, li s-au alăturat hibrizi noi. Aceștia au o creștere vegetativă mare, precum PT 225, PT 234, iar din acest an – PT 264 și PT 271, cu potențial foarte ridicat de producție și o comportare excepțională în câmp. Cultivată de regulă de segmentul de ferme mijlocii și mari, segmente dispuse la aplicarea celor mai noi tehnologii, se pot obține cu ușurință producții mari.

Semănatul timpuriu, cheia succesului

Recomandarea companiei DuPont Pioneer este în favoarea semănatului timpuriu (15-20 August), susținută de rezultate concrete din numeroasele testări efectuate pe întreg teritoriul țării noastre care confirmă prin rezulate excepționale, susține Tomel Petrache în lucrarea sa.

În agricultură, ca și în viață, totul începe de la sămânță, mai spune agronomul. El continuă și precizează că materialul semincer, din punct de vedere genetic, trebuie să înregistreze cât mai multe din caracterele pe care fermierii le caută la un hibrid de rapiță.

„Vorbim, desigur, de un excepțional potențial de producție, stabilitate și adaptabilitate, toleranță ridicată la principalele boli, rezistență la cădere și o comportare bună la scuturare. Pentru o astfel de sămânță se impune o tehnologie corect aplicată. Și aici vorbim de asigurarea elementelor nutritive, adică o fertilizare bună, fracționată, cu macro și microelementele necesare definirii și susținerii elementelor de producție, precum numărul de ramificații, numărul de flori, numărul de silicve și numărul de semințe în silicvă. Tratamentele fitosanitare, fie că vorbim de produse utilizate în combaterea buruienilor, a dăunătorilor (foarte mulți, de altfel, de-a lungul perioadei de vegetație) sau a agenților patogeni, sunt elemente definitorii în obținerea producțiilor scontate”, precizează specialistul Pioneer.

În această primavară, problemele majore așteptate făceau referire la gradul de sănătate al culturi la desprimăvărare. Chiar dacă temperaturile de peste iarnă au depășit frecvent -15 grade Celsius, iar perioada de stres termic s-a extins la peste 40 de zile, fără temperaturi pozitive și fără zăpadă, cultura a supraviețuit, chiar și în stadii mici de creștere (patru frunze).

Conform estimărilor echipei Pioneer, suprafețele la care s-a renunțat în această primavară nu depășesc cinci la sută pe zonele amintite mai sus. Pierderile sunt datorate în pare parte băltirilor apărute încă din toamnă, fenomenelor de „descălțare” datorate unor greșeli agrotehnice de pregătire a patului germinativ sau semănat. Invazia de rozătoare la ieșirea din iarnă, în acest an, a impus fermierilor o grijă în plus, știută fiind rata mare de înmulțire a dăunătorului și imensitatea daunelor provocate.

Astfel, ca prim element în realizarea producției, densitatea plantelor este hotărâtoare în dezvoltarea culturii. Un număr echilibrat de plante (corelat cu perioada de semănat și nivelul de fertilizare oferit) pe unitatea de suprafață conduce întotdeauna spre succes. Din acest motiv, înființarea culturii este foarte importantă. Însămânțările târzii ne-au demonstrat ca doar 60-70 % din semințele semănate au dezvoltat plăntuțe. Cele mai multe lanuri analizate la intrarea în iarnă de specialiștii Pioneer au arătat densități cuprinse între 30-40 plante pe metrul pătrat. Acesta este și numărul la ieșirea din iarnă, ceea ce denotă o rată de peste 95% de supraviețuire a hibrizilor de rapiță Pioneer peste iarnă.

Următoarele elemente de producție, legate de numărul de flori fertile, numărul de silicve formate, numărul de semințe și dimensiunea acestora necesită foarte mare atenție din partea fermierului. Numeroasele intervenții cu produse de protecția plantelor și îngrășăminte care să susțină aceste elemente trebuie efectuate la momentele recomandate de specialiștii noștri. Întârzierea oricărei etape poate conduce la pierderi mari de producție.

Rapița, o bună plantă premergătoare

Prin prisma managementului integrat aplicat în fermă, rapița este o foarte bună premergătoare pentru cerealele de toamnă, susține agronomul companiei citate. Astfel, rapița eliberează terenul devreme, moment în care se poate trece imediat la pregătirea suprafeței pentru culturile de toamnă, beneficiind de un teren reavăn și curat de buruieni. Fiind și o importantă cultura meliferă, câmpurile înflorite de rapiță pentru o perioadă lungă de timp sunt tot mai cautate de către apicultori, datorită calității mierii, dar și a randamentului mare în producția de miere.

„Versatilitatea culturii conduce la o tot mai mare cerere în piață. Utilizarea uleiului ca și combustibil (biodiesel) sau alte amestecuri de uleiuri industriale este deja de notorietate. Actualmente, cele mai multe date cu privire la destinația uleiului fac referire la profilul culinar al uleiului de rapiță. Procentul redus de grăsimi saturate, precum și unul ridicat în Omega 3 recomandă uleiul de rapiță pentru a fi utilizat în alimentația zilnică. În ceea ce privește procesarea, semințele de rapiță oferă de asemenea un randament foarte bun (circa 45-50% ulei), iar turtele rezultate după presare reprezintă o importantă sursa de proteine, vitamine și antioxidanți pentru animale”, a conchis Petrache.

Ca urmare, cultura rapiței este din ce în ce mai interesantă pentru fermierii români. Expansiunea suprafețelor cultivate continuă și în anii următori, probabil până la limita unui million de hectare anual. Toate aceste aspecte prezentate fac din rapiță o „regină”, de câțiva ani cea mai profitabila dintre culturi.

Ca suprafață însămânțată în România, rapița a depășit 700.000 hectare și a atins astfel în toamna anului 2016 un apogeu istoric, conchide dr. ing. Tomel Petrache, expert agronom al companiei DuPont Pioneer.

Publicat în Tehnica agricola
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

BKT BANNER APRILIE

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista