tomate - REVISTA FERMIERULUI

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat, în dezbatere publică, pe pagina sa de internet un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Programului de susținere a producției de legume cultivate în spații protejate pentru perioada 2023 - 2024 și pentru modificarea art. 8 din HG nr.1569/2022 privind aprobarea Programului de susţinere a producţiei de tomate în spaţii protejate pentru anul 2023.

Producătorii care înființează în spații protejate anumite culturi de legume primesc o subvenție de maximum 1.000 euro/1.000 mp/beneficiar. Valorificarea producției se va face în perioada 1 noiembrie 2023 – 31 ianuarie 2024, iar plățile se vor efectua după data de 26 februarie 2024.

Schema de ajutor de minimis se aplică în perioada 2023 – 2024 pentru următoarele legume cultivate în spaţii protejate: tomate (Solanum lycopersicum L); ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar (Capsicum annuum L); castraveţi (Cucumis sativus L); fasole păstăi (Phaseolus vulgaris L); salată (Lactuca sativa L); spanac (Spinacea oleracea L); ceapă verde (Allium cepa L).

Producţii minime care trebuie să fie realizate de legumicultori pentru a primi subvenția:

a) 3.000 kg/1.000 mp pentru cultura de tomate;

b) 2.000 kg/1.000 mp pentru cultura de ardei gras şi/sau lung și/sau gogoșar;

c) 4.000 kg/1.000 mp pentru cultura de castraveţi;

d) 1.500 kg/1.000 mp pentru cultura de fasole păstăi;

e) 10.000 plante/1.000 mp pentru cultura de salată;

f) 1.000 kg/1.000 mp pentru cultura de spanac;

g) 100.000 bulbi/plante/1.000 mp pentru cultura de ceapă verde.

De asemenea, ca să beneficieze de ajutorul de minimis, producătorii trebuie să utilizeze o suprafaţă cumulată de spații protejate de minimum 1.000 mp, cultivată exclusiv cu una dintre culturile legumicole care sunt prevăzute a fi subvenționate prin programul guvernamental.

Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8443-proiect-hg-program-de-sustinere-a-productiei-de-legume-cultivate-in-spatii-protejate-pentru-perioada-2023-2024.html.

Cererile se vor depune în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” solicită prelungirea termenului limită de recoltare a tomatelor până la data de 31 iulie 2023, inclusiv, pentru cultivatorii înscriși în programul de susținere a producției de roșii din spațiile protejate. De asemenea, producătorii din sectorul horticol mai cer Ministerului Agriculturii înființarea unei direcții de horticultură în cadrul MADR, direcție necesară pentru a dezvolta programe și politici adecvate sectorului.

„În urma analizei situației cultivatorilor de tomate înscriși în Programul de susținere a producției de tomate în spații protejate, de către Departamentul de Horticultură al Uniunii Salvăm Țăranul Român, pe baza informațiilor venite de la membrii noștri din țară, de la fermierii înscriși în program și chiar de la autorități locale, s-a ajuns la concluzia că foarte mulți fermieri înscriși în program riscă să nu îndeplinească cerința impusă în program de a comercializa cantitatea minimă cerută pentru a fi eligibili (3.000 kg/1.000mp) din cauză că temperaturile diurne, dar mai ales cele nocturne din luna februarie până la jumătatea lunii iunie s-au aflat cu mult sub media normală pentru această perioadă, lucru confirmat de ANM prin caracterizările lunare emise. Temperaturile au avut valori de la 10 grade până la 2 grade. Au fost și două perioade de minimum 5 zile când temperaturile nocturne în lunile aprilie și mai au coborât până la minus 10 grade Celsius. Totodată, au fost perioade foarte mari de timp cu nebulozitate atmosferică, peste 75%, în perioada februarie – iunie. Toate acestea au avut ca efect dezvoltarea mult mai înceată a plantelor, avortarea florilor, creșterea dezechilibrată, apariția bolilor de tip mană, făinare și putregaiuri și bineînțeles deprecierea cantitativă și calitativă a tomatelor, ducând la recoltarea întârziată a fructelor. Conform ANM am avut cele mai scăzute temperaturi din ultimii 50 ani, fiind emise și avertizări meteo în acest sens”, arată Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) din județul Olt.

Reprezentantul producătorilor punctează că programul se adresează tuturor cultivatorilor de tomate în spații protejate din țară, cu sau fără sisteme de încălzire. Potrivit lui Ion Păunel, doar 1% din producătorii înscriși în program au sisteme de încălzire în sere și solarii. „Se știe faptul că timpurietatea unei plante este dată de suma gradelor de căldură acumulate pe o perioadă determinată de timp, deci în cazul nostru perioada de recoltare a fost decalată cu cel puțin 20-30 zile. De aceea solicităm Ministerului Agriculturii și Guvernului României prelungirea termenului de recoltare până la 31 iulie 2023. Și, desigur, pentru a stimula producția de tomate și a nu dezechilibra piața în lipsa acestora în perioadele în care în România se poate produce în mod tradițional fără a mai crea blocaje sau supraproducții. Totodată, siguranța și securitatea alimentară trebuie să primeze, iar fermierii să nu fie constrânși să aplice tratamente și tehnologii neadecvate pentru maturare”, a conchis Ion Păunel, președintele SPA Olt.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Pe 19 ianuarie 2023, la Sinaia, a avut loc evenimentul „Despre oameni și grădini. Grija stă în natura noastră!”, cu prilejul căruia compania Syngenta a lansat în România o nouă divizie - Syngenta Professional Solutions. Au participat peste 300 de reprezentanți ai fitofarmaciilor din toată țara, dar și fermieri, care au avut ocazia să discute subiecte de interes cu specialiștii Syngenta, să afle noutăți referitoare la legislația din domeniul protecției plantelor, precum și noutățile destinate cultivatorilor de tomate, ardei și pepeni. Cel mai periculos dăunător din cultura tomatelor, Tuta absoluta, a fost și el subiect în cadrul evenimentului Syngenta.

Syngenta Professional Solutions are un portofoliu complet de produse microambalate (1L) pentru culturi horticole și ornamentale, destinate micilor fermieri, precum și produse profesionale pentru igienă și sănătate publică. Noua divizie de microambalate se adresează fitofarmaciilor la nivel național, iar modelul de business include partenerii microambalatori: Agrii, Alcedo, Chemark, Ecoplant, Glissando, Net Agro.

„Începând cu anul 2023 avem un reprezentant dedicat fitofarmaciilor. De asemenea, vom avea o pagină web pentru Syngenta Professional Solutions și vom continua campaniile de marketing la nivelul fitofarmaciilor și utilizatorilor finali”, a precizat Andrei Măruțescu, director comunicare Syngenta.

Noua divizie Syngenta Professional Solutions, al cărei manager este Ionuț Nae, a fost înființată cu scopul creșterii productivității, fiind parte integrantă din businessul de Crop Protection.

„Oficial am lansat Syngenta Professional Solutions în România, divizie care are două segmente. Unul, destinat fermierilor mici cu produsele microambalate de protecția plantelor, iar cel de al doilea segment este reprezentat de produsele de igienă și sănătate publică, pentru combaterea gândacilor de bucătărie, furnicilor, muștelor, rozătoarelor. Produsele se distribuie prin fitofarmacii sau prin intermediul firmelor de deratizare, dacă ne referim la cel de-al doilea segment. Practic, fitofarmaciile sunt puntea noastră de legătură dintre cei care reambalează produsele și utilizatorul final, fermieri sau grădinari care au nevoie de produse de protecție a plantelor pentru culturile din fermă sau din grădină, respectiv legume, pomi, viță-de-vie, plante ornamentale”, a punctat Ionuț Nae.

Andreea Caimac, manager marketing culturi speciale Syngenta, a completat: „Multe dintre produsele noastre pot fi achiziționate și sub formă de microambalaje, adecvate pentru livezi, grădini de legume sau parcele de mici dimensiuni. Chiar și la locul de muncă avem nevoie de medii sigure, mai inspiratoare, care să stimuleze productivitatea, să fie durabile și să ne conecteze la natură. Lumea noastră în schimbare cere mai mult de la aceste spații și de la profesioniștii care le gestionează. Syngenta Professional Solutions lucrează pentru a face aceste medii mai inspiratoare și pentru a le menține curate de dăunători și boli, în mod durabil. Parteneriatul nostru, sădit cu încredere și profesionalism de-a lungul anilor, crește continuu și este plin de culoare”.

sala syngenta

 

Regulile „jocului” în protecția plantelor

 

Mihaela Dogaru, director omologare Syngenta, a vorbit despre prevederile unui proiect de act normativ aflat în procedură de aprobare interministerială (Ordonanța nr. 4/1995, aflată în proces de revizuire), în cadrul prezentării cu tema „Syngenta Professional Solutions. Despre regulile „jocului”.

Astfel, produsele destinate doar utilizatorilor profesionişti, cele din clasa de toxicitate 1, 2 şi 3, şi pictograma GHS06 (fost T si T+), necesită autorizare specială de comercializare şi utilizare; nu pot fi vândute în fitofarmacii și nu pot fi reambalate decât pentru export.

Reambalarea produselor este reglementată și se poate face doar de către operatorii economici autorizaţi pentru activitatea de reambalare; în ambalajele aprobate în România și cu acordul deţinătorului omologării.

„Fitofarmacia trebuie să dețină un registru de evidență a produselor de protecție a plantelor, în format electronic, pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, care se verifică de către Autoritate. Totodată, în fitofarmacii se pot comercializa produse auxiliare utilizate în agricultură, horticultură, amenajare spații verzi, nutriția plantelor, semințe, echipamente pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare, capcane cu feromoni și biocide cu respectarea legislației specifice privind comercializarea acestora. Produsele se comercializează pe teritoriul României numai în ambalaje aprobate de Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor, sigilate şi etichetate, conform certificatului de omologare. Este interzisă desigilarea ambalajului și comercializarea produselor de protecție a plantelor în alte ambalaje decât cele originale. Nerespectarea acestei prevederi constitutie contravenţie și se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei. Constituie infracţiune şi se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi, fapta de a produce și a pune în circulație produse de protecție a plantelor ilicite. Prin punerea în circulație a produselor de protecție a plantelor ilicite se înțelege oferirea, comercializarea ori deținerea acestor produse în scopul plasării pe piață către publicul larg. Ce înseamnă produs ilicit? Orice produs contrafăcut, neomologat, plasat pe piață în mod fraudulos, fabricat sau reambalat fără consimțământul deținătorului omologării sau care nu conține substanțele active declarate pe etichetă”, a explicat Mihaela Dogaru.

 

Tuta absoluta, cel mai temut dăunător

 

Relativ nou în țara noastră, prezența fiindu-i observată începând cu anul 2009, de când  s-a răspândit cu repeziciune în toate bazinele legumicole din țară, dăunătorul Tuta absoluta este cunoscut ca molia minieră a tomatelor sau simplu Tuta. Este un dăunător polifag, care preferă plantele de tomate, reproducându-se rapid, având până la 12 generații pe an.

tuta

Este o molie nocturnă, de aceea prezența adulților este mai greu de observat, adulții stând ascunși ziua printre frunzele plantelor gazdă și nu dăunează în mod direct culturii. Larvele sunt cele care determină pagubele în culturi.

Tuta absoluta produce daune în toate stadiile de dezvoltare și supraviețuiește peste iarnă în toate stadiile de dezvoltare. În ciuda mărimii reduse, această insectă reprezintă motivul pentru care multe culturi de tomate au fost devastate, cu pierderi de până la sută la sută.

tuta1

Molia minieră a tomatelor provoacă daune pe fructe, frunze și tulpini. Ce trebuie să facă fermierii, care sunt măsurile pe care le-ar putea lua împortiva Tutei, ne-a spus Iulian Zafiu, director vânzări culturi horticole Syngenta. „Luăm măsuri agrotehnice, respectiv: plantăm răsaduri neinfectate; utilizăm o singură seră pentru o singură cultură; între defrișare și replantare trebuie să fie minimum două săptămâni. Apoi, aplicăm măsuri mecanice, precum: eliminarea buruienilor; îndepărtarea resturilor recoltei anterioare de seră; utilizăm plase pentru insecte 0,16 mm. În ceea ce privește măsurile de combatere, trebuie să combatem integrat dăunătorul prin: utilizarea capcanelor feromonale; integrarea confuzoarelor feromonale; aplicarea măsurilor de combatere biologică; tratarea cu insecticide din grupe chimice diferite.”

tuta2

 

Noutăți pentru cultivatorii de tomate, ardei și pepeni

Cultura de tomate

Marifet F1 este un hibrid cu creștere semideterminată și fruct rotund ce are toleranță la virusul petelor de bronz, fiind alegerea perfectă pentru producătorii care cultivă tomate pe primul ciclu de cultură și se confruntă cu presiunea de virus.

marifet

Timpurietatea este bună, generând câștiguri ridicate legumicultorilor încă de la începutul sezonului de recoltare. Forma fructelor este rotundă, asemănătoare roșiilor de grădină. Marifet se diferențiază prin gustul său foarte bun și aspectul interior deosebit, fiind o tomată ce poate fi vandută cu toată încrederea la piață.

Dominet F1 este un hibrid de tomate cu creștere semideterminată, recomandat pentru plantările extratimpurii.

dominet

Planta este echilibrată vegetativ generativ, cu port deschis, fiind ușor de întreținut. Fructele sunt uniforme, de culoare roșu intens și cu un gust foarte bun. Leagă foarte bine de la prima până la ultima inflorescență. Se remarcă prin producții timpurii ridicate: 50% din producție se obține în primele 10 zile de la prima recoltare.

Paronema F1 - Tomate cu creștere nedeterminată recomandate pentru cultivare în spații protejate, pe toate ciclurile de producție. Se remarcă prin legare foarte bună, cu o medie de 5-6 fructe pe etaj, precum și printr-o fermitate bună a fructelor, cu o toleranță bună la transport. Culoarea este roșu intens, iar gustul este foarte bun. Fructele sunt uniforme, cu formă rotundă.

paronema1

De asemenea, aceste tomate au o toleranță ridicată la crăpare și o vigoare bună a plantei.

Isiaki F1 este un hibrid de tomate nedeterminate,  recomandate pentru toate ciclurile de cultură. Leagă foarte bine până la vârf, cu o medie de 7-8 fructe pe inflorescență. Culoarea este roșu aprins, foarte placută consumatorilor, iar gustul este foarte bun.

isiaki

Greutatea medie este de 150 g – 170 g. Planta este echilibrată vegetativ - generativ, cu port deschis, fiind ușor de întreținut.

Cultura de ardei

Barlem F1 este un hibrid de ardei gras galben pretabil pentru cultivare atât în solar, cât și în câmp deschis. Tolerează bine diferențele de temperatură, având o legare continuă.

ardei

Fructele sunt de culoare galben deschis, având un aspect lucios și cerat. Coacerea este în roșu la maturitatea fiziologică.

Prezintă toleranță la virusul petelor de bronz.

Cultura de pepeni

Mirto F1 este un pepene verde de tip Crimson Sweet cu formă rotundă și culoare verde închis - tip Mirsini. Calitatea internă este foarte bună, cu miez crocant și dulce. Datorită perioadei scurte de vegetație, este pretabil pentru plantările extratimpurii.

mirto

Întrucât are o greutate medie de 7 – 8 kg, Mirto F1este opțiunea ideală pentru consumatori.

Donelo F1 este un hibrid timpuriu de pepene galben de tip ananas cu miez portocaliu. Are o vigoare medie și leagă foarte bine. Fructul este oval, iar gustul este dulce și aromat, cu un brix de peste 12. Se pretează foarte bine pentru cultura în câmp, dar și în sere și solarii.

galben

 

Angajamente și obiective până în 2025

 

Compania Syngenta își propune accelerarea inovației pentru fermieri și natură, prin: investiții de două miliarde USD în inovații orientate spre o agricultură sustenabilă; aducerea pe piață a două tehnologii revoluționare sustenabile în fiecare an, precum și prin depunerea eforturilor pentru asigurarea unui nivel minim de reziduuri în producție și mediu.

Totodată, Syngenta își ia angajamentul de a depune eforturi pentru o agricultură neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Cum? Prin „măsurarea și facilitarea păstrării în sol a carbonului asociat activităților agricole; îmbunătățirea biodiversității și a sănătații solului pe trei millioane de hectare în fiecare an și prin reducerea cu 50% a intensității de carbon în operațiunile noastre până în 2030”, spun specialiștii companiei.

Un obiectiv îl reprezintă și ajutorarea oamenilor pentru a rămâne în siguranță și sănătoși: „Obiectiv zero incidente în cadrul operațiunilor noastre; instruirea a opt milioane de operatori în fiecare an în legătură cu utilizarea în siguranță a produselor; asigurarea locurilor de muncă echitabile în cadrul lanțului nostru de aprovizionare”.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Compania Syngenta informează utilizatorii de produse de protecția plantelor că au apărut modificări în domeniul de utilizare a produselor Vertimec® și Voliam Targo®.

Pentru conformarea cu noile Limite Maxime de Reziduuri (LMR) aprobate la nivelul Comisiei Europene pentru substanța activă abamectin, compania Syngenta Agro a solicitat revizuirea, în Certificatul de omologare al produsului Vertimec® 1,8 % EC, a indicațiilor de utilizare, astfel încât să se respecte noile LMR. În consecință, apar următoarele modificări în domeniul de utilizare:

  • Măr, păr, gutui și salată – retragerea utilizării;

  • Castraveți – reducerea dozei de utilizare de la 60-80 ml/hl la 60 ml/hl;

  • Ardei, căpșun, mur și zmeur – reducerea dozei de la 1-1,2 l/ha la 1 l/ha, cu maximum o aplicare pe an, cu excepția ardeiului (pentru ardei sunt permise trei aplicări pe an);

  • Tomate – reducerea numărului de aplicări pe an de la cinci la trei.

De asemenea, pentru conformarea cu noile Limite Maxime de Reziduuri (LMR) compania Syngenta Agro a solicitat revizuirea, în Certificatul de omologare al produsului Voliam Targo®, a indicațiilor de utilizare, astfel încât să se respecte noile LMR. Prin urmare, produsul Voliam Targo® se retrage de la utilizare la culturile de măr și păr.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Fermierii care au probleme cu dăunătorii de sol, cum ar fi buha semănăturilor (Agrotis segetum), viermele sârmă (Agriotes spp.), viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) și larvele cărăbușului de mai (Melolontha melolontha), au acum la dispoziție un produs ce protejează planta de atacul dăunătorilor și în același timp o ajută să depășească rapid perioada de vulnerabilitate. Insecticid cu aplicare la sol, este primul produs bazat pe o tehnologie inovatoare de tip GPlus, conținând molecula de insecticid pe suport de elemente nutritive cu efect starter.

este omologat în România și poate fi folosit pentru combaterea dăunătorilor din sol la un număr de peste 40 de culturi de câmp și culturi speciale. Spre exemplificare menționăm câteva culturi cu importanță economică, precum: porumb, floarea-soarelui, cartof, legume semănate direct, tomate transplantate, vinete, ardei, bostănoase, morcovi și pepiniere de pomi. Doza de aplicare este de 10-15 kg/ha, cu aplicare directă în sol, odată cu semănatul.

Substanța activă este Lambda-cihalotrin (4g s.a./kg produs formulat), produsul făcând parte din grupa piretroizilor de sinteză, cu acțiune de contact, ingestie și efect repelent. Toate aceste proprietăți dau produsului o putere de combatere ridicată și un efect remanent de lungă durată. Granula de este o combinație de Lambda-cihalotrin și elemente nutritive cu efect starter, ce conține azot (7%) și fosfor (35%), ușor accesibile plăntuțelor. Forma de condiționare a produsului , de tip microganule, înglobează cu succes molecula de insecticid și elementele nutritive menționate.

Formularea de tip GPlus, asigură o descompunere prelungită. Granulele sunt uniforme, mici, de 0,5-0,6 mm în diamentru, fapt ce asigură o repartizare uniformă și o eliberare eficientă a substanțelor active. În secundar, are un foarte bun rol de starter pentru plăntuțele nou formate, favorizând o mai bună dezvoltare a sistemului radicular.

Insecticidul , în contact cu apa din sol, formează un halou de protecție în jurul seminței și al tinerelor rădăcinuțe, cu efect repelent. Studiile efectuate în condiții de cultură, în unele țări din Europa, demonstrează că produsul are o activitate îndelungată în sol, fiind foarte rezistent la spălare, menținându-se în zona rădăcinuțelor o perioadă lungă de timp, de aproximativ 45 de zile, cu o eficacitate ridicată, folosind doza de aplicare omologată. Aplicarea fracționată a produsului, la cultura cartofului, poate asigura protecția culturii până la 60 de zile.

Ajutată de efectul de starter al produsului, planta are răgaz să se dezvolte, depășind fazele critice în care atacul dăunătorilor ar afecta-o grav. Acesta este un atu al lui comparativ cu alte produse. În cazul combaterii dăunătorilor de sol prin metodele clasice de tratament sămânță, insecta trebuie să se hrănească cu planta rezultată din sămânța tratată pentru a fi combătută, planta fiind afectată, ceea ce înseamnă deja o pagubă.

„Prin folosirea produsului , riscul ca sistemul radicular al plantei de cultură să fie afectat este mult mai mic”, explică Mărgărint Niță-Dragomir, director tehnic al Summit Agro România. Folosind un astfel de produs, eficiența economică a activității de protecție a plantelor este mult mai mare, fermierul plătind mai puțin decât dacă ar utiliza două produse achiziționate separat.

La culturile de câmp, produsul se aplică localizat, odată cu semănatul, folosind aceeași instalație de aplicare a fertilizantilor. În ultima perioadă, fermierii din România au început să folosească îngrășămintele microgranulate, prin urmare sunt deja dotați cu aceste instalații de aplicare, montate pe semănătorile folosite.

În întâlnirile pe care Summit Agro le-a avut cu fermierii și a discutat despre acest produs, s-a observat deschidere și interes din partea acestora, fiind foarte bine primit și considerat ca un produs foarte bun pentru combaterea dăunătorilor de sol din culturile de legume, cartofi sau pepeni. De asemenea, în bazinele legumicole, produsul poate fi aplicat înainte sau odată cu plantarea.

Marcoser, companie recunoscută pe piața de profil, cu capital 100% românesc, este o afacere de familie fondată în anul 2005, cu o deosebită pasiune pentru legumicultură și obiective strâns legate de dezvoltarea integrată, ce își desfășoară activitatea cu profesionalism pe piața producătorilor de legume, țintind, conform sloganului său – „Cunoaște succesul în legumicultură”, poziția de cel mai important jucător din Sud-Estul Europei.

Dezvoltarea armonioasă din cei 16 ani de activitate susținută se transpune într-un portofoliu diversificat de activități, oferind în prezent soluții complete legumicultorilor prin furnizarea de produse, tehnnici inovatoare și servicii.

Printre produsele testate și utilizate cu succes, se numără și insecticidul de sol .

Dr. Ing. Marius Petrache Profil

„Din cauza retragerii unor substanțe active de pe piață și a modificărilor agro-climatice, schemele de combatere integrată a dăunătorilor sunt impactate în mod direct și am observat astfel, o intensitate și un grad de atac al dăunătorilor de sol tot mai ridicate. Pentru a împiedica pagubele însemnate și ireversibile ale acestora în legumicultură, în cadrul companiei Marcoser, am testat și analizat cu atenție insecticidul de sol . Eficacitatea superioară, efectul de șoc și acțiunea persistentă a produsului în sol ne-au convins să-l introducem în schema de tratament pentru culturile legumicole. În plus, mulțumită suportului nutritiv pe care este impregnată substanța activă, asigură o dezvoltare mai viguroasă sistemului radicular, ceea ce îi conferă o rezistență mai mare în fața atacurilor dăunătorilor. Recomand cu încredere spre a fi folosit în culturile de legume, pentru a beneficia de o protecție superioară a rădăcinilor împotriva dăunătorilor și de un start mai viguros în vegetație”, menționează directorul general al Marcoser, dr. ing. Marius Petrache.

*****

Pentru mai multe detalii cu privire la insecticidul de sol contactați cu încredere reprezentanții Summit Agro România sau scrieți-ne pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

logo aniversar Sumi Agro 25 TRANSPARENT

Material furnizat de: Summit Agro România

Publicat în Protecția plantelor

În ultimii doi ani am primit la laborator probe de tomate și castraveți din seră infestate cu larve ale unei specii de Lasioptera necunoscută de mine ca fiind dăunător al acestor plante. Primele probe (tomate și castraveți) au fost trimise de către inginerul Dragu Robert Cosmin din județul Dolj, localitatea Șimnicu de Sus, în anul 2020. În anul 2021 am primit probe și din sere din județul Timiș.

horti 222 daunator nou 1

Dăunătorul se extinde încet și sigur, mai ales că legumicultorii nu își dau seama că este vorba despre un dăunător și îl tratează ca pe un patogen (s-a întâmplat în Timiș). Analizând aceste plante mi-am dat seama că sunt larve de Lasioptera. Am extras pupe din tulpini pe care le-am ținut la camera de creștere. Am obținut adulți de Lasioptera foarte asemănători cu cei de Lasioptera rubi, totuși diferiți. Documentarea pe care am realizat-o ulterior în vederea identificării speciei m-a dus la cercetătorul care a identificat deja specia pe baza unor specimene primite din România, Turcia și Grecia. Acum știm că ne confruntăm cu Lasioptera tomaticola – „musculița mediteraneană a tomatelor” sau „musculița europeană a tomatelor”. Acest dăunător este periculos pentru tomatele din spațiile protejate, unde deja sunt raportate pierderi serioase. Lupta cu dăunătorul este dificilă și chiar imposibilă.

Din anul 2022 vom începe cercetări cu privire la morfologia, biologia și combaterea acestui dăunător la SCDA Lovrin. În acest proiect vom fi sprijiniți de un legumicultor din Timiș care ne va permite să studiem insecta în serele sale, pentru a evita astfel răspândirea în alte zone. Sperăm ca la sfârșitul acestor cercetări să putem stabili numărul de generații al insectei în spațiile protejate, deoarece există suspiciuni că nu are o singură generație/an așa cum se credea și să punem la punct un sistem de combatere integrată care să nu perturbe actualele strategii de combatere a bolilor și dăunătorilor și nici strategiile de polenizare cu bondari.

În cele ce urmează, aduc în atenția legumicultorilor interesați informații utile despre Lasioptera tomaticola, care sper să ajute.

 

Efectele infestării nu sunt de neglijat

 

Tot mai des este raportat la tomate un dăunător din genul Lasioptera, necunoscut până acum. Această musculiță este capabilă să producă pagube importante la tomate, dar și la castraveți. Femela depune ouăle pe rănile tulpinilor, dar și pe fructe. Larvele se hrănesc în interiorul tulpinii. Acest mod de hrănire face extrem de dificilă combaterea dăunătorului. Efectele infestării cu Lasioptera tomaticola nu sunt de neglijat și se traduc prin costuri suplimentare pentru combatere. Din acest motiv, actualele strategii de combatere vor suferi modificări, la fel și cele de polenizare. Sunt necesare studii aprofundate cu privire la biologia, modul de dăunare și managementul acestui dăunător la tomate și castraveți (Topakci et Yükselbaba, 2016).

Simptome externe pe tulpinile atacate apărute în urma hrănirii larvelor și fungilor. simbionți

Simptome externe pe tulpinile atacate apărute în urma hrănirii larvelor și fungilor. simbionți

 

Ce se cunoaște despre dăunător

 

Larvele acestei specii de Lasioptera trăiesc gregar în interiorul tulpinilor de tomate și castraveți. Se cunoaște că apar infestări la tomate din august - septembrie până în decembrie și la castraveți din martie până în iunie și din septembrie până în decembrie. Tulpinile, lăstarii, pețiolii de la tomatele din sere sunt grav afectate de larve. De cele mai multe ori, larvele trăiesc în simbioză cu fungi. Lasioptera tomaticola este considerată vector pentru simbionții fungici. Femela de Lasioptera, în momentul ovipoziției, pe lângă ouă introduce și spori ai unor fungi în rănile gazdei (tomate, castraveți). Fungii simbionți vor crește în țesuturile gazdei. Larvele musculiței se hrănesc cu miceliul fungilor dar și cu țesutul vegetal bolnav. Rănile de pe plante pot apărea în mod natural (crăpături) sau pot fi cauzate de lucrările tehnologice care se execută în sere în timpul perioadei de vegetație. Țesuturile infestate au culoare maronie la exterior și pot fi confundate foarte ușor cu atacul unui patogen. De altfel, foarte mulți legumicultori au căzut în această capcană și, crezând că au de-a face cu un patogen, au făcut tratamente cu fungicide. Larvele pot fi mai greu observate deoarece se hrănesc în interiorul organelor atacate. Mai mult ca sigur, atacul acestui dăunător a fost trecut cu vederea sau a fost confundat cu al unui patogen. În urma hrănirii larvelor, apar necroze în țesuturi. Pe lângă asta, cavitățile larvare sunt căptușite cu micelii groase de culoare neagră. Simptomele finale sunt de ofilire, necroze, frângeri ale tulpinilor, uscarea totală a plantelor. Sunt atacate și fructele. Larvele infestează pedunculii la punctul de atașare de fruct. Acesta se necrozează, apărând daune la partea exterioară a fructului de sub peduncul. Prezența larvelor pe fructe face ca acestea să fie nevandabile. În caz de infestare gravă, apar stagnări în creșterea plantelor, iar numărul și dimensiunea fructelor vor fi reduse. Din aceste motive, producția de fructe poate fi serios afectată. Pierderile de producție la tomate pot fi severe uneori.

horti 222 daunator nou 2

Observații realizate de Perdikis et al. (2011) arată că Lasioptera tomaticola este o specie multivoltină și nu monovoltină cum se credea.

 

Lasioptera tomaticola și simbioza cu fungi

 

Multe specii de Lasioptera trăiesc în simbioză cu fungi. Lasioptera tomaticola este una dintre ele. Insecta și fungii trăiesc într-o simbioză perfectă. Ciuperca permite larvei să pătrundă în țesutul tulpinilor și să aibă acces la țesuturile vasculare. Larvele se hrănesc atât cu țesutul tulpinii cât și cu miceliile fungului. În galele mature sau în cavitățile larvare, când larvele încetează să se mai hrănească, ciuperca proliferează și astupă intrarea în galerie, căptușind cu micelii interiorul cavității. În acest fel, fungul protejează larvele împotriva paraziților și permite o ieșire ușoară a noilor adulți.

horti 222 daunator nou 3

Musculița tulpinilor și fungul sunt perfect adaptate între ele. Adultul și primul stadiu larvar au structuri adaptate pentru a transporta sporii fungici. Această relație de tip mutualist este mult mai largă și depășește relațiile de hrănire (Ŕohfritsch, 1992).

Asocierea unor larve de Lasioptera cu fungi a fost observată de mulți cercetători. Se pare că sporii sunt introduși în planta-gazdă în momentul depunerii ouălor. Unii autori consideră că larvele se hrănesc exclusiv cu fungi, iar alții consideră relația dintre fungi și musculița ca o simbioză perfectă (van Leeuwen, 1939; Neger, 1908, 1913 citați de Rohfritsch, 1992). Musculița transportă sporii ciupercii ducându-i pe o potențială plantă gazdă. Încă din 1913, Neger arată că unele ciuperci izolate din cavitățile larvare aparțin genului Macrophoma. Borkent și Bissett (1985), arată că, conidiile fungilor sunt transportate de musculițele femele cu ajutorul unor structuri de pe segmentul 8·și de pe cercus unde acestea rămân prinse ca într-un buzunar.

În 1952, Meyer arată prezența fungilor în cavitățile larvare produse de Lasioptera rubi. În cercetările sale a observat haustorii fungilor în țesuturile gazdei. Tastas - Anque și Sylven (1989) au analizat exemplare de Lasioptera rubi dar nu au găsit conidii pe ele. Este neclar de unde preiau femelele sporii înainte de ovipoziție. Alți cercetători au arătat că femelele crescute în laborator nu au avut conidii, în timp ce, cele culese de pe câmp aveau conidii (Borkent et Bissett, 1985).

Fungii transportați de Lasioptera aparțin în general genului Macrophoma sau unor taxoni înrudiți. Se presupune că, sporii fungici sunt depuși la suprafața plantei în apropierea ouălor. Larvele de Lasioptera din primul stadiu introduc sporii în țesutul plantei-gazdă.

Larvă tânără de Lasioptera tomaticola

Larvă tânără de Lasioptera tomaticola

Fungul ajută larva să se hrănească în țesuturile vasculare ale gazdei, direct sau indirect. Cum are loc acest proces? La început, țesuturile plantei sunt atacate de fung și destul de repede structura acestora va fi dezorganizată (Ŕohfritsch et Shorthouse, 1982). Larvele de vârsta I și II și ciuperca se hrănesc pe aceste țesuturi. În același timp, larvele se pot hrăni și cu hife tinere care cresc în celule și în cavitatea larvară. La final, cavitățile vor fi căptușite cu micelii. Când larva ajunge în stadiul III se apropie de țesutul medular și multe straturi de celule o izolează de țesuturile vasculare. Pentru ca larvele să ajungă la vasele mari, au nevoie de ajutorul ciupercii, care „va deschide drumul”. Fungul trimite hife lungi și subțiri către țesuturile vasculare. În timpul ultimei vârste larvare, ciuperca și celulele plantei sunt atacate de enzimele larvare. Larva se hrănește apoi cu materialul solubilizat, predigerat (Rohfritsch, 1992). În cavitățile unde larvele nu se mai hrănesc, ciuperca formează un strat gros de micelii.

Larve mature de Lasioptera tomaticola în interiorul tulpinilor căptușite cu micelii negre

Larve mature de Lasioptera tomaticola în interiorul tulpinilor căptușite cu micelii negre

 

Identificarea noii specii de Lasioptera la tomate

 

Într-o lucrare apărută în anul 2020, Yukawa et al. descriu două specii noi de Lasioptera, necunoscute până acum. Cele două specii noi sunt: Lasioptera tomaticola Yukawa et Harris pentru regiunea mediteraneană (Grecia, Turcia, România) și Lasioptera yoichiensis Yukawa et Kim pentru Japonia.

Raportări cu privire la L. tomaticola există încă din anul 2001 în sere din Grecia și au fost publicate de către Perdikis et al. în anul 2011. Dăunătorul era numit „musculița europeană a tomatelor”. După Grecia, sunt raportate daune ale unei insecte din genul Lasioptera pe tomate și castraveți în localități din România (2013) și Turcia (2015 și 2016). În România, Cean M. face o comunicare personală cu privire la prezența acestei insecte la tomate și castraveți. Toate raportările arată infestări în zonele rănite de pe plante. Aceste răni apărute în urma tăierilor lăstarilor, a ruperii frunzelor predispun planta la infestare deoarece dăunătorul își depune ouăle în acele zone. Tulpinile și fructele de tomate atacate erau pline de larve și pupe de Lasioptera.

Pupă de Lasioptera tomaticola

Pupă de Lasioptera tomaticola

Identificarea speciei de Lasioptera din Grecia, Turcia și România a fost făcută de către Yukawa et al. pe baza unor specimene primite din cele trei țări. România era printre ele. Yukawa a făcut analize morfologice și genetice prin comparație cu alte specii de Lasioptera.

Specimenele trimise din România (zona Braniștea - Dâmbovița) în anul 2013 au fost identificate ca fiind Lasioptera tomaticola Yukawa et Harris sau „musculița mediteraneană a tomatelor”. Plantele gazdă ale acestei Lasioptere, cunoscute până acum, sunt tomatele (Solanum lycopersicum L. - Solanaceae) și castraveții (Cucumis sativus L. - Cucurbitaceae). Răspândirea a fost stabilită pentru Europa (Grecia, Turcia, România).

Specia nou identificată a fost comparată cu alte specii de Lasioptera: L. kallstroemia, L. solani, L. falcata și L. toombi. S-a constatat că, L. tomaticola este o specie distinctă diferențiindu-se de celelalte prin unele caractere morfologice. Pe de altă parte, există asemănări între Lasioptera tomaticola și Lasioptera rubi, iar mulți legumicultori sunt convinși că au de-a face cu cea din urmă. Yukawa et al. (2020) arată că, deși sunt asemănări, există diferențe morfologice care arată că cele două sunt specii distincte.

Analizele genetice efectuate de Yukawa arată prezența a două haplotipuri în sudul Turciei (Antalya). Cele două haplotipuri sunt din punct de vedere genetic cu 3,6 - 4,1% la distanță față de haplotipurile din Grecia, România și vestul Turciei. În Grecia au fost determinate trei haplotipuri cu diferențe foarte mici între ele (0,2 - 0,3%). Datele de secvențiere ale acestora nu au coincis cu nici un haplotip din Turcia și România. Însă, haplotipul românesc a fost identic cu haplotipul din vestul Turciei (Yukawa et al., 2020).

horti 222 daunator nou 4

Studiul realizat de Yukawa confirmă că nici o specie de Lasioptera nu a fost identificată anterior pe Solanaceae. Domnia sa conchide că, existența a cel puțin șase haplotipuri în populațiile de L. tomaticola arată faptul că această insectă a fost prezentă în regiunea mediteraneană o perioadă considerabilă până să fie observate primele infestări.

 

Plante-gazdă

 

Lasioptera tomaticola infestează tomatele (Solanum lycopersicum L. - fam. Solanaceae) din Grecia, România și Turcia. Pe lângă tomate a fost raportată și pe castraveți (Cucumis sativus L. - fam. Cucurbitaceae) în aceleași țări menționate mai sus.

La nivel mondial sunt enumerate 130 specii de Lasioptera. La 109 specii sunt înregistrate și plantele gazdă. Dintre acestea, 88 (81,7%) au gazde dintr-o specie de plante, 12 (11,0%) dintr-un gen de plante, 4 (3,7%) dintr-o familie de plante și 4,6% sunt oligofage sau polifage în diferite familii de plante. În acest context, nu poate fi ignorată existența speciilor asociate cu mai mult de o familie de plante, deși analizele genetice actuale susțin că speciile de Lasioptera sunt de obicei monofage sau oligofage în cadrul unei familii de plante (Yukawa et al., 2014; Gagne et Jaschhof, 2017).

horti 222 daunator nou 7

Entomologii studiază în prezent dacă una dintre speciile cunoscute de Lasioptera care apar la Cucurbitaceae în Regiunea Palearctică și-a extins gama de plante gazdă la tomate, deoarece L. tomaticola infestează și castraveții în Regiunea Mediteraneană. Cu toate acestea, studiile recente arată că speciile palearctice examinate asociate cucurbitaceelor sunt diferite din punct de vedere morfologic de L. tomaticola. Nu este exclusă totuși, nici extinderea gamei de gazde la tomate de către una dintre speciile palearctice de pe cucurbitacee (Yukawa et al., 2020).

 

Cum se răspândește acest dăunător dificil de combătut

 

Prin comerțul cu fructe de tomate, insecta se poate răspândi în zone noi. Fructele de tomate pot fi infestate. Pericolul este și mai mare dacă fructele sunt atașate de părți verzi de plantă. De asemenea, insecta se poate răspândi cu ajutorul răsadurilor și ambalajelor infestate, hainele muncitorilor și prin deplasarea în mod natural între sere (Perkidis et al., 2008; Perkidis et al., 2011).

Lasioptera tomaticola este un dăunător nou pentru România și reprezintă o amenințare serioasă pentru tomatele și castraveții cultivați în sere. Acest dăunător nu este cunoscut pe deplin de legumicultori și poate fi confundat cu atacul unui patogen. Este dificil de combătut deoarece nu există studii cu privire la combaterea integrată a acestuia.

Dăunătorul este dificil de ținut sub control odată ce infestarea plantelor a avut loc. Modul ascuns de dăunare face extrem de anevoioasă combaterea. Se recomandă efectuarea tratamentelor chimice în stadiile incipiente de dezvoltare, scoaterea și distrugerea plantelor atacate, rotația culturilor, măsuri stricte de igienă în timpul desființării culturilor de toamnă (Anonim, 2013).

Extinderea dăunătorului în sere ar duce la efectuarea unui plus de tratamente chimice repetate care ar putea avea efect negativ asupra actualelor strategii de control și a polenizării cu bondari. Pentru că femela depune ouă în rănile deschise ce apar în urma îndepărtării lăstarilor, frunzelor, legumicultorii trebuie să efectueze aceste lucrări fără a răni plantele, ceea ce este practic imposibil de realizat.

horti 222 daunator nou 5

Studiile recente pentru găsirea unor metode alternative de control al dăunătorului Lasioptera tomaticola se referă la modul de tăiere al lăstarilor axilari, cunoscut fiind că insecta își depune ouăle în zonele rănite care rămân în urma lucrărilor de întreținere din culturile de tomate din sere. Într-un experiment, Büyükoztürk et al. (2020) au obținut rezultate foarte bune în combatere atunci când lăstarii au fost tăiați la 3 - 5 cm distanță de tulpina principală („tăiere în ciot”) comparativ cu lotul în care lăstarii au fost eliminați complet, iar tulpina a rămas rănită. S-a constatat că larvele de Lasioptera tomaticola se pot hrăni în porțiunea de lăstar rămasă, dar nu pot ajunge în tulpina principală și în acest mod nu apar daune. Acest tip de tăiere s-a dovedit foarte eficient față de tăierea totală a lăstarilor care a predispus tulpina la infestare. Eficiența în combatere a fost de 77%.

 

Combaterea chimică a dăunătorului

 

Nu există substanțe chimice omologate pentru combaterea acestui dăunător în România. Totuși, legumicultorii pot apela la insecticidele omologate pentru Tuta absoluta la tomate. Aceste substanțe sunt: emamectin benzoat, metaflumizon, abamectin, clorantraniliprol, acibenzolar - s - metil + ciantraniliprol, abamectin + clorantraniliprol. Cei care au avut probleme cu acest dăunător au utilizat unele produse, fără succes în combatere. Ele ar trebui aplicate când insecta se află în stadiu de ou (cele care au efect ovicid) sau când larvele eclozează și nu ajung să pătrundă în țesuturi. Aceste momente sunt dificil de surprins în realitate.

Larvă matură protejată de micelii groase, negre

Larvă matură protejată de micelii groase negre

Ideală ar fi omorârea adulților înainte ca femelele să depună ouă sau chiar să se împerecheze. Pentru asta, insecta trebuie monitorizată cu foarte mare atenție. Din păcate, capcanele lipicioase colorate nu au dat rezultatele scontate. A fost testată atractivitatea față de mai multe culori (galben, negru, albastru, alb, roșu, verde), fără rezultate însă. Se presupune că acestea ar fi mai eficiente în combinație cu atractanți feromonali sau alimentari (Büyükoztürk et al., 2020). De asemenea, ar putea fi utilizate capcanele luminoase.

Bibliografie
Anonim, 2013 - Lasioptera sp. (Diptera: Cecidomyiidae). Liflet. Gıda ve Kontrol Genel Müdürlüğü. Bitki Sağlığı ve Karantina Daire Başkanlığı. Ankara.
Borkent A., J. Bissett, 1985 - “Gall midges (Diptera: Cecidomyiidae) are vectors of their fungal symbionts,” Symbiosis, vol. 1, pp. 185–194, 1985.
Büyüköztürk H. D., Kececi M., Bilgin M. G., Ölcülü M., Yücel S., 2020 - Determination of different shoot pruning efficiency for controlling Lasioptera sp. (Diptera: Cecidomyiidae) in protected tomato cultivation and pests visual preferences, Plant Protection Bulletin, 2020, 60(4): 69 - 73.
Docters van Leeuwen W. M., 1939 - An ambrosia - gall on Symplocos fascicu/ata Zoll. Annales du Jard. Bot. Buitenz .. 49, 1, 27 - 42.
Gagné R. J., Jaschhof M., 2017 - A catalog of the Cecidomyiidae (Diptera) of the world. Fourth Edition. Digital. https ://www.ars.usda.gov/ARSUs erFil es/80420 580/Gagne 2017_World Cat_4th_ed.pdf.
Meyer J., 1952 - Cécidogenèse de la galle de Lasioptera rubi Heeger et role nourricier d'un mycélium symbiotique. C.R. Acad. Sei. Paris, 234, 2556 - 2556.
Neger F. W., 1908 - Ambrosiapilze, 1. Ber. d. deutsch. bot. Ges., 26a, p. 735.
Neger F. W., 1913 - Ambrosiagallen. Biologie der Pflanzen, Leipzig, p. 511.
Perdikis D., Paraskevopoulos A. & Lykouressis D., 2006 - First record and preliminary observations on life, ecology and damage caused by an insect harmful to greenhouse tomato and cucumber plants. Georgia – Ktinotrofia, 3: 65 - 68. As cited by Anagnou – Veroniki M et al. (2008) New records of plant pests and weeds in Greece, 1990 - 2007. Hellenic Plant Protection Journal 1, 55 - 78.
Perdikis D., Lykouressis D., Paraskevopoulos A. & Harris K. M., 2011 - A new insect pest, Lasioptera sp. (Diptera: Cecidomyiidae), on tomato and cucumber crops in glasshouses in Greece. EPPO Bulletin 41 (3) , 442 - 444.
Rohfritsch O., J. D. Shorthouse, 1982 - lnsect galls. ln: "Molecular Biology of Plant Tumors". G. Kahl and J. Schell (Eds.}, Acad. Press, New York, 131 - 152.
Rohfritsch O., 1992 - “A fungus associate gall midge, Lasioptera arundinis (Schiner) on its host plant, Phragmites australis (Cav.) Trin,” Bulletin de la Soci´et´e Botanique de France. Lettres Botaniques, vol. 139, pp. 45–59, 1992.
Tastâs - Duque A., E. Sylvén, 1989 - Sensilla and cuticular appendages on the female abdomen of Lasioptera rubi (Schrank) (Diptera, Cecidomyiidae). Acta Zoo/. (Stockholm) 70 (3), 163 - 174.
Topakci Nurdan, Yükselbaba Utku, 2016 - A new pest in tomato production: Lasioptera sp. (Diptera: Cecidomyiidae), Turkish Journal of Agriculture and Technology, 4 (11): 914 - 918.
Yukawa J., Tokuda M., Yamagishi K., 2014 - Host plant ranges and distribution records of identified and unidentified species of the genus Lasioptera (Diptera: Cecidomyiidae) in Japan. Esakia 54:1 – 15.
Yukawa Junichi, Keith M. Harris, Wanggyu Kim, 2020 - Descriptions of two new species of the genus Lasioptera (Diptera: Cecidomyiidae) that infest tomato in the Mediterranean Region and Hokkaido, Japan, Applied Entomology and Zoology (2020) 55: 129 – 140 https://doi.org/10.1007/s13355-019-00662-w.

Foto: Otilia Cotuna 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Horticultura

Pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a fost publicat, în dezbatere publică, proiectul de hotărâre pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022. Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării - joi 30 decembrie 2021, pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Schema de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României în anul 2022, pentru susținerea producției de legume în spații protejate, după cum urmează:

a) Tomate - Solanum lycopersicum L - cultivate în Ciclul I sau Ciclul II de producție;

b) Ardei gras și/sau lung-kapia - Capsicum annuum L - cultivați în Ciclul II de producție;

c) Castraveți - Cucumis sativus L - cultivați în Ciclul II de producție;

d) Fasole păstăi – Phaseolus vulgaris L - cultivată în Ciclul II de producție;

e) Salată - Lactuca sativa L - cultivată în Ciclul II de producție;

f) Spanac - Spinacea oleracea L - cultivat în Ciclul II de producție;

g) Ceapă verde - Allium cepa - cultivată în Ciclul II de producție.

Producțiile minime prevăzute de actul normativ sunt următoarele:

a) 5.600 kg/1.000 mp pentru cultura de tomate;

b) 2.000 kg/1.000 mp pentru cultura de ardei gras și/sau lung-kapia;

c) 5.600 kg/1.000 mp pentru cultura de castraveți;

d) 1.500 kg/1.000 mp pentru cultura de fasole păstăi;

e) 1.440 kg/1.000 mp pentru cultura de salată;

f) 1.000 kg/1.000 mp pentru cultura de spanac;

g) 1.000 kg/1.000 mp pentru cultura de ceapă verde.

Valoarea maximă a sprijinului financiar de ajutor de minimis/beneficiar poate fi de 4.000 euro, respectiv:

  • 3.000 euro/cultură în Ciclul I/1000 mp/beneficiar;
  • 1.000 euro/cultură în Ciclul II/1000 mp/beneficiar;

Sprijinul financiar se acordă în lei, la cursul de schimb de 4,9475 lei, stabilit de către Banca Centrală Europeană, la data de 30 septembrie 2021.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă, pe fiecare ciclu de producție, în anul 2022.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis prevăzute de prezenta hotărâre sunt în sumă de 225.000.000 de lei, reprezentând echivalentul a 45 de milioane de euro şi se asigură din bugetul aprobat MADR pe anul 2022.

Valorificarea producțiilor se face în perioada 1 martie – 10 iunie inclusiv pentru ciclul I de producție și respectiv 20 octombrie - 9 decembrie, inclusiv pentru ciclul II de producție. Dovada obținerii producției de legume din spațiile protejate o constituie bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare. Sprijinul financiar se acordă beneficiarilor care îndeplinesc condițiile pentru maximum două culturi, respectiv o singură cultură în ciclul I de producție/1.000 mp și/sau o singură cultură în ciclul II de producție/1.000 mp, în anul 2022.

Proiectul de hotărâre poate fi consultat aici: https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/5112_cbbf50adfb9ed5f0d8c5c0ef0c89df56.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Marți, 26 octombrie 2021, Adrian Pintea, director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), a avut o întâlnire de lucru în sistem videoconferință cu conducerile județene și din aparatul central al Agenției. Referindu-se la ajutorul de minimis destinat producătorilor de legume în spații protejate, șeful APIA a insistat pe respectarea perioadei de depunere a documentelor pe care fermierii trebuie să le depună pentru a face dovada valorificării producției realizate, respectiv 2 noiembrie – 2 decembrie 2021. „Am solicitat centrelor județene să asigure tot sprijinul și îndrumarea de care fermierii au nevoie pentru a depune documentația corectă si completă”, a arătat Adrian Pintea.

Reamintim că, pe 22 octombrie 2021, a fost aprobată hotărârea de guvern pentru modificarea și completarea HG nr. 651/2021 pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021, precum și pentru modificarea HG nr. 652/2021 privind aprobarea programului de susținere a producției de plante aromatice pentru anul 2021. Modificările și completările au rezultat în urma solicitărilor formulate de către structurile asociative reprezentative din sector, având în vedere dificultățile cu care se confruntă piața legumelor.

Referitor la Programul de legume în spații protejate, cei 14.271 de beneficiari care s-au înscris până la data de 20 iulie 2021 pentru plafonul de 150 de milioane de lei nu vor absorbi toată suma și a rămas o diferență, iar pentru programul dedicat cultivatorilor de plante aromatice din cele 6 milioane de lei alocate s-au consumat doar 2,27 milioane de lei. Astfel, disponibilul de circa 3,7 milioane de lei va fi dirijat către programul de legume în spații protejate, cuantumul de 2.000 euro/1.000 mp majorându-se la 2.210 euro, cu încadrarea în plafonul maxim de 20.000 euro/3 exerciții financiare.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis la cultura de legume în spații protejate vor fi în sumă 153.730.000 lei, reprezentând echivalentul a maximum 31.551.000 euro, ca urmare a suplimentării plafonului cu sumele neangajate în Programul de susținere a producției de plante aromatice pentru anul 2021.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis la plante aromatice vor fi în sumă de 2.270.500 lei, reprezentând echivalentul a maximum 465.968 de euro.

În bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2021 există alocări financiare pentru ambele programe.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

La capcanele cu feromoni și momeli alimentare se înregistrează zbor maxim al dăunătorului Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor) - generația a III-a. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin, în parteneriat cu compania FMC Agro România, monitorizează zborul adulților de Helicoverpa armigera în mai multe zone din țară cu ajutorul aplicației ArcTM farm intelligence, pe care dumneavoastră o puteți descărca în mod gratuit. Scopul acestui program de prognoză și avertizare este de a stabili momentele optime de combatere a dăunătorului. Stabilirea momentelor optime de combatere este foarte importantă deoarece vă ajută să vă eficientizați tratamentele fitosanitare în culturile dumneavoastră. Astfel, cheltuielile cu pesticidele vor fi mai mici, iar mediul va fi protejat. Concentrarea pe aplicații precise va duce la reducerea numărului de tratamente.

Adulți de Helicoverpa armigera capturați la capcane

Adulți de Helicoverpa armigera capturați la capcane

Pragul maxim de alertă a fost depășit în Banat, Crișana, Oltenia. Numărul de fluturi capturați cu ajutorul capcanelor a ajuns în Crișana (la Oradea) la peste 500/capcană/citire, ceea ce înseamnă că ne confruntăm cu o populație numeroasă și la cea de-a treia generație de Helicoverpa armigera.

La Lovrin s-a înregistrat la capcane maximum de zbor în aceste zile, când numărul de capturi a trecut de 60/capcană/citire. Curbele maxime de zbor indică o activitate intensă a dăunătorului (împerechere, depunere ouă, eclozare larve).

La câteva zile de la maximul curbei de zbor se recomandă efectuarea controalelor fitosanitare în culturile preferate de dăunător (porumb, sorg, tomate, fasole, soia, lucernă, cânepă etc.) și efectuarea unui tratament, dacă este cazul.

Condițiile climatice ale acestei veri au favorizat apariția celei de-a III-a generații de Helicoverpa armigera. În România, acest lepidopter poate avea 2 - 3 generații/an. Este posibil ca, pe fondul modificărilor climatice (creșterea temperaturilor), să se dezvolte și a patra generație. Culturile predispuse la atac în această perioadă sunt: porumbul, soia, cânepa, tomatele.

Mucegai produs de Aspergillus flavus

Mucegai produs de Aspergillus flavus

Generația a III-a de Helicoverpa armigera poate produce daune considerabile la porumb și soia. În urma controlului fitosanitar efectuat la data de 24 august 2021 în culturi de porumb de pe teritoriul SCDA Lovrin, vă aduc la cunoștință că dăunătorul este prezent. Putem vedea în câmp acum, adulți, ouă, larve din generațiile 2 și 3 (generații suprapuse). Știuleții de porumb sunt atacați în procent foarte mare. La vârful știuleților, în zona mătăsii pot fi observate larve foarte tinere (vârsta I și a II-a), câte două, trei și chiar patru pe un știulete. Larvele din prima și a doua vârstă consumă mătasea. Larvele mai mature atacă știuleții în curs de dezvoltare, iar boabele sunt consumate [Hosseininejad et al., 2015]. În zonele atacate, pe rănile produse de larve în urma hrănirii s-au instalat deja fungii micotoxigeni din genul Fusarium (Fusarium verticillioides, F. graminearum) și Aspergillus (Aspergillus flavus, A. parasiticus). Pot fi observate și micelii de Penicillium sp., Alternaria sp., Cladosporium sp.

În urma precipitațiilor căzute, s-ar putea să asistăm la creșterea frecvenței știuleților infectați, precum și a intensității de atac. Creșterea intensității atacului ar putea duce la contaminarea cu micotoxine a cariopselor. Micotoxinele produse de fungii menționați mai sus sunt: deoxynivalenol (DON), zearalenon (ZON), toxina T2, aflatoxine, ochratoxine, fumonisine. Calitatea producției de porumb poate fi afectată grav de micotoxine, dacă acestea depășesc limitele maxime admise.

Larvă de Helicoverpa armigera

Larvă de Helicoverpa armigera

Recomandări de combatere

În perioada 26 - 31 august 2021 se impune efectuarea unui prim tratament împotriva dăunătorului Helicoverpa armigera, generația a III-a. De ce în această perioadă? Pentru că acum este maximul de eclozare a larvelor. Larvele tinere pot fi omorâte mult mai ușor comparativ cu cele mature, care sunt mai rezistente la insecticide.

Larvele de Helicoverpa armigera trec prin șase stadii de dezvoltare. Cele din stadiile I și II se hrănesc cu frunze fragede, iar pagubele nu sunt vizibile. Din stadiul al III-lea, larvele produc daune vizibile. Dimensiunea larvelor din stadiul al III-lea este cuprinsă între 8 și 13 mm. În acest stadiu, ele pot fi ucise cu ușurință. Stadiile cele mai dăunătoare sunt al V-lea și al VI-llea, când larvele sunt mari, agresive și rezistente la insecticide și bioinsecticide.

Înainte de efectuarea tratamentului, verificați culturile. Decizia de efectuare a tratamentelor trebuie luată în urma unui control fitosanitar. Dăunătorul poate fi combătut cu metode chimice, dar și biologice, în cazul culturilor ecologice.

Controlul chimic

Utilizarea insecticidelor în gestionarea acestui dăunător este extrem de dificilă din cauză că larvele sunt ascunse în organele atacate. Există studii care arată că, deși au fost aplicate insecticide în sistem intensiv (tratamente la intervale scurte de timp), larvele nu au putut fi suprimate [Reay-Jones și Reisig, 2014].

În general, Helicoverpa poate fi ucisă cu aproape toate insecticidele. Totuși, s-a constat o rezistență a Helicoverpei armigera la insecticidele din grupa piretroizilor. După Yang et al. (2013), H. armigera a dezvoltat în timp rezistență la insecticidele cu spectru larg, în special la cele din grupa piretroizilor. Clasele mai noi de insecticide (spinosinele, diamidele) au asigurat un bun control al H. armigera [Perini et al., 2016; Durigan et al., 2017; Durigan, 2018]. Se recomandă alternarea insecticidelor din grupe chimice diferite pentru a încetini dezvoltarea rezistenței [Ahmad et al., 2019].

La porumb, combaterea chimică se poate face cu insecticide pe bază de: indoxacarb (AVAUNT 150 EC), clorantraniliprol (CORAGEN 20 SC), clorantraniliprol + lambda - cihalotrin. Aceste produse sunt prietenoase cu entomofagii, au efect ovicid și larvicid foarte bun și pot fi aplicate și la temperaturi mai ridicate (chiar și la 34o C). Respectați dozele și momentele optime de aplicare.

Controlul biologic

În controlul biologic pot fi utilizate viespi parazite oofage din genul Trichogramma, dar și larve de Chrysopa carnea. Dintre entomopatogeni amintesc: virusul poliedrozei nucleare (NPV - nucleopoliedrovirus), fungii Beauveria bassiana, Metarhizium spp., Nomuraea spp., bacteria Bacillus thuringiensis (Bt). Studiile efectuate arată că fungul entomopatogen Nomuraea rileyi a dus la mortalitatea larvelor de Helicoverpa armigera în procente mari, cuprinse între 90% până la 100%. Beauveria bassiana a dus la reducerea cu 10% a daunelor. De asemenea, formulările de Bacillus thuringiensis (Bt) sunt utilizate cu succes în controlul Helicoverpei.

Tratamentele cu entomopatogeni și mai ales cele pe bază de Bacillus thuringiensis ar trebuie efectuate seara. Tratamentele efectuate seara s-au dovedit mai eficiente decât cele executate în alte momente din zi [Tang 2003, Nguyen et al., 2007; Luo et al., 2014].

În mod natural, larvele pot fi infectate de entomopatogenii amintiți. Infecțiile cu NPV apar adesea în câmp, uneori la sfârșitul lunii august fiind observate larve moarte pe mătase sau știuleți. Larvele atacate de NPV au aspect de flașerii (au culoare neagră și se lichefiază înainte de dezintegrare). O altă boală este produsă de un ascovirus și este răspândită de viespile parazite.

Disponibile pentru controlul larvelor de Helicoverpa armigera sunt preparate pe bază de NPV și Bacillus thuringiensis. Produsul comercial pe bază de NPV este selectiv, infectând doar larvele de Helicoverpa armigera și punctigera. Este inofensiv pentru oameni, animale sălbatice și insecte utile.

Păstaie de năut atacată de Helicoverpa armigera

Păstaie de năut atacată de Helicoverpa armigera

Efectuarea tratamentelor

Primul tratament se aplică la avertizare. Când avertizarea a fost lansată, este timpul să efectuați un control în culturi. Verificați într-un lan mai mult de 100 de plante. Larvele de Helicoverpa armigera pot fi văzute la vârful știuleților, pe mătase și sub pănuși.

Decizia de a utiliza insecticide sau bioinsecticide pentru combaterea acestui dăunător trebuie luată doar după un control fitosanitar serios al culturilor, dar nu trebuie să întârzie mai mult de 2 - 3 zile de la momentul primirii avertizării.

Repetarea tratamentului se recomandă după 7 - 8 zile acolo unde densitatea dăunătorului este mare.

Este bine ca tratamentele să fie efectuate atunci când larvele pot fi ucise cu ușurință.

Momente recomandate:

  • Când larvele sunt mici și foarte mici, între 1 - 7 mm (pot fi omorâte cu doze mici de insecticid).

  • Când se hrănesc la suprafața organelor sau în timpul deplasării (pot fi ucise mai ușor).

  • Înainte de a pătrunde în inflorescențe, știuleți, păstăi, capsule (sunt mai greu de omorât sau chiar imposibil).

Helicoverpa armigera la soia

Helicoverpa armigera la soia

Atenție la soia!

Larvele de Helicoverpa armigera pot produce pagube mari la soia, mai ales la soia cultivată în sistem eco sau bio. Cunosc situații în care soia a fost compromisă în proporție de 80% din cauza unui atac masiv la păstăi. Verificați culturile de soia. Efectuați sondaje prin scuturarea/măturarea plantelor pe o pânză pe care o puneți pe sol. Dacă în urma controalelor depistați mai mult de 4 larve/metru, treceți la efectuarea tratamentului. Dacă peste 50% din omizi sunt mai mici de 1,5 cm, puteți utiliza biopreparate. Dacă peste 50% din larve sunt mai mari sau egale cu 1,5 cm, este indicat să utilizați insecticide chimice [Pomeri et al., 2015].

Nu ezitați să ne contactați la SCDA Lovrin, dacă întâmpinați probleme deosebite în culturile dumneavoastră.

otilia cotuna

Bibliografie
Ahmad, M., B. Rasool, M. Ahmad, and D. A. Russell, 2019 - Resistance and synergism of novel insecticides in field populations of Cotton Bollworm Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) in Pakistan J. Econ. Entomol. 112: 859 – 871.
Durigan, M. R. 2018 - Resistance to pyrethroid and oxadiazine insecticides in Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) populations in Brazil. Ph.D. dissertation. University of Sao Paulo, ESALQ, Brazil.
Durigan, M. R., A. S. Corrêa, R. M. Pereira, N. A. Leite, D. Amado, D. R. de Sousa, and C. Omoto, 2017 - High frequency of CYP337B3 gene associated with control failures of Helicoverpa armigera with pyrethroid insecticides in Brazil. Pestic. Biochem. Physiol. 143: 73 – 80.
Hosseininejad A. S., B. Naseri, and J. Razmjou, 2015 - Comparative feeding performance and digestive physiology of Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) larvae - feed 11 corn hybrids. Journal of Insect Science 15(12): 6 pp. DOI: 10.1093/jisesa/ieu179.
Luo, S., S. E. Naranjo, and K. Wua, 2014 - Biological control of cotton pests in China. Biol Control 68: 6–14
Nguyen, T. H. N., C. Borgemeister, H. Poehling, and G. Zimmermann, 2007 - Laboratory investigations on the potential of entomopathogenic fungi for biocontrol of Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) larvae and pupae. Biochem. Sci. Technol. 17: 853–864.
Perini, C. R., J. A. Arnemann, A. A. Melo, M. P. Pes, I. Valmorbida, M. Beche, and J. V. C. Guedes, 2016 - How to control Helicoverpa armigera in soybean in Brazil? What we have learned since its detection. Afr. J. Agric. Res. 11: 1426 – 1432.
Pomari F. A., Bueno A. F., Gomez D. R. S., 2015 - Helicoverpa armigera: current status and future perspectives in Brazil, Current Agricultural Science and Technology, 21, 1 - 7.
Reay - Jones, F. P. F., and D. D. Reisig, 2014 - Impact of corn earworm on yield of transgenic corn producing Bt toxins. J. Econ. Entomol. 107: 1101–1109.
Tang, L., 2003 - Potential application of the entomopathogenic fungus, Nomuraea rileyi, for control of the corn earworm, Helicoverpa armigera. Entomologia Experimentalis et Applicata 88: 25 – 30.
Yang, Y., Y. Li, and Y. Wu, 2013 - Current status of insecticide resistance in Helicoverpa armigera after 15 years of Bt cotton planting in China. J. Econ. Entomol. 106: 375 – 381.

Foto: Otilia Cotuna

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Protecția plantelor

Tuta absoluta, dăunătorul cunoscut popular și sub denumirea de molia tomatelor, este extrem de periculos, atacând un număr mare de specii vegetale, dintre care cel mai mult preferă tomatele, în special cele cultivate în spații protejate (sere și solarii). Dr. ing. Costel Vînătoru, cercetător științific gradul I și director al Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău, atrage atenția să nu se confunde molia tomatelor cu musca minieră și recomandă legumicultorilor să ia măsuri riguroase pentru prevenirea infestării culturilor cu Tuta absoluta, mai ales că atât metodele chimice, cât și cele biologice nu pot eradica acest dăunător.

„Fără controale adecvate, infestările pot duce la pierderea de 90% până la 100% a culturii de tomate”, precizează dr. ing. Costel Vînătoru.

La ora actuală, dăunătorul este prezent pe tot teritoriul țării noastre și provoacă pagube însemnate tomatelor, constatându-se migrarea Tutei absoluta și pe celelalte plante legumicole, în special pătlăgele vinete, fasole, ardei etc. Pe lângă plantele de cultură, spune directorul Băncii de Gene, Tuta absoluta se conservă foarte bine și în flora spontană, pe buruieni, mai ales pe cele aparținând familiei Solanaceae (zârna - Solanum nigrum, ciumăfaie - Datura stramoniu etc).

„Tuta absoluta a ajuns în România în 2009, în Satu Mare, și a început să provoace daune profunde culturilor comerciale de tomate în multe locuri din întreaga țară înainte de a fi dezvoltată strategia de gestionare integrată a dăunătorilor care a fi asigurat un control eficient”, arată dr. ing. Costel Vînătoru.

Dăunătorul prezintă în principal activitate nocturnă, iar adulții rămân de obicei ascunși în timpul zilei, manifestând o activitate crepusculară mai mare dimineața. Adulții se extind prin cultură cu ajutorului zborului, iar de la o zonă la alta se transmit cu ajutorul răsadurilor, fructelor, ambalajelor, pe îmbrăcămintea personalului care activează în aceste sectoare, prin intermediul utilajelor etc. „Insecta se conservă foarte bine de la un an la altul pe resturile vegetale, ambalaje, scheletul spațiilor protejate, însă cel mai bun loc de trecere peste iarnă Tuta absoluta îl găsește în sol”, spune cercetătorul.

Până în prezent, atât metodele chimice, cât și biologice nu au putut eradica în totalitate acest dăunător. „Dintre metodele ecologice utilizate, amintesc metoda prădătorilor, principalii prădători întâlniți în România sunt Nesidiocoris tenuis și Macrolophus pygmaeus, la care se mai pot adăuga capcanele cu feromoni, cele lipicioase și lămpi cu UV. Pe cale chimică, au fost testate un număr mare de insecticide, mergând până la combinarea a două sau trei insecticide, însă rezultatele obținute nu au avut efectul scontat. S-a constatat că se diminuează frecvența atacului, dar nu s-a putut combate în întregime dăunătorul în cultură”, precizează dr. ing. Costel Vînătoru.

Cercetătorul susține că cele mai bune rezultate s-au obținut atunci când s-au luat măsuri riguroase pentru prevenirea infestării culturilor cu Tuta absoluta, în special prin respectarea cu strictețe a normelor de igienă, a asolamentului culturilor, precum și utilizarea unui material biologic liber de boli și dăunători.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura
Pagina 1 din 5

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

BKT BANNER APRILIE

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista