trader - REVISTA FERMIERULUI

Romanian Agri Trade Summit are loc pe 22 februarie 2023 la NORD Events Center by Globalworth din București și reunește Vestul și Estul, Nordul și Sudul Europei și țările aflate în bazinul Mării Negre. Elita agribusiness-ului internațional vine în țara noastră pentru o întâlnire directă între fermieri, firme de trading, de distribuție, de procesare, de logistică, companii de genetică și instituții financiare, tot spectrul de agribusiness de top din Europa. Gazda evenimentului este Cezar Gheorghe, analist, expert în comerțul cu cereale, renumit și apreciat atât pe plan local, cât și internațional.

Poziționat ca primul eveniment internațional de agribusiness din România, Romanian Agri Trade Summit își propune să reconfirme poziția geostrategică a României și să creeze cadrul propice încheierii unor parteneriate profitabile între fermierii români și companii de top locale sau europene, lucru care este asigurat de varietatea participanților la prima sa ediție.

„Romanian Agri Trade Summit aduce la aceeași masă autorități, fermieri și companii de top din domeniile de trading, distribuție, procesare, genetică și logistică din România, pentru a dezbate situația actuală și a identifica împreună oportunitățile de explorat pentru dezvoltarea agribusiness-ului românesc, în beneficiul tuturor părților implicate. Romanian Agri Trade Summit este prin excelență evenimentul de Agri Trade al României. Avem alături parteneri importanți din toate segmentele relevante pentru agribusiness și suntem convinși că ziua de 22 februarie 2023 va ocaziona multe prezentări și dezbateri interesante și cu aplicabilitate în business, precum și multe întâlniri productive de business 1 la 1”, declară Cezar Gheorghe, AGRIColumn.

Salutat și susținut de comunitatea de agribusiness, Romanian Agri Trade Summit beneficiază și de sprijinul autorităților locale și internaționale, din partea cărora se vor adresa participanților, în cadrul sesiunii de deschidere: Nicolae Ionel Ciucă - premierul României; Janusz Wojciechowski - comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală; Mircea Geoană - secretar general adjunct al NATO; Alicia Hernandez - Regional Agricultural Counselor, USDA; Achim Irimescu - ministru plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană și Sorin Moise - secretar de stat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Romanian Agri Trade Summit pune în discuție teme actuale stringente pentru agribusiness în cadrul panelurilor și sesiunilor de prezentare, care vor crea cadrul propice unui dialog complex între analiști de renume, autorități și jucători majori din piața agricolă locală și internațională. Panelurile dedicate Suportului pentru Agribusiness, Trading-ului de mărfuri și Procesării la nivel intern vor viza felul în care se poate coagula interesul comun și vor ocaziona discuții aplicate între reprezentanții principalilor jucători din domeniu și participanții din sală.

Agenda completă a evenimentului poate fi consultată pe site-ul dedicat Romanian Agri Trade Summit.

Romanian Agri Trade Summit este organizat de AGRIColumn și Godmother și propune un model inedit de eveniment în industrie, combinând în aceeași zi sesiuni de paneluri de discuții pe teme de impact în agribusiness cu o secțiune extinsă de expoziție și zone dedicate pentru discuții de business 1 la 1.

Lista expozanților include companii de top locale și internaționale, precum: ADM, Agricover, Agrinvest, Ameropa, Agrinvest Credit, Blue Ocean Trading Services, Barchart, BUNGE, Cargill, DroneBox, EAST Grain, Grainbow, Plant an App și Sunar Group of Companies.

Primei ediții Romanian Agri Trade Summit i s-au alăturat în calitate de parteneri, Agricover (Gold), Corteva Agriscience™ (Gold), Ameropa (Silver),  BCR (Silver), Boromir (Silver), Agrinvest și Agrinvest Credit (Silver), COMVEX (Silver), East Grain (Silver), Expur (Silver), ING (Silver), Mobexpert (Silver), Timac Agro (Silver), UBM (Silver) și Ssang Yong (Bronze) precum și trei din „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver). În plus, APAD, Clubul Fermierilor Români, LAPAR, Pro Agro și UNCSV - unele dintre cele mai mari asociații de fermieri din România susțin Romanian Agri Trade Summit, în calitate de organizații partenere.

Evenimentul este sprijinit în calitate de parteneri media de către: Revista Fermierului, România Agricolă, 9am.ro, Agri Business Job, Agrobiznes, Agro Jurnal, Business Press Agricol, Cotidianul Agricol, Gazeta de Agricultură, New Money, retail.ro și Wall-Street.ro, precum și de mediaTRUST în calitate de partener de monitorizare, Porsche București NORD în calitate de partener de mobilitate și La Fântâna și Kafune ca parteneri de hidratare.

Biletele de participare la Romanian Agri Trade Summit  pot fi achiziționate până în ziua evenimentului, prin intermediul site-ului dedicat https://agritradesummit.ro/bilete/ sau prin intermediul asociațiilor de fermieri, aplicându-se un preț special cu discount pentru fermierii români.

Până în acest moment, au fost deja achiziționate și rezervate peste 400 de bilete de participare la Romanian Agri Trade Summit, de către companii locale și internaționale care urmează să participe, inclusiv ca expozanți, în cadrul conferinței. 

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a început să verifice și să elimine toate mașinile, echipamentele și utilajele din Baza de date cu prețuri de referință (BDPR) care sunt echipate cu motoare care au normă de poluare sub Etapa V/ Tier V/ Stage V. De asemenea, în acord cu noile angajamente asumate pentru implementarea Planului Național Strategic (PNS 2023 – 2027), AFIR va accepta includerea în BDPR doar a elementelor care au norma de poluare de minimum Etapa V.

Măsura este determinată de preocuparea constantă pentru protejarea mediului prin fapte concrete care să contribuie direct și decisiv la reducerea poluării, transmite AFIR.

În urma verificării fiecărui element, experții AFIR le vor șterge direct pe cele neconforme din Baza de date cu prețuri de referință și vor notifica traderii, în acest sens.

BDPR include în acest moment peste 41.000 de elemente distincte care pot fi consultate pe pagina de internet a agenției, fiind astfel un instrument de lucru unic la nivel național, prin care AFIR înlesnește accesul solicitanților de fonduri europene la investiții, simplificând considerabil procedura de achiziție, beneficiarii putând achiziționa produsul dorit fără a mai trece prin procedura de achiziții, conform prevederilor procedurale în vigoare.

„Protecția mediului este o preocupare constantă pe care o avem în ceea ce privește investițiile pe care le sprijinim financiar și este strâns legată de strategiile pe care Uniunea Europeană le are în acest domeniu. Banii europeni aduc nu doar calitate, ci și tehnologii moderne care să țină cont de potențialul de afectare a naturii. Eliminarea echipamentelor, mașinilor sau a utilajelor cu norme de poluare depășite este esențială pentru protejarea mediului și a sănătății umane. În plus, acestea sunt adesea mai puțin eficiente, ceea ce înseamnă un consum mare de energie”, a precizat George Chiriță, director general AFIR.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a modificat Ghidul BDPR și în ceea ce privește actualizarea prețurilor. Astfel, actualizarea prețurilor se face o dată la șase luni pentru fiecare marcă per trader, în limita a 5%, cu aprobarea conducerii AFIR și la solicitarea oficială a producătorului/importatorului/dealerului care a înscris elementele respective în Baza de date. Respectivul trader trebuie să însoțească solicitarea și de un tabel cu informațiile actualizate care au fost anterior verificate de experții din cadrul AFIR.

Procentul maxim acceptat al variației prețului este de 5%, chiar dacă perioada trecută de la ultima solicitare de actualizare a prețurilor este mai mare de șase luni. Actualizarea prețurilor cu un procent mai mare de 5% se acceptă numai dacă noile prețuri sunt comunicate oficial de producător (fie prin semnarea tabelului cu noile prețuri, fie sub forma unei informări oficiale privind procentul de creștere) sau dacă este necesară corectarea unor erori produse la transmiterea informațiilor către AFIR.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Organizatorii primului eveniment internațional de agribusiness din România, Romanian Agri Trade Summit, anunță primii vorbitori confirmați: Achim Irimescu - ministru plenipotențiar Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană; Janusz Wojciechowski - comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală; Mircea Geoană - secretar general adjunct al NATO și Sorin Moise - secretar de stat MADR.

Romanian Agri Trade Summit are loc pe 22 februarie 2023 la NORD Events Center by Globalworth din București și va reuni Vestul și Estul, Nordul și Sudul Europei și țările aflate în bazinul Mării Negre. Elita Agribusiness-ului internațional vine la București pentru o întâlnire directă între fermieri, firme de trading, de distribuție, de procesare, de logistică, companii de genetică și instituții financiare – tot spectrul de agribusiness de top din Europa. Gazda evenimentului va fi Cezar Gheorghe - analist, expert în comerțul cu cereale, renumit și apreciat atât pe plan local, cât și internațional.

„Inițiativa organizării Romanian Agri Trade Summit este salutată și susținută atât de autorități, de fermieri și de principalii cumpărători atât pe plan intern, cât și internațional. Avem alături parteneri importanți din toate segmentele relevante pentru agribusiness, confirmând faptul că Romanian Agri Trade Summit este prin excelență evenimentul de Agri Trade al României. Ne bucurăm să putem anunța că avem alături deja Clubul Fermierilor Români, LAPAR și UNCSV, unele dintre cele mai mari asociații de fermieri de la noi din țară, precum și companii de top din domeniile de trading, distribuție, procesare, genetică și logistică din România și din Europa, mulți dintre aceștia alăturându-se deja demersului nostru în calitate de parteneri sau expozanți iar lista lor continuă să crească”, a declarat Cezar Gheorghe, AgriColumn.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va fi prezent la Romanian Agri Trade Summit cu un stand dedicat în zona de expoziție, unde participanții vor putea discuta direct cu reprezentanții MADR pe tot parcursul evenimentului.

Romanian Agri Trade Summit va pune în dezbatere teme actuale stringente pentru agribusiness în cadrul panelurilor și sesiunilor de prezentare, care vor crea cadrul propice unui dialog complex între analiști de renume, autorități și jucători majori din piața agricolă locală și internațională. Panelurile dedicate finanțării în agribusiness, trading-ului de mărfuri și procesării la nivel intern vor viza felul în care se poate coagula interesul comun și vor ocaziona discuții aplicate între reprezentanții principalilor jucători din domeniu și participanții din sală.

Agenda completă a evenimentului va fi detaliată în curând și va putea fi consultată pe site-ul dedicat Romanian Agri Trade Summit.

Evenimentul este organizat de AgriColumn și Godmother și propune un model inedit de eveniment în industrie, combinând în aceeași zi sesiuni de paneluri de discuții pe teme de impact în agribusiness cu o secțiune extinsă de expoziție și zone dedicate pentru discuții de business 1 la 1.

KV AGRI TRADE SUMMIT

În acest moment, lista expozanților include pe lângă standul MADR, companii de top locale și internaționale, precum: ADM, Agrinvest, Ameropa, Agrinvest Credit, Blue Ocean Trading Services, Barchart, BUNGE, Cargill, EAST Grain și Grainbow. Acestora continuă să li se alăture constant și alți expozanți, iar lista este actualizată pe site-ul oficial Romanian Agri Trade Summit.

Primei ediții Romanian Agri Trade Summit i s-au alăturat deja, în calitate de parteneri, Agricover (Gold), Corteva Agriscience™ (Gold), Ameropa (Silver),  Boromir (Silver), Agrinvest și Agrinvest Credit (Silver), COMVEX (Silver), East Grain (Silver), Expur (Silver) și UBM (Silver), precum și trei din „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver). În plus, Clubul Fermierilor Români, LAPAR și UNCSV - unele dintre cele mai mari asociații de fermieri din România susțin Romanian Agri Trade Summit, în calitate de organizații partenere.

Evenimentul este sprijinit în calitate de parteneri media de către: Revista Fermierului, România Agricolă, Agro Jurnal, Gazeta de Agricultură, Business Press Agricol, Cotidianul Agricol, 9am.ro, Wall-Street.ro, retail.ro și New Money, precum și de mediaTRUST în calitate de partener de monitorizare.

Biletele de participare la Romanian Agri Trade Summit s-au pus în vânzare și pot fi achiziționate prin intermediul site-ului dedicat https://agritradesummit.ro/bilete/, iar biletele achiziționate prin intermediul asociațiilor de fermieri beneficiază de un preț special cu discount. Site-ul Romanian Agri Trade Summit include, de asemenea, și un formular de contact pentru companiile care doresc mai multe detalii sau doresc să se alăture evenimentului în calitate de expozanți sau parteneri.

Până în prezent, au fost deja achiziționate și rezervate 200 de bilete de participare la Romanian Agri Trade Summit, de către companii locale și internaționale care urmează să participe, inclusiv ca expozanți, în cadrul conferinței. 

Publicat în Eveniment

Cezar Gheorghe – AgriColumn, analist, expert și consultant pentru comerțul cu cereale, este de părere că atât la porumb, cât și la semințele de floarea-soarelui se vor înregistra creșteri ușoare ale prețului, începând cu luna februarie.

Analistul le transmite fermierilor care au stocuri de porumb că prețul ar mai putea crește ușor în următoarea perioadă. „Am putea să mai vedem creșteri de 5 sau 10 euro pe tonă în viitorul apropiat, însă grâul se va agăța ca un bolovan de gâtul porumbului și nu îl va lăsa să crească deoarece grâul furaj va substitui porumbul în rețete. Dar, pentru cei care au stocuri de porumb, încă este bine și nu trebuie să intre în panică”, a declarat Cezar Gheorghe în cadrul unui eveniment organizat de compania Grain Bags România pe 12 ianuarie anul acesta.

La semințele de floarea-soarelui, prețul ar urma să crească începând cu luna februarie 2023, pentru că procesatorii au nevoie de materie primă, însă nu se va mai atinge niciodată un preț de 1.150 dolari pe tonă, cum s-a întâmplat în martie 2022. „După jumătatea lunii noiembrie 2022 am spus că prețul seminţelor de floarea-soarelui va creşte gradual după 10 - 12 februarie 2023. Deja, astăzi, vedem procesatori care oferă 550-560 dolari/tonă, faţă de 525-530 dolari/tonă înainte de sărbători. Potenţialul la seminţele de floarea-soarelui există, dar să nu credeţi că se vor duce în cer, nu vom mai vedea niciodată, dar niciodată, 1.150 de dolari/tona de seminţe, ca anul trecut la începutul lui martie, însă poate că vom atinge un nivel de 570-580-585 dolari/tonă şi cam atât”, a mai zis Cezar Gheorghe.

cezar gheorghe

Pe 22 februarie 2023, la București, are loc primul eveniment internațional de agribusiness din țara noastră - Romanian Agri Trade Summit, la NORD Events Center by Globalworth și va reuni Vestul și Estul, Nordul și Sudul Europei și țările aflate în bazinul Mării Negre. Nume răsunătoare din agribusiness-ul internațional vin la București pentru o întâlnire directă între fermieri, firme de trading, de distribuție, de procesare, de logistică – tot spectrul de agribusiness de top din Europa. Gazda evenimentului este Cezar Gheorghe, analist, expert în comerțul cu cereale, renumit și apreciat atât pe plan local, cât și internațional.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

În luna februarie anul curent, a început un nenorocit de război la granițele noastre, unde Rusia, în calitate de agresor, încearcă ocuparea și anexarea mai multor regiuni ucrainene, în numele unei operațiuni speciale numai de ea înțeleasă. Lăsând la o parte motivele geostrategice invocate de toate părțile implicate, până la urmă singurul lucru care contează cu adevărat este pierderea vieților omenești nevinovate care nu au nimic de-a face cu această încleștare întunecată și distrugerile civile aferente, adică școli, case, spitale etc.

Normal și firesc în fața acestei tragedii umanitare, comunitatea internațională, din care și România face parte, trebuie să își manifeste compasiunea și să ajute cu tot ce poate la pansarea rănilor războiului, ajutând populația civilă ucraineană în toate modurile posibile. În acest sprijin trebuie să înțelegem și tot ce poate ajuta inclusiv din punct de vedere economic țara afectată de război, dar poate va fi greu de înțeles pentru unii, cu respectarea unor principii pe care tu singur le-ai stabilit la nivel comunitar sau național.

Să ne oprim la un prim aspect legat de faptul că s-a decis de către Comisia Europeană suspendarea taxelor vamale pentru importurile de produse agricole din Ucraina, unde în prima fază, pentru a fi convinse toate țările comunitare să accepte acest lucru fără să mârâie (și sub amenințarea voalată de a fi făcuți praf de mass-media dacă se opun, sub acuzația de putinism), s-a vehiculat doar activitatea de tranzit a produselor agricole ucrainene în drumul lor către țările africane în special, măcinate de foamete și nevoi.

Doar că aceia care ar fi dorit să și gândească un pic ar fi înțeles rapid că este doar o perdea de fum, fiindcă în realitate activitatea de tranzit nu este afectată de taxe vamale, ci depui doar o garanție până marfa respectivă părăsește țara de tranzit și pleacă spre țara de destinație.

Astfel, în toată această complicată schemă politică, inspirată de orice, mai puțin de elementele democratice și de compasiune în urma războiului pe care le clamăm oriunde și oricând, s-a acceptat importul liber al produselor agricole fără plata taxelor vamale.

Doar că acest lucru nu permitea pierderea ,,pedigriului” mărfii, iar originea acesteia rămânea aceeași, lucru care încurcă sau încurca într-o anumită măsură, deoarece sunt destui cumpărători care doreau o anumită trasabilitate a mărfii.

Trasabilitatea mărfii este dată (sau ar trebui) de certificatul fitosanitar, iar în cazul nostru și acesta asigură sau asigura o garanție relativă, având în vedere corupția prezentă în această țară vecină înainte de război, de care nu trebuie să ne ferim să vorbim și să o acceptăm, iar acum eliberarea acestor documente pentru a însoți produsele agricole este destul de complicată având în vedere războiul (sau asta s-a invocat, mai exact), deci trasabilitatea mărfurilor nu prea poate fi verificată.

Personal cred că această situație le-a adus aminte unora de o expresie mai veche, care spune că în perioadă de război se pierd multe averi, dar se fac altele și mai mari, și atunci s-a pornit mașina de lobby pe lângă Comisia Europeană și nu numai, care a dus la eliminarea nevoii de a prezenta la intrarea în spațiul comunitar a certificatelor fitosanitare, deci se permitea astfel pierderea originii în perioada, vezi Doamne, de tranzit prin aceste țări de graniță.

 

Ce înseamnă asta, mai pe înțelesul tuturor?

 

Acum se pot aduce la liber produse agricole din Ucraina, dar, atenție, fără a mai putea controla nici prezența dăunătorilor sau bolilor de carantină, dar nici folosirea unor pesticide care în spațiul comunitar sunt interzise de mult. Culmea este că toate ONG-urile ecologice, de mediu, de protecția consumatorului sau mai știu eu ce, cărora foamea de bani le era acoperită de surse generoase de la Bruxelles și care urlau din toți rărunchii privind protecția consumatorului european în fața „agresiunii pesticidelor”, acum sunt toate tăcute în mod suspect, cu toate că în Ucraina folosirea gamei largi de pesticide este la liber, inclusiv celebrele neonicotinoide, dar nu numai. Acum nu mai sunt periculoase aceste pesticide sau a venit ordin pe unitate pentru a se trece la stadiul de hibernare până se fac ceva bănuți de cei interesați? În această situație bineînțeles că România a fost tăcută și discretă, cu toate că este afectată în mod direct, dar ce mai contează dacă așa ni se cere?

 

Care este rezultatul?

 

Dacă ne uităm prin jurul nostru, vedem foarte multe camioane, barje sau trenuri care vin din Ucraina cu produse agricole, descarcă prin diverse baze sau silozuri, iar apoi sunt încărcate cu aceeași marfă și pleacă spre port, astfel încât după o ședere de câteva zile, marfa sosită din țara vecină pleacă ca fiind de origine românească. O fi bine, o fi rău, ce mai contează.

Aici se mai impune o mențiune, zic eu, importantă și care există de mai mult timp, dar nu se face nimic. Mulți colegi fermieri clamează problema scăderii prețurilor pe piață din cauza importurilor din Ucraina, o situație care poate fi corectă, dar după opinia mea nu trebuie pusă în centrul atenției, fiindcă este normal într-o piață liberă prețul să se fixeze liber, în funcție de cerere și ofertă.

Ceea ce personal aș ridica drept o problemă reală: competiția pe piață să fie corectă și în condiții similare, atât cu marfa care provine din Ucraina sau Rusia, dar și din țările din America de Sud sau Nord. Adică, ce vreau să zic:

Un prim exemplu este dat de gama de pesticide care se pot folosi în agricultură, unde în toate țările extracomunitare paleta este foarte largă și cu foarte puține restricții, ceea ce fac ca tehnologiile să fie foarte performante și cu costuri reduse. În cazul țărilor comunitare, toate restricțiile introduse afectează competitivitatea mărfurilor și de aici se naște nemulțumirea fermierilor, dar care nu trebuie îndreptată doar împotriva veniturilor mai scăzute, ci mai ales împotriva costurilor crescute din cauza acestor reglementări de multe ori aberante.

Aici avem deja celebrul exemplu cu șrotul de soia modificat genetic care se aduce din America de Sud pentru zootehnia europeană, dar nu permitem fermierilor europeni să producă ei această soia. Cu alte cuvinte, în obtuzitatea celor care reglementează, acest șrot de soia ar fi dăunător dacă este produs la noi, dar este foarte bun pentru consum dacă este importat.

Tot așa discutăm despre toate culturile care necesită tratamente cu neonicotinoide, tratament care în țările extracomunitare este la liber, dar la noi, în spațiul comunitar, este restricționat, fapt care impune, culmea, creșterea numărului de tratamente fitosanitare pentru a compensa lipsa acestor produse din tehnologiile agricole. Marfa care vine din Ucraina, Rusia, America de Sud sau de Nord are astfel de tratamente. Oare acele produse importate nu au probleme, dar cele produse în spațiul comunitar au?

Cât de lipsiți de logică să fim la nivel politic să acceptăm astfel de prostii greu de justificat pentru oricine care chiar vrea să gândească?

De menționat că în acest material nu comentez dacă este bine să se interzică sau nu ceva, ci arăt fracturile de logică la nivel politic și care, de fapt, sunt date de diverse interese economice și politice și nicidecum de dorința de a proteja populația, fiindcă dacă s-ar fi urmărit doar acest lucru, atunci regulile ar fi fost păstrate permanent. Nu poți să spui că din cauza războiului ești de acord pe o perioadă mai mare sau mai mică să faci rău propriilor cetățeni.

 

Ipocrizia sancțiunilor

 

A doua problemă pe care aș propune-o la discuții este fermitatea sau ipocrizia sancțiunilor la adresa Rusiei, inclusiv cea solicitată de Ucraina.

Astfel, pentru a putea să se scoată cerealele ucrainene pe piețele internaționale, s-a acceptat și exportul cerealelor rusești, într-un an în care producția Rusiei se spune că ar fi record, dar într-o țară unde controlul cifrelor acum este imposibil, iar afirmația unor ,,așa-ziși specialiști” că se poate evalua producția prin satelit în mod corect este departe de adevăr, iar rapoartele diverselor instituții de multe ori au avut parte de cifre total opuse realităților existente pe teren.

În altă ordine de idei, dacă acest lucru ar fi fost posibil cu acuratețe atât de mare, cum spun unii, de mult ar fi fost în practica curentă la multe state sau organizații care și-ar fi permis financiar acest lucru, dar mai este mult până departe. Deocamdată, tehnologia NDVI fără confirmare și verificare pe teren a informațiilor nu permite evaluări de producție, ci doar de biomasă, iar aici cei care sunt de meserie știu că acest lucru nu este echivalent cu producția. De exemplu, la grâu pot să am un soi pitic și un soi masiv ca dezvoltare vegetativă, dar producția să fie inversată, adică cel mic să fie mai productiv decât cel mare. Această tehnologie nu poate să arate acest lucru. Mai sunt și alt fel de situații.

Să nu se înțeleagă că aș fi împotriva acestor dezvoltări de tehnologii, doar că mai este de lucru până să ne permită ceea ce chiar dorim să știm, chiar dacă s-au făcut pași importanți.

Revenind la problema cerealelor rusești, se pune problema unor principii, în sensul dacă dorim să pedepsim sau nu regimul lui Putin, dar din realitate, chiar dacă propagandistic se spune altceva, încasările la buget ale Rusiei nu prea cred că s-au redus și voi explica și de ce susțin acest lucru.

Veniturile la bugetul rusesc din gaze, petrol, cărbune și produse agricole reprezentau peste 60% din veniturile totale. În condițiile în care prețurile au crescut cu minimum 100% la produse agricole, dar cu 300% la gaze sau la alte materii prime, atunci este evident că bugetul nu a avut de suferit, dimpotrivă.

Dacă discutăm de diversitatea produselor pe piața rusească, atunci este o altă problemă, fiindcă importurile au scăzut, dar fără poșete și haine de firmă, sau fără mașini de lux se poate trăi, iar personal nu prea cred că sancțiunile chiar au efectul pe care l-am dori sau îl clamăm.

Dacă luăm în ansamblu, se constată că fermitatea țărilor din Europa și nu numai la adresa sancțiunilor este direct proporțională cu dependența de diverse produse din Rusia, singura excepție fiind Polonia, care are o atitudine fermă împotriva acestora, dată nu de lipsa dependenței, ci de o teamă viscerală din trecutul istoric față de aceasta. Că este corectă sau nu această atitudine a statelor, fiecare poate judeca după propriul sistem de valori.

 

Prostie sau nemernicie?

 

O a treia problemă care este de remarcat în această perioadă este grija autorităților, românești și nu numai, de a asigura cât mai multe rute logistice pentru marfa care vine din Ucraina, dar fără să fi văzut în trecutul apropiat o grijă și pentru fermierii români care să nu mai stea cu zilele în portul Constanța pentru a descărca marfa.

Stau și mă întreb oare de ce autoritățile noastre în anii trecuți nu au dorit să modernizeze portul, să refacă infrastructura CFR, să modernizeze infrastructura auto, astfel încât și pentru firmele românești care lucrează în port activitatea să devină normală și civilizată? Oare noi, cei care trăim și lucrăm aici, nu meritam aceste lucruri? Oare cum pot politicienii acum să se dea de ceasul morții și să arate cât se implică ei în rezolvarea problemelor care de mult ar fi trebuit rezolvate? O fi prostie, o fi nemernicie?

Mai mult, am ajuns, cum a fost cazul la Galați, ca Franța să anunțe că a încheiat un acord într-o altă țară, adică la noi, pentru a scoate cerealele din Ucraina către Europa. Ceea ce pricep mai greu pitecantropii noștri din ministere este percepția publică din Europa care a rămas cu impresia că francezii au venit și au decis ce trebuie făcut, lucru care se poate să fie chiar adevărat, nu avem de unde să știm. Dar trebuie reținut că o comunicare activă este foarte importantă, mai ales în situații în care se poate percepe că tu, ca stat, nu ești foarte solid reprezentat.

În plus, legat de comicul situației, chiar era nevoie de Franța ca să reparăm niște șine și să cumpărăm niște materiale și echipamente portuare sau erau și oarece interese mai puțin dorite a se face publice?

Dar, venind ca o mică concluzie, stau și mă întreb de câte războaie o fi nevoie ca și noi, ca țară, să ne refacem infrastructura de toate tipurile, iar în al doilea rând oare compasiunea pentru un popor greu încercat trebuie să fie același lucru cu a manifesta doar prostie la nivel decizional? Sau nu o fi prostie, ci doar nemernicia dată de dorința de îmbogățire a unora? În rest, numai de bine.

140A7158

 

Articol scris de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – octombrie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Gânduri de fermier

Producțiile prevăzute inițial au fost reduse la nivel de UE cu 17 milioane de tone, numai la grâu, de exemplu. „Întotdeauna, trebuie să privim în istorie. Egiptul Antic era cel mai mare furnizor de grâu pentru Imperiul Roman, iar astăzi Egiptul este cel mai mare cumpărător din bazinul Mării Negre, cu aproximativ șase milioane de tone anual. Seceta are impact asupra producției de grâu pe tot bazinul Mării Negre și la nivel de UE. Ca să vă dau niște date concrete: la nivel de UE, prognoza inițială a fost undeva la 135 de milioane de tone de grâu, excluzând Marea Britanie care a ieșit, au coborât în două trepte la 125 și apoi la 121 de milioane, iar recent au dat o nouă prognoză ce ajunge undeva la 117 milioane de tone la nivel de UE”, ne-a explicat Cezar Gheorghe, expert analist pentru comerțul cu cereale în cadrul Clubului Fermierilor Români.

Dar și Rusia are o producție mai mică cu patru milioane de tone decât cea estimată de 80 de milioane de tone, și Ucraina cu trei milioane de tone din potențialul de 26 de milioane. „În regiunea Krasnodar au între 2,7 și 3 tone pe hectar media la grâu, ceea ce nu e deloc mulțumitor, iar trecând la noi în țară, aș putea să vă spun că din 2.125.000 de hectare cultivate în toamnă cu grâu, acum ne lovim de un maxim potențial de recoltare undeva la 6,7 milioane”, a mai spus acesta.

Aproape 1,3 milioane de hectare sunt declarate calamitate în diverse proporții, anul acesta, în România. „Din ceea ce a fost afectat în toamnă, vă pot spune că orzul a pătimit cel mai mult – orzul de furaj avea peste 300.000 de hectare, 50% este calamitat, mai mult de 800.000-900.000 de tone nu vor ieși. Orzoaica, de asemenea, din 120.000 de hectare, la fel, este lovită la jumătate și potențialul este drastic redus la o cifră de doar 280.000 de tone. Rapița, care e o cultură care place tuturor la finalul zilei, pentru că este un cash comodity ce asigură primele venituri într-o fermă după o iarnă lungă, dintr-un potențial de 320.000 de hectare însămânțate în toamnă, am rămas cam cu 270.000 de hectare și vedem un maxim de 650.000-670.000 de tone la nivel național. Pe de altă parte, dacă vorbim de potențialul de prețuri la momentul actual, piața este oarecum în tensiune. În alte zone ale lumii, grâul a cunoscut cote mai bune în ceea ce privește producția, mă refer chiar la Statele Unite ale Americii și Australia, iar presiunea se vede pe burse, pe Chicago și automat extrapolând pe Euronext. Prețul grâului astăzi nu este unul din cele mai fericite tocmai din acest motiv. Dar speranța clară este că-și va reveni pe piața europeană datorită lipsei și a lichidității la momentul actual”, arată Cezar Gheorghe.

Fermierii trebuie să-și gestioneze cumva propriile instabilități financiare

Despăgubirile pentru secetă ar trebui să ajungă în septembrie la fermieri, după cum a anunțat inițial Ministerul Agriculturii, însă e posibil ca, după rectificarea bugetară care a avut loc recent, fermierii să primească banii mai devreme, chiar până la finalul lunii august, conform ultimelor declarații ale ministrului Adrian Oros.  „Ăsta e rolul organizațiilor care reprezintă fermierii, să facă presiunile necesare pentru ca finalizarea procesului ăsta să fie cât mai rapid. În rest, ce putem și ce facem, și ce avem din partea fermierilor ca mandat să facem este să pregătim pentru un viitor în care aceste riscuri se vor manifesta din nou. Orice sumă e binevenită, fermierii conștientizează că posibilitățile reduse ale oricărui guvern trebuie gestionate bine, dar în același timp trebuie anticipate. De aia vorbim acum cu mai multă tărie de ideea de irigații și o să vorbim și de ideea de Fond mutual, pentru că până la urmă fermierii trebuie să-și gestioneze cumva propriile instabilități financiare”, a precizat analistul Clubului Fermierilor Români.

În acest sens, Clubul Fermierilor Români a devenit broker de asigurare.

Există o nesiguranță a fermierului că banii pe care i-a dat pentru asigurare, chiar dacă vin din fonduri europene parțial – 70% și 30% de la fermier – îi va primi când are nevoie. „Fermierii au nevoie de putere mai mare de negociere și de reprezentare pe relația cu firmele de asigurare, dar în același timp am constatat beneficiile acestui consultant – să-l numesc așa – expert în probleme de asigurare, brokerul, în relația cu autoritățile. Am avut discuții cu AFIR, discuții cu Ministerul Agriculturii și am reușit, de pildă, să modificăm în avantajul fermierului măsura 17.1 prin care se subvenționează polița de asigurare. Fermierii identifică niște probleme, brokerul, care e un expert în zona asta de asigurare, le pune către autorități într-o formă care să ducă la schimbări în cadrul metodologic, în cadrul normativ”, a explicat Cezar Gheorghe.

Clubul Fermierilor Români îmbunătățește puterea de negociere și reprezentarea fermierilor în relația cu asiguratorul. Fermierii care apelează la brokerul Clubului primesc, înaintea încheierii poliței, o consultanță gratuită asupra tipului de asigurare pe care-l pot face, consultanță pe perioada concretizării unor riscuri și situații de calamitate sau altfel de situații care conduc la pierderi și au un sprijin în lucrul cu firmele de asigurare. „Îi obișnuim pe fermierii noștri, care sunt niște profesioniști, să lucreze pe o procedură standardizată și să aibă telefonul, firul roșu cu cel căruia să-i solicite sprijin în momentul în care i se întâmplă ceva. Brokerul funcționează din plin acum, iar această măsură desfășurată prin AFIR este extrem de importantă, ne dorim ca ea să aibă continuitate în timp, dar este clar că și aici trebuie să privim limitele: nu va fi subvenționată la nesfârșit polița, iar fermierii înțeleg și trebuie să se obișnuiască. Atât timp cât schimbările climatice generează riscuri, soluția asigurărilor devine obligatorie”, a punctat Cezar Gheorghe.

Un avantaj, brokerul de cereale

Clubul Fermierilor Români a dorit să vină și mai aproape de fermieri prin înființarea unui serviciu specializat de consultanță și brokeraj pentru comerțul cu cereale. „L-am adus pe Cezar Gheorghe în echipa noastră și lucrăm pe două componente pentru asta. Unu, facem rapoarte privind piața de cereale și situații meteo – piețele, lucruri interesante pentru fermieri, săptămânale sau chiar de două ori pe săptămână, pe care le trimitem membrilor și le trimitem și autorităților, la Guvern, la Președinție, la Ministerul Agriculturii, și, doi, contracte individuale, personalizate, cu fermierii pentru a-i sprijini în vinderea cerealelor sau în valorificarea mai bună a infrastructurii de depozitare pe care o au”, ne-a spus Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români. Cezar Gheorghe, coordonatorul serviciului de consultanță și brokeraj pentru comerțul cu cereale din cadrul Clubului, completează: „Am avut norocul să adun 18 ani de experiență pe piața de agribusiness din România, încă de la începuturile ei, traversând curtea unor firme foarte frumoase, a unor multinaționale, și acum tot bagajul acesta de cunoștințe trebuie pus în slujba fermierilor. Intenția este una simplă și foarte clară: trebuie să armonizăm interesele fermierilor cu cele ale pieței de export și cele ale pieței interne. Misiunea mea este una foarte clară și distinctă: să generez acel potențial de încredere, astfel încât fermierii din Club să știe că sunt foarte bine reprezentați în tot ceea ce înseamnă tranzacția propriu-zisă”.

Valorificare corectă, risc redus

Serviciile tranzacționale asigură în primul rând riscul fermierului. „Oricine poate suna la un telefon și obține un preț sau două, dar vorbim de condițiile contractuale, condițiile de calitate. Dacă mi-e iertată exprimarea, așa-numitele «bombe» puse în contract, pe care nimeni nu le bagă de seamă, interpretabile. Am avut situații în care un punct a făcut diferența”, a explicat Cezar Gheorghe.

Clubul, în anumite condiții, poate asigura fermierilor care au spații de stocare, de depozitare, să-și valorifice serviciile proprii.

Intenția serviciului de consultanță și brokeraj pentru comerțul cu cereale din cadrul Clubului Fermierilor Români este să standardizeze aceste servicii și să le ofere jucătorilor din piață, pentru un potențial crescut de încredere. „Partenerul își dorește încrederea că marfa îi va fi livrată la prețul negociat și la condițiile de calitate negociate în contract, fermierul își dorește încrederea cum că nimeni nu îi aplică penalizări una după alta în serie și că ceea ce a agreat și a scris este cu adevărat acolo”, arată Cezar Gheorghe.

Cu alte cuvinte, brokerul de cereale Clubul Fermierilor Români își dorește să devină un soi de avocat al fermierului în raportul cu traderii. „Clubul nu-și adaugă un comision peste ceea ce noi plătim consultantului. Clubul nu face profit prin fermieri, beneficiază de sprijinul lor financiar, indirect, deoarece se fac asigurări”, a explicat Florian Ciolacu.

Pe lângă aceste servicii, există și cel de „mitigare”, adică de reducere a impactului în caz de lucruri nedorite, cum sunt disputa pe calitate, disputa pe cantitate.

Predictibilitatea, o metodă de securizare în agricultură

Va fi din ce în ce mai important să se lucreze standard în contractare, producere, finalizarea producției, valorificarea ei, pentru că urmează schimbări importante: de la Strategia „De la fermă la furculiță”, la strategia Biodiversității, Pactul verde european sau noua PAC, toate vorbesc de reducerea cantității de pesticide și îngrășăminte, mărirea suprafeței cultivate ecologic, de 25% la nivelul Europei. Toate acestea, plus schimbările climatice, pun o presiune asupra existenței și stabilității unei ferme. „Fermierul trebuie să știe cum să se asigure mai bine pentru riscuri, cum să valorifice mai bine, cum să folosească tehnologii, cum să-și asigure resursele umane. Pe toate le gândim ca să nu ne mai surprindă… viitorul”, punctează directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.

„Intenția clară este una de predictibilitate și a ști ce venituri să fie recurente. Vă dau un singur exemplu: cultura de floarea-soarelui cu conținut ridicat de acid oleic, la care avem bonus consistent, cererea la nivel de UE este una constantă și ridicată, acolo nu există «zimți de fierăstrău», iar oferta mai scârțâie din când în când. Anul ăsta – și am avut informațiile, le-am livrat la timp – din cauza pandemiei, UE a fost distrusă la nivel de HoReCa. Ce utilizare mai are uleiul? Mai există utilizări ale acestui ulei în hrana sugarilor, în acele piureuri la borcănașe și pentru cipsuri. Din această cauză, fermierii din UE au fost surprinși”, a adăugat Cezar Gheorghe.

În Franța, din 674.000 de hectare cu floarea-soarelui, 80% au fost cu floarea-soarelui cu conținut ridicat de acid oleic. În Ungaria, ca și în România, procentul a fost de 50%-50%, adică foarte multă floarea-soarelui cu conținut ridicat de acid oleic. „Bonusul, care a ajuns la cote ridicate anul trecut, anul ăsta a plecat de la 35 de dolari per tonă și a ajuns să valoreze foarte puțin astăzi, 5-10 dolari, maximum 15 la cine are interes. Dar pentru că informațiile au existat, au fost fermieri care au venit și mi-au spus: Hai, găsiți-mi să semnăm, iar oamenii ăia sunt foarte fericiți astăzi. Ai informația – știi ce trebuie să faci!”, a arătat în încheiere Cezar Gheorghe.

În concluzie, fermierii informați reușesc să fie profitabili chiar și în perioadele dificile. 

Pentru abonamente, Revista Fermierului  - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

BKT BANNER APRILIE

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista