ue28 - REVISTA FERMIERULUI

Producătorii de ouă din România, prin vocea lui Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), citat de Agerpres, se plâng că la poarta fermei un ou a ajuns să coste și 28 de bani, „preț de faliment” în viziunea sa.

În plus, el dă vina pe samsarii care, în această perioadă, cumpără ouă din gospodării la prețuri de nimic și le vând la suprapreț, motiv pentru care competiția serioasă de pe piață are de suferit.

Conform Observatorului Preţurilor UE, costul de achiziție al ouălor s-a diminuat faţă de decembrie 2018 cu 15%.

„Preţul ouălor la producători a scăzut cu 15% faţă de decembrie 2018, conform Indicelui Preţului de Consum, fiind singurul produs din lista produselor alimentare care a înregistrat o scădere pe ceea ce a comunicat statistica. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, preţurile sunt mult mai mici la poarta fermei, cu circa 22%, iar acum un ou se vinde, în medie, cu 28 de bani bucata, fără TVA. Este un preţ de faliment. Nu avem creşteri sub nicio formă în industria avicolă. În conformitate cu Observatorul Preţurilor de la nivelul UE şi a Indicelui Preţului de Consum raportat de Institutul Naţional Statistică la 10 aprilie, preţurile au scăzut la poarta fermei cu 15% şi la consumator cu 5%”, a mărturisit șeful UCPR.

El precizează însă că, în mod tradiţional, primăvara şi vara, preţul ouălor scade la producătorii din industria avicolă, deoarece apare pe piaţă şi oferta gospodăriilor ţărăneşti.

„Fermierul, chiar dacă ar vrea să crească preţul, nu poate, pentru că piaţa nu suportă. Faptul că sunt speculanţi pe piaţă, care iau cu un preţ mic de la fermieri şi pe urmă îl cresc de două-trei ori, aceasta nu este treaba fermierilor, este a autorităţilor să facă ordine în piaţă”, a adăugat Van.

Statisticile blocului comunitar (UE28) spun că românii cumpără în perioada sărbătorilor pascale între 170 şi 180 de milioane de ouă, cu 50% mai mult decât într-o lună obişnuită, iar industria avicolă poate acoperi toate aceste creşteri de consum.

În medie, un român consumă 240 - 250 de ouă anual, ceea ce reprezintă un total de 20 până la 22 de ouă într-o lună obişnuită, însă în luna în care se sărbătoreşte Paştele consumul pe locuitor atinge un nivel de circa 30 de ouă.

Un număr de mai bine de 200 de producători de ouă din UCPR realizează 75 - 80 la sută din producţia autohtonă de ouă obţinută în sistem industrial, iar producţia anuală de ouă se ridică la circa 1,60 miliarde de bucăţi.

Publicat în Zootehnie

Precipitațiile consistente din punct de vedere al cantităților căzute, precum și episoadele de ger din ultimele săptămâni au lăsat în urmă condiții neuniforme de dezvoltare a culturii de rapiță în statele membre ale Uniunii Europene, însă pierderile previzionate de specialiști până la acest moment sunt interpretate la forma că totalul recoltei din această vară ar urma să fie unul de nivel mediu.

„Viziunea noastră este că recolta de rapiță a UE ar urma să atingă un nivel mediu sau să fie una care să depășească ușor acest prag”, a declarat Benoit Fayaud, specialist Strategie Grains, citat de Reuters.

„Dezvoltarea culturii (n.r. - de rapiță) este întârziată. Suntem însă optimiști în condițiile în care vremea caldă previzionată pentru perioada următoare va ajuta la înflorire și la dezvoltarea generală a plantelor”.

O vreme mai caldă și mai însorită, previzionată pentru această săptămână în Franța, ar urma să susțină intrarea plantelor de rapiță în etapa de înflorire, chiar dacă unele din ele au suferit în urma atacului puricilor cerealelor (n.r. - în acest caz Phyllotreta vittula) susținut de o toamnă blândă și de un exces de umiditate din iarnă, a mai adăugat Fayaud.

Media precipitațiilor căzute în luna martie 2018, în Hexagon, s-a situat la un nivel mai mare decât media pe sezon cu 60 de procente, fapt care a dus la băltiri în multe din parcelele însămânțate cu rapiță.

Cu toate acestea, previziunile Strategie Grains cu privire la recolta 2018 de rapiță a Franței sunt de stabilitate, în condițiile în care producția de anul trecut care a totalizat 5,3 milioane tone. Și vorbim în acest caz de stabilitate ca urmare a echilibrului generat de un nivel mai mare al însămânțărilor în comparație cu randamente estimate mai mici.

În Germania, așteptările cu privire la producție sunt de reviriment față de un an 2017 slab, ca urmare a urmare a absenței prezenței relativ scăzute a înghețului la sol.

„Sunt anumite zone din nordul și estul Germaniei unde sunt semne că rapița a fost afectată de îngheț, ca urmare a frigului tardiv, însă la nivel național, cultura ar urma să atingă un nivel rezonabil de productivitate”, a precizat la rândul său un analist german, citat de aceeași agenție internațională de presă.

„Randamentele nu vor fi fantastic de mari în acest an, însă ar trebui să atingă un nivel decent la nivelul întregii țări”.

Asociația Cooperativelor Agricole din Germania previzionează la rândul său că totalul producției de rapiță a țării ar urma să atingă în acest an un nivel de 4,67 milioane tone, în creștere cu 9,5 la sută față de 2017, dar în scădere față de media cincinală de 5,2 milioane tone.

În Polonia, recolta totală de rapiță ar urma să scadă cu 19 la sută până la un total de 2,26 milioane tone, ca urmare a diminuării suprafețelor semănate și a impactului episoadelor de frig sever care și-au făcut simțită prezența în regiunile nordice și centrale, potrivit aprecierilor lui Wojtek Sabaranski, specialist agribusiness la Sparks Polska.

„Pierderile cauzate de îngheț la rapiță este destul de severă în zonele menționate, în condițiile în care, local, nivelul distrugerilor este de 20-25 din totalul plantelor”, a mai adăugat polonezul.

„Starea culturii de rapiță din sudul țării, sud-vest și sud-est este mult mai bună, în condițiile în care vremea este mai blândă cu aceasta”.

În ceea ce privește situația din Marea Britanie, acolo, ca urmare a vremii umede și reci, riscul de afectare a culturii de rapiță este în creștere.

„Suntem cu mai bine de o lună în urmă în ceea ce privește dezvoltarea culturii de rapiță. De aceea, sunt motive să ne temem că vom pierde potențial de producție”, a adăugat Jack Watts, consultant-șef, departament culturi combinte, din cadrul Național Farmers Union.

Condițiile de umezeală au împiedicat aplicarea fertilizanților, fapt care ar duce la o vulnerabilitate și mai mare a plantelor la vremea nefavorabilă prognozată pentru lunile următoare, a precizat britanicul.

Potrivit unui studiu privind intențiile de orientare privind culturile agricole, condus de Agriculture and Horticulture Development Board (AHDB) din Marea Britanie, însămânțările la rapiță au crescut față se anul agricol anterior cu 11 procente, până la un total de 622.000 hectare, fapt care ar duce la finalizarea unui cincinal de declin.

În ceea ce privește România, singurele informații privind cultura rapiței sunt cele de la ANM. Astel, potrivit prognozei agrometeo valabilă în perioada 14-20 aprilie 2018, în Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Transilvania, la cultura de rapiţă se va semnala înfrunzirea (5-16 frunze), precum şi apariţia inflorescenţelor, local în vestul şi sud-estul ţării.

Conform Jurnalului Agricol al ASAS, valabil la data de 12 aprilie 2018, în ceea ce privește culturile de grâu, orz și rapiță, starea de vegetație pentru această dată relevă că stadiile de dezvoltare sunt devansate față de anii precedenți.

„Procesul de înfrățire la cerealele de toamnă care a fost favorizat de condițiile agro-meteorologice din zilele precedente va fi încetinit datorită reducerii umidității stratului superficial de sol și a concurenței dintre frați. Creșterea în înălțime a plantelor se va accelera treptat”, se mai menționează în document. „Atac de boli și dăunători - condițiile au devenit favorabile și pentru majoritatea insectelor dăunătoare, dar pe moment situația pare să se încadreze în limitele obișnuite pentru această perioadă a anului. Pierderi – Staționar”.

La nivelul lunii februarie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, preciza că starea de vegetaţie a culturilor agricole semănate în toamnă este bună, iar temperaturile ridicate au ajutat la răsărirea şi înfrăţirea culturilor, însă există o problemă la rapiţă, mai ales în partea de sud a ţării.

„(...) Avem o problemă la rapiţă, pentru că perioada de însămânţare a rapiţei a coincis cu o perioadă aspră, pentru că seceta a înăsprit solul. Nu a creat condiţii optime pentru crearea unui pat germinativ corespunzător. Fermierii erau obligaţi să însămânţeze pentru că ieşeau din perioada optimă şi din nefericire aici avem goluri în cultură în anumite zone şi îndeosebi în partea de sud a ţării. Aici solul a scuipat pur şi simplu utilajele, nu le primea, nu puteau să intre în sol, să-l mobileze să-l mărunţească şi au fost răsăriri în etapă. În unele locuri nu a răsărit deloc, sunt goluri, e o densitate neuniformă. Sigur, aceste culturi sunt în aşteptare, dar specialistul le urmăreşte”, afirma ministrul cu mai de o lună în urmă.

Publicat în Cultura mare

Publicarea de către Strategie Grains a celor mai noi evaluări privind producțiile de rapiță unionale, aflate în scădere pe fondul vremii nefavorabile, ridică automat în viziunea grupului de analiză ștacheta estimărilor cu privire la creșterea importurilor de rapiță ale Uniunii Europene (UE) în anul agricol 2016-2017, în timp ce țara noastră pare să stea bine la capitolul producție internă, chiar dacă se află sunt randamentul mediu al UE28.

Concret, grupul de analiză cu sediul la Paris și-a revizuit în creștere propriile așteptări privind achizițiile de rapiță ale UE (cel mai important consumator de oleaginoase) din surse terțe cu 400.000 de tone, până la un total de 3,3 milioane tone, valabile pentru sezonul agricol următor.

Mai simplu spus, vorbim de o creștere de 15 procente față de cantitatea de 2,86 milioane tone de rapiță importate în anul agricol precedent, potrivit datelor oficiale, și reprezintă cele mai mari achiziții din ultimii trei ani, potrivit datelor agregate de Agrimoney.com.

Tendința de creștere a Strategie Grains este, de asemenea, mai vizibilă decât așteptările altor comentatori din piață. Săptămâna trecută, Comisia Europeană (CE) și-a revizuit în creștere estimările privind importurile de rapiță din sezonul agricol 2016-2017 până la un total de 2,91 milioane tone, în timp ce Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) și-a majorat nivelul așteptărilor privind importurile de rapiță cu 300.000 de tone, până la un total de 3 milioane tone.

„Dăunătorii au pus presiune mare pe cultura de rapiță”

Strategie Grains a revizuit în creștere previziunile privind importurile de rapiță ale blocului unional și în scădere pe cele care vizează producția internă a UE pentru a treia lună succesiv, de această dată cu 570.000 de tone, până la un nivel de 20,7 milioane tone.

Scăderea de 410.000 de tone, până la un total de 4,7 milioane tone, atunci când vine vorba de recolta de rapiță a Franței, se traduce conform specialiștilor Strategie Grains, citați de Agrimoney.com, prin persistența vremii umede de la începutul anului, care a generat modificări ale estimărilor privind potențialul de producție inclusiv la grâu.

„În prezent, rapoartele din teren indică recolte care, în general, sunt mai mici cu 10-20 la sută față de anul anterior, totul pe fondul unor condiții defavorabile de înflorire, de umplere a bobului și din cauza unei presiuni puternice a dăunătorilor”, spun specialiștii grupului de analiză francez, afirmând că rapița a fost cultura de toamnă poate cea mai afectată de condițiile meteo nefavorabile din Franța.

Vremea umedă, pe lângă faptul că are tendința să încurajeze dezvoltarea bolilor și a dăunătorilor, ea împiedică munca de teren, dedicată aplicării pesticidelor.

Estimările privind recolta de rapiță a Poloniei au fost și ele revizuite în scădere cu 230.000 tone, până la un total de 2,2 milioane tone, în timp ce în Germania, așteptările privind recolta totală sunt mai mici cu 160.000 de tone, până la un total de 5 milioane de tone. Excepții ar fi revizuirile în creștere în ceea ce privește producțiile de rapiță din Bulgaria, Cehia și Danemarca.

„Diminuări ale așteptărilor privind producția”

Scăderea anunțată survine în urma reducerii anunțate săptămâna trecută de CE, tradusă în cifra estmată privind producția UE de 20,53 milioane tone de rapiță „gata pentru consum” din acest an agricol.

CIC și-a revizuit în scădere și el previziunile privind recolta cu 500.000 de tone, până la 21,9 milioane tone, bazându-și afirmațiile pe „așteptările scăzute privind producția, pe fondul precipitațiilor masive din ultimul timp”.

Separat, agenția de consultanță Adas, în primul său raport asupra recoltei Marii Britanii, la finalul acestuia a precizat că „în această fază incipientă a recoltatului, de obicei producția se află la un nivel situat între 5-20 la sută sub medie” la nivel de țară, cotată ca fiind cea de-a patra cea mai mare producătoare după Germania, Franța și Polonia.

Însă, Adas a citat și rapoarte conform cărora „semințele de rapiță sunt mai mici în acest an decât în mod normal”, afirmații susținute de asemenea și de fermieri care apreciază că nivelul conținutului de ulei va fi mai mic decât în mod normal în 2016.

Productivitatea medie în România la rapiță în acest sezon - 2,79 tone la hectar, sub cea a UE – 3,24 to/ha

Ultimul raport CE citat de www.revistafermierului.ro relevă că blocul UE28 ar urma să obțină în acest an o productivitate medie de 3,24 tone de rapiță la hectar, în timp ce datele agregate de analiștii aceleiași publicații, bazate pe informațiile transmise de Ministerul Agriculturii, arată că țara noastră se află sub randamentele UE, dar peste estimările instituției guvernamentale cu 300 kilograme la hectar.

Volumul total recoltat atingea în 26 iulie a.c. cifra de 1.239.601 tone de rapiță. Materia-primă era culeasă de pe o suprafață care a însumat 443.976 hectare la data amintită anterior, iar productivitatea medie obținută atingea nivelul de 2.792 kilograme la hectar. La momentul datei raportate de MADR, marja productivității la rapiță a depășit previziunile inițiale ale ministerului de resort și a ajuns la 106,7 la sută, în condițiile unei suprafețe recoltate de 95,4 la sută din totalul previzionat a fi însămânțat. Estimările MADR relevau la începutul campaniei o suprafață care urma să fie însămânțată de 465.053 ha, o producție totală de 1.161.113 tone și o producție medie de 2.497 kg de semințe de rapiță la hectar.

Recolta totală de rapiță obținută la sfârșitul anului agricol 2014-2015 atingea nivelul de 919.473 tone, randamentul era de 2.499 kilograme la hectar, iar suprafața însămânțată a fost de 367.885 ha. În urmă cu doar trei zile, în plină campanie de recoltat, productivitatea medie era mai mare la rapiță față de sezonul anterior – 2.792 kilograme la hectar, suprafața recoltată atingând deja 443.976 ha, iar cantitatea de materie-primă culească totaliza 1,23 milioane tone. Nici aici nu vor fi mari surprize, sub forma căderilor bruște de randament pe ultima sută de metri (4,6 la sută din suprafață nerecoltată). Cifra estimată de Bogdan Iliescu, expert trading, la data de 12 iulie a.c. a fost de 1,350 milioane tone, cu aproape 200.000 de tone în plus față de cifrele vehiculate de Ministerul Agriculturii.

La capitolul clase de suprafețe mai mari de 10.000 ha, prezente în 12 județe ale țării (78,7 din suprafața totală a culturii), randamentul mediu a fost de 2.585 kilograme/ha de rapiță (practic 81,4% din totalul producției). Și asta în timp ce, la nivelul zilei de 26 iulie 2016, la același capitol clase de suprafață mai mari de 10.000 ha prezente de această dată în 14 județe ale țării (80,7 din suprafața totală a culturii), randamentul mediu la hectar a atins nivelul de 2.743 kilograme de rapiță (mai exact 79,3 procente din producția totală a culturii). Cu privire la clasele de suprafațe variind între 2.000 – 10.000 ha, prezente în 16 județe la nivelul sezonului agricol 2014-2015 (19,1 la sută din suprafața totală alocată acestor culturi), randamentul mediu la hectar a fost de 2.157 kg/ha de rapiță (mai exact 16,5% din nivelul total al producției). Tot în cazul claselor de suprafață 2.000 – 10.000 ha, de această dată însă la nivelul anului 2016, localizate în 12 din cele 42 de județe ale țării (17,6 din suprafața totală alocată culturii de rapiță), randamentul mediu la hectar a fost de 3.004 kilograme de rapiță la hectar (adică 18,9 procente din producția totală a culturii). Nu în ultimul rând, în cazul claselor de suprafață mai mici de 2.000 de hectare, prezente în 14 județe la nivelul sezonului agricol 2014-2015 (2,2 la sută din suprafața totală alocată acestor culturi), productivitatea medie la hectar a fost de 2.412 kg/ha de orz și orzoaică (mai exact 2,1 la sută din nivelul total al producției), pentru anul în curs, acestea au fost prezente în 16 județe ale țării (1,7% din suprafața totală a culturii), randamentul mediu la hectar a fost de 2.911 kilograme de rapiță (adică 21,8 procente din producția totală a culturii de rapiță).

 

Publicat în Cultura mare

Publicitate

revista fermierului 300x250

DLG ET 2021 rum 336x280px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista