uncsv - REVISTA FERMIERULUI

Politicienii împiedică performanța în agricultura românească, susțin organizațiile profesionale ale fermierilor, mâhnite de respingerea Legii arendei, la o diferență de două voturi, în ședința Camerei Deputaților din 9 aprilie 2024. LAPAR, Federația PRO AGRO și UNCSV transmit, prin intermediul unui comunicat de presă, că Parlamentul României este incapabil să adopte o lege a arendei care să susțină activitatea fermierilor din țara noastră.

În continuare, comunicatul de presă al LAPAR, PRO AGRO și UNCSV

În numele fermierilor reprezentați de Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România (PRO AGRO) și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), cele trei organizații își exprimă dezamăgirea și revolta față de respingerea la vot a amendamentelor privind contractul de arendă în ședința Camerei Deputaților din Parlamentul României care a avut loc, marți, 9 aprilie 2024.

După îndelungate și nenumărate consultări și negocieri, care au condus la acorduri privind soluțiile adoptate și compromisuri acceptate de toate părțile implicate în acest demers, în urma votului de ieri, fermierii își văd înșelate așteptările că vor avea, în sfârșit, o lege a arendei care să le asigure stabilitate și predictibilitate și le va oferi siguranță și încredere în dezvoltarea afacerilor lor agricole.

LAPAR, PRO AGRO și UNCSV își exprimă aprecierea față de parlamentarii care au înțeles importanța acestei initiative legislative privind reglementarea unei durate minime a arendei și au votat pentru. În același timp, organizațiile solicită explicații argumentate parlamentarilor care au votat împotrivă sau s-au abținut, în condițiile în care consultările și negocierile cu fermierii și mediul asociativ durează de ani de zile pe acest subiect care face obiectul programelor de guvernare asumate de majoritatea formațiunilor politice din ultimele două mandate parlamentare.

LAPAR, PRO AGRO și UNCSV au făcut nenumărate demersuri, au transmis documente de poziție și au organizat sau au participat la întâlniri cu autoritățile naționale responsabile pentru agricultură (Guvern, Parlament, Președinție) și cu formațiunile politice, în care au prezentat solicitările fermierilor, cu argumente tehnice și economice, privind necesitatea adoptării unei legi a arendei și importanța acesteia pentru fermierii din România.

În condițiile în care o treime din deputați a lipsit la ședința din 9 aprilie, propunerea legislativă pentru instituirea unei durate minime a contractului de arendă a fost respinsă cu concursul formațiunilor politice USR (care a votat în bloc NU), AUR (care a avut 23 voturi negative și doar un vot pozitiv) și al deputaților neafiliați (21 de abțineri sau vot negativ și doar 1 vot pozitiv). Parlamentarii prezenți de la PSD, PNL și UDMR au votat pentru adoptarea legii (au fost 3 abțineri la UDMR), iar reprezentanții minorităților au exprimat 14 voturi pozitive din 15.

Cele trei organizații resping cu fermitate argumentul de neconstituționalitate prezentat ca motiv pentru votul negativ, în condițiile în care:

  • Parlamentul României a revizuit și modificat în ultimele luni prevederile legislative privind reglementarea duratei minime a contractului de arendă în Codul Civil, în urma sesizării CCR transmise de Președintele României. Reamintim că prin decizia sa, în esenţă, „Curtea Constituțională a reţinut că, prin conţinutul normativ al legii, aceasta este o lege organică, dar a fost adoptată ca lege ordinară, ceea ce contravine dispoziţiilor art.73 alin.(3) lit.m) şi ale art.76 alin.(1) prin raportare la art.147 alin.(4) din Constituţie”, arată comunicatul de presă al CCR.

  • În România, a fost în vigoare și și-a produs efectele până în anul 2011 Legea arendei nr. 16/1994, lege care a fost abrogată în contextul adoptării noului Cod Civil. Legea arendei nr. 16/1994 abrogată în 2011 prevedea o perioadă minimă de 5 ani pentru contractul de arendă.

Totodată, LAPAR, PRO AGRO și UNCSV resping cu fermitate argumentul conform căruia solicitarea fermierilor de a avea stabilitate este neconstituțională pentru că ar încălca dreptul de proprietate. Legea arendei nr. 16/1994 a fost în vigoare într-o perioadă îndelungată, Constituția României nefiind modificată din 1991 și fiind revizuită în 2003, când nu a fost inclusă nicio prevedere legată de contractul de arendă.

LAPAR, PRO AGRO și UNCSV își exprimă dezamăgirea și îngrijorarea că în acest moment România nu are o Lege a arendei în vigoare. Faptul că perioada de arendare nu este reglementată prin lege are un impact economic negativ semnificativ asupra afacerilor agricole, asupra investițiilor în tehnologie și eficienței gestionării fermelor pe termen mediu-lung, afectează predictibilitatea planurilor de business și reziliența fermelor mici și mijlocii, cu consecințe negative asupra competitivității fermierilor din România la nivel național și european.

Mai mult, lipsa acestei reglementări are impact negativ asupra resurselor naturale, în condițiile în care fermierii nu au predictibilitate și stabilitate pentru practicarea rotației culturilor, protecției biodiversitații solului, a investițiilor în sistemele de irigații și perdelele forestiere, iar atingerea țintelor privind suprafețele agricole împădurite rămâne doar un deziderat care apare în mod recurent pe fondul campaniilor electorale.

LAPAR, PRO AGRO și UNCSV vor continua demersurile pentru adoptarea unei Legi a arendei care să reglementeaze drepturile și obligațiile părților semnatare ale contractului de arendă, inclusiv instituirea unei perioade minime privind durata acestuia.

În acest sens, LAPAR, PRO AGRO și UNCSV fac un apel la fermieri și la mediul asociativ din România să facă front comun și să-și exprime nemulțumirea privind votul negativ de ieri. De asemenea, este vital ca producătorii agricoli să vină alături de cele trei organizații și mediul asociativ în demersurile viitoare pentru a-și susține și apăra interesele, în vederea obținerii unui rezultat favorabil privind mult așteptata Lege a arendei.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

Cooperativa Agricolă Fermierul Nădlăcan păstrează un apetit ridicat pentru investiții cu fonduri europene. Cei 27 de fermieri mici și mijlocii din județul Arad, membri ai cooperativei, au ajuns la concluzia că nu trebuie să se limiteze la producția și vânzarea de cereale. Au înțeles că o cooperativă înseamnă mult mai mult, înseamnă depozitare, înseamnă FNC, înseamnă procesare, înseamnă plusvaloare pentru bobul de grâu, în cele din urmă. În felul acesta, au arătat ce înseamnă forța grupului și cum se pot transforma 27 de ferme mici într-o fermă mare și puternică. Astfel, un demers bazat pe încredere, onestitate și multă muncă este încununat acum de succes.

Am povestit, de curând, cu inginerul Milan Kelo, președintele Cooperativei Agricole Fermierul Nădlăcan, despre investițiile aflate în derulare, despre proiecte și despre scutul pe care-l oferă cooperativa membrilor săi în vremurile complicate pe care le trăiește agricultura prezentului.

„Avem multe investiții făcute. Cea mai mare parte din aceste investiții este suportată din profitul cooperativei. Sunt proiecte obținute cu finanțări de la Uniunea Europeană. Fermierii, pe cont propriu, niciodată n-ar fi reușit să-și facă asemenea capacități de depozitare din profitul fermei.”

milan kelo 1

Reporter: Dacă vorbim despre pierderi, cât de greu se susțin proiectele pe care le derulați? Ați investit mulți bani, peste trei milioane de euro, într-un siloz modern de vreo 10.000 de tone capacitate, bani care trebuie până la urmă amortizați cumva.

Milan Kelo: Vorbind strict despre producția agricolă și dacă facem o medie a ultimilor doi ani, fermele sunt pe pierdere. Chiar dacă anul trecut am avut un mic profit, asigurat de producții relativ normale pentru zona noastră, el a fost anulat de anul 2022, atunci când am produs scump, am fost nevoiți să vindem ieftin și am avut parte de o secetă crâncenă.

Într-adevăr, avem multe investiții făcute. Cea mai mare parte din aceste investiții este suportată din profitul cooperativei, or, în acest moment, încercăm să susținem ratele generate de creditele contractate cu băncile. Sunt proiecte obținute cu finanțări de 70-80-90% de la Uniunea Europeană. E clar că fermierii, pe cont propriu, niciodată n-ar fi reușit să-și facă asemenea capacități de depozitare din profitul fermei. La noi în cooperativă, cel mai mic fermier lucrează 12 ha și cel mai mare lucrează 600 ha. În total, suntem 27, în majoritate fermieri mici. În momentul în care tremură baza cooperativei, fermierul, tremură și cooperativa care-l reprezintă. Din fericire, deocamdată, niciunul dintre fermierii noștri nu a avut scadențe pe care să nu le achite sau cooperativa să nu-și poată achita obligațiile financiare către furnizori. Dar toată lumea a făcut credite sau chiar a scos subvenția de la APIA în avans pe cinci ani, pentru a putea funcționa mai departe. Din păcate, fermierul se decapitalizează de la o lună la alta. În 2022, cum spuneam, au fost probleme grave cu seceta și cu prețurile din piață, iar anul trecut, în 2023, problemele din piață s-au agravat, pentru că am produs scump și am vândut ieftin.

interviu 249 fermierul nadlacan 4 

Reporter: În aceste condiții în care fermierii fac sacrificii de la o lună la alta, au fost discuții în contradictoriu? Au fost fermieri care au vrut să renunțe?

Milan Kelo: Nu am avut discuții de genul ăsta în cadrul cooperativei, dar să știți că în zona Nădlacului sunt fermieri care își închid fermele. Personal cunosc doi fermieri care au închis și au dat terenurile în arendă, pentru că le-a fost teamă să nu piardă totul. Au proprietăți cu care au garantat la bancă și nu au vrut să riște un nou an agricol pe minus. Din fericire, noi în cooperativă am reușit să evităm aceste probleme pentru că atât partea de achiziții, cât și cea de vânzări este coordonată la cantități mai mari, ceea ce ne-a asigurat prețuri ceva mai bune și la vânzare, și la cumpărare. Silozul ne-a ajutat foarte mult, pentru că am reușit să creăm cantități de cereale omogene. În alte condiții, fiecare dintre cei 27 de fermieri ar fi trebuit să depoziteze individual, ceea ce ar fi dus la diferențe de calitate, de la o fermă la alta. În momentul în care facem licitație pentru câteva mii de tone, oferim o marfă omogenă, trecută prin trior, la umiditate optimă, și avem o viteză de încărcare foarte bună. Dacă trebuie să încărcăm o mie de tone pe zi, nu avem nicio problemă. Se simte un plus, așadar, cu siguranță fermierii merită să se asocieze.

„Poate cel mai important beneficiu pentru fermierii noștri în 2023 a fost faptul că am avut contracte ferme încheiate cu clauze bine negociate de ambele părți.”

interviu 249 fermierul nadlacan 6

Reporter: Ca să  înțeleagă toată lumea, să luăm ca etalon grâul. Ați reușit să-l vindeți cu 800 de lei tona. Din această sumă, ce a însemnat plusul pe care l-a adus silozul?

Milan Kelo: Există cu siguranță un plus, dar acest plus nu se datorează doar depozitării. Repet, se datorează și faptului că am vândut împreună și am avut cantități omogene. Diferențele sunt de la 10 lei până la 50 de lei pe tonă. Depinde de momentul în care se face licitația și de conjunctura din piață. Dacă facem o medie de 25-30 de lei pe tonă, chiar dacă la prima vedere nu pare o sumă importantă, la tonele care se comercializează prin cooperative, plusul este unul semnificativ. Poate cel mai important beneficiu pentru fermierii noștri în 2023 a fost faptul că am avut contracte ferme încheiate cu clauze bine negociate de ambele părți. În condițiile în care piața de cereale a fost blocată sau au fost întârzieri la preluarea mărfii de către beneficiar, noi am reușit să preluăm cerealele de la toate cele 27 de ferme, atunci când ceilalți fermieri din zonă au rămas cu marfa pe stoc. Cu alte cuvinte, am reușit nu doar să omogenizăm marfa, am reușit să facem niște contracte avantajoase, în baza cărora fermierii din cooperativă și-au  vândut cerealele, și-au încasat banii și și-au plătit la vreme ratele la bănci și furnizorii. Și noi am avut întârzieri la preluarea mărfii, dar am prevăzut în contract și penalizări pentru aceste întârzieri, care au acoperit costurile de depozitare.

„În afara faptului că producem și condiționăm cereale, avem și un FNC care este deja construit și care din ianuarie 2024 produce furaje. În paralel, lucrăm și la proiectul tehnic, pentru o fabrică de procesarea lucernei.”

interviu 249 fermierul nadlacan 3

 

Salamul de Nădlac, brandul care închide circuitul

 

Reporter: Nu ați pus toate ouăle în același coș și ați încercat să diversificați activitatea cooperativei. Ați  investit într-un FNC și pregătiți un abator și o carmangerie. În ce fel se justifică aceste investiții din punct de vedere economic?

Milan Kelo: În afara faptului că producem și condiționăm cereale, avem și un FNC care este deja construit și care din ianuarie 2024 produce furaje. În paralel, lucrăm și la proiectul tehnic, pentru o fabrică de procesarea lucernei. În combinație cu cerealele pe care le producem, vom face niște peleți foarte căutați pentru hrana animalelor. Sperăm ca din acest an să începem și construcția ei.

Cu abatorul este o altă poveste. O parte din membrii cooperativei vegetale, care și-au dorit și procesare, au hotărât să facă o altă cooperativă, prin care să producă bunătățile noastre tradiționale de la Nădlac. Cine nu a auzit de salamul de Nădlac, un adevărat brand al nostru? Facem însă și parizer, lebăr, șonc, tobă etc., toate, produse tradiționale din carne de porc.

Reporter: Sunt produse tradiționale, pe care făbricuțe mai mici sau mai mari încearcă să la facă, însă nu cu foarte mult succes. Ce le lipsește?

Milan Kelo: Produsele noastre au un mic secret. Marea majoritate a fermierilor din cooperativă își produce acasă propriile mezeluri, care din punct de vedere gustativ seamănă foarte bine între ele. Însă nimeni, niciodată, nu a reușit să adune acești oameni într-un grup și să reușească astfel să ajungă pe piață. Noi avem în construcție un abator și o carmangerie în care ne propunem să procesăm în jur de 50 de porci pe lună. Este o cantitate foarte mică, dar dacă am crește cantitatea, am pierde la calitate, or, noi vrem să mergem exact pe produsul tradițional pe care îl avem acasă în cămară. Asta vrem să oferim și cumpărătorilor, un produs de nișă, care cu siguranță nu va fi ieftin, însă va avea gustul original.

Reporter: Mă gândesc că o contribuție importantă la gustul autentic al salamului de Nădlac îl are carnea de porc folosită.

Milan Kelo: Așa este. Degeaba avem o rețetă foarte bună, degeaba o respectăm cu strictețe, degeaba vom tăia puțini porci pe lună, dacă aceștia nu sunt crescuți ca acasă.  Asta este, până la urmă, micul-marele secret, porcul de casă, pentru că toate bunătățile de Nădlac își bazează gustul pe un porc crescut în sistem tradițional și sacrificat când cântărește peste 200 kg. Asta înseamnă că porcul se aduce la greutatea de  sacrificare în mai mult de un an. De aici și calitatea cărnii, care nu se compară cu cea a porcilor crescuți în sistem intensiv și sacrificați cântărind maximum 120 kg. De aceea vom colabora cu câțiva fermieri mici din zonă, care vor deveni partenerii noștri și de la care vom cumpăra minimum 600 de porci pe an. Ne vom baza pe fermierii mici, care pot asigura calitatea de care avem nevoie.

„Acest mic abator și carmangeria ne costă aproximativ 1.200.000 de euro, fără TVA. În piață sunt acum multe produse care pretind că au gust de Nădlac. Noi respectăm nu doar gustul, ci și clientul, cu un produs cu trasabilitate certă și cu norme de igienă respectate la sânge.” 

interviu 249 fermierul nadlacan 5

Reporter: Haideți să vedem dacă am înțeles mecanismul. Dacă vorbim despre plusvaloare, prețul cel mai mare la kilogramul de grâu este dat de acel baton de salam. Dumneavoastră produceți în cooperativă cerealele și furajele, care se valorifică spre partenerii care cresc porcii pe care mai apoi îi sacrificați în abatorul propriu și îi transformați în mezeluri în carmangerie. Va fi un fel de business circular, corect?

Milan Kelo: Corect! Încercăm să facem un lucru care va implica zeci de fermieri. Profitul nu se va regăsi la o singură persoană în buzunar, el se va împărți între toți cei implicați. De la cei 27 de membri ai cooperativei care produc cerealele și furajele concentrate, la microfermele în care se cresc porcii și până la produsul final care închide lanțul, inclusiv la cei care-l vor comercializa, toată lumea ar trebui să aibă de câștigat.

Reporter: Cât de stufoasă este documentația pentru un abator și o carmangerie și la cât se ridică o astfel de investiție?

Milan Kelo: Pfffff. Costurile sunt foarte mari, nu ne așteptam… Nici nu luăm în calcul profitul în primii șapte ani. Dacă reușim să ne plătim ratele la bănci suntem mulțumiți. Acest mic abator și carmangeria ne costă aproximativ 1.200.000 de euro, fără TVA. Ca să respectăm toate regulile impuse de DSV și DSP și clientul să aibă garanția că ceea ce pune în farfurie este un produs sigur, trebuie să faci niște investiții imense. În piață sunt acum multe produse care pretind că au gust de Nădlac, chiar dacă au uneori proveniență incertă. Noi respectăm nu doar gustul, ci și clientul, cu un produs cu trasabilitate certă și cu norme de igienă respectate la sânge. Aceste norme însă costă mult, tocmai de aceea produsele de calitate nu au cum să fie ieftine.

Reporter: Când se finalizează investiția?

Milan Kelo: Construcția va fi finalizată probabil în luna aprilie. Toate echipamentele necesare sunt deja livrate și sperăm noi ca la începutul verii să testăm în piață primele produse. În abator și în carmangerie vom avea patru sau cinci angajați, dar circuitul va fi mult mai amplu, pentru că vom încerca să franșizăm produsul către comercianți care vor vinde în marile orașe produsele noastre, vom avea contracte și cu magazinele de tip băcănie, mai sunt și alte variante de piață la care ne gândim.

interviu 249 fermierul nadlacan 2

Reporter: Impresionant portofoliu de proiecte. Mai aveți resurse și pentru altele?

Milan Kelo: Lucrăm acum la un alt proiect pe cooperativa Fermierul Nădlăcan, un proiect care vizează extinderea capacității de depozitare și extinderea laboratorului. Prin implementarea lui, uscătorul de cereale va putea funcționa și pe bază de baloți de paie, nu doar pe gaz, ceea ce va însemna o reducere semnificativă a costurilor de funcționare. Avem experiență cu astfel de proiecte, avem un punctaj mare, singurul lucru de care ne temem este că proiectul va fi aprobat, iar noi nu vom avea bani pentru cofinanțare. Finanțarea de la Uniunea Europeană este de 65% și, poate, partea noastră de cofinanțare de 35% o să vi se pară puțin, dar dacă adăugăm dobânda băncii plus ROBOR-ul, în cinci-șase ani suma finală pe care trebuie să o plătim va fi mult mai mare. Va trebui să cântărim foarte bine această investiție.

milan kelo 2

Cooperativa Agricolă Fermierul Nădlăcan s-a înființat în anul 2015, pornind cu opt membri și ajungând azi la 27 de fermieri membri cooperatori, care exploatează în total circa 3.500 ha. Din 2016, cooperativa este recunoscută și ca grup de producători, iar din 2018 Fermierul Nădlăcan a devenit parte din UNSCV (Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal).

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Interviu

Agri Trade Summit 2024, eveniment aflat la a doua ediție, organizat de AgriColumn și Godmother, se va desfășura pe 22 februarie, la București, în Hala Laminor, urmărind să reafirme rolul strategic al României în agribusiness-ul global.

Evenimentul va aduna importanți jucători din piața cerealelor, incluzând fermieri, traderi, procesatori și distribuitori de top și va combina paneluri de discuții și workshopuri, cu o secțiune extinsă de standuri expoziționale. Vor fi abordate teme actuale cu impact major în agribusiness, într-un dialog între analiști reputați și jucători majori din piața agricolă locală și internațională.

În timp ce peste 750 de participanti din 17 țări (România, Franța, Republica Moldova, Irlanda, Israel, Serbia, Turcia, Spania, Grecia, UK, Elveția, Cehia, Ucraina, Germania, Bulgaria, Ungaria și Austria) și-au asigurat deja biletul la Agri Trade Summit 2024, organizatorii estimează un public ce va depăși o mie de persoane, peste 30 de companii, organisme și asociații locale și internaționale, din care peste 25 business-uri de profil expozante. 

„Agri Trade Summit s-a născut din dorința de a poziționa România, fermierii săi și toți operatorii din agribusiness, într-un cadru comun. Pentru că toată lumea trebuie să se întâlnească față în față, să discute business, să se cunoască. Până acum, comunitatea de business agricol românească nu avea un astfel de context, dar acum, la a doua ediție a evenimentului, trebuie să recunoaștem că România a devenit un punct de interes maxim în bazinul Mării Negre”, a declarat Cezar Gheorghe, co-organizator Agri Trade Summit, analist, expert în comerțul cu cereale și fondator AGRIColumn.

Cezar Gheorghe Co Organizator Agri Trade Summit Analist Expert în comerțul cu cereale Fondator AgriColumn

„Agribusiness-ul este un sector care nu doar generează valoare în sine, ci și modelează o multitudine de alte piețe, inclusiv publicitatea. Cu peste 15 ani de parteneriate valoroase alături de principalii jucători din domeniu, Godmother este mândră să contribuie activ la acest fenomen dinamic. Agri Trade Summit 2024 este un eveniment prin care ne aducem aportul la modernizarea industriei agricole, din toate perspectivele, contribuind astfel la evoluția sectorului agribusiness”, a precizat Valentin Văcăruș, co-organizator Agri Trade Summit, expert în comunicare și partener Godmother.

Printre vorbitorii de top care vor sublinia rolul României ca important producător și exportator în regiune, cu impact și la nivel global, se numără reprezentanți de seamă ai autorităților: Mircea Geoană - secretar general adjunct NATO; Janusz Wojciechowski – comisar european pentru Agricultură; Norbert Lins - președintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European.

Prezentările și workshop-urile legate de ultimele tendințe, provocări și practici de succes în agribusiness vor fi oferite de distinși invitați internaționali, în acest an: Alexander Bobylov - Agricultural products and business development manager Euronext; Jaime Nolan Miralles - SVP Clearing & Execution EMEA Ags & Biofuels StoneX; Franck Loschi, Commercial Director of Cooperative Agricole Lorraine, Franța; Philippe Strabach, Farmer and Administrator of Cooperative Agricole Lorraine, Franța.

HARTA Provenienței Participanților Agri Trade Summit

Printre vorbitorii români care își vor aduce contribuția la eveniment, pe cele două scene, amintim: Jean Ionescu - Country Leader Corteva Agriscience România și Republica Moldova; Roxana Găman - Country Manager Sugar Beet KWS România și Alexandru Băiceanu - Marketing Manager KWS; Rodica Cata - director comercial Romtextil; Cătălina Dogaru- Regional Environmental Markets Specialist Cargill și Mihail Huciu - Conservation Agronomist Cargill; Radu-Vasile Oltean - Head of Trading EASTGrain; Sorin Belu - manager comercial Ameropa Grains SA și Gheorghe Turcu Senior Trader; Cezar Gheorghe - fondator AGRIColumn; Sorin Văleanu - Regional Manager CEE Deutsche Leasing; Alexandru Savin - CEO ROCA AGRI RDF; Ana Samuilă - Head of Agribusiness & Food BCR; Andra Pârvan - director general Agrinvest Credit IFN și Daniel Florescu - CEO Agrinvest; Andrei Vlădoi – Sales Manager Morami; Leonardo Lambrea – CEO UBM AGRI România. Aceștia vor aborda teme precum: provocările sectorului agribusiness în 2024, sustenabilitate și inovație în agricultură, importanța programelor de ameliorare locale, liantul dintre fermieri și consumatori, soluțiile de finanțare pentru Agribusiness și studii de caz relevante din industrie sau partenerii de încredere ai fermierilor români.

De asemenea, în cadrul a două dezbateri publice, care se vor desfășura sub formă de panel, fermieri și traderi, respectiv „România – Franța, Diferențe comportamentale în Trading”. România va fi reprezentată de nume precum: Alexander Degianski – co-owner Forest and Biomass România; Cosmin Iancu - Picmar Prod Com Ilfov; Gabriel Stanciu – Sismad Agro; Răzvan Avram  – Green AGRO CROP; Claudiu Jurubiță – Coop Agro Activ; Răzvan Prelipcean – Fermierii Iscusiți; Marian Iordache – Agro Total; Bogdan Soare – Sanagro Slobozia.

Agri Trade Summit are alături, în calitate de parteneri, Corteva Agriscience™ (Gold), KWS (Gold), Ameropa (Silver), Agrinvest și Agrinvest Credit (Silver), AlDahra (Silver), COMVEX (Silver), East Grain (Silver), UBM (Silver), Morami (Silver), Deutsche Leasing (Silver), Mewi (Silver), Roca Investment (Silver), BCR (Silver), Maria Group (Silver), Romtextil (Silver), Precom Agro (Silver), precum și trei din „companiile ABCD”, liderii tradingului de cereale la nivel mondial: ADM (Silver), Bunge (Silver) și Cargill (Silver).

În plus, LAPAR, UNCSV, FAPPR și Clubul Fermierilor Români, unele dintre cele mai mari asociații de fermieri din România, susțin Agri Trade Summit, în calitate de organizații partenere. Acestea din urmă vor fi reprezentate, pe scena principală a evenimentului, de Alexandru Baciu - LAPAR, Mircea Băluță - UNCSV, Theodor Ichim - Forumul APPR, Florian Ciolacu Clubul Fermierilor Români.

Evenimentul este sprijinit în calitate de parteneri media de către: Revista Fermierului, România Agricolă, AGRO TV, 9am.ro, AgribusinessJob, Agrobiznes, Business Press Agricol, Cotidianul Agricol, Gazeta de Agricultură, New Money, Retail.ro, BIZ, Start#Up, Wall-Street.ro, Agrimedia, Miller Magazine, TechnoMarket, Radio România Actualități, Line Media și AgroImpact, precum și de media TRUST, în calitate de partener de monitorizare.

Biletele de participare la Agri Trade Summit pot fi achiziționate prin intermediul site-ului dedicat https://agritradesummit.ro/bilete/, iar biletele achiziționate prin intermediul asociațiilor de fermieri beneficiază de un preț special, cu discount.

 

AGRIColumn este un furnizor de servicii complexe și complete în România și în țările riverane Dunării, iar raportul de piață AGRIColumn este o inițiativă unică în agribusiness-ul românesc. Prin numerele publicate săptămânal analizează piața la nivel local, regional și global pentru principalele mărfuri (grâu, porumb, semințe de floarea-soarelui, semințe de rapiță, boabe de soia etc.), face previziuni pe termen mediu și scurt și oferă informații în exclusivitate despre statusul real al pieței din România. Raportul AGRIColumn este folosit ca instrument de lucru de companii din România, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Turcia și este utilizat ca mediu de informare corectă de către Guvernul României, instituția Prezidențială și de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În plus, AGRIColumn este citat adesea de către Reuters, Bloomberg, Financial Times, iar cifrele sale sunt confirmate prin rapoartele USDA. AGRIColumn este generator de soluții în fermele din România, un mediu educativ ce transferă know-how către entități juridice prin programe complexe de instruire în agribusiness și un generator de procese de învățare pentru noile generații de fermieri în cadrul programelor Tineri Lideri pentru Agricultură și Antreprenor 4.0,  susținute de către Clubul Fermierilor Români.

Godmother înseamnă pasiune pentru crearea unor experiențe de brand pozitive, bazate pe conexiuni profunde între brand și consumator. Compania își propune să inspire audiențele prin campanii (evenimente, activări in-store sau digitale) care oferă valoare, sunt relevante și de impact atât pentru consumator, cât și pentru brand. Godmother este o agenție de publicitate cu 24 de ani de experiență, peste o mie de evenimente implementate și o echipă de profesioniști seniori pentru care implementarea impecabilă, inovarea și perfecționarea constantă reprezintă standardul.
Godmother are o experiență relevantă în domeniul agribusiness, atât din perspectiva organizării de evenimente și de campanii de comunicare pentru jucători de top din domeniul agriculturii, cât și în calitate de organizator de evenimente dedicate industriei, cel mai recent dintre acestea fiind VirtualAgro, cel mai mare târg virtual de agricultură din România, care a avut loc la finalul lunii mai 2021.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) adoptarea de urgență a actelor normative pentru introducerea creditelor cu dobândă redusă pentru sectorul agricol.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare atrage atenția asupra situației financiare dificile în care se află majoritatea fermierilor din România după un an 2023 marcat de secetă în multe județe, cu majorări la prețul inputurilor agricole, al motorinei, și cu un preț scăzut la produsele agricole. Începutul anului îi găsește pe foarte mulți producători îndatorați, în prag de faliment.

„Conform discuțiilor purtate la finalul anului 2023, fermierii au așteptat din partea Ministerului Agriculturii publicarea actului/actelor normative în formă de proiect pentru a avea acces la finanțarea specifică activităților agricole. La începutului acestui an, 2024, erau planificate să intre în vigoare două forme de creditare care să sprijine fermierii din România”, transmite AAC.

Este vorba de Creditul Fermierilor, o formă de creditare dedicată fermierilor aflați în dificultate, cu o perioadă de rambursare de până la 5 ani și prin care aceștia au posibilitatea să acceseze capital de lucru până la 30% din cifra de afaceri, la o dobândă de 1,95%.

Al tip de credit vizează consolidarea și securizarea exploatațiilor în vederea achizițiilor de terenuri pe o perioadă de 20 de ani și care ar include finanțarea investițiilor pentru dezvoltarea fermelor cu sume de până la 10 milioane de euro, pe o perioadă de 10 ani, cu dobândă de 2%. 

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită adoptarea în regim de urgență a celor două forme de creditare subvenționată, cu dobândă redusă pentru fermieri, ținând cont de contextul actual în care este necesară intervenția rapidă a instituțiilor statului pentru a salva fermele românești de la falimentul imediat. Ca urmare a negocierilor purtate la finalul anului trecut, o parte importantă dintre furnizorii de inputuri au acceptat amânarea executărilor silite în baza introducerii noilor credite menite să sprijine fermierii. În acest moment, fără un calendar clar al disponibilității acestor finanțări, creditorii fermierilor nu mai sunt dispuși să aștepte și vor începe din această lună să introducă acțiunile silite de recuperare a sumelor datorate, ceea ce va bloca financiar activitatea exploatațiilor chiar înainte de începerea campaniei agricole de primăvară, cu compromiterea întregului an agricol. Membrii Alianței își exprimă convingerea că ministrul Florin Barbu va acționa împreună cu echipa sa pentru rezolvarea cât mai rapidă a acestei situații, pentru accelerarea procedurilor de implementare a noilor credite pentru sectorul agricol, având în vedere complexitatea procesului de negociere la nivel european pentru acest sprijin, dar și la nivel național, inclusiv cu mediul bancar. Alianța pentru Agricultură și Cooperare își exprimă disponibilitatea pentru a participa la soluționarea oricăror neclarități împiedică, la acest moment, adoptarea cadrului legislativ necesar pentru creditarea subvenționată a sectorului agricol, astfel încât noile credite să fie disponibile fermierilor cât mai repede, începând din luna ianuarie, pentru a putea evita propagarea unor consecințe dezastruoase în agricultura românească în 2024.”

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Comunicate

Joi, 30 noiembrie 2023, la Bruxelles, au avut loc întâlnirile Praesidium COGECA și Praesidia COPA-COGECA, la care Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a fost reprezentată, în format fizic, de către Florentin Bercu, director executiv Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV.

Principalul subiect al Praesidium COGECA a fost alegerea conducerii, care are loc o dată la trei ani. Au fost doi candidați pentru poziția de președinte și opt candidați pentru poziția de vicepreședinte.

COGECA (Confederația Generală a Cooperativelor Agricole, înființată în 1959) reprezintă interesele generale și specifice ale cooperativelor europene agroalimentare, forestiere și piscicole în rândul instituțiilor UE și al altor organizații socio-economice care contribuie la luarea deciziilor europene.

România, prin Alianța pentru Agricultură și Cooperare l-a desemnat candidat pentru poziția de vicepreședinte COGECA pe Florentin Bercu, descris fiind ca un „tânăr cu o pasiune înnăscută pentru agricultură, cooperative și zonele rurale”.

Florentin Bercu a obținut 109 voturi, clasându-se pe locul trei din numărul de 155 voturi exprimate.

IMG 20231130 WA0011

,,Candidatura mea se bazează pe o angajare fermă față de prioritățile cheie cruciale pentru dezvoltarea durabilă, sustenabilă și avansarea comunității noastre cooperatiste agricole. Având încredere în puterea transformatoare a cooperativelor agricole, mă angajez să stimulez dezvoltarea socio-economică în zonele rurale prin implementarea unor măsuri care facilitează înființarea, dezvoltarea și consolidarea cooperativelor în Uniunea Europeană.
Cooperativele din România sunt în creștere și se consolidează. Susținând reglementări agricole corecte, îmi propun să pun umărul la consolidarea poziției fermierilor prin intermediul cooperativelor pe întreg lanțul alimentar, promovând un mediu echitabil. Conștient de provocările epocii digitale, mă angajez să contribui la dezvoltarea unei strategii echilibrate la nivelul UE pentru gestionarea riscurilor, asigurând competitivitatea și adaptabilitatea fermierilor. Sunt dedicat furnizării de alternative eficiente pentru controlul bolilor și dăunătorilor, menținând în același timp sănătatea publică și stabilitatea economică. Susțin practici agricole durabile, pledând pentru reglementarea utilizării pesticidelor și a noilor tehnici genomice.
În plus, subliniez necesitatea flexibilității în obligațiile PAC și propun un buget post-2027 de cel puțin 1% din PIB-ul UE, crescând la 1,4% în cazul integrării Ucrainei.
O să prioritizez adaptarea strategiei de la fermă la furculiță, promovarea programelor de digitalizare agricolă, actualizarea legislației pentru protecția pieței, și intensificarea de cercetări pentru varietăți cu o toleranță ridicată la schimbările climatice.
Vom lupta să obținem excluderea animalelor de fermă din sfera Directivei privind Emisiile Industriale și îmi propun să validăm habitatele naturale, stabilind numărul optim de animale sălbatice și densitatea de suprafață adecvată pentru carnivorele mari.
Puteți conta pe mine și pe România pentru subiectele fierbinți și pentru orice bătălie pe care trebuie să o ducem împreună pentru cooperativele și fermierii noștri, vom fi ferm în prima linie.
Cei interesați să vadă evoluția sectorului cooperatist și agricol românesc au ocazia să o facă participând la Congresul European al Fermierilor și Cooperativelor, care va fi organizat de COPA-COGECA în octombrie 2024 la București, și vă invităm să participați încă de pe acum.
Sunt om de echipă, gata să discutăm, să colaborăm, să identificăm obiective comune, să construim împreună și să ne sprijinim reciproc.
În concluzie, vă prezint nu doar o candidatură, ci și o angajare fermă față de aceste priorități cheie. Vă solicit sprijinul pe măsură ce ne îmbarcăm în această călătorie, conturând un viitor pentru comunitatea noastră agricolă care să fie sustenabil, prosper și rezilient”, a fost mesajul lui Florentin Bercu, vicepreședinte COGECA.

Prin alegerea lui Florentin Bercu în funcția de vicepreședinte al COGECA, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) își consolidează poziția la nivelul COPA-COGECA.

În prezent, România are, în structura de conducere, un vicepreședinte COPA - Marius Micu (Federația Națională PRO AGRO), care reprezintă organizațiile fermierilor, și un vicepreședinte COGECA - Florentin Bercu (UNCSV), care reprezintă organizațiile cooperativelor agricole din România.

De asemenea, la nivelul Grupurilor de Lucru, AAC deține două funcții de vicepreședinte: Liliana Piron (LAPAR, Plăți Directe) și Alexandru Țachianu (Federația Națională PRO AGRO, Cereale și Oleaginoase).

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri
Miercuri, 22 Noiembrie 2023 14:42

Provocări climatice și soluții de asigurare

Aon România, unul dintre liderii globali ai pieței brokerilor de asigurări, a organizat joi, 16 noiembrie 2023, evenimentul cu tema „Provocările climei în agricultură”. În cadrul conferinței desfășurate la București, experți din domeniul agricol și al asigurărilor au dezbătut soluțiile de gestionare a riscurilor cauzate de fenomenele meteorologice extreme, importanța parteneriatelor între asigurători și fermieri, precum și noile tehnologii și inovații care pot sprijini și îmbunătăți sustenabilitatea și reziliența în fața provocărilor climatice.

În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele unui studiu realizat de compania Bayer, care a analizat impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii. Acesta a adus în prim-plan problemele cu care se confruntă fermierii în contextul schimbărilor climatice, subliniind impactul imediat pe care acestea îl au asupra fermelor.

aon2

„71% dintre fermieri afirmă că schimbările climatice au avut deja un impact major asupra fermelor lor, iar peste 90% dintre aceștia recunosc că au simțit efectele acestor schimbări. 70% dintre fermieri au suferit consecințele devastatoare ale secetei și arșiței. Din aceste motive, ne așteaptă o perioadă caracterizată de volatilitate, iar pentru a răspunde acestor provocări, soluțiile propuse includ o abordare matematică a agriculturii și implementarea tehnologiilor moderne, precum reducerea lucrărilor solului și adoptarea unor schimbări în tehnologia tradițională”, a arătat Daniel Stanciu, Grower Marketing Manager Bayer Crop Science.

 

Asigurările parametrice oferă fermierilor stabilitate financiară

 

Într-un peisaj agricol caracterizat de condiții meteorologice dificile și riscuri în creștere, apetitul limitat pentru asigurări și nivelul scăzut de încredere reprezintă provocări semnificative. Astfel, asigurările agricole contribuie la reziliența și adaptabilitatea agriculturii în fața schimbărilor climatice, oferind un sistem de siguranță financiară și sprijin pentru fermieri.

aon1

„Asigurarea tradițională a demonstrat funcționalitatea sa, însă necesită susținere și completare, în condițiile în care seceta a devenit un eveniment cu frecvență foarte mare. Pentru aceasta, soluțiile inovatoare precum asigurările parametrice oferă răspunsuri eficiente și flexibile. Adaptarea este cheia pentru fiecare fermă în parte, iar noi, la Aon, adoptăm o abordare axată pe soluții personalizate. În fața noilor provocări, adaptabilitatea și inovația sunt vitale. Progresele tehnologice actuale, digitalizarea, utilizarea unor baze de date globale, precum și modelarea datelor pentru a oferi acoperire personalizată, ne oferă o perspectivă mai profundă asupra fiecărei parcele de teren, permițându-ne să ne adaptăm nevoilor fiecărui fermier”, a punctat Cerasela Tudor, expert senior în cadrul liniei de business „Agriculture” Aon România.

Asigurările agricole parametrice sunt produse care deja câștigă teren în multiple piețe regionale și internaționale, venind în completarea soluțiilor tradiționale, pentru a le oferi fermierilor stabilitate financiară în fața pierderilor cauzate de factori climatici.

„Acest tip de asigurare le oferă fermierilor o soluție inovatoare și rapidă pentru gestionarea riscurilor legate de vreme și alte evenimente naturale. Ele se bazează pe parametri prestabiliți, cum ar fi nivelul de precipitații sau temperatura, eliminând astfel procesul lent și adesea complicat al evaluării pierderilor. Această abordare aduce certitudine și rapiditate în compensarea pagubelor, oferind astfel fermierilor o mai mare siguranță și stabilitate în fața riscurilor imprevizibile”, a adăugat Oleksandr Artiushyn, Senior Originator pentru Munich Re.

Asigurările tradiționale pot funcționa concomitent cu asigurările parametrice, astfel că acestea acoperă riscuri diferite, nu duc la dublă asigurare, se completează reducând riscurile neacoperite și cresc șansa de a duce către zero pontențiala pierdere economică a unei ferme. „În domeniul asigurărilor agricole, trebuie să înțelegem că piețele agricole sunt extrem de diverse și volatile. Fiecare regiune, fiecare cultură și fiecare fermier are propriile sale caracteristici și provocări unice. Pentru a face față impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii, este crucială o abordare sinergetică și coordonată”, a completat Ivan Ruzicka, Head of Client & Distribution, Management, Axa Climate.

aon3

 

În 2023, circa 25% din suprafețele cultivate sunt asigurate

 

Conform estimărilor Aon, în anul 2023, industria asigurărilor agricole din România a marcat o creștere în protejarea fermierilor și a terenurilor agricole împotriva riscurilor, suprafețele cultivate acoperite crescând, ponderea asigurării culturilor rămâne una redusă, doar în jur de 25% din suprafețele cultivate fiind asigurate. De menționat că soluțiile oferite fermierilor sunt destul de concentrate, astfel ca dintr-o suprafață totală asigurată de 2,35 milioane de hectare în acest an, aproximativ 1,45 milioane de hectare au fost asigurate de către Agra Asigurări, restul fiind acoperite de alte companii de asigurări. Pentru a completa necesarul de acoperire pentru industria agricolă este necesară continuarea dialogului dintre fermieri, asociații și industria asigurărilor pentru a asigura o mai bună adaptare a acoperirilor, creșterea gradului de educare a fermierilor în utilizarea de soluții de management a riscului și adoptarea de noi soluții pe care piețele externe le promovează.

aon4

„Prin colaborare și angajament continuu între actorii-cheie, ne propunem să construim un viitor mai stabil și mai sustenabil pentru agricultura noastră. Aon România rămâne ferm implicată în sprijinirea comunității agricole și în promovarea soluțiilor adaptative, contribuind la reziliența și viabilitatea sectorului în fața schimbărilor climatice”, a conchis Eugen Anicescu, CEO Aon România.

Printre speakerii evenimentului „Provocările climei în agricultură” s-au numărat Eugen Anicescu - CEO Aon România, Cerasela Tudor - expert senior în cadrul liniei de business „Agriculture” din cadrul Aon, Daniel Stanciu - Grower Marketing Manager Bayer Crop Science, Lukas Schonach - Senior Business Developer Descartes Underwriting, Ivan Ruzicka - Head of Client & Distribution Management Axa Climate, Oleksandr Artiushyn - Senior Originator Munich Re, Eugen Cîrstea - Manager Regional Centru Sud-Est Agra Asigurări, Florin Constantin - fondator AGXecutive. La dialog au participat și reprezentanți ai Ministerul Agriculturii, Forumului APPR, reprezentanți ai Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

aon5

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment
Luni, 13 Noiembrie 2023 21:20

Provocările climei în agricultură

Evenimentul „Provocările climei în agricultură”, dedicat conștientizării nevoii de dezvoltare a asigurărilor agricole, are loc pe 16 noiembrie 2023, în București, la InterContinental Athénée Palace, și este organizat de Aon România. Experţi din domeniul agricol și al asigurărilor vor dezbate riscurile din industrie, parteneriatele dintre asigurători și fermieri, creșterea apetitului fermierilor pentru acoperirea riscurilor și soluțiile inovatoare menite să sprijine comunitatea de fermieri.

Anul 2022 a adus provocări majore tuturor companiilor din industria agricolă, nu doar în România, ci la nivel global. Cu o pierdere mondială de peste 313 miliarde de dolari cauzată de evenimentele climatice extreme, dintre care doar 132 de miliarde de dolari au fost despăgubiți, devine tot mai evidentă necesitatea identificării unor soluții inovatoare pentru consolidarea sectorului agricol. Astfel, principalii jucători din industria asigurărilor susțin că expansiunea pieței depinde în mare măsură de sporirea numărului de fermieri asigurați, precum și de diversificarea riscurilor pentru a oferi o gamă variată de produse cu o acoperire complexă.

AON Romania 2

În plus, rolul crucial al autorităților devine evident, deoarece, prin intermediul subvențiilor acordate, acestea au responsabilitatea de a asigura un nivel înalt de siguranță pentru fermieri și de a contribui la obținerea unor producții care să aducă beneficii semnificative pentru întreaga națiune.

„În ultimii ani, vulnerabilitatea fermierilor în fața riscurilor a cunoscut o creştere semnificativă, determinată de dezastrele naturale declanșate de schimbările climatice, ce au avut un impact devastator asupra producției agricole. Aceste evenimente, laolaltă cu  previziunile climatice negative, au generat un mai mare interes pentru asigurări și au contribuit la conștientizarea problemelor cu care se confruntă industria agricolă. De asemenea, au deschis calea pentru un dialog constructiv între autorități, fermieri și asigurători, orientat spre identificarea soluțiilor optime şi a unor noi oportunităţi şi perspective de colaborare”, precizează Eugen Anicescu, CEO Aon România, companie considerată unul dintre liderii globali în brokerajul de asigurări.

Eugen Anicescu

În cadrul evenimentului „Provocările climei în agricultură” sunt două sesiuni interactive cu experți care vor explora o varietate de teme cruciale pentru sectorul agricol. În cadrul primului panel, „Provocările prezentului prin vocea fermierilor”, se vor discuta subiecte precum impactul climei asupra performanței agricultorilor, abilitatea fermierilor de a înțelege și gestiona riscurile, soluțiile inovatoare pentru fermieri și rolul asociațiilor și partenerilor în sprijinirea acestora. Sesiunea va pune accentul pe dialogul constructiv cu reprezentanți de seamă din cadrul asociațiilor agricole.

Cel de-al doilea panel, „Piața asigurărilor în sprijinul fermierilor-soluțiile oferite de stakeholderii industriei agribusiness”, va expune soluțiile potențiale în sprijinul fermierilor, creșterea apetitului fermierilor pentru acoperirea riscurilor, intersectarea așteptărilor fermierilor cu ale asigurătorilor, riscul de secetă - asigurările clasice și soluțiile inovatoare (parametrice), precum și parteneriatele între industria asigurărilor și fermieri.

„În contextul evenimentelor ultimilor ani și ale schimbărilor climatice, solicitarea de asigurări agricole a crescut constant. Evoluția ascendentă a cererii impune necesitatea unor consultații specializate pentru a personaliza și adapta fiecare soluție la nevoile individuale ale fermierilor. Avem cu toții o responsabilitate în ceea ce privește educarea, comunicarea și înțelegerea fermierilor cu privire la produsele disponibile pe această piață”, punctează Cerasela Tudor,  expert senior în cadrul liniei de business „Agriculture” Aon România.

Cerasela Tudor

Printre speakerii invitați la evenimentul organizat de Aon România se numără reprezentanți ai industriei agribusiness și ai organizațiilor de profil, precum Agxecutive, Bayer Crop Science, Agra Asigurări, Axa Climate și Munich Re. De asemenea, la dialog vor participa și reprezentanți ai unor organizații precum Forumul APPR, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF).

*****

Aon este o companie globală de consultanță specializată în managementul riscului, pensii și sănătate. Cu expertiza sa bazată pe date și livrată de experți, Aon ajută clienții să reducă volatilitatea și să maximizeze performanțele într-o economie globală dinamică.
Aon România, parte a grupului Aon plc., este unul dintre liderii pieței de brokeraj de asigurări și consultanță în managementul riscului, oferind servicii calitative și inovatoare pentru companii industriale și comerciale, autorități publice, grupuri de interes, ONG-uri și indivizi.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită ministrului Agriculturii o întâlnire în vederea consultării prevederilor care vor fi cuprinse în proiectul de Ordonanță de urgență privind finanțarea fermierilor și cooperativelor. Proiectul de OUG vizează măsuri de sprijin pentru fermieri, pentru finanțarea activităților agricole, iar Alianța vrea să-și prezinte propunerile și argumentele înainte de publicarea actului normativ în dezbatere publică de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit AAC, sectorul vegetal se află într-o situație foarte gravă, o criză generată de o lipsă cronică de capital în fermele din țara noastră: costuri în creștere la inputuri, prăbușirea prețurilor la cereale/oleaginoase, măsuri restrictive la nivel european, venituri în scădere, producții diminuate din cauza lipsei sistemului de irigații. „Toate aceste cauze pun în pericol securitatea alimentară a României, viitorul satului românesc şi afacerile agricole a zeci de mii de antreprenori din mediul rural”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

AAC consideră că este nevoie să fie continuate programele de garantare și creditare IMM INVEST și RURAL INVEST. „Astfel, avem în vedere să abordăm în cadrul întâlnirii cu conducerea MADR atât programele de finanțare, cât și cele de refinanțare adresate fermierilor. Constatăm necesitatea accesării unor credite (altele decât 3*APIA, altele decât 5*APIA)/linii de credit atât pentru capitalul de lucru și investiții, cât și pentru refinanțarea cheltuielilor sau investițiile efectuate și gajate/ipotecate în favoarea altor creditori, pentru a putea traversa anul financiar 2023 și pentru a putea înființa culturi pentru anul agricol 2023-2024. În acest context complicat din punct de vedere bugetar și fiscal, reiterăm necesitatea și oportunitatea de a acorda aceste forme de sprijin către fermieri și cooperative pentru a le permite să-și continue activitățile de producție și de integrare comercială, motivat de faptul că bilanțurile contabile aferente anului 2023 vor arăta o scădere drastică a veniturilor și profitabilității agenților economici din agricultură”, se precizează în adresa trimisă Ministerului Agriculturii de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită acordarea unor autorizații temporare pentru utilizarea neonicotinoidelor pentru tratarea semințelor folosite la însămânțarea culturilor de toamnă din acest an.

În anul 2023, din cauza condițiilor agrometeorologice de secetă pedologică severă și arșiță prelungită, s-a constatat o proliferare extremă a dăunătorilor (în special Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Zabrus tenebrioides, Ceutorhynchus spp., Chlorops pumilionis, Oscinella frit/Oscinella pusilla, Phorbia securis și Aphididae), care, susține Alianța pentru Agricultură și Cooperare, amenință să afecteze în continuare randamentul culturilor agricole și să penalizeze eforturile fermierilor.

În prezent, fermierii nu au la dispoziție o substanță de contact/sistemică omologată, eficientă în combaterea unei serii de dăunători din ce în ce mai lacomi. Odată cu tendința de aprobare a unor molecule din ce în ce mai „prietenoase cu mediul” și tot mai costisitoare pentru fermieri, utilizarea tratamentului cu insecticide neonicotinoide al semințelor rămâne soluția cu adevărat eficientă în diminuarea intensității atacurilor dăunătorilor de sol, așa cum o arată cercetările agricole desfășurate la INCDA Fundulea și ICDPP București.

Prin urmare, în condițiile unui an agricol 2022-2023 extrem de dificil pentru agricultorii din țara noastră, aceștia solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) acordarea de autorizații temporare de urgență pentru produsele insecticide pe bază de neonicotinoide, în vederea utilizării lor ca tratament pentru semințele care urmează să fie însămânțate în această toamnă, precum și inițierea derogărilor ce se impun pentru culturile ce vor fi înființate anul viitor în primăvară.

Dăunătorii care fac ravagii la cerealele păioase, în special la grâu sunt: Zabrus tenebrioides, Agriotes spp. sau complexul de muște la cereale (Oscinella frit, Phorbia securis). „Anul trecut, atacul de muște a fost unul foarte mare din cauza toamnei cu temperaturi anormal de mari. Chiar dacă neonicotinoidele nu combat direct muștele cerealelor, s-a constatat că acolo unde sămânța a fost tratată, atacul acestui dăunător a fost mult mai mic. Autoritățile române și europene trebuie să înțeleagă că sunt necesare și se pot lua măsuri punctuale/specifice raportate la cost/eficacitate pentru fiecare țară în parte, activând mecanismul de criză și acordând derogări. Solicitarea noastră are în vedere condițiile specifice țării noastre comparativ cu celelalte state europene, unde nu există acești dăunători sau, dacă există, sunt mult sub pragul economic de dăunare. Pentru ca fermierii să-și poată continua activitatea de producție fără să fie forțați să întoarcă suprafețe importante atacate și distruse de dăunători, este necesar ca autoritățile naționale să ia act de această situație reală și să ajute fermierii oferindu-le posibilitatea utilizării produselor de protecția plantelor cele mai adecvate, inclusiv să acorde derogările pentru produsele care se folosesc la tratarea semințelor. Menționăm că sunt dăunători în sol, cum este cazul viermilor sârmă, care atacă boabele în curs de germinare rozând embrionul, deci fără posibilitatea de a interveni în vegetație cu tratament pentru combatere. Mai mult, acolo unde se poate aplica tratament pe vegetație acesta este costisitor întrucat trebuie aplicat de mai multe ori pentru că insecticidele sunt în mare parte de contact, nu sunt sistemice. Studiul EFSA legat de efectele asupra albinelor în cazul studiilor de câmp precizează la concluzii că: >. Referitor la folosirea produselor insecticide granulate, deși nu este cazul în tratamentul la sămânță, în același raport din 2013 al EFSA se precizează: >”, se arată în documentul trimis MADR de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

În România, există rezultatele parțiale ale unui studiu finalizat în anul 2021 sub egida Academiei de Științe de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești și coordonat dr. Emil Georgescu. Acest studiu și concluziile sale obținute în cadrul proiectului de cercetare ADER 4.1.5 constituie o bază solidă pe care Ministerul Agriculturii o are la dispoziție pentru a permite o utilizare cu caracter excepțional al insecticidelor care permit o combatere eficientă dovedită a dăunătorilor cu risc economic ridicat. „Insistăm ca statul român prin Guvernul României și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să facă toate demersurile necesare pentru ca țara noastră să poată apela în continuare la tratamentul semințelor cu neonicotinoide (în baza art. 53 din Reg. (CE) 1107/2009), până la momentul în care industria va pune pe piață noi molecule care să asigure o protecție cel puțin la fel de eficientă față de dăunătorii de sol specifici zonei bazinului Mării Negre. Unul dintre argumente este faptul că România este un producător important de cereale și plante oleaginoase. În condițiile pierderii dreptului fermierilor de a-și proteja eficient ogoarele, aceștia nu vor mai putea înființa culturile agricole de importanță majoră, ceea ce ar însemna un dezastru economic pentru sectorul agricol românesc și, implicit, pentru securitatea alimentară a partenerilor săi de export intra și extra-comunitari. În aceste condiții, este vital să apelăm la tratamentul cu neonicotinoide al semințelor acolo unde se depășește pragul economic de dăunare (PED), întrucât, singură, rotația culturilor nu poate ține sub control populațiile de dăunători, iar substanțele de protecția plantelor au un rol recunoscut științific în gestionarea integrată a bolilor și dăunătorilor. Nu trebuie să uităm nici un moment că interzicerea neonicotinoidelor (clothianidin, tiametoxam și imidacloprid), a avut la bază principiul precauției și este în măsură să declanșeze un semnal de alarmă pentru precedentul pe care îl creează, pentru că în orice moment o entitate ar putea să invoce principiul ,,precauției” și să solicite interzicerea folosirii unui pesticid, aliment, aditiv, medicament etc”, precizează Alianța.

Referitor la Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), publicată pe 19 ianuarie 2023, de a interzice statelor membre să mai dea derogări pentru tratarea semințelor cu produse neonicotinoide, principala motivare a fost faptul că tratamentul la sămânță nu justifică pericolul care poate compromite cultura întrucat tratamentul sâmânță este văzut ca un tratament preventiv. În condițiile pedoclimatice ale României, în zonele unde avem dăunători în sol, dovedit științific, prin programe de monitorizare, cu mult peste Pragul Economic de Dăunare, tratamentul la sâmânță este unul curativ, deci pericolul este justificat întrucât nu există alte produse omologate care să aibă eficiența și eficacitatea neonicotinoidelor. Nevoile fermierilor, susțin reprezentanții Alianței, sunt justificate și acest control chimic este un instrument legitim, care face parte din managementul integrat al bolilor și dăunătorilor.

„Este important ca și societatea civilă să înțeleagă că aceste produse au fost interzise pe >, că nu există nicio dovadă științifică conform căreia, la dozele omologate și cu respectarea tuturor indicațiilor producătorilor, ele ar fi toxice pentru mediu și om. Astăzi, realitatea pe care-o trăim cu războiul de la granița cu Ucraina și liberalizarea comerțului intacomunitar a făcut ca Uniunea Europeană să recunoască că produsele agricole importate din Ucraina respectă standardele de calitate ale pieței comune, cu alte cuvinte utilizarea pesticidelor care au fost interzise în UE, inclusiv neonicotinoidele, sunt produse sigure pentru populație și mediul înconjurător. Și atunci, de ce noi nu putem să folosim neonicotinoidele la tratamentul sămânță care să ne salveze culturile agricole? Este obligația noastră ca stat să justificăm din punct de vedere tehnic și științific că ne aflăm într-o zonă unde specificitățile de cultură sunt cu totul diferite de ale țărilor considerate motorul Europei. Aceste substanțe sunt singurele la acest moment care ne pot menține în cultură suprafețele de grâu, porumb, floarea-soarelui și loturile semincere la aceste culturi. În sprijinul acestei solicitări, facem apel la opinia științifică a cercetătorilor care efectuează studii de cel puțin 5-6 ani, atât cu substanțele pentru care s-au obținut derogări, precum și cu alternativele pe care industria încearcă să le ofere. Dr. Emil Georgescu de la INCDA Fundulea și dr. Carmen Mincea de la ICDPP au arătat prin rezultatele testelor necesitatea folosirii în continuare a neonicotinoidelor”, punctează Alianța în documentul transmis Ministerului Agriculturii.

Specialiștii români afirmă că, după cinci ani de cercetare, tratamentul la sămânță cu neonicotinoide s-a dovedit a fi singurul care a avut eficiență și eficacitate. „Alternativa este un piretroid de sinteză, categorie de substanțe care acționează doar prin contact, și nu trebuie să fii cercetător ca să înțelegi că dacă substanța nu ajunge în plantă, ea nu poate combate dăunătorul, deci avem nevoie de produse sistemice pentru că unele tratamente aplicate în vegetație au de multe ori toxicitate mult mai mare”, afirmă dr. Carmen Mincea.

Un alt argument susținut și de cercetătorii români în completarea concluziilor EFSA deja menționate, a fost lipsa reziduurilor din probele de sol și plantă analizate. „S-au luat probe de sol, timp de 5 ani: în floare, miere și produse ale stupului nu s-a găsit niciun reziduu de neonicotinoid peste limita de cuantificare de 0,01mg sa/kg produs. Și nici în apa de gutație a porumbului, primăvara devreme”, susține prof dr. acad. Valeriu Tabără, președintele ASAS.

Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE, subliniază că: „Este foarte important ca România să vină cu toate elementele și argumentele de care dispune, studii foarte serioase care să demonstreze situația aparte din țară. Este rolul nostru să aducem în permanență toate datele pe care le avem la Comisia Europeană, să-i invităm să vadă, să știe că produsele alternative în România nu sunt nici eficiente, nici eficace, plus o evaluare de impact a ceea ce ar însemna pentru noi, ca țară, dar ca și contribuție la securitatea alimentară a Europei lipsa acestor tratamente la sămânță”.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare îi solicită ministrului Florin Barbu să analizeze informațiile prezentate în adresa transmisă MADR, să solicite puncte de vedere avizate și din partea ASAS și a cercetătorilor care au participat la studiile de specialitate și să dispună adoptarea de urgență a tuturor măsurilor legale care se impun pentru ca agricultorii din România să aibă acces la molecule eficiente în protecția plantelor, disponibile pe piața internațională.

De asemenea, Alianța dorește ca MADR să inițieze un program național de monitorizare a impactului pe care utilizarea neonicotinoidelor o are la nivelul agriculturii, inclusiv organizarea unui serviciu de alertă privind situațiile excepționale ce pot apărea.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, membră a COPA-COGECA, anunță că va participa la manifestul fermierilor și cooperativelor organizat de Grupul de la Visegrad extins. Manifestația se va desfășura la Bruxelles, pe 23 mai 2023, între orele 11:00 și 13:00, în zona Schuman. Vor fi prezenți 200 de participanți din șase țări (România, Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria și Slovacia), iar 50 vor fi din partea României.

„Protestul este consecința nemulțumirii și dezamăgirii profunde a fermierilor și cooperativelor din țările vecine Ucrainei în legătură cu soluția găsită de Comisia Europeană la problemele și dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agroalimentar, pe fondul distorsiunilor de piață cauzate de acest conflict armat. Comerțul internațional cu mărfuri agroalimentare cu Ucraina a fost liberalizat pentru încă un an. Compensația plătită unor țări este cu mult sub nivelul necesar. Nu toate țările din Europa Centrală și de Est afectate de liberalizarea comerțului cu Ucraina sunt compensate. Subliniem sprijinul nostru pentru Ucraina, poporul ucrainean și fermierii ucraineni. Sperăm să se încheie rapid conflictul militar neprovocat de Ucraina și susținem acordarea de ajutor Ucrainei, dar un astfel de ajutor nu trebuie să pericliteze viabilitatea și competitivitatea fermierilor din Uniunea Europeană sau să conducă la lichidarea acestora”, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Situația este gravă. „Ca urmare a unor eșecuri de facto a așa-numitelor culoare de solidaritate, fermierii din țările noastre se confruntă în prezent cu o scădere rapidă a prețurilor și cu o lipsă a cererii de cereale și semințe oleaginoase din cauza unui exces al ofertei față de cerere. Stocurile sunt la 150% din nivelul tipic pentru această perioadă a anului, iar următoarea recoltă începe în două luni și există o posibilitate reală să nu avem cui să vindem și să nu fie loc de depozitare pentru cerealele și semințele oleaginoase din recolta viitoare.”

Culoarele de solidaritate nu funcționează. „Situația este cauzată, în principal, de importul fără taxe vamale pentru produsele agricole ucrainene care intră în Uniunea Europeană, unde au fost importate grâu, porumb și soia, chiar dacă acestea erau destinate țărilor terțe sau cumpărătorilor tradiționali de produse ucrainene. Pentru a ajuta Ucraina să își exporte producția agricolă și să hrănească țările dependente de importuri, Comisia a introdus așa-numitele coridoare de solidaritate, dar acestea au fost abuzate de intermediari oportuniști pentru a se îmbogăți ușor și rapid.”

Piața îi dezamăgește pe fermieri. „Europa Centrală și de Est este inundată de producția ucraineană. Prin urmare, fermierii vor căuta alternative de depozitare sau alte opțiuni de comercializare, cu prețul unor condiții comerciale mai proaste. Într-un termen atât de scurt, nu există nicio posibilitate reală de a crește capacitatea de depozitare, cel puțin nu fără a compromite parametrii de calitate ai producției și, în principal, capacitatea acesteia de a rezista la mucegai și dăunători. Această situație poate avea cel mai mare impact, în special asupra fermierilor mai mici.”

Fermierii nu sunt cauza inflației în Europa. „Prețul grâului este determinat de piețele mondiale, urmând logica echilibrului dintre cerere și ofertă. Fermierii nu au provocat și nici nu au exploatat în mod intenționat situația pieței anul trecut, deoarece ei nu pot influența prețul final la destinația finală a produsului lor și în acest moment nu pot influența nici situația pieței.”

Nici fermierii ucraineni nu au beneficii. „O mare parte din grâul ucrainean și alte produse agricole nu au ajuns în țările cu o dependență ridicată de importurile de alimente, ci pe piața europeană, fără a îndeplini parametrii de calitate stricți și fără a fi cultivate cu același respect pentru mediu pe care Uniunea Europeană îl cere agricultorilor. Având în vedere că produsele agricole de bază sunt importate în Uniunea Europeană nu de către fermieri, ci de către comercianți, această preluare parțială a piețelor noastre nu este nici măcar în beneficiul fermierilor ucraineni (cei pe care ar trebui să-i ajute culoarele de solidaritate), care primesc doar o fracțiune din prețul real.”

Consumatorii sunt în pericol. „Considerăm că este o problemă majoră faptul că, odată ce mărfurile trec granița în Ucraina, acestea trec pe piața unică liberă a UE și este foarte dificil să distingem destinația lor finală. Nici măcar statisticile oficiale nu pot să reflecte realitatea, deoarece există speculații cu privire la reambalarea mărfurilor sau amestecarea deliberată a grâului ucrainean și a altor cereale cu producția locală, pentru a respecta parametrii de calitate și a reduce riscul de a depista alimente nesănătoase în lanțul alimentar.”

Camioanele supraîncărcate care vin din Ucraina distrug infrastructura. „Numărul camioanelor încărcate cu produse primare procesate (ulei, făină, mălai, zahăr) a crescut și este nevoie de contingente în toate statele membre pentru a ține situația sub control și pentru a nu duce la distrugerea industriilor din țările din Europa de Est. Infrastructura din țările limitrofe este incapabilă să facă față acestui aflux masiv de produse agricole provenite din Ucraina, deoarece aceasta abia poate asigura nevoile propriilor țări. Dacă nu se iau măsuri, va exista un blocaj total în următoarea campanie. Astfel, o mulțime de cantități recoltate vor fi lăsate și puse direct pe câmp sau nu vor fi recoltate deloc, deoarece nu există transport și nici spațiu de depozitare disponibil.”

 

Ce solicită fermierii europeni

 

Fermierii și cooperativele din Europa Centrală și de Est, care participă la protestul din 23 mai 2023 la Bruxelles, au următoarele revendicări:

Cerințe principale

  • Restabilirea taxelor vamale și contingentelor la produsele agricole și alimentare ucrainene;

  • Extinderea listei de produse reglementate de regulamentele privind măsurile preventive temporare referitoare la importurile din Ucraina pentru a include ouăle, carnea de pasăre, uleiul, făina, mălaiul, zahărul, fructele și legumele, precum și prelungirea acesteia până la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană;

  • Este favorabil faptul că importurile au fost interzise până la 5 iunie 2023, dar ceea ce este în continuare îngrijorător este faptul că acelor contracte deja în vigoare li s-a permis să rămână necontrolate. În acest fel nu poate exista o situație clară cu privire la acestea, deoarece ele pot fi falsificate, adăugate cantități suplimentare și antedatate. În cazul în care, după 5 iunie, interdicția de import în cele 5 țări este ridicată, fermierii solicită extinderea împărțirii riscurilor între toate statele membre ale UE, astfel încât fiecare stat să primească și să utilizeze un contingent de produse agricole din Ucraina, direct proporțional cu mărimea țării și a populației sale, astfel încât să poată fi în continuare ajutată Ucraina și să nu fie aduse țările din Europa de Est în blocaj logistic, fermierii în faliment și colaps;

  • Extinderea listei țărilor care pot decide să interzică introducerea anumitor mărfuri agroalimentare din Ucraina pe piețele proprii cu Cehia;

  • Extinderea listei țărilor eligibile pentru pachete de compensare, inclusiv Rezerva de criză cu Cehia;

  • Crearea unui fond special pentru sprijinirea fermierilor din Europa Centrală și de Est, deosebit de afectați de consecințele invaziei rusești în Ucraina, finanțat în afara fondurilor alocate Politicii Agricole Comune;

  • Să se permită statelor membre din Europa Centrală și de Est să aplice ajutor național în conformitate cu deciziile guvernelor lor;

  • Creșterea finanțării pentru construirea rutelor de transport, a infrastructurii de transport și a porturilor care să permită tranzitul eficient al produselor agricole și alimentare din Ucraina către porturile din Marea Baltică și Marea Neagră;

  • Să se acorde sprijin financiar și de personal pentru serviciile fitosanitare naționale care examinează produsele agricole importate;

  • Consolidarea mecanismelor de control a transportului pe culoarele de solidaritate și calității produselor transportate;

  • Asigurarea răspunsurilor mai rapide din partea autorităților Uniunii Europene la situația economică actuală din sectorul agricol;

  • Atingerea obiectivelor PAC fără reducerea competitivității producătorilor agricoli și impunerea concurenței neloiale asupra produselor agroalimentare din UE în detrimentul celor din afara UE – Reciprocitate.

Cerințe secundare

  • Verificarea ipotezelor din cadrul Green Deal și evaluarea impactului Directivei privind emisiile industriale și a Regulamentului privind utilizarea durabilă a produselor fitosanitare asupra producției agricole (SUR);

  • Retragerea propunerilor cuprinse în Legea refacerii naturii, a căror implementare ar duce la eliminarea multor operațiuni de creștere a animalelor;

  • Introducerea NGT(tehnici de ameliorare moderne) în același pachet cu SUR și implementarea SUR numai după ce avem alternative și opțiuni eficiente și eficace;

  • Sprijinirea îmbunătățirii habitatului, asigurarea densităților de populație la suprafață și asigurarea protecției populației;

  • Asigurarea urgentă a convergenței plăților pe suprafață la nivelul UE.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri
Pagina 1 din 6

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

BKT BANNER APRILIE

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista