Afişez elemetele după tag: varietati

Populația globală s-a dublat în ultimii cincizeci de ani și, potrivit Organizației Națiunilor Unite, se așteaptă să atingă 9,7 miliarde de oameni până în anul 2050¹. Această creștere, combinată cu efectele schimbărilor climatice și presiunea asupra resurselor naturale limitate, impune ca sistemele agricole să livreze productivitate mai mare, calitate îmbunătățită și eficiență crescută, reducând totodată amprenta asupra mediului. Inovația este elementul central pentru atingerea acestor obiective.

În ultimii ani, s-au înregistrat progrese semnificative în tehnologia agricolă, precum platformele digitale și inteligența artificială, care permit monitorizarea în timp real și utilizarea mai precisă a resurselor. În plus, practicile regenerative contribuie la sănătatea solului și la creșterea biodiversității, iar soluțiile biologice sprijină protecția culturilor și toleranța la stres. Pe lângă aceste evoluții, ameliorarea plantelor intră într-o nouă etapă prin aplicarea Noilor Tehnici Genomice (NGT).

NGT-urile, inclusiv tehnologia CRISPR-Cas, oferă un nivel fără precedent de precizie în ameliorarea plantelor. Spre deosebire de organismele modificate genetic, care se bazează pe introducerea unor gene străine, NGT-urile acționează în cadrul propriului ADN al plantei. Această abordare permite modificări țintite, care ar putea apărea în mod natural, dar sunt obținute mai rapid și cu o acuratețe mai mare. Tehnologia sprijină dezvoltarea unor varietăți mai rezistente la secetă, dăunători și boli, cu utilizare mai eficientă a apei și a nutrienților, precum și cu valoare nutrițională sporită. De asemenea, contribuie la reducerea alergenilor și a risipirii alimentare, prin prelungirea duratei de păstrare a produselor.

Pentru România, aceste beneficii devin din ce în ce mai relevante. În ultimii ani, țara s-a confruntat cu o tendință accentuată de ariditate, în special în lunile de vară. Potrivit Observatorului European al Secetei², peste 65% din suprafața României, inclusiv terenuri arabile și forestiere, au fost afectate de condiții de ariditate în anul 2024. În plus, specialiștii Administrației Naționale de Meteorologie³ au subliniat că anul 2025 a marcat încă un an agricol sever afectat de secetă, cu temperaturi record și variabilitate climatică extremă.

Aceste provocări evidențiază nevoia urgentă de soluții durabile care să ajute fermierii să se adapteze și să își mențină productivitatea, iar NGT-urile oferă o astfel de oportunitate. Prin dezvoltarea unor varietăți tolerante la secetă și rezistente la boli, aceste tehnici pot sprijini fermierii în obținerea unor producții mai stabile și mai constante, în condiții climatice tot mai imprevizibile.

Cristian Stoica, proprietar al fermei „La bunici”, membru al Consiliului Director al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) și președinte al Asociației Grânarii, a declarat: „Noile tehnici genomice de ameliorare reprezintă un salt uriaș în știință, cu potențialul de a conduce la cercetarea și dezvoltarea unor varietăți mai bine adaptate condițiilor tot mai dificile cu care se confruntă agricultura de astăzi. Integrarea lor în practicile curente ne-ar putea ajuta să devenim mai competitivi, noi, fermierii din Uniunea Europeană, pentru a ne putea continua activitatea, a produce pentru consumatorii europeni și a nu pierde competiția cu fermierii de pe alte continente”.

Colaborarea între fermieri, cercetători, factori de decizie și furnizori de tehnologie este esențială pentru valorificarea deplină a potențialului acestor inovații. Prin cooperare, comunitatea agricolă europeană poate asigura că instrumente precum NGT-urile sunt dezvoltate și implementate în mod responsabil, sprijinind și fermierii din România să se adapteze la presiunile climatice, contribuind totodată la un sistem alimentar mai productiv, durabil și rezilient pentru generațiile viitoare.

Articol de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cum aleg cea mai bună varietate de rapiță?

Această întrebare generează la rându-i alte întrebări, la care vom răspunde sistematic în cele ce urmează:
Semăn o varietate sau mai multe?

Deși avem experiența de partea noastră, tot trebuie să ne punem această întrebare. Răspunsul este influențat în cea mai mare măsură de disponibilitatea mașinilor de recoltat. Pentru a putea evita pierderile datorate scuturării sau supramaturării (cauzate de prelungirea recoltatului la mai mult de o saptămână), atunci în mod obligatoriu trebuie să semăn 2 sau mai multe varietăți și care să fie de maturități diferite.
A semăna o singură varietate de rapiță în condițiile în care mă gândesc să fac o eșalonare a semănatului și să mizez pe maturitatea conform epocii de semănat, poate fi un risc prea mare datorită capacității ridicate a plantelor de rapiță de a recupera decalajul.
Concluzia este că se impune în mod obligatoriu semănatul a cel puțin 2 varietăți de rapiță cu epoci diferite de maturitate.

Soi sau hibrid?

În ultima vreme cataloagele companiilor producătoare de semințe de rapiță prezintă în mod aproape exclusiv hibrizii ca fiind o soluție foarte bună pentru fermieri.

Trebuie să ne gândim și la faptul că majoritatea hibrizilor de rapiță sunt din noua generație de genetică și că au o foarte bună capacitate de producție în condițiile în care le putem asigura densitatea recomandată de 35-50 plante/mp după caz.

În schimb, nu toți fermierii au posibilități mecanice de realizare a acestor densități și în plus, mare parte din terenurile din România au rezerva de semințe de buruieni foarte ridicată generând premisa unei îmburuienări precoce a culturilor cu densitate scăzută

Consider în mod personal că luarea în cultură a soiurilor cu capacitate ridicată de producție și în special cele din generația nouă, pot da randamente superioare hibrizilor, mai ales datorită concurenței mai bune cu buruienile și posibilității semănatului cu semănători obișnuite.
Din evaluarea multianuală a loturilor de testare a capacității de producție se poate constata că în fiecare an producțiile variază și de asemenea variază și ierarhia în topul producțiilor.

Concluzia este că atât în cazul hibrizilor, cât și în cazul soiurilor cea mai mare influență o au factorii climatici și nivelul de precocitate a varietăților, detașându-se în special varietățile semitimpurii și semitardive.

Compania Procera Agrochemicals Romania comercializează prin intermediul distribuitorilor autorizati și prin programul de finanțare AgroCredit o paletă de varietăți de rapiță create în Franța. Portofoliul nostru de rapiță este alcatuit din 2 hibrizi – HYBRISTAR si HYBRISURF precum și 3 soiuri – POLLEN, LABRADOR și KADORE.

Toate varietățile de rapiță puse pe piață de Procera Agrochemicals România sunt creații de ultimă generație, cu însușiri agronomice la nivelul standardelor actuale de pe piața europeană, sămânța hibridă destinată comercializării în România fiind produsă în întregime în Franța.

Ing. Mihai RADU, Director Tehnic, Procera Agrochemicals România