Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat luni, 4 mai 2026, procesul de autorizare la plată a Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT) din sectoarele vegetal și zootehnic, aferente anului de cerere 2025.

În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 359/29.04.2026 pentru aprobarea plafoanelor alocate Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic pentru anul de cerere 2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 358/30.04.2026, valoarea plafonului este de 180.750.799 euro și se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Cuantumurile stabilite de APIA:

Plățile se fac în lei, la cursul de schimb de 5,0806 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2025.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Agraria, cel mai important târg agricol din inima Transilvania, are loc în perioada 23-26 aprilie 2026, la Jucu (Cluj), într-o nouă ediție dedicată performanței, inovației și dialogului din agricultura românească. Evenimentul se desfășoară în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, consolidând rolul Agraria ca platformă de întâlnire între fermieri, specialiști, companii și reprezentanți ai instituțiilor publice.

Agraria reprezintă un important loc de întâlnire pentru fermieri, specialiști, manageri și autorități din sectorul agroalimentar, iar organizatorii promit că timp de patru zile (23 – 26 aprilie 2026) câmpul de la Jucu devine un adevărat laborator al viitorului, în care sunt prezente utilaje agricole de ultimă generație; soluții inteligente pentru agricultura 4.0; animale de rasă și input-uri pentru fermele zootehnice; produse locale și tradiționale.

„Agraria contribuie la promovarea unei agriculturi moderne, competitive și conectate la noile tehnologii. Continuăm să fim o platformă de comunicare optimă unde participanții încheie contracte noi, își consolidează relațiile cu clienții tradiționali și discută despre tendințele și inovațiile apărute în agricultură, industrie alimentară și zootehnie”, ne-a declarat Raluca Mareș, director expoziție DLG Markets South East Europe.

În cadrul programului de demonstraţii cu maşini agricole, vizitatorii Agraria au ocazia să afle ultimele noutăți în domeniul tehnologiei agricole prezentate de firmele participante pe platforma de la Jucu și, totodată, să vadă la lucru vârfuri de gamă ale producătorilor de utilaje agricole, mai ales că „zona de demonstraţii pune la dispoziție un spațiu generos”, după cum ne-a zis Adrian Câmpean, director proiect DLG Markets South East Europe.

Magnetul târgului Agraria îl reprezintă, ca la fiecare ediție, Zootehnica Show, un concept dinamic, integrat, dedicat sectorului zootehnic. Aici, vizitatorii au ocazia să vadă cele mai frumoase exemplare și să afle cele mai noi tendințe din domeniul zootehnic.

„Și la Agraria 2026 avem evenimente interesante, cu foarte mult conținut. Deja de câteva ediții venim în sprijinul producătorilor locali, a căror prezență în târg crește de la an la an. La Agraria arătăm că și în România putem să facem produse de calitate”, subliniază Corina Mareș, DLG Markets South East Europe.

Pentru ediția 2026, organizatorii au organizat „Caravana AGRARIA vine la tine acasă”, care a trecut prin câteva județe și a lăsat la primăriile comunelor invitații, așa încât cei care doresc să viziteze expozița le pot ridica de la primăria din comuna lor.

De reținut că, oricine vrea să ajungă la Agraria se poate înregistra aici https://xtag-event.com/agraria2026/ și primește pe email biletul gratuit de acces la Agraria, sub forma unui cod QR pe care trebuie să-l arate la intrarea în expoziție. Copiii, elevii, studenții și pensionarii au acces gratuit la Agraria.

Agraria este primul târg pe care DLG Markets South East Europe l-a realizat în România și care, din anul 1995 și până în prezent, și-a clădit, ediție după ediție, un nume puternic, devenind evenimentul agricol emblematic al Transilvaniei. La ani distanță, începând din 2011, DLG organizează AgriPlanta – RomAgroTec, cea mai mare expoziție în câmp, la Fundulea – județul Călărași, care anul acesta va avea loc în perioada 28 – 31 mai.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început astăzi, 16 martie, Campania de primire a Cererilor de plată pentru anul 2026. Fermierii pot depune Cererile de plată în perioada 16 martie – 5 iunie 2026 inclusiv, la Centrele APIA, conform programării stabilite de agenție.

APIA precizează că se depune o singură Cerere de Plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafeţe de teren și/sau deține explotații cu cod ANSVSA în diferite localităţi/judeţe.

La completarea Cererii, fermierii care sunt beneficiari APIA își vor actualiza informațiile pentru Campania 2026.

Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online, conform Instrucţiunilor disponibile pe site-ul APIA.

În cazul accesării schemelor din sectorul zootehnic, fermierii vor completa declarația specifică sectorului, conform programării stabilite cu funcționarii APIA, înainte de accesarea AGI Online.

„Fermierii beneficiază de sprijinul funcționarilor APIA pe tot parcursul procesului de depunere a cererilor și sunt rugați să respecte data și ora programării stabilite pentru depunerea acestora”, transmite Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Înainte de a depune Cererea de plată, APIA recomandă fermierilor:

• Să verifice la primăria unde este înregistrat terenul situația înscrierii acestuia în Registrul agricol;

• Să se asigure că documentele care atestă utilizarea terenului sunt valabile la data depunerii cererii;

• Să verifice actualizarea datelor animalelor în Baza Națională de Date (BND), dacă dețin exploatații zootehnice.

Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor aparține fermierului și/sau autorității emitente, după caz.

De reținut, semnarea cererii de plată este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice, ca instrument modern și eficient pentru finalizarea procesului de depunere a cererilor. Totodată, înainte de semnarea Cererii de plată 2026, solicitanții să verifice încă o dată infomațiile înscrise în aceasta și documentația care o însoțește.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Pe 5 martie 2026, la Codlea – jud. Brașov, Clubul Fermierilor Români a organizat a cincea conferință regională din seria AGRI4FUTURE România: Obiectiv 2035, o platformă de consultare națională dedicată reformei Politicii Agricole Comune post-2027 și noului cadru financiar multianual european 2028-2034.

Conferința a conturat o realitate paradoxală: agricultura românească s-a modernizat semnificativ după 2007 prin investiții masive în utilaje și consolidarea exploatațiilor, dar se află simultan în cea mai gravă criză de vulnerabilitate financiară din ultimii ani.

„Suntem campioni la producție primară, dar sectorul agricol românesc n-a fost niciodată atât de vulnerabil. Doi din trei fermieri sunt la un grad de îndatorare care nu le mai permite accesul la capital de lucru, iar mulți nu mai știu dacă se gândesc la următoarea investiție sau doar la următoarea scadență”, a declarat Dan Hurduc, președintele Clubului Fermierilor Români.

Datele prezentate arată că fermierii vând astăzi la prețuri comparabile cu 2010, în timp ce costurile au crescut substanțial. Doi din trei fermieri se confruntă cu niveluri de îndatorare care blochează accesul la credite pentru capital de lucru, iar propunerile actuale de reformă a Politicii Agricole Comune prevăd o scădere reală a bugetului cu aproximativ 28%, cu plafonare și degresivitate obligatorii care afectează direct fermele comerciale, acestea asigurând circa 70% din producția agroalimentară națională.

Integrarea pe verticală și asocierea, soluții concrete pentru recâștigarea competitivității

Discuțiile au evidențiat nevoia urgentă de integrare pe verticală producție-procesare-retail și de consolidare a capacității de organizare a fermierilor. Cooperativa Agricolă Podișul Transilvaniei, condusă de fermierul Emil Turdean, demonstrează viabilitatea acestui model: 21 de membri controlând peste 33.000 hectare au reușit să dezvolte un proiect de aproximativ 45 milioane euro pentru o fabrică de uleiuri cu integrare energetică completă, cofinanțare proprie de peste 50% din totalul investiției și strategii de cultivare a plantelor oleaginoase de nișă precum inul pentru ulei, care oferă prețuri cu 150-250 euro pe tonă peste cotația rapiței la export.

Laszlo Becsek, membru în Consiliul Național de Coordonare al Clubului și administrator al fermei Bio Farm, a subliniat urgența soluțiilor colective: „Noi producem doar 30% din necesarul de cartofi al țării, iar anul acesta am ajuns la 17%, restul fiind import. Dacă nu trecem de la soluții individuale la proiecte de tip lacuri de acumulare și irigații făcute împreună, o să continuăm să predăm copiilor noștri ferme pline de datorii, nu afaceri sustenabile”.

Condiția de bază identificată pentru susținerea brandurilor românești în retail constă în asigurarea calității constante, a volumelor suficiente și a aprovizionării pe tot parcursul anului, obiective imposibil de atins de fermieri izolați, ci doar prin grupuri organizate și planificare comună cu lanțurile de retail. Reprezentanții sectorului au subliniat că înainte de discuțiile despre brand trebuie rezolvate elementele fundamentale: soiuri potrivite pentru depozitare lungă, tehnologie corectă de irigare, utilaje performante de recoltat, depozite specializate și certificări de bază, inclusiv certificate fitosanitare care lipsesc la o parte semnificativă a producătorilor și blochează accesul în retail.

Noua arhitectură de finanțare: parteneriate strategice între stat, bănci și IFN-uri specializate

Sectorul financiar-bancar a recunoscut deschis limitările actuale ale finanțării agricole. Jabbar Kanani, președintele Agricover Holding și membru în Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români, a constatat că sectorul bancar comercial nu manifestă interes la nivelul necesar pentru agricultură și a propus un model concret de parteneriat: IFN-urile specializate să asigure analiza de risc și structurarea (inclusiv contribuție de aproximativ 10% din finanțare), iar băncile comerciale să vină cu restul de 90% pe termen lung, într-o sindicalizare în care expertiza agricolă suplinește lipsa de apetit a băncilor clasice.

Banca de Investiții și Dezvoltare s-a poziționat ca alternativă complementară pentru proiecte mari de infrastructură și dezvoltare, acolo unde băncile comerciale manifestă reticență, inclusiv prin parteneriate cu sectorul privat și cu IFN-urile specializate.

Achim Irimescu, ministru plenipotențiar la Reprezentanța României la UE, a detaliat propunerile de reformă PAC și noua arhitectură de fonduri după 2028, subliniind că fondurile de investiții agricole ar putea migra către pachetul de coeziune și dezvoltare regională, ceea ce impune pregătirea de proiecte mari, regionale, în locul fragmentării pe ferme mici greu bancabile.

Ioan Oneț, director general adjunct AFIR, a confirmat că toate intervențiile din Planul Național Strategic 2023-2027 au înregistrat cerere mult peste bugetele alocate, în special pe segmentele legume-cartof și zootehnie, ceea ce demonstrează nevoia uriașă de investiții din sector.

Secretarul de stat Adrian Pintea a transmis că Ministerul Agriculturii urmărește obținerea unui buget cel puțin la nivelul anului 2025 și că APIA și AFIR rămân instituții esențiale pentru implementarea măsurilor de sprijin.

Digitalizarea și tehnologiile avansate, instrumente strategice

Autoritatea pentru Digitalizarea României a prezentat infrastructura de cloud guvernamental, identitate electronică și interoperabilitate între sistemele publice care va reduce semnificativ birocrația pentru fermieri, inclusiv proiectele de digitalizare pentru APIA (aproximativ 90 milioane lei pentru portalul unic al fermierului) și ANSVSA.

Clubul Fermierilor Români a detaliat programul național de formare a 1.000 de responsabili de digitalizare în ferme prin programe postuniversitare cu peste 65% componentă practică, conectați la un centru de excelență unde furnizorii de tehnologie pot fi testați și integrați.

Reprezentanții furnizorilor de tehnologii agricole au demonstrat aplicații concrete de teledetecție și analiză satelitară pentru monitorizarea culturilor, determinarea indicilor de vegetație, urmărirea stresului hidric și suport pentru decizii de fertilizare și irigații, precum și soluții de biostimulare pentru creșterea rezistenței plantelor la stres climatic și eficientizarea utilizării elementelor nutritive.

Conferința Regională Centru a reunit fermieri, reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, APIA, AFIR, ADR Centru, Reprezentanța României la UE, sectorul financiar-bancar, furnizori de tehnologii agricole și mediul academic, pentru a analiza situația actuale a agriculturii românești și formularea de soluții concrete pentru următorii zece ani.

Conferința Regională Centru este a cincea dintr-o serie de zece conferințe regionale organizate de Clubul Fermierilor Români în perioada noiembrie 2025 – aprilie 2026, menite să consulte fermierii din fiecare regiune și să integreze perspectivele locale în propunerile Clubului privind competitivitatea, finanțarea și adaptarea agriculturii românești la noile realități economice și climatice.

Următoarea conferință regională va avea loc pe 19 martie 2026 la Vaslui, urmată de Conferința Regională Oltenia, programată pentru 27 martie 2026 la Craiova.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în primele două zile de la demararea autorizării la plată a intervențiilor PD-02, PD-03 și PD-28, aferente Campaniei 2025, a fost autorizată suma totală de 126.903.573,46 lei.

Cuantumurile unitare ale plăților directe pentru cele trei intervenții sunt stabilite prin Ordinul MADR nr. 42/17.02.2026 pentru aprobarea cuantumului unitar al plăților directe aferente cererilor de plată depuse în anul 2025, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă prin intervențiile din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128/2026.

• Intervenția/pachetul PD-02 Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilităţii (CRISS) este în valoare de 53,5212 euro ha/cap animal/UVM, după caz.

• Intervenția/pachetul PD-03 Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri (CIS-YF) este de 46,6676 euro ha/cap animal/UVM, după caz.

• Intervenția/pachetul PD-28 Menținerea de zone neproductive și/sau înființarea de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile este în cuantum de 32,9366 euro ha/cap animal/UVM, după caz.

Reamintim că, pentru Campania 2025, plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 5,0806 lei/euro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Autoritatea de Management pentru PNDR și Planul Strategic PAC 2023–2027, din cadrul Ministerulu Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a elaborat un proiect de ordin pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 106/2024, care stabilește cadrul național de implementare a plăților directe finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

Proiectul de act normativ, aflat în dezbatere publică pe pagina de internet a MADR, urmărește simplificarea accesului fermierilor la plăți, clarificarea unor definiții esențiale și adaptarea ecoschemelor la realitățile din teren, în conformitate cu cele mai recente modificări ale Planului Strategic PAC 2023–2027.

Printre principalele modificări se numără:

• Stabilirea perioadei de depunere a cererilor de plată pentru campania 2026;

• Clarificarea noțiunilor privind activitatea agricolă, terenul pârloagă și culturile permanente;

• Simplificarea condițiilor pentru definirea „fermierului activ”;

• Revizuirea mai multor ecoscheme, în vederea reducerii sarcinii administrative și extinderii accesului fermierilor la sprijin, inclusiv pentru fermele mici și pentru cei fără animale;

• Actualizarea regulilor privind sprijinul cuplat în sectorul vegetal și zootehnic, precum și extinderea listei culturilor eligibile în sectorul fructelor.

De reținut că, în anul 2026, Cererile de Plată se depun la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în perioada 16 martie - 5 iunie. Pentru a evita orice penalitate sau risc de neeligibilitate, fermierii trebuie să respecte acest interval.

De asemenea, suprafața minimă eligibilă a exploatației trebuie să fie de cel puțin un hectar, iar suprafața fiecărei parcele agricole trebuie să fie de cel puțin 0,3 hectare.

Pentru sere și solarii, suprafața minimă eligibilă este de cel puțin 0,03 hectare, iar pentru culturile permanente, parcela minimă eligibilă este de cel puțin 0,1 hectare.

Important pentru beneficiarii subvențiilor gestionate de APIA:

• Dovada utilizării terenului: Toate documentele justificative (contracte de arendă, proprietate, adeverințe de la Registrul Agricol) trebuie să fie valabile și conforme cu realitatea din teren;

• Sectorul Zootehnic: Înainte de a depune cererea, fermierii trebuie să se asigure că datele din Registrul Național al Exploatațiilor (RNE) sunt actualizate;

• Pajiști permanente: Fermierii trebuie să fie atenți să nu uite de obligația privind încărcătura minimă de animale sau efectuarea activității agricole minime.

„Ne propunem reguli mai clare, mai simple și mai ușor de aplicat, astfel încât sprijinul european să ajungă efectiv la fermieri. Ajustările propuse vin din dialogul cu mediul agricol și din nevoia de a adapta politicile europene la realitățile din fermele românești”, a arătat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Proiectul de ordin se află în transparență decizională și poate fi consultat pe site-ul MADR, la secțiunea „Transparență decizională”, subsecțiunea „Proiecte de acte normative”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Săptămâna trecută, pe 6 noiembrie 2025, Agricover Credit IFN, parte a Grupului Agricover, a inaugurat sucursala din Bacău, cea de-a doua unitate a companiei în regiunea Moldova și a douăsprezecea din țară. Noua sucursală Agricover Credit IFN Moldova Sud deservește fermierii din județele Bacău, Neamț și Vaslui. Evenimentul a avut loc în prezența autorităților locale, a reprezentanților companiei și a fermierilor din regiune.

Cu un portofoliu de clienți de 300 de fermieri, regiunea Moldova Sud reprezintă 4,67% din totalul finanțărilor acordate de Agricover Credit IFN în primele șase luni din 2025, respectiv 181 milioane lei acordați fermierilor din această zonă. Agricover Credit are o prezență semnificativă pe piața locală, lucrând cu aproximativ 50% din totalul fermierilor care operează suprafețe mai mari de 100 de hectare în această regiune.

„Exact acum 11 ani am deschis prima noastră sucursală în Moldova, la Iași. Faptul că astăzi suntem la Bacău, cu o echipă dedicată fermierilor din sudul regiunii, arată cât de mult credem în potențialul agricol al Moldovei și în nevoia de a fi aproape de cei care o cultivă zi de zi. Suntem mai mult decât un finanțator, suntem un partener pentru fermieri, indiferent de dimensiunea fermei lor”, a declarat Serhan Hacisuleyman, director general Agricover Credit IFN.

Bogdan Morariu, manager regional, a subliniat: „Prin portofoliul de finanțări, Agricover Credit IFN acoperă toate categoriile de nevoi ale fermierilor”.

Regiunea Moldovei rămâne unul dintre pilonii agriculturii românești, cu o pondere semnificativă în suprafața agricolă națională și o diversitate de culturi. În județele Bacău, Neamț și Vaslui, agricultura se bazează pe culturile de grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță, completate de zootehnie și fânețe, ceea ce oferă un profil echilibrat între cultură mare și producție mixtă.

„Agricover Credit IFN Moldova Sud nu este doar un nou punct pe hartă, ci este un pas pe care trebuia să-l facem pentru a fi mai aproape de fermieri. Acum 11 ani se deschidea prima sucursală din Moldova, la Iași, iar de atunci numărul de fermieri cu care noi colaborăm a crescut, portofoliul de credite s-a dezvoltat, noi ne-am perfecționat cu ajutorul fermierilor și acest pas se impunea să-l facem. E o zonă cu multe provocări având în vedere că sunt trei județe cu un specific total diferit. Vaslui este județul cu cea mai mare suprafață din regiune, în care seceta ridică mari probleme. Neamț este un județ mult mai ofertant din punct de vedere al condițiilor climatice, cu ferme vegetale, zootehnice, mixte, iar județul Bacău este un mix între județele Vaslui și Neamț”, a precizat Stelică Șerban, director Agricover Credit IFN Moldova Sud.

Deși fermele din regiune au dimensiuni reduse, comparativ cu media națională, ritmul de modernizare este în creștere. Investițiile în utilaje, irigații și digitalizare agricolă devin tot mai frecvente și necesare. În acest context, accesul rapid la finanțare adaptată specificului local este esențial pentru continuitatea și competitivitatea fermierilor.

„Pentru noi, fermierii, inaugurarea sucursalei de la Bacău e un moment de bucurie, de liniște, că avem un partener serios lângă noi. Finanțarea a devenit cel mai important lucru după atâtea crize suprapuse. Fără finanțare nu te poți dezvolta. În ultimii ani, fermele s-au consolidat, iar consolidarea înseamnă investiții în tehnologie, în culturi, în utilaje. Toate acestea nu se pot realiza fără finanțare. Lucrez cu Agricover Credit IFN dinainte de a-și deschide sucursale în Moldova, de 13 ani lucrăm împreună și pot să spun că este un partener serios, corect, un partener care este specializat și cunoaște businessul fermierilor, cunoaște aproape toate greutățile prin care fermierul trece și cred că aceasta este cea mai importantă parte a finanțării. În acest moment, băncile își reduc finanțările către agricultură, de aceea e bine că există instituțiile financiare nebancare. Fiind un partener specializat în agricultură, riscurile sunt minime, dar și fermierul trebuie să fie mai riguros, mai serios. Este foarte important să-i spui finanțatorului când ai putea să-i plătești. Trebuie făcută o corelație între nevoie, costuri și capacitatea de a plăti, iar pentru a nu exista probleme, comunicarea cu finanțatorul este foarte importantă”, ne-a zis cunoscutul fermier Dan Hurduc, din județul Vaslui. Din același județ, un alt fermier, Dragoș Obreja, a adăugat: „Dacă nu ai finanțare nu poți să-ți continui activitatea. Finanțarea e totul, cu costuri cât mai mici dacă se poate și cu rapiditate foarte mare, ceea ce se întâmplă la Agricover Credit IFN. Aici găsești produse adaptate pentru fermieri și înțelegerea de care ai nevoie. E bine să ai unde să apelezi pentru orice urgență”.

Prin noua sucursală, Agricover Credit IFN își propune să aducă soluțiile de finanțare mai aproape de teren, oferind suport personalizat atât fermelor mari, cât și celor familiale sau de mici dimensiuni. Echipa Agricover Credit IFN va menține abordarea directă, continuând să meargă în ferme pentru a fi aproape de fermieri acolo unde aceștia își desfăsoară activitatea. Noua sucursală din Bacău va funcționa ca un catalizator, facilitând implementarea mai rapidă a soluțiilor de finanțare și crescând astfel eficiența operațională a echipei.

„Finanțarea este strategică pentru a asigura securitatea alimentară, mai ales în actualul context economic, când fermierul are mare nevoie de bani. La Agricover Credit IFN am găsit o echipă de profesioniști. Pe mine m-au surprins cu flexibilitatea lor și cu apropierea pe care au manifestat-o față de fermieri, având în vedere că venim după mulți ani grei în agricultură. Sunt un partener al echipei Agricover de mai bine de șase ani, iar în ultimele luni au venit cu foarte multe soluții pentru problemele agricultorilor. Sunt convins că va fi un parteneriat de lungă durată”, a conchis Ionuț Lupu, fermier din județul Neamț.

La nivel național, Agricover Credit IFN colaborează cu aproape 5.000 de fermieri, sprijinindu-i prin credite de capital de lucru, credite de investiții, scont și factoring, având o echipă mobilă de peste 80 de specialiști dedicați agriculturii. Se clasează în top 3 furnizori de soluții de creditare pentru agricultură, cu o cotă de piață de 7,8%.

Accesul rapid și simplu la finanțare rămâne principala nevoie a fermierilor. Agricover Credit IFN răspunde acestei provocări atât prin produsele sale tradiționale, cât și prin soluții dedicate, adaptate nevoilor din teren.

Cardul Fermier este primul card de credit din România creat special pentru fermierii mici și mijlocii, oferind finanțare rapidă și accesibilă exact atunci când este nevoie.

În plus, platforma digitală My Agricover, lansată anul trecut, aduce finanțarea la doar câteva click-uri distanță, simplificând procesul și oferindu-le fermierilor control deplin asupra propriilor finanțe.

Aceste soluții vin în completarea gamei de finanțări clasice și reflectă angajamentul Agricover de a aduce mai multă eficiență și flexibilitate în sectorul agricol. Rezultatele confirmă această direcție: compania a înregistrat în primul semestru din 2025 un profit operațional de 61,5 milioane lei (+2,2% față de aceeași perioadă din 2024), o cotă de piață de 7,8% în finanțarea agriculturii și o expunere totală de 3,84 miliarde lei, în creștere cu 14,3% față de primul trimestru al anului trecut.

Agricover Credit IFN este parte din Grupul Agricover, care, de peste 25 ani, oferă fermierilor soluții inovatoare pentru dezvoltarea afacerilor. Pe lângă finanțarea operațiunilor și a investițiilor fermierilor, Grupul oferă și inputuri agricole prin cele două companii specializate - Agricover Distribution și Agricover Commodities.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 16 - 30 octombrie 2025, în cadrul Campaniei de plăți în avans aferentă anului de cerere 2025, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată 499.157 fermieri, cu suma totală de 303.314.692,16 euro (1.541.013.403,28 lei). Campania de plăți în avans se derulează între 16 octombrie și 30 noiembrie 2025.

Până vineri, 31 octombrie 2025, APIA a făcut plăți în valoare totală de 170.921.994,26 euro (868.386.284 lei), pentru 465.518 beneficiari.

Reamintim că, potrivit legislației europene în vigoare, statele membre pot acorda plăți în avans în procent de 70% din cuantumul intervențiilor finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Plățile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 5,0806 lei/euro, iar plățile pentru măsurile finanțate din FEADR se realizează la cursul de 4,9743 lei/euro.

APIA a demarat Campania de plăți în avans aferentă anului de cerere 2025 pe 16 octombrie. Campania de plăți în avans se derulează până la 30 noiembrie 2025, urmând ca, începând cu data de 2 decembrie 2025, să fie demarată autorizarea plăților finale, reprezentând diferența dintre cuantumul total calculat și sumele acordate în avans.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Introducerea unui sprijin cuplat de 200 de euro/hectar ar transforma cultura orzului de bere în România într-una profitabilă, cu efecte economico-sociale pozitive în zonele rurale și în sectorul agroalimentar. Cultura de hamei este eficientă din punct de vedere economic, însă costurile crescute de înființare a plantațiilor descurajează creșterea suprafețelor. Concluziile aparțin unui studiu realizat de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală (ICEADR), la solicitarea Asociației Berarii României.

Lansat în cadrul unei dezbateri organizate marți, 23 septembrie 2025, cu sprijinul  Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaților și a Ministerului Agriculturii, studiul realizat de ICEADR la solicitarea Berarii României analizează culturile de orz, orzoaică de bere și hamei în România. Analiza evidențiază importanța lor strategică pentru industria berii și potențialul de dezvoltare agricolă la nivel național. Studiul își propune să ofere o imagine a stării actuale a acestor culturi, identificând, totodată, provocările, oportunitățile și soluțiile pentru a stimula producția internă și a reduce dependența de importuri.

Producția de bere, strâns legată de agricultura locală

În prezent, cererea de materii prime agricole pentru bere este de două ori mai mare decât cantitățile livrate de agricultorii din România, fapt ce creează o oportunitate semnificativă de extindere și dezvoltare a acestor culturi la nivel local. În timp ce hameiul are o capacitate bună de autofinanțare și de generare a capitalului, orzul de bere nu înregistrează aceleași performanțe. De aceea, sprijinirea fermierilor pentru extinderea culturilor ar securiza aprovizionarea și ar dezvolta un lanț de producţie integrat, de la agricultură la produsul finit.

„Producția de bere din România este strâns legată de agricultura locală, care reprezintă prima sursă de materii prime. Dezvoltarea unor culturi rentabile securizează nu doar sectorul, ci oferă oportunități pentru fermieri, pentru procesatori, pentru tot lanțul valoric. În cei douăzeci de ani de Berarii României, dialogul cu Ministerul Agriculturii a fost constant și mereu în direcția unor măsuri cu rezultate concrete pentru fermieri. Studiul ICEADR aduce la zi date importante privind cultura materiilor prime necesare berii. Obiectivul producătorilor este ca acestea să fie disponibile în România și la o calitate ridicată”, a declarat Constantin Bratu, director general Berarii României.

Potrivit studiului, în anul agricol 2024/2025, niciuna dintre culturile de orz de bere nu este profitabilă în România. Sprijinul financiar din prezent, de 219 euro/hectar, nu acoperă costurile fermierilor, iar ratele de rentabilitate sunt negative pentru toate variantele de orz analizate.

În varianta acordării sprijinului cuplat, rentabilitatea culturilor ar putea crește de la pragurile negative din prezent – situate între minus 25% și minus 21% în funcție de tipul de cultură – până la niveluri de 7,7% - 17,8% pentru aceleași culturi.

„Ministerul Agriculturii dialoghează permanent cu fermierii, cu procesatorii de materii prime agricole și cu sectoarele care le folosesc în producție. Împreună cu Berarii României încercăm să identificăm soluții care să încurajeze cultivatorii locali în extinderea suprafețelor cu orz de bere și hamei. Obiectivul nostru comun este ca producătorii de bere din România să poată achiziționa mai multă materie primă de proveniență locală și, în acest fel, să reducem importurile pentru aceste două tipuri de culturi. În prezent, există fonduri europene separate în cadrul intervenției DR-17 adresate cultivatorilor de hamei și celor de struguri de masă. De asemenea, sunt în pregătire ghidurile solicitantului”, a precizat Violeta Mușat, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În privința hameiului, studiul arată că resursele financiare alocate generează nu doar recuperarea integrală a investiției, ci și un profit net cumulativ care depășește valoarea ei. Însă costurile totale pentru înființarea unui hectar de plantație de hamei depășesc 13 mii de euro/hectar. Este o posibilă explicație a faptului că suprafețele cultivate în prezent nu depășesc 300 de hectare, față de 2.000 de hectare în 1994. Măsura propusă constă într-o schemă „de minimis”, respectiv ajutor financiar direct cultivatorilor de hamei.

„Susținerea fermierilor este prioritatea noastră numărul 1. De aceea, atunci când un sector economic vine cu propuneri care sunt în beneficiul acestora, așa cum o fac berarii, este important să le ascultăm. Creșterea suprafețelor cultivate cu orz de bere și hamei în România înseamnă cantități mai mari de materii prime agricole procesate local, utilizate mai departe de fabricile din țară. Adică valoare adăugată crescută pentru economia românească”, a subliniat Ionel Ciunt, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Corteva Agriscience, compania internațională de știință și tehnologie agricolă, anunță cea de-a șasea ediție a programului educațional cu granturi TalentA, dedicat sprijinirii femeilor din mediul rural din România și Republica Moldova. De la lansarea sa, TalentA a devenit o platformă prin care femeile fermier și studentele dobândesc competențe, resurse și încredere pentru a dezvolta afaceri agricole competitive, contribuind totodată la consolidarea comunităților lor.

Cu înscrierile acum oficial deschise, femeile implicate în activități agricole sunt invitate să aplice pe site-ul oficial al companiei Corteva până pe 13 octombrie 2025, pentru a beneficia gratuit de cursurile de agribusiness din cadrul noii ediții, care se desfășoară în perioada octombrie 2025 – februarie 2026.

TalentA se adresează femeilor cu vârsta de minimum 18 ani din România și Republica Moldova, care fie activează deja în agricultură, fie sunt înscrise la universități agricole. Sunt încurajate să aplice femeile pregătite să lanseze sau să extindă proiecte care pot evolua în afaceri durabile și competitive, aducând beneficii pe termen lung comunităților lor.

Pentru al șaselea an consecutiv, cursurile vor fi susținute de experți Corteva, în colaborare cu Starperformining, firmă de consultanță în afaceri și partener oficial al programului încă de la lansare.

La fel ca în edițiile anterioare, programa va include două module online de studiu: un modul de business cu 10 cursuri și un modul de agribusiness cu 5 cursuri. Pentru prima dată, foste participante și câștigătoare ale TalentA vor prelua rolul de formatori, consolidând și mai mult misiunea programului de a sprijini femeile prin împărtășirea cunoștințelor și mentorat de la egal la egal. Sesiunile lor se vor concentra pe strategii practice pentru dezvoltarea unor ferme sustenabile, de la gestionarea culturilor precum cereale, porumb, legume și livezi, până la crearea de noi oportunități prin procesarea produselor agricole în linii cu valoare adăugată. Împărtășindu-și propriile experiențe, fostele participante TalentA vor oferi nu doar expertiză, ci și inspirație, demonstrând că ideile cultivate în cadrul acestei inițiative educaționale pot evolua în afaceri de succes cu impact real în comunitate.

Pe parcursul programului, participantele vor avea oportunitatea unică de a dezvolta proiecte inovatoare axate pe beneficii pentru întreaga comunitate, aliniate la obiectivele de sustenabilitate ale Corteva, precum îmbunătățirea securității alimentare, asigurarea accesului la apă curată, promovarea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice și conservarea ecosistemelor.

La finalul programului, participantele vor concura pentru finanțări în valoare totală de 15.000 USD, oferite de Corteva Agriscience, acordate celor mai bune trei proiecte, astfel: 6.000 USD pentru locul I, 5.000 USD pentru locul II și 4.000 USD pentru locul III. Această susținere financiară reflectă angajamentul continuu al Corteva de a stimula antreprenoriatul feminin în agricultură, de a identifica potențialul și de a susține dezvoltarea economiilor rurale.

„De-a lungul ultimilor șase ani, Corteva a oferit oportunități educaționale și financiare femeilor talentate din România și Republica Moldova prin programul educațional cu granturi TalentA, iar acest lucru a reprezentat un succes remarcabil, aducând beneficii antreprenoriatului agricol din regiune. Continuăm să sprijinim și să contribuim la îmbunătățirea calității vieții femeilor antreprenor în agricultură, care au nevoie de vizibilitate, recunoaștere și mentorat pentru a-și dezvolta afacerile, precum și a studentelor din universitățile agricole care își doresc să-și dedice cariera acestei industrii și să genereze progres în viitor”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience pentru România și Republica Moldova.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Femei fermier, premiantele TalentA 2025

Femeile fermier învață să dezvolte o afacere agricolă de succes

Un paradis pentru albine creat de o tânără talentată