Afişez elemetele după tag: vegetal

Lebosol^® România anunță oficial numirea Nicoletei Cerșanu în funcția de director general/CEO, poziție pe care aceasta o ocupă începând cu 1 mai 2026. Nicoleta Cerșanu își propune consolidarea parteneriatelor cu distribuția și dezvoltarea unui portofoliu adaptat nevoilor reale ale fermierilor români.

Lebosol^®, companie germană producătoare de fertilizanți foliari, este prezentă în peste 55 de țări și are o gamă completă de produse bio și convenționale destinate nutriției de precizie a culturilor. Filiala românească activează pe piața locală din 2011, cu sediul în Afumați, județul Ilfov.

Cu 20 de ani de experiență în agribusiness, noul CEO, Nicoleta Cerșanu va conduce următoarea etapă de dezvoltare a companiei pe piața din România, cu focus pe consolidarea parteneriatelor cu distribuitorii, apropierea de fermieri și dezvoltarea unui portofoliu adaptat nevoilor reale ale pieței locale.

Experiență construită în agricultura românească

În cei 20 de ani de activitate în agribusiness, Nicoleta Cerșanu a acumulat experiență în vânzări, distribuție, strategie de portofoliu, dezvoltarea echipelor și management operațional.

Timp de 12 ani a activat în cadrul Timac Agro România, iar în ultimii doi ani a ocupat poziția de director general adjunct, rol din care a fost implicată direct în managementul operațional și în procesele de decizie ale companiei.

Legătura sa cu agricultura precede însă cariera profesională. Nicoleta Cerșanu provine dintr-o familie de legumicultori, iar în prezent deține propria plantație de bujori. Aceste experiențe i-au păstrat contactul direct cu realitatea producției agricole și cu responsabilitatea din spatele fiecărei decizii luate pentru o cultură.

„Vin în acest rol cu 20 de ani de experiență în agricultură, dintre care o parte importantă în fertilizanți și nutriția plantelor. Dar mai aduc ceva: o înțelegere a agriculturii care vine dinaintea carierei. Părinții mei au lucrat în producția de legume. Astăzi am propria mea plantație de bujori. Știu ce înseamnă să îngrijești o cultură și să aștepți rezultatul”, subliniază Nicoleta Cerșanu, CEO Lebosol^® România.

Decizia de a prelua conducerea Lebosol^® România a venit după vizitarea unităților de producție ale companiei din Germania și evaluarea directă a standardelor de producție și calitate.

„Am acceptat această provocare pentru că am văzut-o mai întâi cu ochii mei. Am vizitat unitățile de producție Lebosol^® din Germania - standardele de calitate, procesele, filozofia companiei - și am știut că este un partener serios, cu care merită să construiești pe termen lung”, arată Nicoleta Cerșanu.

Pentru noul CEO, această experiență definește și unul dintre principiile pe care dorește să construiască dezvoltarea companiei în România: încrederea susținută de ceea ce produsul și compania pot demonstra concret, de la modul de producție până la rezultatele obținute în teren.

Human to Human: oamenii din spatele businessului

Una dintre direcțiile pe care Nicoleta Cerșanu le aduce în filosofia de business a Lebosol^® România este abordarea H2H - Human to Human.

Într-un sector în care relația dintre producător, distribuitor și fermier este esențială, H2H pornește de la o premisă simplă: dincolo de contracte, produse și companii, fiecare decizie este luată de un om care gestionează un business, un buget și obiective concrete.

„La Lebosol^® România cred într-un singur model de lucru: H2H - Human to Human. În spatele fiecărei decizii stă un om, cu o fermă reală, un buget real și obiective concrete”, declară Nicoleta Cerșanu.

Pentru Lebosol^® România, această abordare înseamnă înțelegerea nevoii înaintea ofertei, soluții adaptate contextului fiecărui partener și construirea unor relații comerciale pe termen lung, nu exclusiv tranzacționale. Este o direcție cu atât mai relevantă într-o piață în care fermierii și distribuitorii operează sub presiunea costurilor, a riscurilor climatice și a nevoii permanente de eficiență.

De la un portofoliu de produse la soluții pentru nevoi concrete

Extinderea și restructurarea portofoliului Lebosol^® pentru piața din România reprezintă una dintre prioritățile noului management. Direcția urmărită este organizarea portofoliului pornind de la nevoile agronomice reale ale culturilor și de la diversitatea fermelor din România, de la nutriția în fazele critice de vegetație și corectarea deficiențelor specifice până la susținerea culturilor în condiții de stres.

„Îmi propun să lărgesc portofoliul și să-l structurez pe nevoi reale, astfel încât orice fermier să știe că la noi găsește soluția potrivită pentru cultura lui și pentru bugetul lui”, punctează Nicoleta Cerșanu, CEO Lebosol^® România.

Compania dispune de un portofoliu pentru agricultura convențională și ecologică, inclusiv 13 produse certificate bio, urmărind să construiască o ofertă relevantă pentru tipologii diferite de ferme și nevoi agronomice.

O nouă etapă pentru Lebosol^® România

Sub conducerea Nicoletei Cerșanu, compania își propune să accelereze dezvoltarea pe piața locală prin consolidarea relației cu distribuția, apropierea de fermieri, dezvoltarea portofoliului și creșterea relevanței Lebosol^® în segmentul nutriției plantelor.

Noua etapă va urmări, în același timp, valorificarea experienței internaționale a producătorului german și adaptarea acesteia la specificul agriculturii și al canalelor de distribuție din România. „Pot spune că sunt abia la început. Dar cu direcție clară. Și cu surprize în pregătire”, conchide Nicoleta Cerșanu, CEO Lebosol^® România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Astăzi, doi din trei fermieri sunt în imposibilitatea de a-şi continua ciclul agricol, având o problemă în zona de finanţare. Fiind aşa de mulţi, adică peste 60%, asta înseamnă că este o problemă sistemică, structurală, a întregii agriculturi din România. Cum rezolvăm această problemă? O putem rezolva în două planuri. Un plan la nivel de fermă, microeconomic, şi un plan la nivel de politică generală, macroeconomic.

La nivel de fermă, chiar dacă capacitatea de autofinanţare a acesteia este foarte redusă, trebuie să ne concentrăm pe următoarele subiecte. Modelul de afaceri, de business, bazat pe maxim profit, pe maximă producţie, aşa cum îl cunoaştem noi, nu mai poate fi urmat în viitor. Constrângerile prezente din piaţă obligă fermierii să meargă pe un nou model de business, bazat pe minimizarea riscurilor. Cu alte cuvinte, nu ne mai dorim să obţinem o producţie maximă, ci ne dorim să controlăm riscurile la nivel de fermă. Nu controlăm riscurile, ajungem într-o situaţie de insolvenţă şi faliment. Obligatoriu trebuie să avem o altă atitudine şi o altă perspectivă a modelului de business în fermă.

Așadar, la nivel de fermă ce putem face? În primul rând trebuie să ne diversificăm veniturile. Rămânem de bază, 85-90% să spunem, cu venituri aşa cum suntem obişnuiţi şi avem competenţă să le creăm, dar uşor-uşor trebuie să creăm şi alte feluri de venituri: din investiţii în energie, dintr-o mică procesare, dacă sunt cultură mare, să încep să am şi puţină zootehnie.

Doi: trebuie să avem obligatoriu un buget de venituri şi cheltuieli la nivel de fermă, pe care să-l executăm, iar acest buget trebuie să fie construit în aşa fel încât să minimizăm riscurile. Spre exemplu, am risc de volatilitate a preţului. Pentru asta pot să am contracte future pentru 50% din producţie, şi atunci, dacă preţul se duce în jos, eu cumva am minimizat riscul. În loc să am un risc pe cădere de preţ de 30%, îl voi avea de 9-10%. De asemenea, trebuie să ne digitalizăm. Digitalizarea ne ajută să măsurăm toate consumurile din fermă, să ştiu exact care este consumul de motorină, care este consumul de pesticide, îngrăşăminte şi aşa mai departe. Necunoscând şi nemăsurând consumurile, am costuri mai mari.

O altă direcţie este să ne optimizăm structura capitalului. În funcţie de mărimea fermei, nu putem avea orice structură a capitalului. De pildă, dacă am 1.000 de hectare, optim mi-ar ajunge 1,2 – 1,3 CP pe hectar. Dacă am doi cai-putere pe hectar, am o problemă de costuri. Deci, trebuie să avem grijă să ne optimizăm structura capitalului. Apoi, să cumpărăm capital fix. Exemplul a fost cu cal-putere, să cumpărăm acest cal-putere la un preţ pe care ni-l permitem. În piaţă astăzi un cal-putere variază de la 550 de euro până la peste 1.100 de euro. Trebuie ca din această paletă de preţuri pe calul-putere, în funcţie de mărimea fermei, de competenţe, de structura terenurilor, de numărul parcelelor, să-mi aleg un cost. Una este să am 800 de euro pe cal-putere cost şi alta este să am 1.100. Fermierul astăzi este cumva supracapitalizat, are capital fizic mai mult decât îi trebuie, şi cumva de brand. A plătit şi o taxă de brand. Această taxă de brand nu mai poate fi plătită în continuare.

De asemenea, fermierul trebuie să fie foarte atent la capitalul de lucru, acel cashflow. Trebuie să ne bugetăm cashflow-ul pentru situaţiile pesimiste. În agri, variaţia cifrelor, spre exemplu a cifrei de afaceri de la un an la altul în medie, are o amplitudine între 20% şi 40%. Eu trebuie să mă bugetez pentru situaţiile în care, dacă în anul următor cade producţia cu 40% sau preţurile şi trebuie să mă bugetez pentru acea situaţie, nu trebuie să mă bugetez pentru situaţii optime. Asta este la nivel de fermă, unde am aşa: diversificarea veniturilor, digitalizare pentru a măsura corect tot ce se întâmplă în fermă, o structură optimă a capitalului, să-mi iau atâţia cai-putere câţi îmi trebuie şi la un preţ pe care mi-l permit, şi nu mai mult, să controlez un cashflow şi să-l proiectez pentru situaţiile critice, în ideea că voi întâlni un an critic, şi nu în ultimul rând foarte important este să mă asigur. Acolo unde pot să fac asigurări, să mă asigur. Pentru că asigurările mă pun la adăpost de anumite riscuri. La prima vedere, asigurarea poate părea că are un cost mare, dar în realitate mă protejează să nu pierd 60-70% din cifra de afaceri.

La nivel macro de agricultură, naţional, trebuie să mă uit pe zona de politici agricole şi de reglementări. Partea de reglementări ar trebui să fie cât mai redusă, astfel încât fermierul să aibă timp pentru a-şi controla businessul, nu să se gândească dacă a încălcat vreo reglementare nou apărută şi pe care n-o ştie, pentru că fiecare reglementare îi aduce un cost. Şi, la nivel de Ministerul Agriculturii, trebuie să înţelegem lucrul acesta, că reglementările aduc costuri în fermă. Aduc şi venituri, dar şi costuri.

Legat de politicile agricole, zona de susţinere a veniturilor, vorbim de subvenţii, ar trebui plătite cât mai simplu, fără multe condiţionalităţi. Şi nivelul de susţinere, şi tipurile de susţineri trebuie cumva corelate cu realităţile din piaţă. Astăzi s-au rupt lanţurile de valoare la nivel global, s-au rupt centrele de putere, totul este foarte volatil, şocurile sunt foarte mari şi la nivel de politică naţională trebuie să ne protejăm fermierii, pentru că ne protejăm securitatea alimentară. Nu ne putem juca cu securitatea alimentară.

La ora actuală, agricultura este în roşu total la bănci. Băncile spun că-şi doresc să finanţeze agricultura, dar nu o finanţează. Şi, atunci, trebuie să avem o soluţie la această reticenţă din partea sistemului bancar.

Articol de: prof. dr. GAVRIL ȘTEFAN, Facultatea de Agricultură USV Iași

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - iulie 2026

Abonamente, AICI!

Fermierii se confruntă cu o presiune tot mai mare de a-și îmbunătăți eficiența, pe fondul creșterii costurilor cu inputurile, al disponibilității tot mai reduse a apei și al condițiilor meteorologice din ce în ce mai greu de anticipat. În acest context, produsele biologice atrag tot mai mult interes ca instrumente complementare care pot ajuta culturile să utilizeze mai eficient resursele disponibile și să susțină performanța generală a fermei.

Un exemplu vine din județul Tulcea, unde Gabriel Pavel, administratorul Agropav SRL, exploatează aproximativ 2.000 de hectare în Nalbant, o zonă în care deficitul de precipitații a devenit o provocare recurentă, fermierul analizând fiecare decizie agronomică prin prisma performanței și a eficienței economice.

Interesul lui Gabriel Pavel pentru soluțiile biologice a început în urma unui test realizat anul trecut într-o cultură de porumb. Acesta a aplicat Utrisha™ N, o soluție biologică destinată creșterii eficienței utilizării nutrienților și susținerii performanței generale a plantelor, ajutând culturile să valorifice mai bine resursele disponibile pentru a-și maximiza potențialul de producție și calitate. Produsul face parte din portofoliul companiei internaționale de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience. Aplicarea a fost realizată pe 40 de hectare dintr-o parcelă de 45 de hectare, lăsând cinci hectare netratate ca martor.

La recoltare, diferența de producție a fost semnificativă. „Am înregistrat un spor de producție de peste 800 de kilograme la hectar. Acest rezultat m-a convins. De atunci, nu am mai păstrat suprafețe martor netratate. Am folosit produsul pe întreaga suprafață cultivată”, afirmă Gabriel Pavel.

Rezultatul a transformat un simplu test de câmp într-o decizie tehnologică pe termen lung. Pe baza experienței din cultura de porumb, fermierul a extins utilizarea produsului și la alte culturi. În acest sezon, a aplicat Utrisha™ N pe întreaga suprafață cultivată cu floarea-soarelui, respectiv 492 de hectare, împreună cu biostimulatorul Kinsidro™, care contribuie la o dezvoltare mai rapidă în primele faze de vegetație.

Experiența este cu atât mai relevantă cu cât ferma operează în condiții specifice unei zone afectate de secetă. De aproape trei ani, Agropav utilizează un sistem de lucrări minime ale solului (minimum tillage), conceput pentru conservarea umidității. „Ne-am dat seama că trebuie să conservăm apa și să o direcționăm către zona rădăcinilor”, explică Gabriel Pavel.

Din acest motiv, aplicarea la floarea-soarelui a fost realizată în stadiul de 6-8 frunze, iar efectele au devenit rapid vizibile printr-o creștere vegetativă mai viguroasă și o stare generală mai bună a culturii. „Din momentul aplicării și până acum, am observat un proces foarte intens de fotosinteză și o colorare excelentă a frunzelor. Per ansamblu, plantele arată sănătoase și viguroase.”

În opinia lui Gabriel Pavel, valoarea produselor biologice devine evidentă atunci când acestea sunt integrate într-o strategie agronomică mai amplă și contribuie la creșterea eficienței utilizării resurselor disponibile. Pentru managerul Agropav, performanța rezultă din combinarea diferitelor tehnologii astfel încât plantele să folosească mai eficient nutrienții, apa și condițiile de creștere disponibile. „Biostimulatorii și fertilizanții se completează reciproc. Obținem un sistem radicular mai puternic, o dezvoltare mai bună a aparatului foliar, iar întregul mecanism metabolic al plantei funcționează la capacitate maximă. Cu un sistem radicular mai bine dezvoltat, putem exploata mai eficient și nutrienții din sol”, precizează Gabriel Pavel.

Experiența fermei Agropav reflectă o tendință mai amplă, tot mai vizibilă în sectorul agricol. Pe măsură ce presiunea asupra costurilor și resurselor continuă să crească, tot mai mulți fermieri analizează soluții care îi pot ajuta să obțină o valoare mai mare din investițiile deja făcute, iar produsele biologice sunt evaluate din ce în ce mai mult pe baza rezultatelor demonstrate în câmp.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Guvernul a aprobat Hotărârea pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. Actul normativ asigură fondurile necesare pentru plata integrală a sprijinului aferent cantităților de motorină utilizate de fermieri în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2026.

Astfel, bugetul schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 se suplimentează cu 94,3 milioane de lei, de la 620 milioane de lei la 714,3 milioane de lei, așa încât să fie asigurată în totalitate plata sprijinului aferent primului trimestru al anului.

În anul 2026, valoarea sprijinului acordat este de 2,697 lei/litru, reprezentând diferența dintre nivelul accizei standard și rata accizei reduse aplicabile motorinei utilizate în agricultură. Rata accizei reduse este de 106,72 lei/1.000 litri, conform prevederilor legale în vigoare.

Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, a declarat că se lucrează la o inițiativă prin care fermierii să poată recupera sumele aferente accizei în maximum trei luni de la achiziția motorinei. „Am suplimentat bugetul schemei de sprijin și plătim subvenția pentru motorina utilizată în agricultură aferentă primului trimestru al acestui an. Reducerea costurilor de producție contribuie direct la menținerea competitivității fermelor românești și la desfășurarea în bune condiții a lucrărilor agricole. În același timp, ajutorul de stat trebuie să ajungă cât mai rapid la fermieri, de aceea lucrăm la o propunere astfel încât, în viitor, fermierii să poată recupera sumele aferente accizei în maximum trei luni de la achiziția motorinei”, a subliniat  vicepremierul Tánczos Barna.

Schema de ajutor de stat vizează susținerea producătorilor agricoli din sectoarele vegetal, zootehnic și al îmbunătățirilor funciare, prin compensarea unei părți din acciza aferentă motorinei utilizate pentru efectuarea lucrărilor agricole mecanizate.

Plățile se vor face prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în limita bugetului aprobat.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat luni, 4 mai 2026, procesul de autorizare la plată a Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT) din sectoarele vegetal și zootehnic, aferente anului de cerere 2025.

În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 359/29.04.2026 pentru aprobarea plafoanelor alocate Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic pentru anul de cerere 2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 358/30.04.2026, valoarea plafonului este de 180.750.799 euro și se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Cuantumurile stabilite de APIA:

Plățile se fac în lei, la cursul de schimb de 5,0806 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2025.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Agraria, cel mai important târg agricol din inima Transilvania, are loc în perioada 23-26 aprilie 2026, la Jucu (Cluj), într-o nouă ediție dedicată performanței, inovației și dialogului din agricultura românească. Evenimentul se desfășoară în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, consolidând rolul Agraria ca platformă de întâlnire între fermieri, specialiști, companii și reprezentanți ai instituțiilor publice.

Agraria reprezintă un important loc de întâlnire pentru fermieri, specialiști, manageri și autorități din sectorul agroalimentar, iar organizatorii promit că timp de patru zile (23 – 26 aprilie 2026) câmpul de la Jucu devine un adevărat laborator al viitorului, în care sunt prezente utilaje agricole de ultimă generație; soluții inteligente pentru agricultura 4.0; animale de rasă și input-uri pentru fermele zootehnice; produse locale și tradiționale.

„Agraria contribuie la promovarea unei agriculturi moderne, competitive și conectate la noile tehnologii. Continuăm să fim o platformă de comunicare optimă unde participanții încheie contracte noi, își consolidează relațiile cu clienții tradiționali și discută despre tendințele și inovațiile apărute în agricultură, industrie alimentară și zootehnie”, ne-a declarat Raluca Mareș, director expoziție DLG Markets South East Europe.

În cadrul programului de demonstraţii cu maşini agricole, vizitatorii Agraria au ocazia să afle ultimele noutăți în domeniul tehnologiei agricole prezentate de firmele participante pe platforma de la Jucu și, totodată, să vadă la lucru vârfuri de gamă ale producătorilor de utilaje agricole, mai ales că „zona de demonstraţii pune la dispoziție un spațiu generos”, după cum ne-a zis Adrian Câmpean, director proiect DLG Markets South East Europe.

Magnetul târgului Agraria îl reprezintă, ca la fiecare ediție, Zootehnica Show, un concept dinamic, integrat, dedicat sectorului zootehnic. Aici, vizitatorii au ocazia să vadă cele mai frumoase exemplare și să afle cele mai noi tendințe din domeniul zootehnic.

„Și la Agraria 2026 avem evenimente interesante, cu foarte mult conținut. Deja de câteva ediții venim în sprijinul producătorilor locali, a căror prezență în târg crește de la an la an. La Agraria arătăm că și în România putem să facem produse de calitate”, subliniază Corina Mareș, DLG Markets South East Europe.

Pentru ediția 2026, organizatorii au organizat „Caravana AGRARIA vine la tine acasă”, care a trecut prin câteva județe și a lăsat la primăriile comunelor invitații, așa încât cei care doresc să viziteze expozița le pot ridica de la primăria din comuna lor.

De reținut că, oricine vrea să ajungă la Agraria se poate înregistra aici https://xtag-event.com/agraria2026/ și primește pe email biletul gratuit de acces la Agraria, sub forma unui cod QR pe care trebuie să-l arate la intrarea în expoziție. Copiii, elevii, studenții și pensionarii au acces gratuit la Agraria.

Agraria este primul târg pe care DLG Markets South East Europe l-a realizat în România și care, din anul 1995 și până în prezent, și-a clădit, ediție după ediție, un nume puternic, devenind evenimentul agricol emblematic al Transilvaniei. La ani distanță, începând din 2011, DLG organizează AgriPlanta – RomAgroTec, cea mai mare expoziție în câmp, la Fundulea – județul Călărași, care anul acesta va avea loc în perioada 28 – 31 mai.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început astăzi, 16 martie, Campania de primire a Cererilor de plată pentru anul 2026. Fermierii pot depune Cererile de plată în perioada 16 martie – 5 iunie 2026 inclusiv, la Centrele APIA, conform programării stabilite de agenție.

APIA precizează că se depune o singură Cerere de Plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafeţe de teren și/sau deține explotații cu cod ANSVSA în diferite localităţi/judeţe.

La completarea Cererii, fermierii care sunt beneficiari APIA își vor actualiza informațiile pentru Campania 2026.

Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online, conform Instrucţiunilor disponibile pe site-ul APIA.

În cazul accesării schemelor din sectorul zootehnic, fermierii vor completa declarația specifică sectorului, conform programării stabilite cu funcționarii APIA, înainte de accesarea AGI Online.

„Fermierii beneficiază de sprijinul funcționarilor APIA pe tot parcursul procesului de depunere a cererilor și sunt rugați să respecte data și ora programării stabilite pentru depunerea acestora”, transmite Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Înainte de a depune Cererea de plată, APIA recomandă fermierilor:

• Să verifice la primăria unde este înregistrat terenul situația înscrierii acestuia în Registrul agricol;

• Să se asigure că documentele care atestă utilizarea terenului sunt valabile la data depunerii cererii;

• Să verifice actualizarea datelor animalelor în Baza Națională de Date (BND), dacă dețin exploatații zootehnice.

Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor aparține fermierului și/sau autorității emitente, după caz.

De reținut, semnarea cererii de plată este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice, ca instrument modern și eficient pentru finalizarea procesului de depunere a cererilor. Totodată, înainte de semnarea Cererii de plată 2026, solicitanții să verifice încă o dată infomațiile înscrise în aceasta și documentația care o însoțește.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Pe 5 martie 2026, la Codlea – jud. Brașov, Clubul Fermierilor Români a organizat a cincea conferință regională din seria AGRI4FUTURE România: Obiectiv 2035, o platformă de consultare națională dedicată reformei Politicii Agricole Comune post-2027 și noului cadru financiar multianual european 2028-2034.

Conferința a conturat o realitate paradoxală: agricultura românească s-a modernizat semnificativ după 2007 prin investiții masive în utilaje și consolidarea exploatațiilor, dar se află simultan în cea mai gravă criză de vulnerabilitate financiară din ultimii ani.

„Suntem campioni la producție primară, dar sectorul agricol românesc n-a fost niciodată atât de vulnerabil. Doi din trei fermieri sunt la un grad de îndatorare care nu le mai permite accesul la capital de lucru, iar mulți nu mai știu dacă se gândesc la următoarea investiție sau doar la următoarea scadență”, a declarat Dan Hurduc, președintele Clubului Fermierilor Români.

Datele prezentate arată că fermierii vând astăzi la prețuri comparabile cu 2010, în timp ce costurile au crescut substanțial. Doi din trei fermieri se confruntă cu niveluri de îndatorare care blochează accesul la credite pentru capital de lucru, iar propunerile actuale de reformă a Politicii Agricole Comune prevăd o scădere reală a bugetului cu aproximativ 28%, cu plafonare și degresivitate obligatorii care afectează direct fermele comerciale, acestea asigurând circa 70% din producția agroalimentară națională.

Integrarea pe verticală și asocierea, soluții concrete pentru recâștigarea competitivității

Discuțiile au evidențiat nevoia urgentă de integrare pe verticală producție-procesare-retail și de consolidare a capacității de organizare a fermierilor. Cooperativa Agricolă Podișul Transilvaniei, condusă de fermierul Emil Turdean, demonstrează viabilitatea acestui model: 21 de membri controlând peste 33.000 hectare au reușit să dezvolte un proiect de aproximativ 45 milioane euro pentru o fabrică de uleiuri cu integrare energetică completă, cofinanțare proprie de peste 50% din totalul investiției și strategii de cultivare a plantelor oleaginoase de nișă precum inul pentru ulei, care oferă prețuri cu 150-250 euro pe tonă peste cotația rapiței la export.

Laszlo Becsek, membru în Consiliul Național de Coordonare al Clubului și administrator al fermei Bio Farm, a subliniat urgența soluțiilor colective: „Noi producem doar 30% din necesarul de cartofi al țării, iar anul acesta am ajuns la 17%, restul fiind import. Dacă nu trecem de la soluții individuale la proiecte de tip lacuri de acumulare și irigații făcute împreună, o să continuăm să predăm copiilor noștri ferme pline de datorii, nu afaceri sustenabile”.

Condiția de bază identificată pentru susținerea brandurilor românești în retail constă în asigurarea calității constante, a volumelor suficiente și a aprovizionării pe tot parcursul anului, obiective imposibil de atins de fermieri izolați, ci doar prin grupuri organizate și planificare comună cu lanțurile de retail. Reprezentanții sectorului au subliniat că înainte de discuțiile despre brand trebuie rezolvate elementele fundamentale: soiuri potrivite pentru depozitare lungă, tehnologie corectă de irigare, utilaje performante de recoltat, depozite specializate și certificări de bază, inclusiv certificate fitosanitare care lipsesc la o parte semnificativă a producătorilor și blochează accesul în retail.

Noua arhitectură de finanțare: parteneriate strategice între stat, bănci și IFN-uri specializate

Sectorul financiar-bancar a recunoscut deschis limitările actuale ale finanțării agricole. Jabbar Kanani, președintele Agricover Holding și membru în Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români, a constatat că sectorul bancar comercial nu manifestă interes la nivelul necesar pentru agricultură și a propus un model concret de parteneriat: IFN-urile specializate să asigure analiza de risc și structurarea (inclusiv contribuție de aproximativ 10% din finanțare), iar băncile comerciale să vină cu restul de 90% pe termen lung, într-o sindicalizare în care expertiza agricolă suplinește lipsa de apetit a băncilor clasice.

Banca de Investiții și Dezvoltare s-a poziționat ca alternativă complementară pentru proiecte mari de infrastructură și dezvoltare, acolo unde băncile comerciale manifestă reticență, inclusiv prin parteneriate cu sectorul privat și cu IFN-urile specializate.

Achim Irimescu, ministru plenipotențiar la Reprezentanța României la UE, a detaliat propunerile de reformă PAC și noua arhitectură de fonduri după 2028, subliniind că fondurile de investiții agricole ar putea migra către pachetul de coeziune și dezvoltare regională, ceea ce impune pregătirea de proiecte mari, regionale, în locul fragmentării pe ferme mici greu bancabile.

Ioan Oneț, director general adjunct AFIR, a confirmat că toate intervențiile din Planul Național Strategic 2023-2027 au înregistrat cerere mult peste bugetele alocate, în special pe segmentele legume-cartof și zootehnie, ceea ce demonstrează nevoia uriașă de investiții din sector.

Secretarul de stat Adrian Pintea a transmis că Ministerul Agriculturii urmărește obținerea unui buget cel puțin la nivelul anului 2025 și că APIA și AFIR rămân instituții esențiale pentru implementarea măsurilor de sprijin.

Digitalizarea și tehnologiile avansate, instrumente strategice

Autoritatea pentru Digitalizarea României a prezentat infrastructura de cloud guvernamental, identitate electronică și interoperabilitate între sistemele publice care va reduce semnificativ birocrația pentru fermieri, inclusiv proiectele de digitalizare pentru APIA (aproximativ 90 milioane lei pentru portalul unic al fermierului) și ANSVSA.

Clubul Fermierilor Români a detaliat programul național de formare a 1.000 de responsabili de digitalizare în ferme prin programe postuniversitare cu peste 65% componentă practică, conectați la un centru de excelență unde furnizorii de tehnologie pot fi testați și integrați.

Reprezentanții furnizorilor de tehnologii agricole au demonstrat aplicații concrete de teledetecție și analiză satelitară pentru monitorizarea culturilor, determinarea indicilor de vegetație, urmărirea stresului hidric și suport pentru decizii de fertilizare și irigații, precum și soluții de biostimulare pentru creșterea rezistenței plantelor la stres climatic și eficientizarea utilizării elementelor nutritive.

Conferința Regională Centru a reunit fermieri, reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, APIA, AFIR, ADR Centru, Reprezentanța României la UE, sectorul financiar-bancar, furnizori de tehnologii agricole și mediul academic, pentru a analiza situația actuale a agriculturii românești și formularea de soluții concrete pentru următorii zece ani.

Conferința Regională Centru este a cincea dintr-o serie de zece conferințe regionale organizate de Clubul Fermierilor Români în perioada noiembrie 2025 – aprilie 2026, menite să consulte fermierii din fiecare regiune și să integreze perspectivele locale în propunerile Clubului privind competitivitatea, finanțarea și adaptarea agriculturii românești la noile realități economice și climatice.

Următoarea conferință regională va avea loc pe 19 martie 2026 la Vaslui, urmată de Conferința Regională Oltenia, programată pentru 27 martie 2026 la Craiova.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în primele două zile de la demararea autorizării la plată a intervențiilor PD-02, PD-03 și PD-28, aferente Campaniei 2025, a fost autorizată suma totală de 126.903.573,46 lei.

Cuantumurile unitare ale plăților directe pentru cele trei intervenții sunt stabilite prin Ordinul MADR nr. 42/17.02.2026 pentru aprobarea cuantumului unitar al plăților directe aferente cererilor de plată depuse în anul 2025, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă prin intervențiile din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128/2026.

• Intervenția/pachetul PD-02 Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilităţii (CRISS) este în valoare de 53,5212 euro ha/cap animal/UVM, după caz.

• Intervenția/pachetul PD-03 Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri (CIS-YF) este de 46,6676 euro ha/cap animal/UVM, după caz.

• Intervenția/pachetul PD-28 Menținerea de zone neproductive și/sau înființarea de elemente noi de peisaj pe terenurile arabile este în cuantum de 32,9366 euro ha/cap animal/UVM, după caz.

Reamintim că, pentru Campania 2025, plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 5,0806 lei/euro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Autoritatea de Management pentru PNDR și Planul Strategic PAC 2023–2027, din cadrul Ministerulu Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a elaborat un proiect de ordin pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 106/2024, care stabilește cadrul național de implementare a plăților directe finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

Proiectul de act normativ, aflat în dezbatere publică pe pagina de internet a MADR, urmărește simplificarea accesului fermierilor la plăți, clarificarea unor definiții esențiale și adaptarea ecoschemelor la realitățile din teren, în conformitate cu cele mai recente modificări ale Planului Strategic PAC 2023–2027.

Printre principalele modificări se numără:

• Stabilirea perioadei de depunere a cererilor de plată pentru campania 2026;

• Clarificarea noțiunilor privind activitatea agricolă, terenul pârloagă și culturile permanente;

• Simplificarea condițiilor pentru definirea „fermierului activ”;

• Revizuirea mai multor ecoscheme, în vederea reducerii sarcinii administrative și extinderii accesului fermierilor la sprijin, inclusiv pentru fermele mici și pentru cei fără animale;

• Actualizarea regulilor privind sprijinul cuplat în sectorul vegetal și zootehnic, precum și extinderea listei culturilor eligibile în sectorul fructelor.

De reținut că, în anul 2026, Cererile de Plată se depun la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în perioada 16 martie - 5 iunie. Pentru a evita orice penalitate sau risc de neeligibilitate, fermierii trebuie să respecte acest interval.

De asemenea, suprafața minimă eligibilă a exploatației trebuie să fie de cel puțin un hectar, iar suprafața fiecărei parcele agricole trebuie să fie de cel puțin 0,3 hectare.

Pentru sere și solarii, suprafața minimă eligibilă este de cel puțin 0,03 hectare, iar pentru culturile permanente, parcela minimă eligibilă este de cel puțin 0,1 hectare.

Important pentru beneficiarii subvențiilor gestionate de APIA:

• Dovada utilizării terenului: Toate documentele justificative (contracte de arendă, proprietate, adeverințe de la Registrul Agricol) trebuie să fie valabile și conforme cu realitatea din teren;

• Sectorul Zootehnic: Înainte de a depune cererea, fermierii trebuie să se asigure că datele din Registrul Național al Exploatațiilor (RNE) sunt actualizate;

• Pajiști permanente: Fermierii trebuie să fie atenți să nu uite de obligația privind încărcătura minimă de animale sau efectuarea activității agricole minime.

„Ne propunem reguli mai clare, mai simple și mai ușor de aplicat, astfel încât sprijinul european să ajungă efectiv la fermieri. Ajustările propuse vin din dialogul cu mediul agricol și din nevoia de a adapta politicile europene la realitățile din fermele românești”, a arătat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Proiectul de ordin se află în transparență decizională și poate fi consultat pe site-ul MADR, la secțiunea „Transparență decizională”, subsecțiunea „Proiecte de acte normative”.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!